Medierea Familiala

=== 1 ===

MEDIEREA FAMILIALĂ

CUPRINS

Capitolul 1. Medierea conflictelor

Subcapitolul 1.1 Tipurile și cauzele conflictelor

1.1.1 Cauzele conflictelor

Subcapitolul 1.2 Considerații generale despre mediere și mediator

1.2.1 Medierea în litigii

1.2.2 Costurile medierii

1.2.3 Avantajele medierii

1.2.4 Mediatorul

Capitolul 2. Legea medierii

Subcapitolul 2.1 Organizarea și exercitarea activității mediatorilor

2.1.1 Drepturile mediatorului

2.1.2 Obligațiile mediatorului

2.1.3 Răspunderea mediatorului

Subcapitolul 2.2 Procedura de mediere

2.2.1 Procedura prealabilă încheierii contractului de mediere

2.2.2 Contractul de mediere

2.2.3 Desfășurarea medierii

2.2.4 Închiderea procedurii de mediere

2.2.5 Beneficiile medierii

Capitolul 3. Medierea familială

Scurtă istorie a instituției medierii familiale

Fenomenul medierii familiale la nivelul statelor europene

Statistici europene în domeniul conflictelor familiale

Beneficiile medierii familiale, în versiunea autorităților europene

Studiu de caz

Bibliografie

Anexe

CAPITOLUL 1. MEDIEREA CONFLICTELOR

Este cunoscut faptul că orice conflict apărut între două sau mai multe persoane poate fi rezolvat fie pe cale amiabilă, fie prin intermediul instanței de judecată, caz în care soluția este obținută mai greu, durează mai mult timp și implică și alte costuri.

Dacă părțile implicate nu reușesc singure să ajungă la un acord comun privind litigiul/conflictul apărut între ele, acestea mai au și posibilitatea să apeleze la mediere, procedură ce este reglementată de prevederile Legii 192/2006, cu ulterioarele modificări și actualizări (vezi ANEXA 1).

În ceea ce privește conflictul apărut între două sau mai multe persoane, acesta poate fi definit în mai multe forme, de la litigiu la neînțelegere, de la dispută la dezacord, de la divergență la diferend.

Subcapitolul 1.1 Tipurile și cauzele conflictelor

În fiecare zi asistăm în mod invariabil la numeroase conflicte apărute ori disputate în jurul nostru, stările conflictuale reprezentând deseori diferențe de opinii, concepte, interese ori orgolii ale celor implicați. În practică s-au definit mai multe tipuri de conflicte:

Conflicte interpersonale

Conflicte intrapersonale

Conflicte sociale

Conflicte de grup

Conflicte organizaționale

Indiferent de tipul conflictului, întotdeauna acesta se desfășoară pe parcursul mai multor etape, respectiv :

Dezacordul – Reprezintă faza de început a unui conflict, în cadrul căreia părțile implicate își dau seama că văd în mod diferit un anumit subiect ce va genera starea tensionată. Dacă acest dezacord inițial nu poate fi soluționat amiabil de către părțile implicate, iar în ciuda eforturilor nu se reușește găsirea unei soluții de compromis, conflictul intră într-o nouă etapă, confruntarea.

Confruntarea – Confruntarea poate fi și ea de mai multe tipuri, respectiv confruntare verbală, fizică sau doar de idei (cazul cel mai fericit). În această fază a conflictului tipul confruntării este dictat de comportamentul părților implicate.

Rezolvarea conflictului – De regulă, rezolvarea unui conflict apărut între părți poate fi făcută fie pe cale amiabilă, fie pe cale litigioasă. Dacă părțile implicate reușesc să ajungă la o soluție de compromis, acceptată de ambele tabere, conflictul este stins. În caz contrar, rezolvarea acestuia poate fi realizată numai în prezența unor anumite persoane (de regulă un mediator, desemnat în condițiile prevăzute de Legea 192/2006). Dacă nici în acest mod nu se poate ajunge la o întelegere, soluția de rezolvare a conflictului este dată fie de instanța de judecată, fie de curtea de arbitraj.

1.1.1 Cauzele conflictelor

În general, orice conflict are mai multe cauze, el declanșându-se pe fondul unei acumulări de lungă durată. În această categorie nu sunt incluse însă conflictele spontane, care sunt generate de anumite stări de moment, de reacții ori sentimente controversate.

Cea mai frecventă cauză generatoare de conflict o reprezintă fie lipsa de comunicare, fie o comunicare deficitară, caz în care tensiunile se acumulează treptat, până răbufnesc.

Conflictele generate din cauza lipsei de comunicare sunt cel mai greu de aplanat, tensiunile dintre părțile implicate acumulându-se exponențial. Astfel, in momentul declanșării unui conflict de acest gen părțile se situează pe poziții antagonice între acestea neexistând aparent vreo șansă de împăcare.

Aceste este momentul în care în ecuație intervine mediatorul, rolul acestuia fiind unul vital în aplanarea conflictului.

Orice ședință de mediere realizată între părți este benefică pentru acestea, fiecare întâlnire constituind un pas important în rezolvarea conflictului, fie doar și prin simplul fapt că părțile încep să comunice între ele.

În practică, nu de puține ori în cadrul primei ședințe de mediere părțile continuă să se acuze, ridică tonul și discuțiile sunt destul de tensionate, la prima vedere neexistând nici o soluție pentru aplanarea conflictului.

Ulterior însă, pe parcursul desfășurării și a altor ședințe de mediere, lucrurile încep încet-încet să se schimbe, părțile implicate începând să întrevadă potențiale soluții comune de rezolvare a conflictului.

Abilitatea unui mediator constă în găsirea punctelor de plecare comune tuturor părților implicate, soluția de soluționare a conflictului urmând să fie general agreată.

Nu de puține ori, în practică, în ciuda intervenției unui mediator și a numeroaselor ședinte de mediere desfășurate cu părțile, acestea nu au ajuns la nici o soluție, caz în care conflictul ajunge pe rolul instanțelor de judecată.

Pentru aplanarea și rezolvarea conflictelor, este indicat ca la întâlnirile dintre părți să participe un mediator, acesta putând contracara eventualele situații în care conflictul inițial ar putea degenera, luând naștere și alte stări conflictuale.

Dacă lipsa de comunicare a fost cea care a generat conflictul, reluarea discuțiilor între părți poate constitui un prim pas în rezolvarea pe cale amiabilă a acestuia.

Subcapitolul 1.2 Considerații generale despre mediere și mediator

În domeniul definirii procedurii de mediere, se remarcă conținutul articolului 3, lit. A din cadrul Directivei UE 2008/52/CE, conform căruia medierea reprezintă un proces de tip structurat, oricare ar fi denumirea ori referirea, în cadrul căreia două ori mai multe părți ce se află într-o anumită dispută, depun eforturi, din inițiativă proprie, să găsească un acord pentru a soluționa conflictul/disputa dintre ele, prin intermediul și cu ajutorul unui mediator.

Procesul medierii poate să fie inițiat de către părți, poate fi recomandat ori chiar impusă de către instanță, el putând fi prezăvut, conform legislației Uniunii Europene, în dreptul oricărui stat membru.

Atât la nivel global, cât și la nivel european și național se remarcă mai multe definiții ale procesului de mediere, diverșii furnizori ai serviciilor dedicate soluționării eficiente a disputelor definind în mod diferit medierea, ceea ce deseori poate determina confuzii nu doar la nivelul utilizatorilor, cât și a furnizorilor, ambele categorii având nevoie de definiții cât mai clare ale medierii.

Deseori, aceste diferențe sunt generate pe faptul că diversele definiții ale procesului de mediere au în vedere ce anume reprezintă medierea, în vreme ce altele vizează ce nu reprezintă medierea ori cum este organizată medierea, respectiv cum se definesc mediatorii.

În conformitate cu Centre for Effective Dispute Resolution din Marea Britanie, procesul medierii reprezintă un proces deosebit de flexibil, ce se derulează în condiții de maximă confidențialitate, în cadrul acestuia o persoană neutră asistând în mod activ diversele părți implicate în mediere astfel încât acestea să poată ajunge la o înțelegere negociată profitabilă pentru toată lumea, privind o anumită dispută ori o anumită neînțelegere.

Aceeași sursă consideră că în cadrul unui proces de mediere, părțile dispun de un control total asupra oricărei decizii ce privește atât încheierea înțelegerii, cât și asupra diverșilor termeni ai soluționării conflictului.

Demnă de menționat este și definiția International Centre for ADR Paris, conform căreia medierea reprezintă tehnica de înțelegere flexibilă, ce se derulează în privat și în mod confidențial, în cadrul căreia mediatorul acționând precum un facilitator neutru ce are rolul de a ajuta diversele părți implicate în vederea ajungerii la o înțelegere de tip negociat, ce privește disputa ori conflictul remarcat între acestea.

În versiunea Arbitration and Mediation Center of WIPO Geneva, procesul medierii reprezintă procedura informală prin intermediul căreia, un intemediar ce este neutru (mediatorul) reușește să asiste diverse părți implicate într-un conflict/dispută în așa fel încât acestea să reușească să identifice o înțelegere de tip asociat privind respectiva dispută.

Medierea este considerată cea mai simplă metodă de soluționarea conflictelor pe cale amiabilă, aceasta realizându-se cu ajutorul unei terțe persoane, ce este specializată ca și mediator. Soluționarea conflictelor se realizează întotdeauna în condiții de imparțialitate, confidențialitate, neutralitate și cu consimțământul liber exprimat al părților.

Mare parte din succesul unei medieri constă în încrederea cu care părțile implicate în conflict în investesc pe mediator. Dacă acesta este văzut ca persoana potrivită, aptă pentru pentru a asista la discuțiile dintre părți, dacă este considerată ca fiind de încredere pentru negocieri reciproc avantajoase, dacă reușește să le imprime ideea că le acordă sprijin absolut pentru găsirea unei soluții convenabile de ambele părți, medierea se dovedește o reușită, conflictul fiind soluționat pe cale amiabilă.

Principalul rol al unui mediator constă în facilitarea negocierilor dintre părți, acesta având abilitatea și modalitatea ideală de a găsi soluții diverse pentru rezolvarea unui conflict.

Un mediator bun reușește să facă toate părțile implicate în conflict să vorbească deschis, să-și exprime în față toate nemulțumirile, toate reproșurile, toate tensiunile acumulate de-a lungul timpului.

Un mediator profesionist știe să lucreze cu tot felul de oameni, oferindu-le acestora șansa să se exprime deschis și ajutându-i să găsească cea mai viabilă soluție, eficientă și de durată, care să satisfacă pe deplin toate părțile implicate.

Toți mediatorii sunt obligați ca încă din faza primară a medierii să le explice tuturor părților implicate în conflict care este procedura de mediere, ce implică aceasta și să răspundă tuturor întrebărilor ce îi sunt adresate.

Fiecare parte implicată în conflict are dreptul să-și exprime părerea, expunându-și și cazul, din punctul său de vedere, fără să fie întrerupt sau contrazis.

Un mediator nu spune niciodată cine are sau nu dreptate, nu caută nici un vinovat și nici nu judecă ce s-a intâmplat ori cine a generat conflictul.

Principalul rol al mediatorului constă în a ajuta părțile implicate în conflict să se exprime liber, să-și spună părerile și păsurile, să discute deschis despre problemele considerate ca neavând rezolvare și să le sprijine în găsirea celor mai bune, durabile și eficiente soluții pentru soluționarea conflictului.

Procedura de mediere este considerată ca fiind încheiată în următoarele situații:

Dacă părțile ajung la o înțelegere amiabilă ce duce la soluționarea litigiului/conflictului

Dacă mediatorul constată că medierea a eșuat, în ciuda ședintelor efectuate cu părțile

Dacă una dintre părți depune contractul

În oricare dintre aceste situații, la încheierea medierii, mediatorul este obligat să întocmească un proces-verbal, ce este semnat atât de către părți ori reprezentanți ai acestuia, cât și de mediator, fiecare dintre aceștia primind câte un exemplar original al actului încheiat.

La finalul ședinței de mediere, mediatorul este cel care ajută părțile să redacteze un acord în cadrul căruia se precizează toate înțelegerile la care s-a ajuns.

Medierea nu este obligatorie, oricine a apelat la aceasta putând renunța în orice moment. În orice fazã a procedurii de mediere, oricare dintre pãrțile ce se află în litigiu are dreptul să denunțe unilateral contractul de mediere. Aceasta decizie este adusă la cunoștiința mediatorului și a părții adverse în scris.

În termen maxim de 48 de ore, mediatorul este obligat să ia act de denunțarea unilateralã a contractului de mediere, dar și să întocmească un proces-verbal de finalizare a procedurii de mediere.

În situația în care una dintre pãrțile aflate în litigiu nu se mai prezintã la mediere și nu denunță renunțarea la contractul de mediere încheiat între părți, mediatorul are obligația să întreprindă toate demersurile utile pentru stabilirea intențiilor acesteia. În funcție de rezultatul demersurilor, mediatorul poate continua medierea sau o poate declara închisă.

Orice litigiu poate fi soluționat prin mediere, iar dacă părțile ajung la o înțelegere, conflictul nu mai este înregistrat pe rolul nici unei instanțe, pentru ca un judecător să stabilească cine are și cine nu are dreptate în speță.

În situația în care nu se sesizeaza instanța și se apelează la mediere, pe parcursul căreia se ajunge la o soluție de compromis acceptată de toate părțile implicate, conflictul poate fi rezolvat pe cale amiabilă. Părțile implicate se prezintă ulterior în fața unui notar public, pentru a autentifica acordul de mediere la care s-a ajuns.

Dacă una dintre părți a formulat deja o solicitare de chemare în judecată (pe latură civilă) sau o plângere prealabilă (pe latură penală), accesul la mediere se poate face în orice moment al procesului, cu singura condiție ca judecătorul desemnat să se ocupe de caz să fie informat cu privire la contractul de mediere încheiat între părți, caz în care se va dispune suspendarea soluționării cauzei aflate pe rol.

Dacă medierea se dovedește o reușită, cu acordul de mediere părțile implicate în proces se prezintă în fața judecătorului, spre validarea înțelegerii.

1.2.1 Medierea în litigii

Orice persoană poate apela la mediere și inclusiv la serviciile unui mediator în diferite cauze, reglementate clar de legislație:

În toate litigiile de natură comercială

În toate litigiile de natură civilă

În diverse litigii de familie – în cazul divorțurilor, al partajelor, al neînțelegerilor diverse privind continuarea căsătoriei, al neînțelegerilor privind unele drepturi părintești, al neînțelegerilor legate de contribuția fiecărui părinte la întreținerea copiilor sau de stabilirea domiciliului copiilor

În litigiile implicând protecția consumatorilor – în situația în care o persoană reclamă un prejudiciu rezultat în urma achiziționării unor produse sau servicii considerate defectuoase, dacă se reclamă nerespectarea clauzelor contractuale ori a garanțiilor acordate, dacă se reclamă existența unor clauze abuzive în interiorul unor contracte încheiate între consumator și diverși agenți economici ori în situația încălcării unor drepturi prevăzute de legislația națională sau a Uniunii Europene în domeniul protecției consumatorilor

În litigiile de muncă

În materie penală – cu precizarea că medierea poate viza încetarea procesului penal fie prin împăcarea părților fie prin retragerea plângerii prealabile

Prin lege, nu pot face obiectul medierii drepturile strict personale (de exemplu cele referitoare la statutul persoanei), dar nici alte drepturi de care părțile implicate nu pot dispune prin convenție sau prin orice alt mod, admisibil legislației.

1.2.2 Costurile medierii

Orice mediator are un onorariu propriu, acesta fiind negociabil. În situația unei medieri, dacă nu se înțeleg altfel, părțile implicate în mediere vor suporta împreună onorariul mediatorului.

În situația cauzelor civile aflate în mediere, dacă una dintre părți are o situație financiară precară, aceasta îi poate cere judecătorului desemnat în speță să dispună ca statul să achite suma datorată drept onorariu mediatorului.

Solicitarea poate avea loc doar în situația în care partea implicată a parcurs procedura de mediere a litigiului anterior începerii procesului ori dacă a solicitat medierea după începerea procesului, dar înainte de prima zi stabilită pentru înfățișare.

1.2.3 Avantajele medierii

Medierea are numeroase avantaje pentru toate părțile implicate, dintre acestea enumerând doar:

Litigiul/conflictul dintre părți poate fi finalizat într-un timp relativ scurt, implicând fie câteva zile, fie chiar câteva săptâmâni

Toate părțile implicate în litigiu angajează un singur mediator, acesta rămânând astfel imparțial pe toată perioada medierii

Persoanele cu venituri mici care apelează la mediere își pot recupera, în anumite condiții, sumele achitate cu titlul de onorariu mediatorului

În cauze complexe, toate părțile implicate în mediere pot fi însoțite la ședințele cu mediatorul și de avocații aleși

Toate ședintele de mediere sunt confidențiale, acestea desfășurându-se întotdeauna în biroul mediatorului

Și procedura vizându-l pe judecătorul implicat în litigiu este una specială, aceasta neavând loc într-o sala de judecată ci în camera de consiliu a instanței respective

Indiferent de cât de mult durează o mediere, dacă se ajunge la o soluție de compromis, aceasta este întotdeauna avantajoasă pentru toate părțile implicate

În cazul apelării la mediere, hotărârea pe care o dă judecătorul de caz este obținută imediat, aceasta fiind executorie, fără alte formalități de făcut

Chiar dacă au apucat să achite taxele de timbru în momentul depunerii în instanță a acțiunii de chemare în judecată, părțile își pot recupera banii integral, la finalul medierii

1.2.4 Mediatorul

Profesia de mediator poate fi exercitată de către orice persoană ce a absolvit studii superioare (nu neapărat juridice), ce are experiență în profesia sa de minim 3 ani și a absolvit un curs de specializare în comunicare.

Orice mediator asistă părțile implicate în conflict, pe perioada medierii, până la obținerea unei soluții acceptate de toată lumea.

Mediatorul nu are nici o putere de decizie, el avand doar rolul de a le explica părților care sunt regulile unei medieri, ce avantaje implică aceasta și în ce condiții poate fi încheiat conflictul/litigiul în mod amiabil.

Un mediator trebuie să:

Dispună de capacitate deplinã de exercitiu

Posede o vechime în muncã de minim 3 ani sau să fi absolvit un program postuniversitar (de nivel master în domeniu), ce este acreditat conform legislației, fiind și avizat de Consiliul de mediere

Fie apt, din punct de vedere medical, pentru exercitarea acestei activități

Se bucure de o reputație bună

Nu fi fost condamnat definitiv pentru sãvârșirea vreunei infracțiuni intenționate, ce ar putea aduce atingere prestigiului profesiei

Fi absolvit cursurile pentru formarea mediatorilor, în conditiile legii, exceptand cazurile în care a absolvit programe postuniversitare de nivel master în domeniu, acreditate și avizate de către Consiliul de mediere

Fie autorizatã ca mediator, în conditiile prevăzute de lege

Dacă mediatorul reușește să facă toate părțile implicate într-un litigiu să se înțeleagă, medierea se consideră încheiată, moment în care se întocmește un act ce poartă denumirea de „acord de mediere”. Acesta are valoarea unui înscris sub semnătură privată, putând fi supus verificării judecătorului care se ocupă de cazul părților.

În situația în care judecătorul constată că părțile implicate în litigiu au tranzacționat drepturi permise de lege, acesta poate valida acordul de mediere. Dacă însă părțile nu se înțeleg decât cu privire la anumite aspecte ce fac obiectul litigiului, acestea vor fi aduse de asemenea la cunoștiința judecătorului.

Pentru anumite aspecte din litigiu asupra cărora nu s-a reușit găsirea unei înțelegeri, procesul își urmează cursul.

În funcție de timpul disponibil și de complexitatea cauzei, magistratul poate emite în procedură de urgență o hotârâre cu privire la litigiul în cauză, pentru situațiile în care s-a ajuns la o înțelegere amiabilă.

Hotărârea emisă de judecător devine executorie încă din momentul pronunțării sale, chiar dacă este exercitată sau nu calea de atac a recursului. Asfel, părțile implicate pot pune în aplicare hotârârea fie voluntar, fie apelând direct la un executorul judecătoresc, în situația în care se impune ececutarea în mod silit.

Mediatorii autorizați, la care se poate apela oricând, pot fi găsiți cu ușurință fie în Tabloul național al mediatorilor, întocmit de Consiliul de mediere si publicat în Monitorul Oficial al României, fie pe site-ul www.cmediere.ro al Consiliului de Mediere.

Prin lege, Consiliul de mediere este obligat sã actualizeze periodic și cel puțin o datã pe an Tabloul mediatorilor. Acesta este pus la dispoziția tuturor celor interesați la sediu, la toate instanțele de judecată din țară, la sediul autoritãților administrației publice locale, dar și la sediul Ministerului Justiției, fiind disponibil și pe pagina web a acestuia.

Pãrtile aflate în conflict se prezintã împreunã la mediator. Dacă numai una dintre părți se prezintă, mediatorul are obligația să prezinte restului părților o invitație scrisă, pentru acceptarea medierii și încheierea contractului de mediere. Termenul de mediere este de maxim 15 zile.

Prin lege, medierea trebuie să se realizeze prin cooperarea pãrților implicate, mediatorul având la îndemână numeroase tehnici și metode de negociere și comunicare menite să facă părțile să ajungă la o înțelegere amiabilă.

Toate metodele și tehnicile pe care mediatorul le folosește în timpul procesului de mediere trebuie sã serveascã doar intereselor legitime ale părților, scopul comunicării și negocierii fiind acela de a se ajunge la un obiectiv comun, acceptat de toate părțile implicate.

Toate discuțiile, afirmațiile și susținerile care sunt făcute pe toată perioada medierii de către părțile aflate în conflict/litigiu, dar și de către mediator, sunt strict confidențiale, acestea neputând fi folosite drept probe în cadrul unei proceduri judiciare sau arbitrale. Excepție fac cazurile în care părțile implicate convin altfel sau când legea prevede contrariul.

Mediatorul are obligația să-i informeze pe toți cei care participă la mediere cu privire la obligativitatea respectării confidențialității, lucru ce poate fi parafat și prin semnarea unui acord de confidențialitate.

În situația în care pe perioada medierii intervine o situație ce are ce poate afecta scopul medierii, neutralitatea ori imparțialitatea mediatorului, acesta este obligat, prin lege, să informeze părțile. Ele sunt cele care decid dacă mențin sau denunță contractul de mediere aflat în derulare.

În acest caz mediatorul este îndreptățit sã se abținã și sã închidã procedura de mediere, caz în care este obligat sã restituie onorariul, în mod proporțional cu etapele de mediere care au fost sau nu parcurse.

Dacă pe perioada derulării contractului de mediere, conflictul sau litigiul aflat în dispută capătă aspecte mai complexe ori controversate din punct de vedere juridic, ori dintr-un alt domeniu specializat, mediatorul poate cere, cu acordul prealabil al părților implicate, un punct de vedere din partea unui specialist în domeniu.

Dacă respectivul punct de vedere este solicitat în afara biroului mediatorului, acesta are grijă să pună în discuție doar problemele asupra cărora are dubii, dar fără a dezvălui identitatea părților implicate.

Dacă pãrțile aflate în litigiu ajung la o înțelegere, mediatorul redacteazã un acord care va include toate clauzele consimțite pe perioada derulării medierii, acesta având valoarea de înscris sub semnãturã privatã.

În orice fazã a procedurii de mediere, oricare dintre pãrțile ce se află în litigiu are dreptul să denunțe unilateral contractul de mediere. Aceasta decizie este adusă la cunoștiința mediatorului și a părții adverse în scris.

În termen maxim de 48 de ore, mediatorul este obligat să ia act de denunțarea unilateralã a contractului de mediere, dar și să întocmească un proces-verbal de finalizare a procedurii de mediere.

În situația în care una dintre pãrtile aflate în litigiu nu se mai prezintã la mediere și nu denunță renunțarea la contractul de mediere încheiat între părți, mediatorul are obligația să întreprindă toate demersurile utile pentru stabilirea intențiilor acesteia.

În funcție de rezultatul demersurilor, mediatorul poate continua medierea sau o poate declara închisă.

În ceea ce privește rolul pe care îl are un mediator în cadrul procesului de mediere, se remarcă trei competențe, respectiv :

Analiza conflictului, respectiv a disputei dintre părți

Sprijinirea și fluidizarea procesului de comunicare dintre părțile implicate în cadrul procesului de mediere

Controlul procesului de mediere și a negocierilor purtate pe întreaga perioadă a acestuia

Se remarcă faptul că rolurile unui mediator pot să fie extrase cu ușurință din cadrul competențelor pe care acesta le are. Astfel, mediatorul este persoana specializată în soluționarea diverselor conflicte/dispute, el având în același timp capacitatea și de a analiza aceste dispute./conflicte, ulterior aplicând diverse modele privind analiza conflictului în situații anumite.

De asemenea, mediatorul are și capacitatea de facilita comunicarea și înțelegerea dintre părți, el asistându-le în vederea conceperii procesului dedicat medierii, ca și a obiectelor avute în vedere pe durata derulării acestuia, ulterior el susținând părțile pentru derularea cu brio a medierii, respectiv a atingerii obiectivelor ce au fost stabilite.

De cele mai multe ori, mediatorul îndeplinește rolul de gazdă pentru părțile implicate în cadrul procesului medierii, sesiunile dedicate acestuia fiind în marea majoritate a cazurilor organizate în cadrul birourilor personale.

Analizând prevederile legii, se poate aprecia că un mediator îndeplinește și rolul de „educator” pentru părți, el oferindu-le acestora numeroase informații legate de procesul medierii, în paralel cu sugerarea diverselor proceduri legate de modul de progres ăn cadrul discuțiilor ce au loc cu ocazia medierii și care pot include și prezența unor terțe persoane precum avocați, consilieri, experți, etc (prin această prismă, mediatorul poate fi considerat consilierul de proces al medierii).

Pe întreaga perioadă a procesului de mediere, mediatorul are în vedere să discute constant cu toate părțile implicate în vederea identificării :

Diverselor alternative dedicate înțelegerilor asociate

Oportunităților privind rezolvarea conflictului, respectiv ale disputei

Potențialelor riscuri ce s-au putea semnala

Așa numitul rol „cheie” al mediatorului constă în faptul că acesta trebuie să cunoască absolut toate detaliile legate de speță, ținând evidența tuturor informațiilor ce sunt considerate relevante pentru părțile implicate în procesul de mediere.

În calitatea pe care o are, conferită de lege, mediatorul asistă părțile implicate în mediere la redactarea înțelegerii perfectate între acestea, în plus el putând fi considerat pe bună dreptate și un specialist consultant.

Mediatorul are capacitatea de a gestiona pe deplin întregul proces al medierii, părțiile fiind cele care decid atât în ceea ce privește procesul medierii, cât și în ceea ce privește rezultatul acestuia.

Demn de semnalat este faptul că mediatorul nu poate fi considerat drept un judecărot ori o persoană ce poate decide, el neimpunându-și în nici un fel propriile decizii asupra părților ce sunt implicate în cadrul procesului de mediere.

De asemenea, mediatorul nu poate fi considerat drept un consultant juridic pentru părțile ce sunt implicate într-o dispută, respectiv conflict, în ciuda faptul că, de cele mai multe ori, acesta poate fi licențiat în cadrul științelor juridice ori chiar un avocat practicant.

În astfel de situații se recomandă evitarea oferirii către părți a diverselor servicii vizând consultanța juridică, aspect ce poate determină relații contractuale între mediator și părțile implicate în mediere de o cu totul altă natură.

Deseori, în practică (mai ales în cazul medierilor familiale) mediatorul este privit drept un psihoterapeut al părților implicate într-un conflict, aspect total greșit. Principalul scop al mediatorului este de a pregăti în mod ideal „terenul” pentru ca părțile implicate să reușească să identifice/înțeleagă care le sunt nevoile, respectiv sentimentele în vederea luării unor decizii informate privind obiectivele ce sunt urmărite în cazul medierii, nicidecum să identifice, eventual trateze unele dificultăți de natură afectivă ori psihică remarcate la părți.

CAPITOLUL 2. LEGEA MEDIERII

Medierea și organizarea profesiei de mediator este reglementată în România prin prevederile Legii nr. 192 din 16 mai 2006.

Prin definiție medierea reprezintă “modalitatea de soluționarea conflictelor pe cale amiabilă, cu ajutorul unei terțe persoane specializate în calitate de mediator, în condiții de neutralitate, imparțialitate, confidențialitate și având liberul consimțământ al părților”.

Orice mediere este bazată pe încrederea pe care părțile implicate în conflict o acordă mediatorului, ca persoana ideală pentru ca facilita negocierile dintre ele, pentru a sprijini soluționarea conflictului și pentru a se ajunge la obținerea unei soluții reciproc convenabile, eficiente și durabile.

Conform articolului 2 din Legea medierii, persoanele implicate într-un conflict, fie că sunt persoane fizice sau persoane juridice, pot recurge voluntar la mediere chiar și după declanșarea unui proces pe rolul instanței competente.

Pe această cale părțile cad de acord să soluționeze conflictele în materie civilă, comercială, de dreptul familiei sau în materie penală.

Până în luna mai a acestui an, când Curtea Constituțională a României a declarat drept neconstituționale “prevederile art.2 alin.(1) și (12) din Legea nr.192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator’’ toate părțile implicate într-un conflict erau obligate să participe la ședința de informare privind medierea, chiar și după declanșarea unui proces în fața instanțelor competente,încercând să soluționeze pe această cale conflictele apărute între ele.

Atât persoanele fizice cât și cele juridice au dreptul să-și soluționeze disputele prin mediere atât în afara, cât și în cadrul procedurilor obligatorii de soluționare amiabilă a conflictelor prevăzute de lege.

La mediere au dreptul toate persoanele, indiferent de rasă, culoare, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenență politică, avere sau origine socială, medierea reprezentând o activitate de interes public.

În timpul unei medieri, mediatorul nu are nici o putere de decizie în ceea ce privește conținutul acordului comun la care urmează să ajungă părțile implicate, dar le poate îndruma pe acestea cu privire la legalitatea înțelegerii.

În conformitate cu prevederile art. 5 din prezenta lege, medierea poate avea loc între două sau mai multe părți, ce își pot alege în mod liber mediatorul, aceasta putând fi făcută de unul sau mai mulți mediatori.

Subcapitolul 2.1 Organizarea și exercitarea activității mediatorilor

Activitatea mediatorilor se poate desfașura atât în cadrul unei societăți civile profesionale, cât și al unui birou în care pot funcționa unul sau mai mulți mediatori asociați, cu personalul auxiliar corespunzător, ori în cadrul unei organizații neguvernamentale, cu respectarea condițiilor prevăzute de lege.

De asemenea, mediatorul sau mediatorii asociați, titulari ai unui birou, pot angaja traducători, juriști sau alt personal de specialitate, dar și personal administrativ și de serviciu necesar bunei funcționări a activității de mediere.

Orice mediator autorizat este obligat să țină o arhivă și registre proprii, dar și evidență financiar-contabilă.

Toți mediatorii trebuie să se constituie în asociații profesionale locale și naționale, scopul acestora fiind reprezentarea intereselor profesionale și protejarea statutului lor. De asemenea, în condițiile legii, ei pot adera la asociații profesionale internaționale.

2.1.1 Drepturile mediatorului

Prin lege, orice mediator are dreptul să informeze publicul cu privire la exercitarea activității sale, având în vedere respectarea principiului confidențialității. Publicitatea profesiei de mediator se face doar cu respectarea condițiilor prevăzute în regulament.

Mediatorul are dreptul să primească un onorariu, stabilit prin negociere cu părțile, dar și la restituirea cheltuielilor ocazionate de mediere. Onorariul acestuia trebuie să fie rezonabil și să țină cont de natura și de obiectul conflictului.

Nu se pretinde onorariu pentru activitatea de informare și consiliere a părților cu privire la procedura medierii și avantajele acesteia, îndeplinită potrivit legii anterior încheierii contractului de mediere.

De asemenea, fiecare mediator are dreptul să pună în aplicare un model propriu de organizarea procedurii de mediere, respetcând dispozițiilor și principiile legale.

Orice mediator are dreptul să refuze preluarea unui caz, el fiind obligat însă să îndrume părțile pentru a alege un alt mediator.

Prin lege, sediul profesional al mediatorului este inviolabil, percheziția acestuia putând fi dispusă numai de judecător, ea fiind efectuată fie de către un procuror fie de organul de cercetare penală, în condițiile prevăzute de Codul de procedură penală.

2.1.2 Obligațiile mediatorului

Toate persoanele autorizate ca mediatori au obligația să ofere orice explicații părților cu privire la activitatea de mediere, astfel încât acestea să înțeleagă scopul, limitele și efectele medierii, cu precădere raporturile ce constituie obiectul conflictului.

De respectarea libertății, demnității și a vieții private a părților se ocupă mediatorul, care are și obligația să depună toate diligențele astfel încât toate părțile implicate în conflict să ajungă la un acord reciproc convenabil și într-un termen rezonabil.

Mediatorul este obligat să conducă procesul de mediere în mod nepărtinitor, să asigure un permanent echilibru între părțile implicate, dar și să refuze preluarea unui caz, dacă are cunoștință despre orice împrejurare ce l-ar împiedica să fie neutru și imparțial, ori în cazul în care constată că drepturile în discuție nu pot face obiectul medierii.

Fiecare mediator este obligat să păstreze confidențialitatea informațiilor de care ia cunoștință în cursul medierii, dar și despre documentele pe care le-a întocmit ori care i-au fost predate de către părți pe parcursul medierii, chiar și după ce rolul său a încetat.

O altă obligație ce îi revine unui mediator este respectarea normelor de deontologie, dar și îmbunătățirea permanentă a cunoștiințelor teoretice și a tehnicilor de mediere, pentru aceasta el urmând cursuri de formare continuă, în condițiile stabilite de Consiliul de mediere.

Toate înscrisurile ce i-au fost încredințate de părți pe parcursul procedurii de mediere trebuie restituite părților, mediatorul neputând reprezenta sau asista vreuna dintre părți într-o procedură judiciară ori arbitrală ce are ca obiect conflictul supus medierii.

Prin lege, nici un mediator nu poate fi audiat ca martor în legătură cu faptele sau cu actele de care a luat cunoștință în cadrul procedurii de mediere. Excepție fac doar cauzele penale în care mediatorul poate fi audiat ca martor doar în situația în care acesta are dezlegarea prealabilă, expresă și scrisă a părților și, dacă este cazul, a celorlalte persoane interesate.

În această situație calitatea de martor primează celei de mediator, cu privire la faptele și împrejurările de care are cunoștiință înainte de a fi fost desemnat mediator în cazul respectiv. Prin lege, dacă a fost audiat ca martor, mediatorul nu mai poate media cauza respectivă.

2.1.3 Răspunderea mediatorului

Prin lege, răspunderea disciplinară a mediatorului intervine în situația în care au fost comise următoarele abateri:

Încălcarea obligației de confidențialitate, imparțialitate și neutralitate

Refuzul de a răspunde cererilor formulate de autoritățile judiciare, în cazurile prevăzute de lege

Refuzul de a restitui înscrisurile încredințate de părțile aflate în conflict

Reprezentarea sau asistarea uneia dintre părți într-o procedură judiciară sau arbitrală având ca obiect conflictul supus medierii

Săvârșirea altor fapte care aduc atingere probității profesionale

Sancțiunile disciplinare sunt întotdeauna aplicate în raport cu gravitatea abaterii acestea constând în:

Observație scrisă

Amenzi – ale căror cuantumuri sunt actualizate permanent de către Consiliul de Mediere, în funcție de rata inflației

Suspendarea din calitatea de mediator pe o durată de la o lună la 6 luni

Încetarea calității de mediator

Despre abaterile constatate în exercitarea profesiei de mediator oricine poate sesiza în scris Consiliul de mediere, cercetarea abaterilor făcându-se în termen de cel mult 60 de zile de la data înregistrării sesizării, de către o comisie de disciplină alcătuită dintr-un membru al Consiliului de mediere și doi reprezentanți ai mediatorilor, desemnați prin tragere la sorți din Tabloul mediatorilor.

Membrii comisiei de disciplină sunt numiți prin hotărârea Consiliului de mediere, cel învinuit fiind obligatoriu invitat pentru audiere.

Orice persoană cercetată are dreptul să ia cunoștință de conținutul dosarului său și să își formuleze apărarea, iar în cazul în care refuză să se prezinte se întocmește un proces-verbal, ce se semnează de către toți membrii comisiei, din acesta reieșind faptul că mediatorul a fost invitat și nu s-a prezentat la termenul stabilit.

Dosarul de cercetare cu propunere de sancționare sau de neaplicare a unei sancțiuni disciplinare este înaintat Consiliului de mediere, care are un termen de 30 de zile, să stabilească dacă se impune răspunderea disciplinară a mediatorului.

Toate hotărârile Consiliului de mediere de aplicare a sancțiunilor pot fi atacate, în termen de 15 zile de la comunicare, la instanța de contencios administrativ competentă. în termen de 15 zile de la comunicarea acesteia.

Hotărârea de aplicare a amenzii, rămasă definitivă potrivit legii, constituie titlu executoriu, neachitarea acesteia în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii de sancționare atrage după sine suspendarea din calitatea de mediator, până la achitarea sumei.

Prin lege, răspunderea civilă a mediatorului poate fi angajată doar pentru cauzarea de prejudicii, prin încălcarea obligațiilor sale profesionale.

Subcapitolul 2.2 Procedura de mediere

2.2.1 Procedura prealabilă încheierii contractului de mediere

Toate părțile aflate într-un conflict se pot prezenta împreună la mediator. Dacă numai una dintre părți se prezintă pentru mediere, la cererea acesteia mediatorul este obligat să-i adreseze părții adverse o invitație scrisă, pentru informarea și acceptarea medierii, termenul stabilit fiind de cel mult 15 zile. Aceasta invitație se transmite prin orice mijloace ce pot asigura confirmarea primirii textului.

Dacă una dintre părți nu se poate prezenta la convocare, la cerere mediatorul poate stabili o nouă dată în vederea informării și acceptării medierii. Iar dacă părțile acceta medierea, se va semna între acestea și mediatorul ales un contract de mediere.

Demn de precizat este faptul că în procesele și cererile în materie civilă și comercială, litigiul poate fi soluționat prin mediere, înainte de introducerea cererii de chemare în judecată.

În situația în care una dintre părți refuză, în scris, în mod explicit, medierea sau nu dă curs invitației primite de la mediator, ori nu se prezintă de două ori la rând la datele fixate pentru semnarea contractului de mediere, se consideră că medierea este neacceptată.

De asemenea se interzice cu desăvârșire desfășurarea ședințelor de mediere înaintea încheierii contractului de mediere.

2.2.2 Contractul de mediere

Prin lege, orice contract de încheiere încheiat între părțile implicate în mediere și mediator trebuie să cuprindă, sub sancțiunea anulării, următoarele clauze:

Identitatea părților aflate în conflict sau, după caz, a reprezentanților lor

Menționarea tipului sau a obiectului conflictului

Declarația părților că au fost informate de către mediator cu privire la mediere, efectele acesteia și regulile aplicabile

Obligația mediatorului de a păstra confidențialitatea și decizia părților privind păstrarea confidențialității, după caz

Angajamentul părților aflate în conflict de a respecta regulile aplicabile medierii

Obligația părților aflate în conflict de a achita onorariul cuvenit mediatorului și cheltuielile efectuate de acesta pe parcursul medierii în interesul părților, precum și modalitățile de avansare și de plată a acestor sume, inclusiv în caz de renunțare la mediere sau de eșuare a procedurii, precum și proporția care va fi suportată de către părți, ținându-se cont, dacă este cazul, de situația lor socială. Dacă nu s-a convenit altfel, aceste sume vor fi suportate de către părți în mod egal

Înțelegerea părților privind limba în care urmează să se desfășoare medierea

Numărul de exemplare în care va fi redactat acordul în cazul în care acesta va fi în forma scrisă, corespunzător numărului părților semnatare ale contractului de mediere

Obligația părților de a semna procesul-verbal întocmit de către mediator, indiferent de modul în care se va încheia medierea

Demn de semnalat este faptul că nici un contract de mediere nu poate cuprinde clauze care contravin legii sau ordinii publice, în caz contrar acesta fiind lovit de nulitate absolută.

În situația în care pe parcursul procedurii de mediere, apar cheltuieli neprevăzute, efectuate în interesul părților și cu acordul acestora, la contractul de mediere se va încheia o anexă ce va cuprinde aceste cheltuieli.

Contractul de mediere se încheie în formă scrisă, se semnează de către toate părțile aflate în conflict, dar și de mediator și se întocmește în atâtea exemplare originale câți semnatari sunt. De asemenea, părțile aflate în conflict pot da procură specială unei alte persoane, în condițiile legii, pentru a încheia în numele lor contractul de mediere.

Orice contractul de mediere constituie titlu executoriu cu privire la obligația părților de a achita onorariul scadent cuvenit mediatorului.

Termenul de prescripție a dreptului la acțiune pentru dreptul litigios supus medierii se suspendă începând cu data semnării contractului de mediere, până la închiderea procedurii de mediere în oricare dintre modurile prevăzute de lege.

2.2.3 Desfășurarea medierii

Orice medierea este bazată pe cooperarea părților și prin folosirea, de către mediator, a unor metode și tehnici specifice, bazate pe comunicare și negociere, acestea servind exclusiv intereselor legitime și obiectivelor urmărite de părțile aflate în conflict.

Nici un mediator nu poate impune părților o soluție cu privire la conflictul supus medierii. De obicei, orice medierea se desfășoară la sediul mediatorului, dar dacă este cazul aceasta poate avea loc și în alte locuri convenite de comun acord de către mediator și de toate părțile aflate în conflict.

Pe perioada medierii, părțile au dreptul să fie asistate de avocat sau de alte persoane, în condițiile stabilite de comun acord.

Toate susținerile făcute pe parcursul medierii de către părțile aflate în conflict, de avocații acestora și de către mediator au caracter confidențial față de terți și nu pot fi folosite ca probe în cadrul unei proceduri judiciare sau arbitrale, cu excepția cazului în care părțile convin altfel ori legea prevedecontrariul, mediatorul solicitându-le celor prezenți la mediere semnarea unui acord de confidențialitate.

În cazul în care, pe parcursul medierii, apare o situație de natură să afecteze scopul acesteia, neutralitatea sau imparțialitatea mediatorului, acesta are obligația să o aducă la cunoștința părților, aceștia urmând să decidă asupra menținerii sau denunțării contractului de mediere.

Dacă un conflict aflat în mediere are diferite aspecte dificile sau controversate de natură juridică ori din orice alt domeniu specializat,cu acordul părților mediatorul poate solicita punctul de vedere al unui specialist din domeniul respectiv. În acest caz mediatorul va evidenția doar problemele controversate, fără însă a dezvălui identitatea părților.

2.2.4 Închiderea procedurii de mediere

Prin lege, orice procedură de este considerată încheiată după caz:

Prin încheierea unei înțelegeri între părți în urma soluționării conflictului

Prin constatarea de către mediator a eșuării medierii

Prin depunerea contractului de mediere de către una dintre părți

Dacă părțile au încheiat doar o înțelegere parțială, ori daca medierea a eșuat ori una dintre părți a depus contractul de mediere, părțile se pot adresa instanței judecătorești sau arbitrale competente.

La finalizarea oricărei medieri, indiferent de rezultatul acesteia, mediatorul este obligat să încheie un proces-verbal care se semnează de către părți, personal sau prin reprezentant, și de către mediator, părțile primind câte un exemplar original al procesului-verbal.

Dacă părțile aflate în conflict au ajuns la o înțelegere, se poate redacta un acord scris, acesta cuprinzând toate clauzele consimțite de părți și având valoarea unui înscris sub semnătură privată. Acordul este redactat de către mediator, cu excepția situațiilor în care părțile și mediatorul convin altfel.

De menționat că înțelegerea părților nu trebuie să cuprindă prevederi care aduc atingere legii și ordinii publice. În situația în care conflictul imediat vizează transferul dreptului de proprietate privată privind bunurile imobile, părțile vor prezenta acordul redactat de către mediator notarului public sau instanței de judecată pentru îndeplinirea condițiilor de fond și de formă impuse de lege, sub sancțiunea nulității absolute.

Iar când conflictul mediat vizează transferul dreptului de proprietate privind bunurile imobile, precum și al altor drepturi reale, partaje și cauze succesorale, sub sancțiunea nulității absolute, acordul de mediere redactat de către mediator va fi prezentat notarului public sau instanței de judecată, pentru ca acestea, având la bază acordul de mediere, să verifice condițiile de fond și de formă prin procedurile prevăzute de lege și să emită un act autentic sau o hotărâre judecătorească, după caz, cu respectarea procedurilor legale.

Toate acordurile de mediere vor fi verificate cu privire la îndeplinirea condițiilor de fond și de formă, atât de către notarul public cât și de către instanța de judecată, după caz, acestea putându-le aduce modificările și completările corespunzătoare cu acordul părților.

Părțile pot solicita notarului public autentificarea înțelegerii lor și se pot prezenta la instanța judecătorească pentru a cere emiterea unei hotărâri care să consfințească înțelegerea lor.

Competența aparține fie judecătoriei în a cărei circumscripție își are domiciliul sau reședința ori, după caz, sediul oricare dintre părți, fie judecătoriei în a cărei circumscripție se află locul unde a fost încheiat acordul de mediere.

Hotărârea prin care instanța încuviințează înțelegerea părților este dată întotdeauna în camera de consiliu, aceasta constitutind titlu executoriu. În situația în care acordul de mediere se referă la o cauză succesorală și a intervenit înainte de eliberarea certificatului de moștenitor, competența ii revine notarului public.

Toate cererile adresate instanței, privind pronunțarea unor hotărâri care să consfințească înțelegerea părților rezultată din acordul de mediere, sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru, cu excepția cazurilor în care acordul de mediere privește transferul dreptului de proprietate asupra unui bun imobil, a altor drepturi reale, partaje și cauze succesorale.

De asemenea, oricând pe perioada medierii, oricare dintre părțile aflate în conflict are dreptul să denunțe contractul de mediere, aducând acest lucru, in scris, la cunoștiința părții adverse și a mediatorului.

După ce ia act de denunțarea unilaterală a contractului de mediere, în cel mult 48 de ore de la data primirii înștiințării, mediatorul întocmește un proces-verbal de închidere a procedurii de mediere.

Iar dacă una dintre părțile aflate în conflict nu se mai prezintă la mediere și nu denunță contractul de mediere mediatorul are obligația să facă toate demersurile necesare pentru a stabili intenția reală a părții respective după care poate continua sau închide procedura de mediere.

Dovada participării la ședința de informare este făcută întotdeauna printr-un proces-verbal de informare, eliberat de mediatorul care a realizat informarea.

2.2.5 Beneficiile medierii

Medierea are numeroase beneficii pentru toate părțile implicate într-un conflict ori litigiu, indiferent de natura acestuia, ea fiind însă voluntară, părțile participând la aceasta doar dacă doresc.

În eventualitatea în care se ajunge la un proces, părțile nereușind să găsească o soluție comună amiabilă, decizia finală este luată de judecătorul desemnat să se ocupe de caz, dar numai după administrarea tuturor probelor în cauză.

În timpul medierii, părțile aflate în litigiu sunt cele care dețin controlul, iau decizii și hotărăsc cu privire la absolut tot. Mediatorul nu le poate impune nimic, cu atât mai puțin propriile soluții, păreri sau idei.

Un alt beneficiu al medierii îl reprezintă confidențialitatea. Părțile implicate într-un conflict discută și caută împreună soluții de rezolvare a litigiului într-o sală aleasă pentru desfășurarea ședinței de mediere și nu în sala de judecată, de față cu alte persoane.

Astfel problemele părților nu devin publice, la ședința de mediere nefiind permis accesul decât al părților implicate și al persoanelor agreate de acestea.

Ședintele de mediere nu sunt publice, nimic din ceea ce se discută într-o sală de mediere nefiind făcut public. Inclusiv notițele pe care mediatorul le ia în timpul discuțiilor avute cu părțile sunt distruse în prezența acestora, la finalul procedurii de mediere.

Pe lângă confidențialitate, medierile sunt foarte rapide și convenabile. O ședință de mediere poate fi programată în scurt timp de la solicitarea acesteia, fixarea acesteia fiind făcută în funcție de programul comun al părților.

În situația în care intervine o situație neprevăzută, ședințele de mediere pot fi reprogramate, durata acestora nefiind limitată în timp.

Și chiar dacă ședința de mediere nu este o reușită totală, acordurile parțiale la care ajung părțile, acorduri ce sunt menționate în procesul verbal întocmit de meditator, sunt benefice pentru bunul mers al procesului.

Concluzionând, medierea conferă multiple avantaje atât părților implicate în conflict/dispută, cât și altor părți interesate. În ceea ce privesc avantajele conferite de mediere părților implicate în cadrul acestui proces, se remarcă :

Un management al riscurilor, precum și un management al siguranței

O educație familială – în cazul medierilor familiale

Un control mai eficient al soluțiilor identificate în soluționarea conflictului/disputei

O eficiență deosebită în ceea ce privește timpul alocat pentru rezolvarea conflictului/disputei

Simplificarea procedurilor privind încheierea/rezolvarea disputelor/conflictelor

Costuri mult mai reduse

Flexibilitate în cadrul procesului de medierea conflictului/disputei

O implicare a părților într-un dialog de tip direct

Confidențialitatea procedurii, ca și caracterul strict privat al acesteia

O rată ridicată a succesului încheierii disputei/conflcitului

Posibilitatea menținerii relațiilor ulterioare între părți

O rată de conformare la înțelegerile ce sunt adoptate între părți, pe parcursul medierii, deosebită

Posibilitatea asistării părților și de diverse alte persoane direct interesate

Posibilitatea alegerii de către părți a mediatorului preferat/recomandat

Adoptarea unor decizii/înțelegeri între părți care rezistă cu trecerea timpului

Acordarea unei atenții deosebite nevoilor părților implicate în cadrul procesului de mediere, ca și intereselor acestora

Determinarea unei înțelegeri de tip reciproc, cu un câștig al părților ce sunt parte dintr-un conflict, respectiv o dispută

În ceea ce privesc avantajele medierii pentru diversele instanțe, ca și pentru autorități, se remarcă :

O diminuare considerabilă a gradului de încărcare a instanțelor

Creșterea calității acttului de justiție, prin intermediul perioadelor de timp ce le sunt conferite magistraților pentru studierea diverselor spețe pe care aceștia le au pe rol și care nu se pot media

Diminuarea costurilor dedicate bugetelor publice, în vederea organizării diverselor procese în instanță, procese ce pot fi supuse medierii

Diminuarea numărului recursurilor declarate pe rolul instanțelor diverse, ca urmare a conformării voluntare a părților implicate privind acordurile de mediere la care au ajuns

Abilitatea procesării cu maximă eficiență a unor spețe considerate cu impact complex – de regulă în cazul medierii familiale, când în cele mai multe dintre cazuri caracterul emoțional este unul deosebit de puternic

De pe urma procesului de mediere au de câștigat, de asemenea, și avocații, printre beneficii enumerând :

Medierea încheiată cu un acord favorabil pentru părți se dovedește a fi rentabilă și pentru avocați, aceștia putând în timp câștiga noi clienți datorită abilităților de care dau dovadă pe perioada medierii

Avocații își pot derula nestingerit spiritul combatant pe perioada medierii, fără a fi sancționați ori constrânși, așa cum se întâmplă în situața spețelor ce ajung pe rolul instanțelor de judecată

În situația obținerii unei hotărâri negative în fața instanțelor pentru clienți, avocații pot pierde nu doar clienții existențiali, ci și pe cei potențiali. În cazul eșuării unei medieri, speța poate fi reluată prin diverse proceduri

Onorariul dedicat medierii poate fi unul de natură competitivă, diversele negocieri purtate pe perioada medierii realizându-se prin prisma relației existente între costurile aferente uzării de instanțele de judecată/ șansa câștigului / perioada dedicată derulării procesului pe rolul instanței / punerea hotărârii judecătorești în executare

În situația ajungerii la o înțelegere amiabilă în cazul procesului de medierii, avocații pot să își încaseze onorariul fără probleme

Se evită aglomerația existentă în cadrul instanțelor de judecată

Se reușește controlarea situației, aspect ce nu se remarcă și în cazul spețelor ce ajung pe rolul instanțelor

Gestionarea conflictelor/disputelor într-o perioadă mult mai redusă, comparativ cu perioada derulării litigiului pe rolul instanțelor

CAPITOLUL 3. MEDIEREA FAMILIALĂ

Scurtă istorie a instituției medierii familiale

Instituția medierii familiale s-a remarcat pentru prima dată în Statele Unite ale Americii, în perioada anilor 70, când un avocat celebru al acelor vremuri, respectiv J. Cowlson, a încercat ca, plecând de la diversele tehnici ale arbitrajului, să diminueze multiplele efecte traumatice ce erau determinate în cazul unui divorț.

Iar primul centru privat de mediere a fost deschis de către avocatul O .J. Coogler, care își desfășura activitatea în Atlanta. De altfel, O .J. Coogler este și cel care reușește să aducă în centrul atenției medierea, prin publicarea în cursul anului 1978 a lucrării denumite Structured Mediation in Divorce Settlement: A Handbook for Marital Mediators Hardcover (apariție în luna octombrie, 1978).

Ulterior acestei cărți, se remarcă și studiile lui J. M. Haznes, incluse în lucrarea „Divorce mediation: a practical guide for psychologists and counselors”, folosită ulterior de nenumărați specialiști.

Iar prima lege în conținutul căreia se prevedea faptul că în situația în care părinții se află într-un conflict în domeniul dedicat încredințării copiilor minori au obligația de a discuta cu un mediator a fost adoptată în statul californian.

Ulterior, se ajunge ca pe întreg teritoriul Statelor Unite ale Americii să se recurgă la mediere în astfel de situații, procedura fiind preluată și de către canadieni.

În situația Canadei, însă, medierea familială nu reprezintă obiectul unui act legislativ și asta doarece aceste legislativ nu a dorit să îi confere medierii un caracter de tip obligatoriu. Cu toate acestea, în cursul anului 1985 este introdusă în legea divorțului posibilitatea medierii părților.

Fenomenul medierii familiale la nivelul statelor europene

În țara noastră, medierea familială este reglementată prin conținutul Legii nr. 192/2006 vizând medierea, ca și organizarea profesiei de mediator, cu ulterioarele modificări și actualizări (vezi Anexa 1), în cadrul căreia se precizează că medierea este o modalitate facultativă în vederea soluționării pe cale amiabilă a diverselor conflicte, prin intemeriul unei țerțe persoane ce este specializată în calitatea de mediator, medierea realizându-se în condiții absolute de neutralitate, de imparțialitate, ca și de confidențialitate.

La acestă soluție pot opta toate persoanele fizice, în mod voluntar, chiar și după ce a fost declanșat un proces pe rolul instanțelor de judecată competente, în calitate de părți acestea convenind la soluționarea pe calea medierii a conflictului/conflictelor din materia dreptului civil.

Statistici europene în domeniul conflictelor familiale

Conform statisticilor, doar în țara noastră, ci și la nivel european, familia de tip tradițional nu mai are la bază fundamentele de acum câteva decenii, după cum o susțin și datele ce au fost date publicității de către EUROSTAT:

Figura 1 Evoluția căsătoriilor, respectiv a divorțurilor la nivel european, în perioada a trei decenii

Sursa capturii – http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/People_in_the_EU_%E2%80%93_statistics_on_household_and_family_structures

După cum se poate remarca cu destul de multă ușurință din figura de mai sus, a scăzut dramatic în ultimii ani, spre deosebire de rata divorțurilor care a înregistrat un trend ascendent, în special în perioada ultimului deceniu.

Chiar dacă instituția căsătoriei nu este pe deplin „demodată”, se remarcă adoptarea variantei divorțului cu mult mai mare ușurință decât în perioada anilor 80, cea mai interesantă opțiune fiind sesizată la nivelul anului 2004, când la nivelul tuturor statelor membre ale Uniunii Europene au fost înregistrate în număr aproximativ de 2,2 de milioane de căsătorii, în paralel fiind sesizate nu mai puțin de un milion divorțuri.

Figura 2 – Ponderea procentuală a cuplurilor căsătorite la nivelul Uniunii Europene

Sursa capturii – http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/People_in_the_EU_%E2%80%93_statistics_on_household_and_family_structures

Așa cum se poate remarca, cele mai multe cupluri căsătorite pot fi regăsite în zona Europei Estice și parțial în Spania, respectiv Italia, țara noastră numându-se printre statele în care cuplurile căsătorite au o pondere destul de mare. Raportat la România, conform datelor furnizate de EUROSTAT, marea majoritate a zonelor includ o pondere a cuplurilor căsătorite de peste 75% din totalul populației, situația majoritară fiind identificată în zona Olteniei, parțial zona centrală și de nord.

În domeniul ponderii cuplurilor căsătorite, din totalul familiilor ce se întregistrează în statele membre ale Uniunii Europene, la nivelul anului 2011 se înregistra următoarea situație :

Figura 3. Procentul cuplurilor căsătorite, respectiv a familiilor mono-parentale, la nivel de stat al Uniunii Europene

Sursa capturii – http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/People_in_the_EU_%E2%80%93_statistics_on_household_and_family_structures

Se remarcă faptul că în țara noastră, la nivelul anului 2011, conform datelor furnizate de EUROSTAT, procentul cuplurilor căsătorite era de 80,2 %, în vreme ce procentul familiilor parentale era semnificativ în cazul mamelor (respectiv de 11%), în cazul taților el fiind de 3 %.

Beneficiile medierii familiale, în versiunea autorităților europene

În acest context, recomandările Comitetului de Miniștri ai Consiliului Europei în domeniul medierii familiale promovează în mod deosebit folosirea medierii familiale, aceasta fiind considerată de către autoritățile europene drept instrumentul cu eficacitate deosebită în reglarea diverselor conflicte familiale.

Conform autorităților europene, medierea familială stabilește diverse principii ce au legătură directă cu domeniul dedicat medierii, ca și cu organizarea și derularea acestui proces, ea conferind în același timp și:

Statutul diverselor acorduri ce sunt obținute ca urmare a medierii,

Statutul relațiilor stabilite între mediere și diverselor proceduri derulate în fața autorităților judecătorești competente

Statutul accesului la acest proces complex

Statutul privind promovarea medierii familiale

Ca urmare a numeroaselor cercetări ce au fost realizate în domeniul privind utilizarea medierii, ca și a diverselor experiențe sesizate la nivelul statelor din Uniunea Europeană, s-a stabilit faptul că prin intermediul medierii familiale, părțile au capacitatea de a beneficia de numeroase beneficii, dintre care amintim :

Îmbunătățirea procesului de comunicare derulat între membrii unei familii în care s-a sesizat o anumită situație conflictuală

Diminuarea considerabilă a proporțiilor sesizate în cazul conflictului existent între diversele părți ce se află în litigiu

Determinarea identificării unei rezolvări pe cale amiabilă a respectivului conflict identificat

Asigurarea unei continuități între diversele legături stabilite între părinții dintr-o familie și copiii acestora

O diminuare considerabilă a costurilor de tip economic ce pot fi determinare de o potențială separare a membrilor unei familii, atât pentru aceștia, cât și pentru respectivele state din care provin

Reducerea semnificativă a costurilor sociale ce pot să fie determinate în situația unei potențiale separării a membrilor unei familii, costuri suportate nu doar de membrii respectivei familii, ci și de statul din care familia face parte

O diminuare considerabilă a costurilor de tip economic care sunt generate în situația unui potențial divorț semnalat în cadrul unei familii, atât pentru membrii acestei familii, cât și pentru statele din care acestea provin

Reducerea apreciabilă a diverselor costuri sociale ce sunt determinate de potențialele divorțuri semnalate la nivelul unui stat, nu doar pentru respectivul stat, ci și pentru membrii familiilor ce sunt implicate în divorțurile respective

Diminuarea considerabilă a perioadei dedicate soluționării respectivelor conflicte sesizate între membrii unei familii

Demn de semnalat este faptul că medierea familială se poate aplica în cadrul oricărui litigiu remarcat :

Între persoanele ce fac parte din cadrul aceleiași familii, respectiv între membrii între care se remarcă diverse legături de sânge ori legături prin intermediul căsătoriei

Între persoanele în cazul cărora se remarcă unele legături de familie ori între care au existat unele legături de familie, în conformitate cu prevederile legislative

De asemenea, medierea familială de tip internațional este considerată de către numeroșii specialiști în domeniu metoda cea mai eficientă prin intemediul căreia părinții au capacitatea:

Să organizeze custodia

Să organizeze dreptul la vizită

Să reorganizeze detaliile de privesc custodia copiilor, respectiv dreptul la vizită

Să rezolve într-un mod amiabil diversele neînțelegeri ce pot apărea ulterior dispunerii diverselor hotărâri judecătorești ce privesc custodia copiilor, ca și dreptul la vizite

Trebuie remarcat faptul că, în ciuda acestor beneficii, în situația în care un minor este îndepărtat, respectiv reținut împotriva prevederilor legislative, specialiștii recomandă ne-recurgerea la medierea familială internațională, în situația în care acest demers va determina, printre altele, și întârzierea returnării în scurt timp a respectivului minor.

În plus, în astfel de situații, având în vedere gradul și implicațiile deosebite ale medierii familiale internaționale, se recomandă ca alegerea mediatorilor să se facă cu foarte mare grijă, aceștia impunându-se a fi special instruiți în vederea realizării unei medieri familiale internaționale.

Demn de menționat este faptul că medierea familială nu reprezintă remediul universal prin intermediul căruia sunt rezolvate toate problemele de natură familială, în acest fel reușindu-se o supra-încărcare a jurisdicțiilor de pe raza de competență, în materia litigiilor familiale, ce poate include :

Divorțul

Dreptul la vizită, supravegherea

Partajul diverselor bunuri

Pensia alimentară

Succesiunea

Etc

În cadrul medierii familiale se impune garantarea egalității sexelor, identic precum în cadrul tuturor sistemelor de justiție familială, în cadrul oricărei proceduri de mediere impunându-se ca nici soția, nici soțul să nu se poziționeze în raporturi de inferioritate unul față de celălalt, datorită inegalităților de putere, ce pot fi determinate de :

Diversele violențe ce au fost suportate de-a lungul vremii de una dintre părți

De incapacitatea unei părți de a-și expune în mod clar diversele puncte de vedere – cum ar fi din cauza problemelor medicale, a unor probleme cu alcoolul, cu substanțele stupefiante, ori a unor probleme generate de sănătatea mentală

O poziție dezavantajată prin prisma planului afectiv

Poziția dezavantajată, pe latura financiară – respectiv soțul/soția nu a avut un loc de muncă, ocupându-se exclusiv de copiii familiei

În situația în care se constată un dezechilibru de acest gen, medierea familială va determina cu siguranță un acord nu tocmai echitabil, motiv pentru care se impune ca acesta să nu fie nici garantat de către mediator și nici aprobat de către un judecător.

Principalul scop al medierii familiale nu este cel de a degreva activitatea diverselor instanțe judecătorești, ci în special de a încerca să restabilească, prin intermediul unui profesionist special instruit în acest scop (cel al medierii familiale), o comunicare între părți, comunicare ce, în cele mai multe dintre cazuri, este una destul de deficitară ori chiar inexistentă.

De regulă, medierea familială se derulează fie la inițiativa proprie a unuia dintre părinți (sau a ambilor), ce ia decizia de a apela la ajutorul unui mediator profesionist, prin intermediul căreia se reușească să stabilească un potențial proiect viabil pentru minori, respectiv pentru ei, fie la sugestia diverselor instanțe pe rolul cărora este înregistată o acțiune în acest sens.

Se impune a se menționa faptul că medierea familială trebuie să se deruleze, pe cât posibil, într-o atmosferă liniștită, în cadrul căreia se înfruntă și ulterior rezolvă conflictele dintre părți, prin restabilirea comunicării între acestea.

Pe bună dreptate se poate aprecia că medierea familială reprezintă soluția ideală prin intermediul căreia cuplurile care iau decizia de a se despărți, ori cuplurile deja despărțite, au posibilitatea de a-și înfrunta și ulterior rezolva diversele conflicte (în prezența unui specialist special instruit în acest sens), în vederea încheierii unui acord ce poate avea capacitatea de a corespunde tuturor nevoilor venite din partea respectivei familiei, acord care să fie pentru toți membrii familiei în mod egal avantajos, în așa fel încât nici una dintre părțile implicate să nu piardă.

Se impune a se preciza și faptul că medierea familială nu trebnie să fie confundată cu :

Terapia de cuplu

Terapia familială

Consultanța juridică

Metoda prin care se impun acorduri ce nu sunt decise de către persoanele ce sunt implicate.

În ceea ce privește momentul apelării la medierea familială, acesta poate surveni:

Înaintea declanșării procedurii de divorț

Pe perioada derulării procesului de divorț

Ulterior finalizării procesului de divorț, în situația în care se impune o revizuire a unor înțelegeri precedente

Este cunoscut faptul că în momente dificile, de criză, ce pot fi generate cu ocazia despărțirii în cuplu, copiii sunt cei care au cel mai mult de suferit, ei resimțind frecvent sentimente de frică, de tristețe, de vină, de durere, de mânie, cu fantezii privind o potențială împăcare a părinților și deseori cu determinarea unor serioase dificultăți în ceea ce privesc raporturile pe care le au nu doar cu părinții ce intenționează să se despartă, ci și cu restul persoanelor.

În opinia specialiștilor, toate aceste sentimente sunt de natură normală, ele fiind însă temporare, determinate de potențiala despărțire a familiei. Tocmai de aceea se impune ca părinții să facă toate eforturile pentru a-i proteja pe copii de diversele aspecte de tip conflictual ce ar putea surveni între ei, în acest fel reușindu-se și garantarea posibilității menținerii raporturilor apropiate dintre aceștia, în ciuda diverselor neînțelegeri din trecut.

Medierea familială poate avea numeroase efecte benefice asupra întregii familii, declanșarea procedurii încă din fața inițială a conflictului având rolul de a evita la maxim posibilitatea folosirii copiilor drept „instrumente de luptă” în cadrul conflictelor dintre părinți.

Se impune a se preciza și faptul că nu doar copiii sunt cei care suferă în cazul unei despărțiri în cuplu, ci și adulții direct implicați, riscul ca aceștia să rămână „captivi” în anumite situații dramatice fiind unul deosebit, mai ales în situația în care aceștia sunt legați afectiv deosebit de copii și întâmpină serioase dificultăți în a reuși să se înțeleagă în privința unei soluții comune, reciproc avantajoase, cu fostul partener.

Prin intermediul medierii familiale se reușește menținerea ambelor părți responsabile, în acest fel fiind evitată noțiunea unei „victorii” a unei părți asupra celeilalte, ca și a delimitării (deseori întâlnite), respectiv părinte bun/părinte rău.

De asemenea, pe perioada derulării procesului medierii famiale pot fi rezolvate și numeroasele alte probleme ce se remarcă în situația separării unui cuplu, cea mai frecventă fiind cea a împărțirii bunurilor comune. Astfel, prin mediere se poate reuși poate reuși și evitarea unor procese de durată lungă, ce se pot dovedi a fi deosebit de costisitoare, atât financiar, cât și emoțional, nu doar pentru părinți, ci și pentru copii.

Se impune ca orice procedură a medierii familiale să nu se deruleze la domiciliul cuplului, dar nici la domiciliul mediatorului ales, specialiștii recomandănd un cadru neutru, în care specialistul are capacitatea de ajuta părțile să identifice și adopte cele mai bune căi de înțelegere, care să satisfacă ambele părți, având în permanență în vedere interesul copiilor.

Mulți sunt specialiștii care recomandă ca procedura medierii familiale să se declanșeze anterior demarării unui proces de divorț, când acordurile și înțelegerile pot fi mult mai ușor de realizat între părți.

Medierea familială se adresează tuturor tipurilor de persoane, indiferent că sunt sau nu căsătorite, indiferent de vârstă, în Marea Britanie practicându-se obiceiul ca, în cazul procedurilor ce au în vedere interesul minorilor, aceasta să fie gratuită ori la un cost mult diminuat, avându-se în vedere veniturile obținute de părți. Nu același lucru se întâmplă în cazul medierii familiale ce are în vedere împărțirea bunurilor părților sau diversele acorduri financiare, situații în care se realizează taxare, avându-se în vedere anumite standarde.

În cadrul procedurilor dedicate medierii familiale pot fi mediate diverse aspecte, precum:

Contractele dintre părinți și copii

Comunicare între părinți

Locuința copiilor ulterior separării părinților

Suportul financiar acordat copiilor, respectiv părinților

Modul și locul de petrecere al vacanțelor școlare

Modul și locul de petrecere al diverselor sărbători dintr-un an

Modul de împărțire al proprietăților deținute de familie

Modul de împărțire al bunurilor posedate de familie

Pensia

Diverse aspecte legate de educația copiilor

Modul de distribuire/repartiție a datoriilor familiei

Cine și în ce fel se ocupă de rudele familiei, ce au o anumită vârstă

Etc

În medie, procedurile dedicate medierii familiale implică patru-cinci ședințe cu părțile, numărul acestora fiind variabil, în funcție de :

Diversele circumstanțe de tip individual

Natura problemelor cu care se confruntă părțile

Complexitatea problemelor sesizate între părți

Gradul de flexibilitate al părților privind zilele/orele dedicate ședințelor de mediere

De regulă, în cadrul procedurii medierii familiale, cele mai frecvente întrebări au în vedere elucidarea unor aspecte de genul :

După separarea cuplului, cu cine și unde vor locui copiii

Cine este partea care ia decizii legate de activitățile zilnice ale copiilor

Când și în ce mod își va petrece timpul cu copiii fiecare parte

Care este suma cu care va contribui fiecare parte la întreținerea copiilor

Care este suma cu care va contribui fiecare parte la educația copiilor

Care parte și în ce procent va contribui la achitarea datoriilor cuplului

Care parte și în ce procent va contribui la achitarea facturilor determinate de întreținerea/educația copiilor

Care parte urmează să locuiască în locuința cuplului

În ce fel se vor împărți bunurile comune ale cuplului

În ce fel se vor împărți conturile bancare ale cuplului

Se impune ca o parte să o întrețină pe cealaltă după separare ?

Și dacă da, care va fi perioada de întreținere?

În ce condiții se va realiza această întreținere a părților?

Se impune, se asemenea, a se menționa faptul că în orice moment, oricare dintre părți poate să părăsească medierea familială, dacă apreciază că aceasta nu îi conferă rezultatele dorite.

În cazul medierii familiale, mediatorul nu trebuie să fie confundat cu un avocat, motiv pentru care părțile au posibilitatea să angajeze unul, urmând ca înțelegerea finală la care aceștia ajung să fie consultată și de avocat, înaintea semnării.

STUDIU DE CAZ

În cadrul STUDIULUI DE CAZ al prezentei lucrări, denumite „Medierea familială” se va prezenta cel mai controversat caz din România ultimului deceniu, caz în care s-a încercat, avându-se în vedere contextul deosebit, cu luarea în considerare a tuturor aspectelor legale, o mediere familială între părți, mediere ce s-a soldat cu un eșec, ulterior instanța de judecată urmând a se pronunța în speță.

Speța, așa cum deja s-a prezentat, a reprezentat subiectul principal al mass-mediei românești în ultimele luni, în paralel fiind declanșate și acțiuni de susținere a uneia dintre părți (vezi ANEXA 5), respectiv românca Ana Maria Nedelcu, aflată în litigiu pe probleme legate de dreptul familiei, cu tatăl fiului său minor (Anthony Munoz), Maximo Sierra Munoz.

Istoria „cazului Ana Maria Nedelcu”

La începutul acestui an, în mass-media românească a apărut o știre mai puțin obișnuită, pe rolul Ministrului Justiției fiind înregistrată din partea autorităților judiciare canadiene, o cerere de extrădare vizând-o pe Ana Maria Nedelcu, cetățean de naționalitate română.

Conform actelor depuse de autoritățile canadiene, Ana Maria Nedelcu era urmărită penal în Canada sub acuzația comiterii infracțiunii de răpire a unui minor, cu încălcarea ordinului de custodie comun, emis de o instanță canadiană.

De asemenea, autoritățile canadiene, au menționat în actele pe care le-au transmis statului român, că românca Ana Maria Nedelcu a plecat împreună cu fiul său, minor, Anthony, în România (în cursul anului 2014), în acest fel fiind încălcat ordinul de custodie ce fusese emis de o instanță a statului canadian, ordin în conținutul căruia se preciza că drepturile părintești privindu-l pe minorul Anthony se exercitau în mod comun, de ambii părinți.

Fapta pentru care Ana Maria Nedelcu era urmărită penal în Canada are un corespondent în cadrul legislației penale din România, infracțiunea fiind însă cea de nerespectarea măsurilor vizând încredințarea minorilor, infracțiune ce este pedepsită cu închisoarea de la 1 lună-3 luni.

În speță, autoritățile canadiene au formulat cerere de extrădare pentru Ana Maria Nedelcu, aceasta fiind acuzată în Canada de răpire internațională de minori, ca și de încălcarea ordinului de custodie emis de autoritățile din Canada.

Pentru a răspunde solicitărilor autorităților canadiene privind extrădarea Anei Maria Nedelcu, pe rolul Curții de Apel București a fost înregistrat dosarul nr.2559/2/2016 ( respectiv 1257/2016), acesta având ca și obiect natura extrădării pasive (prevăzute în conținutul Legii nr.302/2004. În paralel, pe rolul aceleiași instanțe, a fost înregistrat și dosarul privind procedurile dedicate extrădării Anei Maria Nedelcu, dosar asociat celui inițial, respectiv.2559/2/2016/a1.

În momentul judecării cauzei, la data de 13 aprilie a acestui an, în dosarul .2559/2/2016/a1, al cărui obiect îl reprezența extrădarea Anei Maria Nedelcu, în baza Legii nr.302/2004, Secția I a Curții de Apel București a decis arestarea preventivă provizorie a româncei.

Soluția instanței a fost una controversată, în contextul în care reprezentanții Ministerului Public nu au solicitat arestarea româncei (se va face vorbire despre acest aspect în conținutul acestui capitol), magistrații Curții de Apel București concluzionând că admit „cererea de arestare provizorie, ce a fost formulată de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureșri. În baza prevederilor articolului 43, alineatul 3 din cadrul Legii nr.302/2004 republicată, se dispune arestarea provizorie, în vederea extrădării către autoritățile judiciare din Canada, a persoanei solicitate NEDELCU ANA MARIA, pe o perioadă de 30 de zile, de la data efectivei arestări”.

Atât reprezentanții Ministerului Public Român, cât și Ana Maria Nedelcu (ce avea calitatea inculpatului – persoana extrădabilă) au făcut contestație împotriva acestei decizii a magistraților, mama minorului fiind arestată imediat (vezi Anexa 4). Iar mass-media a reacționat vehement, susținând partea româncei, pentru care a fost deschisă și o petiție online (Anexa 5).

Versiunea mamei, Ana Maria Nedelcu

La aflarea veștii că urmează să fie arestată și ulterior extradată în Canada, unde risca zece ani de închisoare pentru fapta sa, Ana Maria Nedelcu s-a adresat cu un memoriu președintelui Klaus Iohannis, memoriu ce include aspecte esențiale acestui caz.

Astfel, Ana Maria Nedelcu a emigrat în Canada în cursul anului 2001, ea stabilindu-se în localitatea Montreal, unde, în anul 2009 l-a întâlnit pe cel ce ulterior avea să îi devină tatăl copilului, dominicanul Maximo Sierra Munoz.

După finalizarea studiilor, respectiv „master și diploma de contabil autorizat”, Ana Maria Nedelcu a început să dețină „o viață împlinită, cu o excelentă cariera profesională, proprietăți, casă, mașina etc. Aproape de vârsta de 36 de ani am ramas însărcinată” și cu toate că nu era într-o relație stabilă „din dorința profundă de a deveni mamă și a oferi unui copil tot ce aveam material și spiritual de dăruit, am decis să dau viață băiatului meu, Anthony. Tatăl său, Maximo Rafael Sierra Munoz, a fost nemulțumit de veste și mi-a cerut să avortez”.

Cu toate acestea, românca a refuzat, „știind că și în situația în care tatăl va fi absent din viața copilului, situația mea financiară îmi permitea să-i ofer o viață îndestulătoare. Ce nu știam la acea vreme este că o mama adesea nu poate face aproape nimic pentru a-și proteja copilul de un eventual abuz din partea tatălui”.

În același Memoriu, anterior menționat, Ana Maria Prodan povestește și drama prin care a trecut, ea apreciind că fiul său „nu știe de legi sau de judecăți, el nu înțelege de ce trebuie să meargă forțat să vadă un om care îl silește să-i spună „Papa”, care-l bate și-l umilește”. Și descrierea româncei continuă în același ton: „Un om care îl terorizează fizic, psihic și emoțional. La aceea vreme, nu știam nimic despre manipularea emoțională prin intermediul căreia anumiți speculanți abili căștigă venituri nemeritate, neezitând să folosească copii concepuți în comun, ca mijloace de șantaj”.

Chiar dacă nu a participat în nici un fel la întreținerea minorului, în primii doi ani de viață, tatăl acestuia, „dându-și seama ulterior că copilul poate fi o sursă de venit pentru el, încearcă să mă șantajeze emoțional, pentru a pune casa mea pe numele lui. Refuzul meu îl provoacă să se râzbune în singurul mod în care putea să mă mai atingă, prin intermediul copilului avut împreună. Îmi jura că se va razbuna și că îmi va lua copilul și va face cu el tot ce vrea”.

Și continuarea poate părea de domeniul S.F.-ului:

Sursă capturi – www.luju.ro

Iar abuzurile la care a fost supus minorul de către tatăl său, conform declarațiilor Anei Maria Nedelcu, în Memoriul înaintat Președinției României, sunt numeroase și deosebit de grave, respectiv:

Sursă capturi – www.luju.ro

Ana Maria Nedelcu a reclamat abuzurile la care era supus constant fiul său și cu toate acestea :

În susținerea afirmațiilor sale în fața autorităților canadiene, românca a prezentat cazul primului copil al lui Maximo Rafael Sierra Munoz, fără însă ca acesta să fie luat în considerare:

Sursă capturi – www.luju.ro

În ceea ce privește impactul asupra minorului, mama acestuia a relatat:

Sursă capturi – www.luju.ro

În aceste condiții, Ana Maria Nedelcu i-a decizia de a-și proteja fiul, plecând în România :

Sursă capturi – www.luju.ro

Ulterior deciziei de arestare a Anei Maria Nedelcu, ca urmare a contestație depuse atât de aceasta cât și de către reprezentanții Ministerului Public, o altă instanță a decis punerea acesteia în libertate.

Pe perioada cât femeia s-a aflat în arest, tatăl copilului a sosit în România, și-a angajat un apărător și a încercat să îl viziteze pe minor, susținând că toate acuzațiile care i-au fost aduse sunt false, copilul iubindu-l ca pe un adevărat tată.

În vreme ce Maximo Sierra Munoz încerca să pozeze în victimă, lăcrimând pe ecranele diversele televiziuni, în mediul online a apărut o imagine ce confirma spusele Anei Maria Nedelcu (vezi Anexa 2).

La rândul său, și Maximo Sierra Munoz a încercat să inducă ideea opiniei publice, prin intermediul mass-mediei, că Ana Maria Nedelcu nu este o mamă potrivită pentru fiul său, că îl agresează și nu se comportă corespunzător cu acesta. Imaginile surprinse de ziariști, ce îi înfățișează pe minor și mama sa.

Ulterior dezbaterilor din mass-media, ca și a numeroaselor acțiuni întreprinse de societatea civilă, magistrații români au luat decizia de a nu o extrăda pe Ana Maria Nedelcu în strâinătate, așa cum solicitaseră autoritățile canadiene. Scăpată de stresul unei potențiale condamnări la zece ani de închisoare sub regimul canadian, femeia a deschis o acțiune pe rolul instanțelor românești în vederea încredințării minorului. În paralel, Ana Maria Nedelcu a inițiat și procedura medierii cu tatăl copilului său, Maximo Sierra Munoz, acesta fiind de acord în primă fază să medieze acordarea tutelei, ca și programul de vizită, respectiv termenii creșterii și educației micului Anthony.

Ulterior declanșării procedurii medierii, Maximo Sierra Munoz s-a răzgândit, el invocând motive personale și denunțând unilateral contractul de mediere, prin intermediul apărătorului ales. Astfel, procedura medierii eșuată (după cum se va arăta în cuprinsul următor), soarta minorului urmează să fie stabilită de către magistrații din România.

CERERE DE MEDIERE

Nr.221 din 30/05/2016

Către Birou de Mediator Popescu Alexandru

În atenția d-lui Popescu Alexandru

De la Ana Maria Nedelcu

Referitor la Desfășurarea unei medieri familiale

Cu Maximo Sierra Munoz, cetățean canadian

Data 30.05.2016

Subsemnata Ana Maria Nedelcu domiciliată în București, strada -, nr. – blocul -, etajul – apartamentul -, identificată prin C.I./B.I. seria – nr. -, CNP –

vă rog să luați act de intenția mea de a iniția procedura de mediere cu

Domnul Maximo Sierra Munoz, domiciliat în Canada, strada -, nr. – blocul -, etajul – apartamentul -, identificat prin pașaport seria – nr. -, CNP -, în calitate de tată biologic al fiului meu, Antony Munoz.

Privind medierea familială:

În speța privindu-l pe fiul nostru comun, Anthony, privind procedura încredințării de comun acord a minorului ce se află în îngrijirea mea, cu stabilirea detaliilor legate de programul de vizită, ca și al deciziilor privind creșterea și educarea acestuia.

În acest sens, îmi exprim disponibilitatea de a încheia un contract de premediere pentru desfășurarea procedurilor legale de invitare, contractare și derulare a medierii.

Semnătura, Data, 30.05.2016

Ana Maria Nedelcu

INVITAȚIE LA MEDIERE

Din data de 1 iunie 2016

Către

Domnul Maximo Sierra Munoz

Ca urmare a cererii ce a fost formulată în temeiul articolului 43 alin.(1) din cadrul Legii nr.192/ 2006 vizând medierea și organizarea profesiei de mediator de către doamna Ana Maria Nedelcu, domiciliata în Bucureșri, strada -, nr. – blocul -, etajul – apartamentul -, identificată prin C.I./B.I. seria – nr. -, CNP -, înregistrată la noi sub nr. 221 din 30 mai 2016, vă invitam în ziua de 13.06.2016, ora 10, la Cabinet Individual mediator Popescu Alexandru, în vederea acceptării medierii având ca obiect mediere familială privind custodia și drepturile părintești în cazul minorului Anthony Munoz.

În acest sens, aveți atașat alăturat formularul prin care aveți posibilitatea de a vă exprima, având în vedere prevederile articolului 44, alineatul 2, din Legea nr.192/ 2006 vizând medierea și organizarea profesiei de mediator, opțiunea dumneavoastră privind acceptarea ori neacceptarea procedurii de mediere familială.

Avem rugămintea să ne remiteți formularul completat într-un termen de 7 zile din momentul primirii prezentei invitații într-una din următoarele modalități:

Scrisoarea recomandată, cu confirmare de primire la adresa Cabinetului individual mediator Popescu Alexandru, regăsită în formularul atașat

Fax la numărul 021/453672 .

E-mail la adresa [anonimizat].

Pentru orice ale informații suplimentare vă stăm cu plăcere la dispoziție, putând fi contactați și prin e-mailul anterior menționat .

Cu stimă,

Mediator Popescu Alexandru

Semnătura și ștampila Data,

1.06.2016

FORMULAR

DE ACCEPTARE A MEDIERII

Subsemnatul Maximo Sierra Munoz, domiciliat în Canada, localitatea –, strada -, nr. – blocul -, etajul – apartamentul -, identificat prin pașaport seria – nr. -, CNP –

declar că :

 accept invitația la mediere adresată de către Ana Maria Nedelcu, prin mediatorul Popescu Alexandru, la solicitarea procedurii ședinței informării gratuite din data de 13.06.2016, ora 10, la Cabinet Individual mediator Popescu Alexandru, în vederea acceptării medierii având ca obiect mediere familială privind custodia și drepturile părintești în cazul minorului Anthony Munoz.

Semnătura

Maximo Sierra Munoz Data

5.06.2016

PROCES VERBAL DE INFORMARE GRATUITĂ

PRIVIND AVANTAJELE MEDIERII

Nr. 326 din data de 13.06.2016

În cadrul prezentei ședințe de informare privind procedura de mediere, ședință în cadrul căreia domnul Popescu Alexandru are calitatea de mediator au participat:

1. Doamna Ana Maria Nedelcu domiciliată în București, strada -, nr. – blocul -, etajul – apartamentul -, identificată prin C.I./B.I. seria – nr. -, CNP –

2. Domnul Maximo Sierra Munoz, domiciliat în Canada, strada -, nr. – blocul -, etajul – apartamentul -, identificat prin pașaport seria – nr. –

Informarea gratuită a avut în vedere informarea părților privind:

Cadrul legislativ din România

Medierea, definirea acesteia

Rolul mediatorului în cadrul procesului de mediere

Principiile medierii, respectiv imparțialitatea, neutralitatea, confidențialitatea, ca și caracterul voluntar

Avantajele medierii, respectiv rapiditatea procesului de mediere, eficiența acestui proces, costurile medierii

Acordul de mediere, respectiv cum poate fi folosit acesta de către părțile implicate

În cadrul acestei ședințe de informare privind procedura medierii, părțile au fost informate în mod gratuit cu privire la procesul medierii, ca și a avantajelor acesteia, în conformitate cu prevederile Legii nr.192/2006 vizând medierea si organizarea profesiei de mediator, modificată si completată (vezi ANEXA 1), a Legii nr. 202/2010 vizând unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor de pe rolul instanțelor, ca și a Legii nr. 115/2012.

La finalul ședintei de informare s-a încheiat prezentul proces-verbal, în patru exemplare.

Părțile,

1Ana Maria Nedelcu 2. Maximo Sierra Munoz

Mediator,

Popescu Alexandru

CONTRACT DE PREMEDIERE

Nr. 122 din 15.06.2016

Încheiat între

A. MEDIATOR

Popescu Alexandru, cu sediul în București, str. Republicii, nr 121, înregistrat în Registrul național al formelor de exercitare la poziția nr.1, în calitate de mediator autorizat, pe de o parte

și

B. SOLICITANȚII

B1. 1. Doamna Ana Maria Nedelcu domiciliată în București, strada -, nr. – blocul -, etajul – apartamentul -, identificată prin C.I./B.I. seria – nr. -, CNP -. în calitate de parte

Respectiv:

B2. 2. Domnul Maximo Sierra Munoz, domiciliat în Canada, strada -, nr. – blocul -, etajul – apartamentul -, identificat prin pașaport seria – nr. -, în calitate de parte

Ambele părți au convenit de comun acord la încheierea prezentului contract, avându-se în vedere respectarea prevederilor ce sunt prevăzute în cadrul Legii Nr. 192/2006 privind medierea, ca și organizarea profesiei de mediator, cu modificările și completările ulterioare.

PREAMBUL

Luând în considerare faptul că, prin lege, mediatorul reprezintă o persoană nu doar neutră, ci și imparțială;

Luând în considerare faptul că, în conformitate cu prevederile legislative, solicitanții au parcurs procedura informării gratuite și ulterior au solicitat realizarea demersurilor suplimentare dedicate inițierii procedurii de mediere familială, a fost încheiat prezentul contract.

Articolul 1 Obiectul contractului:

Realizarea demersurilor suplimentare ulterioare procesului dedicat procedurii informării gratuite, ce este prevăzută în cuprinsul Legii nr. 192/2006, ca și al Legii nr. 115/2012, ce au drept scop principal inițierea procedurii de mediere, ca și acceptarea medierii de părțile implicate, respectiv:

1. Doamna Ana Maria Nedelcu domiciliată în București, strada -, nr. – blocul -, etajul – apartamentul -, identificată prin C.I./B.I. seria – nr. -, CNP –

2. Domnul Maximo Sierra Munoz, domiciliat în Canada, strada -, nr. – blocul -, etajul – apartamentul -, identificat prin pașaport seria – nr. –

Articolul 2 Onorariul

2.1. Onorariul convenit este în sumă de 1.000 EURO (o mie euro), acesta reprezentând contravaloarea prestațiilor, ca și cheltuielilor pe care mediatorul Popescu Alexandru le avanseză în vederea realizării tuturor demersurilor ce reprezintă obiectul prezentului contract.

2.2. În situația în care, pe parcursul prezentei procedurii de premediere, vor apărea diverse apar cheltuieli neprevăzute, ce sunt efectuate în interesul solicitantei, cu acordul acesteia, se va avea în vedere încheierea unei anexe la prezentul contract încheiat între părți.

Articolul 3 Drepturile și obligațiile mediatorului Popescu Alexandru

3.1 Mediatorul Popescu Alexandru are obligația:

a) De a o informa pe solicitantă cu privire la demersurile ce sunt aplicabile în cazul său, astfel încât aceasta să înțeleagă pe deplin scopul, ca și limitele, respectiv efectele demersurilor sale;

b) Pe tot parcursul medierii, să se asigure că sunt respectate libertătile, ca și demnitatea și implicit viața privată a celor două părti;

c) De a refuza preluarea cazului, în situația în care află de împrejurari ce fie îl impiedică să fie neutru/imparțial, fie în situația în care constată că respectivele drepturi ce urmează să fie puse în discuție nu au cum să facă obiectul unei medieri;

d) De a păstra confidențialitatea tututor informațiilor de care află cu ocazia realizării procedurii prealabile.

Mediatorul Popescu Alexandru are dreptul:

a) De a realiza toate demersurile legale în ceea ce privește invitarea celor două părți la mediere, având în vedere respectarea legii medierii;

b) Să își încaseze onorariul ce i se cuvine.

Articolul 4 Drepturile și obligațiile solicitantului:

4.1 Obligațiile solicitantului

Solicitantul are obligația :

a) De a-și achita cheltuielile ce sunt stabilite prin intermediul prezentului contract;

b) De a păstra confidențialitatea tuturor actelor ce sunt întocmite cu ocazia procedurii prealabile a medierii;

c) De a comunica cu exactitate datele părții despre care se dorește a se realiza invitația la mediere, ca și asupra naturii disputei

c) De a avea o atitudine sinceră, ca și cooperantă pe întreg parcursul derulării prezentului contract de mediere.

4.2 Drepturile solicitantului

Solicitantul are dreptul:

a) De a fi informat asupra tuturor demersurilor ce sunt aplicabile in cazul său, astfel încât acesta să înțeleagă pe deplin scopul, ca și limitele și respectiv efectele tuturor demersurilor sale;

b) De a fi asistat ori reprezentat de către un avocat ori de către o altă persoană.

Articolul 5 Alte clauze

5.1. Prezentul contract reprezintă titlu executoriu în ceea ce privesc sumele ce sunt datorate de părțile aflate în conflict, având titlul de onorariu.

5.2. Partea își ia angajamentul de a respecta toate regulile ce sunt aplicabile procedurii prealabile a medierii familiale.

Articolul 7 Locul și data încheierii contractului de premediere

Prezentul contract de mediere s-a încheiat la data de 15 iunie 2016, la sediul mediatorului Popescu Alexandru, situat în București, strada Republicii, nr. 121.

Articolul 8

Prezentul contract s-a încheiat în patru exemplare, cate unul pentru fiecare parte semnatară.

Birou Mediator Solicitant,

Popescu Alexandru Ana Maria Nedelcu

CONTRACT DE MEDIERE

Nr. 123/ 16.06.2017

Încheiat între

MEDIATOR

Popescu Alexandru – Birou de mediator, cu sediul în București, Strada Republicii, nr. 121, în calitate de mediator autorizat, pe de o parte

și

PĂRȚI

B1. Doamna Ana Maria Nedelcu domiciliată în București, strada -, nr. – blocul -, etajul – apartamentul -, identificată prin C.I./B.I. seria – nr. -, CNP – în calitate de parte, respectiv:

B2. Domnul Maximo Sierra Munoz, domiciliat în Canada, strada -, nr. – blocul -, etajul – apartamentul -, identificat prin pașaport seria – nr. -, în calitate de parte, ambele părți, în temeiul prevederilor incluse în Legea nr.192/2006 vizând medierea, ca și organizarea profesiei de mediator, convenind la încheierea prezentului contract.

OBIECTUL CONTRACTULUI

2.1 Obiectul contractului îl reprezintă medierea disputei intervenite între părți, cu privire la minorul comun al părților, Anthony, aflat temporar în grija mamei, Ana Maria Nedelcu, el fiind încredințat în custodie comună de autoritățile din Canada, unde mama a locuit și a conceput minorul. Prin declanșarea procedurii de mediere familială, mama minorului, Ana Maria Nedelcu, solicită de comun acord încredințarea minorului în creșterea și educarea sa, până la vârsta de 18 ani, fără nici un fel de pretenții financiare din partea tatăului minorului, Maximo Rafael Sierra Munoz. Acesta poate avea drept de vizită bi-anual, până la majoratul minorului, numai în prezența mamei și a apărătorilor aleși, special în acest sens.

2.2 Prin prezentul contract, părțile sus menționate, respectiv Ana Maria Nedelcu și Maximo Rafael Sierra Munoz, își exprimă acordul privind declanșarea medierii, ca și cooperarea lor în acest scop, ca utilizarea tuturor mijloacelor ce sunt folosite de mediatorul Popescu Alexandru și cu privire la respectarea regulilor ce sunt aplicabile medierii familiale, conform tuturor termenilor și condițiilor, ce sunt stipulate în cadrul acestui contract.

LOCUL ȘI ORA DESFĂȘURĂRII MEDIERII

3.1 Medierea se va desfășura la sediul mediatorului Popescu Alexandru, situat în București, strada Republicii, nr. 121, începând cu data de 17 iunie 2016, la orele 11.

3.2 Atât mediatorul Popescu Alexandru, cât și părțile, respectiv Ana Maria Nedelcu și Maximo Rafael Sierra Munoz, pot conveni cu privire la o eventuală modificare a locului de derulare a medierii familiale, pe parcursul derulării prezentului contractului.

ONORARIUL MEDIATORULUI

Onorariul se stabilește în suma de 1.000 EURO, până la încheierea medierii;.

Părțile, ce se află în conflict, sunt obligate să achite, în mod egal, onorariul ce i se cuvine mediatorului Popescu Alexandru pentru serviciile profesionale prestate, ca și pentru cheltuielile ce sunt efectuate de mediator, pe întregul parcurs al medierii, în interesul ambelor părți, pe perioada derulării procesului de mediere. Având în vedere faptul că Maximo Rafael Sierra Munoz refuză să achite partea sa de onorariu, invocând probleme financiare, partea Ana Maria Nedelcu se obligă să achite ea onorariul în integrabilitate.

4.3 În situația în care, pe parcursul derulării procedurii de mediere, se remarcă apariția unor cheltuieli neprevăzute, ce sunt efectuate în vederea interesului părților ce se află în conflict, respectiv numai cu acordul părților, respectiv Ana Maria Nedelcu și Maximo Rafael Sierra Munoz, urmează a se încheia o anexa la prezentul contract dedicat medierii familale, anexă ce se întocmește de mediatorul Popescu Alexandru, aceasta fiind însoțită și de un deviz dedicat acestor cheltuieli.

4.4 Ca și excepție de la 4.2, părțile, respectiv Ana Maria Nedelcu și Maximo Rafael Sierra Munoz, au convenit asupra proporției privind achitarea onorariului de 1000 euro, Ana Maria Nedelcu achitând 100 % din acesta, ca și cheltuieli aferente medierii, acest aspect fiind de altfel stipulat în scris, cu acordul părților.

4.5 În ceea ce privește modalitățile de plata onorariului, ca și a cheltuielilor aferente prezentei medieri familiale, partea Ana Maria Nedelcu înțelege să realizeze integral achitarea onorariului încă din momentul avansării, inclusiv în situația renunțării la medierea familială ori a eșuării procedurii.

5. DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE PĂRȚILOR DIN CONTRACT

5.1 DREPTURILE MEDIATORULUI

5.1.1 Mediatorul Popescu Alexandru are dreptul de a aplica un model propriu privind organizarea procedurii de mediere familială, cu respectarea tuturor dispozițiilor și a principiilor ce sunt aplicabile medierii, respectiv statuate atât de prezentul contract, cât și de prevederile incluse în Legea nr.192/2006 vizând medierea, ca și organizarea profesiei de mediator.

5.1.2 Mediatorul Popescu Alexandru urmează să dețină controlul deplin în ceea ce privește desfășurarea ședinței de mediere familială, incluzând:

Structura prezentului proces de mediere (incluzând sesiuni comune și/sau sesiuni separate cu părțile)

Prezența diverșilor participanți la procesul medierii – respectiv a translatorilor, având în vedere că una dintre părți nu cunoaște limba română, dar și a apărătorilor aleși de ambele părți

Acordul privind timpul ce urmează să fie afectat în vederea realizării schimbului de informații, ca și a documentelor relevante pentru buna derulare a procedurii

Programarea, ca și o reprogramare a ședințelor cu părțile, respectiv Ana Maria Nedelcu și Maximo Rafael Sierra Munoz

5.1.3 Să încaseze onorariul ce a fost stabilit la valoarea de 1.000 euro

5.1.4 Să încaseze diversele cheltuieli ce sunt efectuate pe întreg parcursul medierii familiale, în interesul ambelor părți

5.1.5 Să solicite în orice moment un punct de vedere al unui specialist, în ceea ce privesc diverse aspecte speciale

5.1.6 În cazul în care mediatorul Popescu Alexandru constată că prezența reprezentanților părților, respectiv Ana Maria Nedelcu și Maximo Rafael Sierra Munoz, sau a terților nu mai este oportună ori benefică pentru medierea respectiv, el urmează să dețină libertatea dispunerii asupra continuării, ca și a desfășurării respectivului proces de mediere.

5.1.7 De a nu putea fi citat ca și martor în cadrul nici unei proceduri judiciare sau arbitrale ce au legătură prezenta dispută aflată în cauză, ori obiectul ce a determinat medierea familială prezentă

5.1.8 În situația cauzei penale, mediatorul Popescu Alexandru poate să fie audiat drept martor doar în situația în care deține acordul prealabil, respectiv expres și scris al părților, respectiv Ana Maria Nedelcu și Maximo Rafael Sierra Munoz.

OBLIGAȚIILE MEDIATORULUI

5.2.1 Pe întreg parcursul medierii, Popescu Alexandru, mediator, va fi un facilitator independent, dar și imparțial și neutru. Acesta nu va judeca, nici nu va arbitra, nici nu va da sfaturi, respectiv nici nu va impune nici o decizie ori o soluție privind diversele probleme ce se află în discuție.

5.2.2 Mediatorul Popescu Alexandru este obligat să depună toate diligențele pentru ca părțile, respectiv Ana Maria Nedelcu și Maximo Rafael Sierra Munoz, să ajungă la un acord convenabil, în mod reciproc și în timp rezonabil.

5.2.3 Mediatorul Popescu Alexandru este obligat să ofere părților, respectiv Ana Maria Nedelcu și Maximo Rafael Sierra Munoz, diverse explicații privind principiile medierii, ca și diversele efecte ale acesteia, respectiv privind regulile ce sunt aplicabile.

5.2.4 Mediatorul Popescu Alexandru are obligația să asigure realizarea medierii familale, cu respectarea libertății, a demnității, ca și a vieții private a părților, respectiv Ana Maria Nedelcu și Maximo Rafael Sierra Munoz.

5.2.5 Mediatorul Popescu Alexandru are obligația să nu le impună părților, respectiv Ana Maria Nedelcu și Maximo Rafael Sierra Munoz, o soluție cu privire la respectivul conflict ce este supus medierii.

5.2.6 Mediatorul Popescu Alexandru se obligă prin contract să păstreze confidențialitatea tuturor informațiilor ce provin de la părțile în conflict, respectiv Ana Maria Nedelcu și Maximo Rafael Sierra Munoz, precum și privind documentele ce sunt întocmite ori care îi sunt predate pe parcursul medierii de către părți, respectiv Ana Maria Nedelcu și Maximo Rafael Sierra Munoz, chiar și după ce funcția sa încetează.

5.2.7 Mediatorul Popescu Alexandru are obligația de a restitui părților, respectiv Ana Maria Nedelcu și Maximo Rafael Sierra Munoz, înscrisurile care i-au fost încredințate pe întraga perioadă a medierii.

5.2.8 Mediatorul este dator să nu reprezinte ori să asiste pe una dintre părți, respectiv Ana Maria Nedelcu și Maximo Rafael Sierra Munoz, în cadrul unei proceduri judiciare ori a unei proceduri arbitrale ce are ca obiect respectivul conflict ce este supus prezentei medieri familiale.

5.2.9 Mediatorul Popescu Alexandru are obligația să nu dea nici un fel de declarații în calitate de martor, nici în legătură cu faptele de care a luat cunoștință pe perioada medierii familiale, nici în legătură cu actele de care care a luat cunoștință pe perioada medierii.

5.2.10 Mediatorului Popescu Alexandru îi este interzis să își deruleze activitatea de mediere, în situația în care a dat declarație ca și martor în speța ce este supusă prezentei medieri.

5.2.11 Prin intermediul prezentului contract încheiat, mediatorul Popescu Alexandru confirmă faptul că orice fel de interes financiar ori interes de alta natură, ca și orice relație socială, relație profesională ori relație de afaceri, ce privește oricare dintre părți, respectiv Ana Maria Nedelcu și Maximo Rafael Sierra Munoz,ca și /sau a reprezentanții părților, sunt aduse la au cunoștința ambelor părți, ca și că acestea, respectiv Ana Maria Nedelcu și Maximo Rafael Sierra Munoz, sunt de comun acord cu declanșarea respectivei proceduri a medierii familiale.

5.2.12 În situația în care, pe perioada derulării medierii, se remarcă apariția unei situații ce ar putea să afecteze scopul acestei medieri, ca și neutralitatea, respectiv imparțialitatea mediatorului Popescu Alexandru, acesta are obligația de a o aduce la cunoștința părților ce se află în conflict, respectiv Ana Maria Nedelcu și Maximo Rafael Sierra Munoz, acestea decizând asupra menținerii contractului de mediere ori a denunțării acestuia.

5.2.13 În cazul în care mediatorul Popescu Alexandru solicită un punct de vedere al unui specialist ce nu se află în cadrul afara biroului său, el are obligația de a păstra confidențialitatea în ceea ce privește identitatea părților, respectiv Ana Maria Nedelcu și Maximo Rafael Sierra Munoz, cu evidențierea numai a problemelor considerate a fi controversate.

5.2.14 În situația în care una dintre părți, respectiv Ana Maria Nedelcu sau Maximo Rafael Sierra Munoz, nu se mai prezintă la procedura de mediere, fără însă a denunța prezentul contract de mediere, mediatorul are obligația de a face toate demersurile ce sunt necesare în vederea stabilirii intenției reale a părții respective, iar, după caz, se va continua ori se va închide respectiva procedură a medierii.

5.2.15 În situația în care respectiva disputa face obiectul litigiului civil aflat pe rolul instanțelor de judecată, se are în vedere ca, la închiderea respectivei proceduri de mediere, Popescu Alexandru, mediator, să informeze în scris respectiva instanța de judecată cu privire la aspectul privind dacă părțile au ajuns la o înțelegere sau nu, ca urmare a procedurii medierii.

5.2.16 Mediatorul Popescu Alexandru are obligația să se asigură că rezultatul medierii familiale nu contravine interesului superior al copilului, Antony. Dacă pe perioada derulării medierii medierii, mediatorul Popescu Alexandru, ia cunoștință de existența diverselor fapte ce ar putea pune în pericol fie creșterea fie dezvoltarea normală a respectivului copilul, ca și dacă se constată că interesul superior al copilului este prejudiciat grav, el are obligația de a sesiza deîndată autoritatea competentă.

5.2.17 În cazul spețelor penale, mediatorul este obligat să îi comunice organului judiciar competent o copie a procesului-verbal de închiderea prezentului proces de mediere.

5.2.18 Să întocmească și să semneze procesul-verbal prin intermediul căruia se constată că la fiecare ședință de mediere s-au prezentat părțile, respectiv Ana Maria Nedelcu și Maximo Rafael Sierra Munoz, ca și mediatorul Popescu Alexandru.

DREPTURILE PĂRȚILOR

Părțile Ana Maria Nedelcu și Maximo Rafael Sierra Munoz au următoarele drepturi :

5.3.1 De a declanșa medierea și de a coopera în vederea ajungerii la un acord comun, reciproc avantajos

5.3.2 De a fi asistate la mediere atât de către avocați cât și de alte persoane – translatori

5.3.3 De a se consulta, în orice moment atât cu avocații, cât și cu experți ori cu alte persoane.

5.3.4 De a fi informate asupra procedurii privind medierea familială

5.3.5 De a solicita, în orice moment, încetarea procedurii medierii

5.3.6 De a prezenta înscrisuri ce le pot ajuta în vederea soluționării conflictului existent

5.3.7 De a stabili, de comun acord cu Popescu Alexandru, mediator, limba în care se derulează medierea – română, cu realizarea translatorului ales de către partea Maximo Rafael Sierra Munoz

5.3.8 În spețele penale, părțile, respectiv Ana Maria Nedelcu și Maximo Rafael Sierra Munoz, au garantat prin lege dreptul la asistență juridică, ca și la serviciile unui interpret.

OBLIGAȚIILE PĂRȚILOR

Părțile Ana Maria Nedelcu și Maximo Rafael Sierra Munoz au următoarele obligații :

5.4.1 Să respecte regulile medierii, ca și principiile acesteia, ele asumându-și responsabilitatea în cazul nerespectării acestora, cu toate consecințele ulterioare ce decurg din acest aspect.

5.4.2 De a achita onorariul cuvenit mediatorului Popescu Alexandru, ca și cheltuielilor ce se realizează de către acesta, pe întreaga perioadă a medierii familiale, în interesul părților, respectiv Ana Maria Nedelcu și Maximo Rafael Sierra Munoz

5.4.3 De a depune toate diligențele în vederea obținerii unei soluționă a conflictului familial pe calea dedicată medierii

5.4.4 De a păstra confidențialitatea tuturor susținerilor ce sunt făcute pe perioada medierii, exceptând cazurile în care legea română prevede contrariul ori când părțile, respectiv Ana Maria Nedelcu și Maximo Rafael Sierra Munoz, convin altfel în momentul semnării contractului, în cadrul unei anexe care face parte integrantă în cadrul prezentului contract de mediere.

5.4.5 Să semneze procesul-verbal prin intermediul căruia se constată prezentarea părților, respectiv Ana Maria Nedelcu și Maximo Rafael Sierra Munoz, și a mediatorului, Popescu Alexandru, la fiecare ședință de mediere.

6. CONFIDENȚIALITATEA

6.1 Pe întreaga perioadă de derulare a medierii, procesul de mediere este confidențial, acesta derulându-se astfel încât, sub nici o formă, să nu aducă nici un fel de prejudiciu vreuneia dintre părți, respectiv Ana Maria Nedelcu și Maximo Rafael Sierra Munoz, exceptând situațiile ce sunt prevăzute de lege.

6.2 Mediatorul Popescu Alexandru este dator să le atragă atenția tuturor persoanelor ce participă la procedura de mediere, cu privire la obligația de păstrarea confidențialității, el putând să le solicite acestora inclusiv semnarea acordui de confidențialitate prevăzut în astefl de situații. Într-o astfel de situație, părțile, respectiv Ana Maria Nedelcu și Maximo Rafael Sierra Munoz, au posibilitatea să insereze în cadrul prezentului contract, o clauză de confidențialitate, ca și de a încheia separat un acord de confidențialitate separat, ce este anexă la prezentul contract de mediere.

7. ÎNCHIDEREA PROCEDURII DE MEDIERE

7.1 Procedura medierii se va închide, după caz:

7.1.1 În cazul încheierii unei înțelegeri între părți, ca urmare a soluționării respectivului conflict familial

7.1.2 În cazul constatării de către mediatorul Popescu Alexandru a eșuării medierii familiale

7.1.3 Ca urmare a denunțării contractului de mediere familială de către una dintre părți, respectiv Ana Maria Nedelcu și Maximo Rafael Sierra Munoz

7.2 În cazul în care se ajunge la înțelegere, respectivele părți (Ana Maria Nedelcu și Maximo Rafael Sierra Munoz) și/sau reprezentanții lor, urmează să încheie un acord care va fi semnat obligatori de către aceștia.

7.3 La finalul respectivei proceduri a medierii, Popescu Alexandru, mediator, întocmește un proces-verbal ce se semnează de părțile, respectiv Ana Maria Nedelcu și Maximo Rafael Sierra Munoz, în mod personal ori prin reprezentant, ca și de către mediator.

Părțile, respectiv Ana Maria Nedelcu și Maximo Rafael Sierra Munoz, primesc fiecare câte un exemplar de tip original din respectivul proces-verbal.

8 LIMBA ÎN SE DESFĂȘOARĂ MEDIEREA

8.1 Părțile prezentului contract, respectiv Ana Maria Nedelcu și Maximo Rafael Sierra Munoz, au stabilit de comun acord ca limba în care se va derula prezenta mediere să fie româna, cu asigurarea translatorilor autorizați pentru partea Maximo Rafael Sierra Munoz, cheltuielile ocazionate de aceștia fiind de asemenea suportate de partea Ana Maria Nedelcu.

9. ALTE CLAUZE

9.1 Contractul de mediere prezent reprezintă titlu executoriu privind sumele pe care părțile aflate în conflict familial, respectiv Ana Maria Nedelcu și Maximo Rafael Sierra Munoz, le datorează, ca și titlul onorariu.

9.2 Partea Ana Maria Nedelcu a achitat deja onorariul stabilit pentru prezenta mediere, motiv pentru care nu se mai impune menționarea precizărilor legate de situația în care nu se realiza plata, respectiv rezilierea contractului.

9.3 În situația în care, în afară părților aflate în conflict familia, la ședința medierii, iau parte și terțe persoane, toate acestea sunt obligate să respecte toate regulile, ca și principiile medierii familiale. În situația în care cele două părți aflate în conflict, respectiv Ana Maria Nedelcu și Maximo Rafael Sierra Munoz, au înțeles să treacă la încheierea unui acord de confidențialitate, Popescu Alexandru, mediator, solicită semnarea acestui acord de către toate terțele persoane ce au fost prezente în cadrul procedurii de mediere familială.

9.4 În cazul în care respectivele părți, respectiv Ana Maria Nedelcu și Maximo Rafael Sierra Munoz, vor să adauge și alte clauze prezentului contract, acestea urmează să fie prevăzute în cadrul unei anexe care se constituie ca parte integrantă în cadrul prezentului contract.

9.5 Prezentul contract de mediere nu poate să inclusă clauze ce contravin legii ori contravin ordinii publice.

9.6 Prezentul contract a fost încheiat azi 16.06.2016, la sediul mediatorului Popescu Alexandru, situat în București, strada Republicii, nr. 121, în patru exemplare originale, respectiv câte unul dedicat fiecărei parte contractantă.

SEMNATURĂ SEMNATURA

MEDIATOR PĂRȚILOR

1 Popescu Alexandru 1 Ana Maria Nedelcu

2 Maximo Rafael Sierra Munoz

PROCES VERBAL

PRIVIND PREZENȚA PĂRȚILOR LA ȘEDINȚA DE MEDIERE

din data de 19.06.2016

în baza Contractului de Mediere Nr. 123/ 16.06.2017

În cadrul procedurii de mediere familială ce face obiectul contractului Nr. 123/ 16.06.2017 al Biroului Mediator Popescu Alexandru, din București, strada Republicii, nr. 121, Popescu Alexadru având calitatea de mediator,

Au luat parte:

Doamna Ana Maria Nedelcu domiciliată în București, strada -, nr. – blocul -, etajul – apartamentul -, identificată prin C.I./B.I. seria – nr. -, CNP -, în calitate de parte,

Cu mențiunea că cea de-a doua parte, respectiv :

2. Domnul Maximo Sierra Munoz, domiciliat în Canada, strada -, nr. – blocul -, etajul – apartamentul -, identificat prin pașaport seria – nr. –

A denunțat prin intermediul apărătorului ales contractul de mediere încheiat între părți,

În aceste condiții ședința de mediere nu s-a mai derulat.

Drept pentru care a fost încheiat prezentul proces-verbal, în patru exemplare originale, câte unul pentru fiecare parte (prin reprezentantul acesteia, în cazul părții absente)

Semnături :

Mediator Părți,

Popescu Alexandru Ana Maria Nedelcu

Maximo Sierra Munoz – prin reprezentantul legal

ACORD DE MEDIERE

NU A MAI FOST ÎNCHEIAT, AVÂND ÎN VEDERE DENUNȚAREA CONTRACTULUI DE CĂTRE UNA DINTRE PĂRȚI

Încheiat la data de ____________

în baza Contractului de Mediere Nr. _____ din ____________

Noi,

1 Doamna Ana Maria Nedelcu domiciliată în București, strada -, nr. – blocul -, etajul – apartamentul -, identificată prin C.I./B.I. seria – nr. -, CNP -, în calitate de parte

și :

2. Domnul Maximo Sierra Munoz, domiciliat în Canada, strada -, nr. – blocul -, etajul – apartamentul -, identificat prin pașaport seria – nr. -– în calitate de parte ,

Având în vedere prevederile incluse în Legea nr.192/2006, am acceptat consimțirea la încheierea acordului prezent, acord ce a fost liber exprimat, acord neafectat de nici un fel de viciu de consimțământ, el fiind conform cu cele convenite respectiv: ___________________________________________

_______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________.

Prezentul acord reprezintă valoarea unui înscris încheiat sub semnătură privată, el neincluzând clauze care pot aduce atingere legii, ca și ordinii publice, el putând fi supus verificării unui notar public pentru autentificare sau, după caz, pentru încuviințarea instanței de judecată competente

Încheiat azi, ……………. la Biroul Mediatorului Popescu Alexandru, în patru exemplare originale, câte un exemplar pentru fiecare parte din cadrul procedurii.

Mediator, Parte

1.

2.

PROCES VERBAL DE ÎNCHIDERE A MEDIERII

Încheiat la data de 20.06.2016

în baza Contractului de Mediere Nr. 123/ 16.06.2017

În urma procedurii de mediere care a făcut obiectul contractului cu numărul de mai sus al Biroului Mediator Popescu Alexandru, în care domnul Popescu Alexandru a deținut calitatea de mediator:

și

1. Doamna Ana Maria Nedelcu domiciliată în București, strada -, nr. – blocul -, etajul – apartamentul -, identificată prin C.I./B.I. seria – nr. -, CNP –

Respectiv

2. Domnul Maximo Sierra Munoz, domiciliat în Canada, strada -, nr. – blocul -, etajul – apartamentul -, identificat prin pașaport seria – nr. -, ce au deținut calitatea de părți, s-a ajuns rezultatul denunțării unilaterale a contractului de mediere, datorată părții Maximo Sierra Munoz, care a invocat motive personale, denunțând contractul prin intermediul apărătorului ales.

Semnături :

Mediator Părți

Popescu Alexandru Ana Maria Nedelcu

Maximo Sierra Munoz, prin apărătorul ales, prezent la birou mediator Popescu Alexandru

BIBLIOGRAFIE:

Autori români :

C. Dănileț, Eficiența și echitatea justiției, noiembrie, anul 2006

N. Voiculescu, Medierea conflictelor, editura Universității Titu Maiorescu, București, 2007

Autori străini :

Nadja Marie Alexander, Global Trends in Mediation, Kluwer Law International, 2006

Penny Brooker, Mediation Law: Journey Through Institutionalism to Juridification, Routledge, 2013

Emily M. Douglas, Mending Broken Families: Social Policies for Divorced Families : how Effective are They?, Rowman & Littlefield, 2006

Jay Folberg, Ann Milne, Peter Salem, Divorce and Family Mediation: Models, Techniques, and Applications, Guilford Press, 2004

Karen Grover Duffy, James W. Grosch, Paul V. Olczak, Community Mediation: A Handbook for Practitioners and Researchers, Guilford Press, 1991

L. Marlow, S.R. Sauber, The Handbook of Divorce Mediation, Springer Science & Business Media, 2013

Site-uri consultate:

http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/People_in_the_EU_%E2%80%93_statistics_on_household_and_family_structures

Home

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/en/ALL/?uri=CELEX%3A32008L0052

http://www.iccwbo.org/about-icc/organization/dispute-resolution-services/icc-international-centre-for-adr/

http://www.mediation-familiale.org

http://www.cedr.com/,

http://www.cmediere.ro/

http://lege5.ro/Gratuit/gmztknrq/legea-nr-677-2001-pentru-protectia-persoanelor-cu-privire-la-prelucrarea-datelor-cu-caracter-personal-si-libera-circulatie-a-acestor-date

http://legeaz.net/legea-medierii-192-2006/

http://legeaz.net/text-integral/oug-80-2013-taxe-judiciare-timbru

http://lege5.ro/Gratuit/gmytmnrtgm/legea-nr-76-2012-pentru-punerea-in-aplicare-a-legii-nr-134-2010-privind-codul-de-procedura-civila

http://lege5.ro/Gratuit/gmztqmjqha/ordonanta-de-urgenta-nr-4-2013-privind-modificarea-legii-nr-76-2012-pentru-punerea-in-aplicare-a-legii-nr-134-2010-privind-codul-de-procedura-civila-precum-si-pentru-modificarea-si-completarea-unor-ac

http://lege5.ro/Gratuit/gmztmnzxgi/ordonanta-de-urgenta-nr-90-2012-pentru-modificarea-si-completarea-legii-nr-192-2006-privind-medierea-si-organizarea-profesiei-de-mediator-precum-si-pentru-modificarea-art-ii-din-legea-nr-115-2012-pent

http://lege5.ro/Gratuit/gmzdemrzgi/legea-nr-115-2012-pentru-modificarea-si-completarea-legii-nr-192-2006-privind-medierea-si-organizarea-profesiei-de-mediator

http://lege5.ro/Gratuit/gmzdemrzgi/legea-nr-115-2012-pentru-modificarea-si-completarea-legii-nr-192-2006-privind-medierea-si-organizarea-profesiei-de-mediator

http://lege5.ro/Gratuit/geztoojvgy/legea-nr-202-2010-privind-unele-masuri-pentru-accelerarea-solutionarii-proceselor

https://www.aadr.ro/Files/9fea75b7-f824-495f-9a1f-04a11bbadf55.pdf

http://lege5.ro/Gratuit/geztamruga/legea-nr-370-2009-pentru-modificarea-si-completarea-legii-nr-192-2006-privind-medierea-si-organizarea-profesiei-de-mediator

http://legeaz.net/legea-medierii-192-2006/

http://www.tabloumediatori.ro/files/LEGE_nr_192_din_2006_-_actualizata_28_ianuarie_2015.pdf

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/en/ALL/?uri=CELEX%3A32008L0052

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/en/ALL/?uri=CELEX%3A32008L0052

http://www.cedr.com/,

http://www.iccwbo.org/about-icc/organization/dispute-resolution-services/icc-international-centre-for-adr/

http://www.wipo.int/amc/en/center/background.html

http://www.cmediere.ro/

http://www.lamediationfamiliale.fr/presentation/historique/

Historique

http://www.familymediationcouncil.org.uk/

http://cnm.rau.ro/Download/Mediere/192.2006.pdf

http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/People_in_the_EU_%E2%80%93_statistics_on_household_and_family_structures

http://jfi.sagepub.com/content/2/1/39.extract

http://www.apmf.fr/

http://www.bmwa-deutschland.de/index.php?id=85

http://www.centrale-fuer-mediation.de/

http://www.bafm-mediation.de/

http://www.bmev.de/

http://www.iss-ssi.org/index.php/en/what-we-do-en/mediation-en

https://e-justice.europa.eu/content_mediation_in_member_states-64-it-en.do?member=1

http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/People_in_the_EU_%E2%80%93_statistics_on_household_and_family_structures

http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/People_in_the_EU_%E2%80%93_statistics_on_household_and_family_structures

http://www.coe.int/t/dghl/standardsetting/family/Resolutions_recommendations_cm_en.asp

http://www.coe.int/t/dghl/standardsetting/family/7th%20conference_en_files/Rec(98)1%20E.pdf

https://www.coe.int/t/dghl/cooperation/cepej/series/Etudes5Ameliorer_en.pdf

http://www.familymediationcouncil.org.uk/

http://cnm.rau.ro/Download/Mediere/192.2006.pdf

http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/People_in_the_EU_%E2%80%93_statistics_on_household_and_family_structures

http://jfi.sagepub.com/content/2/1/39.extract

http://www.apmf.fr/

http://www.bmwa-deutschland.de/index.php?id=85

http://www.centrale-fuer-mediation.de/

http://www.bafm-mediation.de/

http://www.bmev.de/

http://www.iss-ssi.org/index.php/en/what-we-do-en/mediation-en

https://e-justice.europa.eu/content_mediation_in_member_states-64-it-en.do?member=1

http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/People_in_the_EU_%E2%80%93_statistics_on_household_and_family_structures

http://www.antena3.ro

http://www.luju.ro

http://www.mediafax.ro

http://www.libertatea.ro

http://www.click.ro

http://www.antena1.ro

http://www.stirileprotv.ro

http://portal.just.ro/2/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=200000000335277&id_inst=2

http://lege5.ro/Gratuit/gmztknrq/legea-nr-677-2001-pentru-protectia-persoanelor-cu-privire-la-prelucrarea-datelor-cu-caracter-personal-si-libera-circulatie-a-acestor-date

http://lege5.ro/Gratuit/gi2tomrvgq/legea-nr-302-2004-privind-cooperarea-judiciara-internationala-in-materie-penala

http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/a-fugit-cu-fiica-ei-din-canada-de-frica-tatalui-abuziv-iar-acum-risca-sa-faca-inchisoare-cazul-absurd-al-unei-romance.htm

http://www.mediafax.ro/social/femeia-din-capitala-acuzata-in-canada-ca-si-a-rapit-copilul-va-fi-arestata-in-vederea-extradarii-15245458

http://portal.just.ro/2/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=200000000335334&id_inst=2

http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/o-romanca-ar-putea-fi-extradata-in-canada-in-baza-unui-act-de-acum-100-de-ani-ce-pedeapsa-risca-fiindca-si-a-aparat-copilul.html

http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/o-romanca-ar-putea-fi-extradata-in-canada-in-baza-unui-act-de-acum-100-de-ani-ce-pedeapsa-risca-fiindca-si-a-aparat-copilul.html

http://lege5.ro/Gratuit/gmztknrq/legea-nr-677-2001-pentru-protectia-persoanelor-cu-privire-la-prelucrarea-datelor-cu-caracter-personal-si-libera-circulatie-a-acestor-date

http://www.luju.ro/magistrati/instante/iata-de-ce-ne-trebuie-o-lege-a-raspunderii-magistratilor-judecatorul-adrian-podar-de-la-sectia-i-penala-a-curtii-de-apel-bucuresti-a-arestat-o-mama-pentru-ca-si-ar-fi-rapit-propriul-copil-de-2-ani-mama-arestata-il-reclama-la-iohannis-avea-luata-deja-deciz

Legislație consultată :

Legea nr. 192/2006 vizând medierea și organizarea profesiei de mediator, ce a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 441/22 mai 2006

Legea nr. 677/2001 vizând protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor ce au caracter personal, ca și libera circulație a acestora

Decret nr. 738/2006 privind promulgarea Legii privind medierea, ca și organizarea profesiei de mediator, ce a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 441/22 mai 2006

Hotărârea de Guvern nr. 5/2007 privind aprobarea regulamentului de organizare și de funcționarea consiliului de mediere, ce a fost publicată în cadrul Monitorului Oficial nr. 505/ 27 iulie 2007

Hotărârea de Guvern nr. 12/2007 privind aprobarea standardului de formarea mediatorului, ce a fost publicată în cadrul Monitorului Oficial nr. 713/22.11. 2007

Legea nr. 217/2003 vizând prevenirea și combaterea violenței în familie, cu ulterioarele modificări și completări, ce a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 367/29.05.2003

Legea nr. 677/2001 vizând protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor ce au caracter personal, ca și libera circulație a acestora

Legea nr. 302/2004 vizând cooperarea judiciară internațională în materie penală, în vigoare din data de 30.08.2004

Convenția asupra relațiilor personale privind copii, Strasbourg, la data de 15.05.2003

Recomandarea Nr. (98) 1 a Comitetului de Miniștri, adresată statelor membre ale Uniunii Europene

Recomandarea 1639 din 2003 a Comitetului de Miniștri în domeniul Medierii familiale și a egalității sexelor

Directiva UE 2008/52/CE

ANEXA 1

Modificările și actualizările aduse Legii 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator, ce a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 441/22.05.2006:

O.U.G. 80/2013 vizând taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial nr. 392/2013

Legea 76/2012 privind punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 în domeniul Codului de procedură civilă, publicare în Monitorul Oficial nr.365/2012

O.U.G. 4/2013 vizând modificarea Legii nr. 76/2012 în vederea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, ca și pentru modificarea și completarea actelor normative conexe, publicare în Monitorul Oficial 68/2013

O.U.G. 90/2012 – în vederea modificării și completării Legii nr. 192/2006 vizând medierea și organizarea profesiei de mediator, ca și pentru modificarea conținutului articolul II din Legea nr. 115/2012 privind modificarea și completarea Legii nr. 192/2006 vizând medierea și organizarea profesiei de mediator, cu publicare în Monitorul Oficial 878/2012

Legea 115/2012, în vederea modificării și completării Legii nr. 192/2006 vizând medierea și organizarea profesiei de mediator, cu publicarea în Monitorul Oficial 462/2012

Legea 202/2010 vizând unele măsuri dedicate accelerării soluționării proceselor, publicarea în Monitorul Oficial 714/2010

O.G. 13/2010 în vederea modificării și completării unor acte normative din domeniul justiției cu scopul transpunerii în practică a Directivei 2006/123/CE a Parlamentului European și Consiliului din 12.12.2006 vizând serviciile în cadrul pieței interne, cu publicare în Monitorul Oficial 70/2010

Legea 370/2009 în vederea modificării și completării Legii nr. 192/2006 vizând medierea și organizarea profesiei de mediator, cu publicare în Monitorul Oficial 831/2009

ANEXA 2

Imagini apărute în media și care îl înfățișează pe Maximo Sierra Munoz în prezența fiului său, Anthony, minor:

Sursă captură – www.stirileprotv.ro

ANEXA 3

Imagini apărute în media și care o infățișează pe Ana Maria Nedelcu alături de fiul său:

Sursa capturii – www.antena3.ro

Sursa capturii – www.luju.ro

Sursa capturii – www.mediafax.ro

ANEXA 4

Imagini din media cu Ana Maria Nedelcu, pe parcursul derulării proceselor de pe rolul instanțelor românești:

Sursă captură – antena3.ro

Sursă capturi – antena3.ro

Sursă capturi – antena3.ro

Sursă capturi – antena3.ro

Sursă capturi – antena1.ro

Sursă captură – kanald.ro

ANEXA 5

În vederea susținerii cauzei cetățeanului român, Ana Maria Nedelcu, în mediul online a fost inițiată și o petiție online, petiție care, în decursul a numai câteva ore, a strâns mii de semnatări.

„Eliberați MAMA! Nu o extrădați pe Ana Maria Nedelcu!” – acesta a fost titlul petiției ce ulterior a scos în stradă mii de români din întreaga țară:

Sursă captură – http://www.petitieonline.com/eliberati_mama_nu_o_extradati_pe_ana-maria_nedelcu

Petiția online a adunat aproape 30.000 de susținători, fiind remarcabil și numărul comentariilor semnatarilor acesteia, respectiv de aproape trei mii.

Mesajul petiției a fost unul emoționant :

„Români, să ne unim și să luptăm împotriva abuzurilor!

SĂ ÎNCERCĂM SĂ O AJUTĂM PE ACEASTĂ MAMĂ, ANA-MARIA NEDELCU!!! Dacă ați fost impresionați și revoltați de informațiile primite despre situația doamnei Ana-Maria Nedelcu, mama care a fugit cu copilul ei din Canada pentru a-l apăra de abuzurile tatălui său, dar care a fost arestată provizoriu și urmează să fie extrădată în Canada, unde riscă să fie condamnată la 10 ani de închisoare și DACĂ DORIȚI CA ABUZURILE ÎMPOTRIVA CETĂȚENILOR ROMÂNI SĂ FIE OPRITE, VĂ ROG SĂ VĂ ALĂTURAȚI ACESTUI DEMERS ȘI SĂ SEMNAȚI ACEASTĂ PETIȚIE ONLINE, apoi să confirmați semnătura din e-mailul cu care v-ați înregistrat aici.

TREBUIE SĂ FIE OPRITĂ ȘI RETURNAREA LUI ANTHONY ÎN CANADA, FIINDCĂ ACEST COPIL TREBUIE SĂ RĂMÂNĂ CU MAMA SA ÎN ROMÂNIA, IAR REPREZENTANȚII STATULUI ROMÂN TREBUIE SĂ-ȘI APERE CETĂȚENII!!!”.