Mecanisme și Strategii Internaționale în Prevenirea Si Combaterea Terorismului

ACADEMIA NAȚIONALĂ DE INFORMAȚII

BUCUREȘTI

Master : “MANAGEMENTUL INFORMAȚIILOR ÎN

COMBATEREA TERORISMULUI”

Disciplina : “Mecanisme și strategii internaționale în

prevenirea și combaterea terorismului”

REFERAT

Tema : “Prevenirea și combaterea finanțării terorismului”

Masterand : HOLBAN DAN

-2010-

CUPRINS

Pagina

CAPITOLUL I : Introducere …………………………………………………………………………………….3

CAPITOLUL II : Prevenirea și combaterea finanțării terorismului …………………..4

2.1 Legătura cu domeniul financiar bancar ………………………………………………………………………….4

2.2 Motivația economică reprezintă un instrument vital în combaretea finanțării teroriste…….4

2.3 Răspândirea terorismului internațional ………………………………………………………………………….4

2.4 Structura și organizarea economică ………………………………………………………………………………..5

2.5 Schimbarea metodologiei de finanțare ……………………………………………………………………………5

2.6 Imperative sociale și economice ………………………………………………………………………………………5

2.7 Asigurarea economică și raspunsul la terorism ……………………………………………………………….6

2.8 Contribuția NATO …………………………………………………………………………………………………………6

CAPITOLUL III : Concluzii ……………………………………………………………………………………….7

BIBLIOGRAFIE : ………………………………………………………………………………………………………..8

Capitolul I. INTRODUCERE

Ideile și practicile economice dețin o putere perpetuă: capacitatea de a determina motivații, opțiuni și târguri în luarea deciziilor de către oameni și organizații în toate căutările de pe durata întregii lor existențe. Acest lucru a fost demonstrat cu putere de două cărți apreciate ale cunoscuților economiști Steven Levitt și Tim Harford.

Atât Levitt, cât și Harford, ilustrează contribuția universală și convingătoare a analizelor și principiilor economice la explicarea unor teme diverse ca globalizarea, cauzele sărăciei din unele țări, structura și comportamentul bandelor de traficanți de droguri, congestionarea traficului și prețul cafelei în diferite locuri.

Similar, se poate demonstra că motivația economică reprezintă un instrument vital în combaterea cu succes a finanțării și desfășurării activităților teroriste. NATO nu este o organizație economică, dar are un rol important rol de jucat, deși nu o arată, în schimbul de informații economice și financiare cu aliații și partenerii, pentru a-i ajuta în confruntarea lor cu o provocare din ce în ce mai complexă și sofisticată. Acest articol analizează în primul rând acea dimensiune a provocării care este generată de finanțarea terorismului jihadist.

Organizarea și desfășurarea activităților teroriste sunt deseori complexe, sofisticate și foarte variate. Acestea cuprind generarea beneficiilor pentru terorismul jihadist în Irak, resurgența talibanilor în Afganistan și manifestările terorismului produs din interior (așa cum a fost cazul atacurilor sinucigașe cu bombe de la Londra în 2005).

Terorismul este îndreptat împotriva forțelor militare, civililor și elementelor de infrastructură de importanță vitală – inclusiv rețele de transport a energiei și computere. Deși cazurile de terorism cibernetic semnalate sunt rare, există o îngrijorare determinată de sporirea capabilității grupurilor teroriste de a ataca și afecta rețelele de informații publice și private.

Finanțarea terorismului poate veni dintr-o gamă largă de surse potențiale, cum ar fi:

sponsorizarea de către state;

venituri generate din afaceri legale;

venituri generate ilegal (uneori în parteneriat cu grupurile crimei organizate) din surse ca răpirile, traficul de imigranți, femei, droguri și vânzarea de arme mici și armament ușor;

folosirea incorectă a donațiilor caritabile;

contribuțiile din partea diasporelor radicalizate;

transferuri informale de bani prin sistemul hawala, care deține o rețea extinsă de hawaladari (furnizori de servicii financiare pe bază de încredere, cu un minim de acte scrise și o structură suplă de reglementare a funcționării);

furt, trafic și corupție.

Capitolul II. PREVENIREA ȘI COMBATEREA FINANȚĂRII TERORISMULUI

2.1 Legătura cu domeniul financiar bancar

În aprilie 2007, Al-Jazeera a transmis următoarea declarație a liderului recunoscut al forțelor Al-Qaida din Afganistan, Shaykh Mustafa Abu al-Yazid: : „În ceea ce privește nevoile jihad-ului din Afganistan, prima dintre acestea este de natură financiară. Există mii de mujahedini în rândul talibanilor, dar acestora le lipsesc fondurile. Și sunt sute dintre cei doritori să execute operații care să-i facă martiri, dar aceștia nu pot găsi fondurile necesare pentru a se echipa. Astfel, finanțarea reprezintă baza jihad-ului.”

În aceeași lună, Arabia Saudită a anunțat că a dejucat un complot organizat cu implicarea Al-Qaida, care urmărea atacarea instalațiilor petroliere și a bazelor militare, arestând mai mult de 170 de suspecți, inclusiv piloți în curs de instruire pentru operații sinucigașe.

2.2 Motivația economică reprezintă un instrument vital în combaretea finanțării teroriste

Complexitatea din jurul finanțării terorismului este evidențiată de paradoxul industriei petroliere multi-miliardare a Arabiei Saudite. Acest sector deținut în principal de guvern a generat o bunăstare personală care le permite unora să contribuie la finanțarea Wahabism-ului global, înființarea de școli religioase islamice (madrassa) în Pakistan și, așa cum arăta Grupul de Studiu pentru Irak în 2006, la finanțarea insurgenților suniți în Irak (împreună cu donatori privați din alte state din Golf). Donatorii saudiți sunt de asemenea implicați în finanțarea jihadiștilor în Somalia, precum și a Hamas-ului în Palestina.

2.3 Răspândirea terorismului internațional

Raportul din 2006 al Departamentului de Stat al SUA, intitulat „Rapoarte de Țară privind Terorismul Global” subliniază sporirea graduală a incidenței terorismului, reflectată în aproximativ 14.000 de atacuri catalogate drept „teroriste”, care au produs mai mult de 20.000 de victime. Aceste valori reprezintă o creștere cu 25% a numărului de atacuri și cu 40% a numărului de victime produse de acestea, în decursul anului trecut.

Deși evidențiază necesitatea ca SUA să continue să urmărească și să elimine conducerea organizațiilor teroriste, raportul arată că „încarcerarea sau uciderea teroriștilor nu va pune capăt terorismului” și că „lupta în planul ideilor” solicită o strategie sistematică și susținută de combatere a „retoricii extremiste și a dezinformării din partea grupurilor ostile”.

Transformarea terorismului internațional a determinat Departamentul de Stat să descrie acest fenomen drept „o formă de insurgență globală”, orchestrată din adăposturi sigure – cum ar Regiunile Tribale Administrate Federal (FATA) ale Pakistanului, Somalia, Africa de Est și diferite regiuni de frontieră în America Latină – unde organizațiile teroriste pot „să se organizeze, să planifice, să strângă fonduri, să comunice, să recruteze, să se instruiască și să acționeze în relativă siguranță”.

2.4 Structura și organizarea economică

Organizarea și planificarea necesare pentru sprijinirea terorismului transnațional au loc sub umbrela a trei principale structuri economice. Loretta Napoleoni, autorul lucrării „Banii și Terorismul”, a descris aceste stadii din ce în ce mai sofisticate ale dezvoltării economice a terorismului:

în primul rând, terorismul sponsorizat de state, despre care se poate susține în mod argumentat că are o importanță în scădere la nivel intra-state dar nu și la nivel inter-state (recunoscând îngrijorarea continuă privind amploarea finanțării din Iran pentru diferite organizații și grupuri în întregul Orient Mijlociu);

în al doilea rând, terorismul privatizat, în cadrul căruia organizațiile teroriste fie aleg, fie sunt forțate să-și creeze o cvasi-autonomie sub forma statelor scut (finanțele și resursele sunt gestionate și direcționate spre operații teroriste, așa cum s-a putut observa în Afganistan și Cecenia);

în al treilea rând, cel mai înalt stadiu de organizare economică a terorismului, rețeaua globală a terorii (Al-Qaida și grupurile afiliate, care exploatează oportunitățile oferite de globalizare și slăbirea sau disoluția granițelor comerciale).

2.5 Schimbarea metodologiei de finanțare

În această structură, relațiile din ce în ce mai pragmatice cu membrii diasporelor și crima organizată generează finanțarea și resursele necesare pentru desfășurarea activităților teroriste. Preferința crescândă a acestor organizații pentru mecanisme de finanțare mai puțin tradiționale (de exemplu, prin producerea și comercializarea ilegală a diferitelor produse, falsificarea de produse, traficul de droguri și utilizarea metalelor prețioase) reprezintă parțial consecința nedorită a întăririi și eficienței controalelor la nivel internațional în domeniul spălării banilor.

Acest fenomen stă la baza „Legii lui Goodhart”, care recunoaște capacitatea de substituire a metodelor de finanțare, de la canale strict reglementate la canale mai puțin reglementate. În cazul Al-Qaida, acest lucru implică diversificarea portofoliului la nivelul rețelei teroriste, pentru a include, printre altele, diamantele, alte pietre prețioase și produse contrafăcute.

O astfel de diversificare se bazează din ce în ce mai mult pe legături simbiotice și neconvenționale între rețelele crimei organizate și organizațiile teroriste, vizând în special satisfacerea solicitărilor logistice ale celor din urmă în privința asigurării transportului și a spațiilor de locuit pentru jihadiști. Cele două tabere pot fi o prezență incomodă, dar emergența unor interese comune ale crimei organizate și terorismului reprezintă unul dintre rezultatele nedorite ale liberalizării economice și financiare sporite din spațiul euro-atlantic.

2.6 Imperative sociale și economice

Planificarea și executarea actelor teroriste jihadiste sunt deseori sofisticate, reflectând o combinație de atribute în rândul recruților. Acestea includ o înaltă educație în domeniul tehnic, radicalizarea datorată incapacității sau lipsei dorinței de a analiza principiile mai profunde ale credinței religioase și un puternic simț al injustiției, bazat pe percepția existenței unor persecuții din partea altor credințe sau grupuri religioase.

Aceste caracteristici au fost observate atât în cazul terorismului internațional, cât și în cazul celui „dezvoltat în plan intern” (de exemplu, autorii atacurilor cu bombe de la Londra din iulie 2005). Percepția

privind lipsa unei adevărate voci în societate, împreună cu înclinația spre proteste violente împotriva injustiției economice și sociale, oferă o bază solidă pentru mecanismul „terorismului sinucigaș”, cea mai eficientă metodă în domeniul ducerii acțiunilor de luptă asimetrice.

2.7 Asigurarea economică și raspunsul la terorism

Se pare că societățile acordă o prioritate mult mai mare alocării resurselor private și publice pentru combaterea terorismului decât pentru întreprinderea unor pași în vederea reducerii riscului de a se produce pierderi de vieți omenești, răniri sau distrugeri de bunuri în urma incidenței mai mari a accidentelor de automobil – chiar dacă cele din urmă cauzează de departe mai multe victime și determină societatea să plătească unele costuri directe mult mai mari.

Deși riscul asociat unui atac terorist este scăzut pentru oamenii obișnuiți, teama de a înregistra pierderi personale, bănești și în plan spiritual este semnificativă. Acest lucru conduce la dorința de a accepta costuri și politici disproporționate în raport cu beneficiile potențiale pe care acestea le-ar putea aduce. Indivizii și societatea se confruntă cu opțiuni economice importante privind costurile adiționale de suportat în vederea reducerii în continuare a probabilității oricum scăzute a producerii unor atacuri și diferențierea între acele acțiuni de protecție și securitate suplimentare, care de fapt oferă o asigurare în plus, dar fac prea puțin pentru modificarea riscului în sine.

În aceste condiții, sectoarele publice și private din țările amenințate de terorism ar trebui să coopereze mai mult pentru a se asigura că resursele limitate sunt alocate eficient în vederea furnizării capabilităților de combatere a terorismului. Flexibilitatea economică și întărirea gestionării consecințelor sunt componente vitale ale acestei dezbateri.

2.8 Contribuția NATO

Cei 26 de aliați se întâlnesc anual pentru a schimba informații în privința măsurilor luate la nivelul comunității internaționale în vederea diminuării sprijinului economic și financiar de care se bucură terorismul. Alianța nu este organizația conducătoare în această acțiune și nici nu caută să copieze activitățile altor organizații internaționale. Totuși, schimbul de informații permite tuturor aliaților să beneficieze de pe urma unei înțelegeri mai profunde a metodelor și mecanismelor care pot fi folosite în combaterea și diminuarea resurselor terorismului.

Planul de Acțiune al Parteneriatului împotriva Terorismului (PAP-T), principalul document privind relațiile NATO cu partenerii în domeniul luptei combaterii terorismului, oferă cadrul pentru acele activități ale aliaților și partenerilor axate pe lupta împotriva terorismului în plan economic și financiar. Partenerii din Dialogul Mediteranean și Inițiativa de Cooperare de la Istambul, precum și alte state, ar putea participa la aceste inițiative pe baza analizei fiecărui caz în parte. Actuala implementare a PAP-T poate fi amplificată printr-o cooperare sporită cu organizațiile internaționale, construind pe fundația următoarelor exemple.

În 2003, primul atelier de lucru Consiliul Parteneriatului Euro-Atlantic (EAPC)/Parteneriatul pentru Pace (PfP) a fost organizat de Elveția, la Geneva. „Combaterea Finanțării Terorismului” a subliniat faptul că trebuie întărită cooperarea între state, sectorul privat și organizațiile internaționale, printr-o abordare mai integrată și interdisciplinară, atât la nivel național, cât și internațional.

În 2004, Colegiul NATO de Apărare de la Roma a organizat un eveniment inovativ care a inclus participarea instituțiilor financiare internaționale, analiștilor guvernamentali, parlamentarilor, think tank-urilor și a reprezentanților Alianței. Acesta s-a axat pe analiza perspectivelor de a dezvolta aspectele financiare și economice ale luptei împotriva terorismului.

Și în 2005, ca un ecou la dorința secretarului general NATO Jaap de Hoop Scheffer de a întări legăturile și a realiza o cooperare mai strânsă în privința unor aspecte și proiecte specifice, Elveția a organizat o conferință pe tema cooperării între sectorul public și cel privat în combaterea finanțării terorismului, la care au participat NATO și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), precum și Departamentul de Stat al SUA. Oficialii din domeniul contra-terorismului din 55 de țări membre OSCE au urmărit să realizeze un echilibru între dezvoltarea politicilor (realizarea angajamentelor politice și implementarea obligațiilor legale internaționale) și sprijinul tehnic (cum să se înființeze o unitate de informații în domeniul financiar și cum să fie instrumentate cazurile de finanțare a terorismului).

Capitolul III. CONCLUZII

În încercarea de a promova o mai bună înțelegere a beneficiilor economice și politice derivate din cooperarea în cadrul luptei împotriva terorismului, intensificarea eforturilor inter-agenții în țările aliate și partenere are în continuare o importanță fundamentală în privința următoarelor aspecte.

În primul rând, structurile naționale și internaționale special destinate trebuie să desfășoare o evaluare coordonată și sistematică a eficacității actualelor reglementări financiare în domeniul combaterii terorismului (inclusiv spălarea de bani, controlul și înghețarea activelor financiare și asigurarea respectării standardelor financiare internaționale) și să asigure implementarea acestora.

În al doilea rând, aliații și partenerii trebuie să desfășoare evaluări ale riscurilor în privința celor mai vulnerabile elemente ale infrastructurii economice de importanță vitală, care ar putea să constituie ținta atacurilor teroriste îndreptate împotriva comunicațiilor, energiei, comerțului și transporturilor.

În al treilea rând, este necesară o evaluare coordonată la nivel național și internațional a impactului economic și financiar al măsurilor contra-teroriste asupra cheltuielilor și bugetelor apărării – care să ia în calcul presiunile exercitate asupra acestor bugete – pentru a lua deciziile optime privind finanțarea capabilităților necesare diferitelor operații și acțiuni. În cadrul Alianței, o astfel de coordonare va solicita o abordare coerentă pentru a evalua implicațiile pentru viitoarele capabilități din domeniul apărării.

În fine, extinderea și aprofundarea analizei și explicarea beneficiilor și a costurilor economice ale aranjamentelor de cooperare între aliați și parteneri sunt esențiale pentru a folosi în modul cel mai eficient resursele noastre colective și a sprijini intensificarea luptei împotriva finanțării terorismului și a insurgenței.

BIBLIOGRAFIE

Strategia UE de combatere a finanțării terorismului.

http://www.europa.eu.int

http://www.nato.int

http://www.un.org

http://www.google.com