Masinile Unelte

Capitolul 1. Masini-unelte

1.1 Elemente de structura ale masinilor-unelte

Elementele de structura,impreuna cu ansamblul arborelui principal constituie sistemul portant al masinilor-unelte care are rolul inchiderii poligonului fortelor de aschiere si al asigurarii pozitiei reciproce corecte dintre piesa si scula in procesul generarii suprafetelor.

Aceste elemente de structura au functii diverse si complexe ce decurg din necesitatea asigurarii si mentinerii preciziei de prelucrare in conditiile impuse de productivitatea pe toata durata de functionare a masinii-unelte.

Elementele de structura servesc deplasarii si montarii sculelor si semifabricatelor , sustin mecanismele lanturilor cinematice si ansamblurilor arborilor principali si asigura bazele de asezare, fie de fixare, fie ghidare, ale diferitelor ansambluri componente fixe sau mobile.

Masina-unealta este elementul component al unui sistem tehnologic de prelucrare care indeplineste urmatoarele functii:

– realizarea miscarilor impuse de procesul de generare a suprafetelor;

– realizarea parametrilor cinematici ai miscarilor, impusi de procesul de prelucrare prin aschiere;

– sustinerea tuturor elementelor componente ale sistemului tehnologic( scula, piesa, distributie) .

Pentru realizarea functiilor sale masina-unealta trebuie sa aiba urmatoarele elemente componente de baza si anume elementele structurii de rezistenta a masinii(batiul, ghidaje, mese, sanii, arbori principali), structura cinematica( partea care realizeaza miscarile, traiectoriile si parametrii impusi) si elementele auxiliare( instalatia electrica, de racire, de ungere, etc.).

De asemenea, pentru a putea fi folosite, exista si niste cerinte impuse de masinile-unelte. Cerintele de calitate ce se refera la caracteristici tehnice de precizie, caracteristici psihosenzoriale si anume estetica masinii, cromatica, forma si dimensiune si caracteristici de ordin social si general adica protectia mediului si a utilizatorului; cerintele de mentinere constanta a vitezei de aschiere si cerintele de productivitate ce impun ca miscarile auxiliare realizate de masina-unealta sa fie mereu mari decat miscarile delucru.

Clasificarea masinilor-unelte se face dupa urmatoarele criterii:

A. Dupa tipul operatiei predominante si avem: strunguri, masini de gaurit, masini de frezat, masini de debrosat, masini de rectificat, masini de superfinisat.

B. Dupa criteriul constructiv exista masina-unealta cu ax orizontal, masina-unealta cu ax vertical, masina-uneal cu monoax sau cu mai multe axe.

C. Dupa gradul de universabilitate a lucrarilor avem masini-unelte universale, masini-unelte speciale si masini-unelte specializate.

D. Dupa tipul comenzii exista masini-unelte cu comanda manuala si masini-unelte cu comanda program secventiala sau numerica.

F. Dupa tipul actionarii avem masini-unelte cu actionare manuala, masini-unelte cu actionare electrica, masini-unelte cu actionare hidraulica, masini-unelte cu actionare pneumatica si masini-unelte cu actionare combinata.

Elementele componente ale masininilor-unelte

1. Elemente ale structurii de rezistenta.

BATIUL este elementul component de baza al structurii de rezistenta care are rolul de a sustine toate elementele componente ale masinii. El poate fi realizat sub urmatoarele forme ale structurii de rezistenta:

– batiu orizontal: utilizat in special la masinile pentru prelucrarea pieselor de revolutie si masini mici;

– batiu cu cadru deschis: format din batiu orizontal si batiu vertical denumit montant, varianta utilizata la prelucrarea pieselor prismatice si masini mijlocii;

– batiu cu cadru inchis sau portal: este format din 2 montanti verticali si o traversa orizontala si este utilizat la masinile-unelte mari si grele.

Conditia principala impusa batiului este aceea de a mentine neschimbata pozitia dintre elementele fixe si mobile ale masinii. In functie de materialele folosite si de tehnologiile de fabricare, batiurile pot fi realizate din fonta sau otel prin turnal de fonta si in constructia sudata de otel.

Cea mai utilizata solutie este cea de turnare din fonta, avand urmatoarele avantaje: costuri mici atat la material cat si la tehnologie, fonta are o capacitate de amortizare a turatiilor mai mare decat a otelului. Constructia sudata din otel permite reducerea de material de 3-4 ori comprativ cu fonta.

GHIDAJELE sunt componentele masinii-unelte care trebuie sa asigure traiectoriile de deplasare ale componentelor mobile ale masinii. Traiectoriile sunt rectilinii sau circulare, in functie de profilul ghidajului si anume:

– profil triunghiular cu profil a, cu profil b, cu coada de randunica;

– profil circular;

– profil dreptunghiular.

Alegerea unui profil sau altul se face in functie de urmatoarele criterii:

– pericolul de gripare( lipsa lubrifiantului);

– pericolul de uzare intensiva( patrunderea impuritatilor );

– capacitatea de prelucrare a momentelor de rasturnare generate de fortele ce intervin in procesul de aschiere;

– tehnologia de realizare: ghidaje cu profil plan si rotund;

– rezistenta la solictari specifice( incovoiere ).

Dupa tipul de ungere ghidajele pot fi cu frecare uscata, mixta sau lichida. Acestea din urma se impart in doua categorii ghidaje hidrostatice( sunt utilizate in general la viteze mici de pana la 1200 mm/min si au caractistic faptul ca circulatia fluidului este asigurata printr-o pompa) si ghidaje hidrodinamice ( viteze de pana la 8-10 m/s si au caracteristic faptul ca circulatia fluidului este asigurata de insasi deplasarea elementului mobil).

Dupa tehnologia de realizare exista ghidaje realizate prin turnare in constructii monobloc, element mobil sau fix si ghidaje realizate prin turnare si anume din benzi din materiale cu caracteristici de rezistenta superioara la uzura si care pot fi aplicate prin lipire sau prindere cu suruburi de element fix sau mobil.

MESE SI SANII.

Mesele sunt componet de masini pe care sunt prinse de regula semifabricatele. Prinderea se face direct sau in masa( menghina ). Pentru prinderea acestor elemente, masa este prevazutacu canale in forma de „T“.

Dimensionare meselor se face in functie de tipul si marimea semifabricatelor, in miscarea pe care o executa masa(rectilinie/circulara) si de dimensiunile componentelor fixeate in interiorul acestora. Ele pot fi realizate in constructie turnata sau sudata.In cazul meselor mari acestea sunt prevazute si cu sistem de blocare a miscarilor in timpul lucrarii.

Saniile sustin scula, dar in anumite cazuri pot sustine si masa. Ele pot realiza miscari pe traiectorii rectilinii si unde este cazul pe cele circulare.

Dimensionarea saniilor se realizeaza in functie de tipul traiectoriei de miscare, tipul si dimensiunile elementelor pe care le sustin, tipul si marimea mecanismelor dispuse in interiorul acestora. Ele pot fi realizate atat in cnstructie turnata cat si sudata.

CARCASELE sunt subansamble in interiorul carora sunt dispuse mecanisme cinematice ale masinii. Poarte denumirea de cutii sau papusi.

Dimensionarea acestora se realizeaza in functie de tipul si marimea mecanismelor cinemtice dispuse in interiorul lor. Conditiile principale impuse carcaselor sunt:

– suprafete radiante mari care sa permita transmiterea caldurii acumulate catre exterior;

– sa realizeze izolare fonica/ diminuarea zgomotelor produse de mecanismele cinematice din interiorul lor. In acest scop peretii interiori ai carcaselor se incaptuseaza materiale fonoizolante sau materiale fonoabsorbante.

Din punct de vedere tehnologic, carcasele au constructie sudata sau constructie turnata.

ARBORII DE IESIRE( arbori principali) reprezinta elementele care transmit miscare de rotatie normala pe arbore, fie element scula fie element piesa.

De precizia dimensionala a acestora si precizia de realizare a miscarii depinde precizia de prelucrare a piesei. In general arborii de iesire se realizeaza in constructie tubulara pentru a permite montajul in interiorul unor dispozitive de prindere a sculelor fie de a realiza prin curentii de aer pe care ii antreneaza o racire a arborelui.

In afara arborilor principali pot fi si arbori intermediari( pentru transmiterea vitezelor, puterilor necesare in functionarea masinariei. Depind de tipul arborelui, de tipul si marimea componentelor montate pe arbori, de natura si marimea solicitarilor la care sunt supusi arborii( incovoiere si torsiune).

ROTILE DINTATE sunt elementele componente ce transmit miscare, realizeaza turatia, transmit puterea necesara prelucrarii. In general in cinematica masinilor-unelte pot fi utilizate urmatoarele tipuri de roti:

– roti dintate cilindrice cu dinti inclinati, cu dinti liberi, W, sunt cele mai utilizate roti;

– roti conice: sunt utilizate in general pentru schimbarea directiei de miscare( orizontal/ invers) sau utilizate pentru realizarea anumitor functii( inversarea sensului miscarii);

– roti melcate ce sunt utilizate in general pentru realizarea unor rapoarte extreme sau pentru schimbarea directiei de miscare in rapoarte de transmitere.

In functie de posibilitatea lor de miscare, axul pe care sunt montate, rotile dintate pot fi roti fixe pe ax, nu ai nicio posibilitate de miscare; roti libere pe ax, au posibilitatea de rotire in jurul axului; roti balatoare, au posibilitatea de deplasare in jurul axului si primesc si transmit miscarea de la ex.

Structura cinematica a masinilor-unelte

Totalitatea componentelor realizeaza miscarile impuse de procesele de generare.

LANTURILE CINEMATICE sunt ansamble de mecanisme cinematice care conduc la realizarea unei anumite miscari. In clasificarea acestora, putem enumera urmatoarele grupe:

– lanturi cinematice generatoare: realizeaza traiectoriile care sunt impuse de procesul de generare a suprafetelor;

– lanturi cinematice tehnologice: realizeaza parametrii cinematici impusi de procesul de generare prin aschiere;

– lanturi cinematice auxiliare: asigura miscari auxiliare impuse de procesul de prelucrare si anume schimbarea sau avansarea semifabricatului, modificarea parametrilor cinematici, inversarea sensului miscarii, oprire la o anumita cota a sculei.

Observatii!!

In cinematica masinilor-unelte lanturile generatoare si cele tehnologice se realizeaza intr-o singura constructie.

Lanturile cinematice generatoare si lanturile cinematice tehnologice realizeaza doar miscarile de lucru respectiv miscarea principala de aschiere si miscare de avans.

Miscarea principala de aschiere este miscarea care realizeaza traiectoria directoare si miscarea principala de aschiere care este componenta cea mai mare a vitezei de aschiere iar miscarea de avans realizata pe traiectorie rectilinie sau circulara prin care se realizeaza in general aducerea in zona de aschiere a noi straturi de material prin prepozitionarea sculei/ semifabricatului care se realizeaza prin parametri cinematici de avans.

Pentru realizarea functiilor lor, lanturile cinematice au in structura lor urmatoarele grupe de mecanisme:

– mecanism de actionare: are rolul de a introduce in lantul cinematic marimea de intrare yi care poate fi o miscare rotativa, deplasare. De regula, actionarile utilizate in lanturile cinematice sunt manuale, actionari hidraulice, actionari pneumatice sau combinate. Actionarea electrica este realizata in general din motoare electrice;

– mecanism pornire/ oprire: are rolul de a opri sau porni miscarea la iesirea din lantul cinematic fara oprirea sau pornirea mecanismului de actionare. In cazul motoarelor electrice joaca rolul de protectie impotriva suprasolicitarilor termice sau dinamice la care este supus motorul in cazul unor frecvente mari de porniri sau opriri( mecanism de protectie);

– mecanism de inversare a sensului miscarii;

– mecanism de reglare: are rolul de a mari domeniul de reglare a parametrilor cinematici la iesirea din lantul cinematic; este impusa de prelucrarea diferitelor materiale de necesitatea realizarii diferitelor calitati de suprafata. Se realizeaza prin transformarea yi in domeniulde iesire ye;

– mecanism de transformare a miscarii de rotatie in miscare de translatie.

1.2. Calitatea masinilor-unelte

Pentru a indeplini conditiile de calitate pe piata, producatorii masinilor unelte trebuie sa tina cont si sa aiba in vedere niste obiective tehnice, economice si sociale.

Obiectivele tehnice se refera la asigurarea preciziei dimensionale, a calitatii suprafetelor generate, a fiabilitatii si productivitatii in conditiile precizate de client. Este o sarcina destul de greu de realizat datorita complexului de factori ce tin de precizia de prelucrare, de constructia masinii-unealta si de aplicatiile gasite in aceasta.

Obiectivele economice sunt legate de costuri, atat costuri de fabricant cat si de beneficiar. Cu cat performantele tehnico-calitative au costul mai ridicat cu atat masina-unealta va fi de o calitate mai buna.

Obiectivele sociale fac referire la efectele cu caracter social ce privesc protectia mediului, protectia operatorului, etc., de aceea la realizarea acestor obiective participa si factorii ce tin de caracteristicile de calitate, acestia pastrand legatura dintre masina si producator, si de cerintele ce pastreaza legatura dintre beneficiar si masina, fiin impuse niste conditii optime de lucru.

Caracteristicile de calitate pentru masinile-unelte trebuie sa fie rezultate din functiile ce produsul le indeplineste si din utilitatea acestuia, impuse de beneficiar. Aceste caracteristici sunt impartite in mai multe categorii si anume caracteristice tehnice, economice, psihosenzoriale, disponibilitate si sociale, prezentate in urmatorul tabel:

Capitolul 2. Masina de frezat

Masina de frezat este masina-unealta ce asigura, cu ajutorul sculelor denumite freze, prelucrarea prin aschiere a pieselor. O masina de frezat asigura miscarile relative dintre piesa si scula, fiind necesare procesului de aschiere. Aceste miscari se executa astfel freza realizeaza o miscare de rotatie cu turatia n constituind miscarea principala de aschiere iar masa de lucru impreuna cu piesa realizeaza miscarea de avans rectilinie sau circulara.

Masina de frezat trebuie sa asigure si miscarile de pozitionare a piesei fata de scula. De obicei, in timpul prelucrarii, scula aschietoare ocupa o pozitie in spatiu astfel incat axa de rotatie sa fie orizontala sau verticala, de aceea masina de frezat trebuie sa asigure sculei aschietoare una din aceste pozitii, in unele cazuri ambele pozitii chiar si intermediare.

Masina de frezat trebuie sa permita si realizarea vitezelor de aschiere si a avansurilor impuse de dimensiuni, forma, materialul piesei prelucrate dar si preciziei pentru a oferi un regim de prelucrare optim.

Clasificarea masinilor de frezat se face dupa pozitia arborilor principali si numarul lor, dupa structura sistemului de lucru, dupa traiectoria miscarii de avans si forma mesei dar si dupa destinatie. Pentru obtinerea pieselor de dimensiuni precise sau suprafete netede, masina de frezat trebuie sa fie rigida si robusta iar elementele componente sa fie precis executate si montate.

2.1. Clasificarea masinilor de frezat

A. Cu destinatie generala

1. Masina de frezat cu consola: orizontala(FO), verticala(FV) si universala(FU).

Cu ajutorul acestor masini se pot executa cele mai diverse prelucrari. Masinile de frezat cu consola reprezinta grupa de baza fiind destinate fabricatiei de unicate si serie mica. Caracteristica principala o constituie consola, ea sustinand masa de lucru. Necesita o varietate de operatii deoarece sunt destinate prelucrarii pieselor mici datorita sistemului de fixare a mesei. Se pot prelucra came, roti dintate, suruburi-melc, canale de diferite tipuri, etc.

Masina de frezat orizontala cu consola(FO). Este denumita dupa pozitia arborelui principal, aceasta fiind orizontala( figura 2.1. ). Este compusa din placa de baza(1) unde este asezat batiul(2) prevazut in partea din fata cu ghidaje verticale(3), cu ajutorul carora se deplaseaza consola(4) fiind actionata de surubul conducator in sens vertical. De asemenea, consola este prevazuta si cu ghidajele orizontale(6) ce sunt perpendiculare pe ghidajele de pe batiu, in lungul carora se deplaseaza sania transversala(7), iar in sens longitudinal pe sania 7 se deplaseaza masa de lucru(8).

Se pot executa trei miscari de avans:

– miscare de avans longitudinal II avand viteza notata cu vsL;

– miscare de avans transversal III avand viteza notata cu vsT;

– miscare de avans vertical IV avand viteza notata cu vsV.

Insa miscarea principala I este executata de arborele principal(9) ce se roteste, avand turatia nas si antreaneaza scula aschietoare(F) in miscare fiind montata pe dornul port-freza(10). Acesta din urma este sustinut de lagarul(11) al bratului suport(12) si este rigidizat.

Figura 2.1. Masina de frezat orizontala cu consola(FO)

In figura 2.2. este prezentata o varianta mai constructiva a arborelui principal de frezare observandu-se tija filetata de fixare a dornului port-freza sau a sculei(10) pe o suprafata conica interioara si pana de antrenare a acestora(11).

Figura 2.2. Constructia arborelui principal

Masina de frezat verticala cu consola(FV). Sunt asemanatoare cu masinile de frezat cu consola orizontale, diferenta dintre ele fiind pozitionarea arborelui principal si de aceea a fost necesara schimbarea partii superioare a batiului in forma capului de frezat(11) prezentat in figura 2.3.a.

Exista mai multe variante de masini de frezat cu consola verticale din punct de vedere constructiv, dupa capul de frezat, si anume:

– cu cap de frezare fix si arbore principal nedeplasabil(figura 2.3.a.);

Figura 2.3.a. Masina de frezat cu cap de frezare fix.

– cu capul de frezare fix iar arborele principal deplasabil axial(figura 2.3.b.);

Figura 2.3.b. Arbore principal deplasabil axial.

– cu cap de frezare deplasabil axial(figura 2.3.c.);

Figura 2.3.c. Cap de frezare deplasabil axial.

– cu capul de frezare inclinat iar arborele principal nedeplasabil sau deplasabil axial( figura 2.3.d.);

Figura 2.3.d. Cap de frezare inclinabil

– cu capul de frezare inclinat si deplasabil axial( figura 2.3.e. ).

Figura 2.3.e. Masina de frezat cu cap inclinabil si deplasabil axial.

Masina de frezat universala cu consola(FU). La aceste masini de frezat, reglarea vitezei principale de aschiere cat si viteza de avans, adica parametrii regimului de aschiere, in majoritatea cazurilor, se face cu ajutorul variatoarelor mecanice de turatii in trepte. Se pot prelucra piese de o complexitate mai ridicata, si anume roti dintate cu dantura inclinata, canale elicoidale,etc.

Masina de frezat universala cu consola(figura 2.4.) este compusa din batiu, ce sustine masa portpiesa, montantul secundar si bineinteles montantul principal. Suportul de sprijin impreuna cu unitatea de lucru, se pot deplasa pe ghidajele montantului secundar dar si pe ghidajele montantului principal.

Pentru a efectua diferite operatii se fixeaza sculele necesare fie in arborele principal( operatii de alezara si filetare, gaurire), fie pe sania platoului( operatii de frezare si strunjire).

Masina de frezat universala poate fi realizata avand doua structuri diferite de baza, anume:

– o prima varianta ar fi cu structura cinematica in care lantul cinematic principal impreuna cu lanturile cinematice de avans au o singura sursa motoare si sunt actionate de catre aceasta; este preferata cand masinile au putere mica( sub 5 kW);

– iar o a doua varianta ar fi cu o structura cinematica in care lantul cinematic principal impreuna cu lanturi cinematice de avans au surse motoare de antrenare diferite.

Figura 2.4. Masina de frezat universala cu consola(FU).

2. Masina de frezat longitudinala.

Masina de frezat longitudinala este folosita in prelucrarea suprafetelor plane inclinate, verticale sau orizontale pentru piesele de dimensiuni mari. Masa de lucru a masinii de frezat executa miscare de avans si este rezemata pe ghidajele de pe batiu. Deoarece rigiditatea acestor masini este mare, calitatea suprafetelor prelucrate este superioara iar regimurile de lucru sunt intensive.

La fel ca masinile de frezat orizontale cu consola, exista variante constructive si pentru masinile de frezat longitudinal, reprezentate in figura 2.5, unde avem:

– cu un cap de frezare orizontal si un montant( figura 2.5.a.);

– cu doua capete de frezare si doi montanti( figura 2.5.b.);

– cu traversa fixa si doi montanti( figura 2.5.c.);

– cu doua capete de frezare, unul vertical plasat pe traversa fixa si al doilea orizontal( figura 2.5.d.);

– cu traversa mobila pentru a se putea pozitiona capul de frezat si un singur montant( figura 2.5.e.);

– tip portal( figura 2.5.f.).

Figura 2.5. Variante constructive ale masinii de frezat longitudinala;

2.5.a)Cap de frezare orizontal si un montant; 2.5.b)Doua capete de frezare si doi montanti;2.5.c)Traversa fixa si doi montanti;

2.5.d)Doua capete de frezare; 2.5.e)Traversa mobila si un montant

2.5.f)Tip portal

Pozitia capetelor de lucru, numarul dar si posibilitatile de prelucrare determina forma batiului.Masinile de frezat longitudinale ce au doua, trei sau chiar patru capete de frezare, poarta denumirea de masina de frezat tip portal.

Vom analiza masina de frezat longitudinala tip portal( figura 2.6.), ce are in componenta patru capete de frezare, iar pentru ca acest sistem sa asigure rigiditate in orice pozitie de lucru, lungimea mesei trebuie sa fie de doua ori mai mica decat lungimea batiului.

Masa de lucru(3) realizeaza miscarea de avans longitudinal(B), deplasandu-se pe ghidajele batiului(1). Prin miscarile de pozitionare( C, respectiv F) ale traversei mobile(5) si ghidajele montantilor(2), cele doua capete de frezat orizontale(4) se deplaseaza. La prelucrarea suprafetelor inclinate, capetele de frezat verticale(6) realizeaza miscare de avans si miscare de pozitionare(D) dar si miscare de pozitionare unghiulara(G).Executarea miscarilor de pozitionare(E) sunt permise de pinolele(8) arborilor principali(9). Traversa(7) impreuna cu cei doi montanti si batiul masinii de frezat longitudinala formeaza un cadru rigid si inchis.

Figura 2.6. Masina de frezat longitudinala tip portal.

3. Masina de frezat cu avans circular.

Aceste masini au denumirea de masini de frezat cu avans circular datorita executarii miscarii de rotatie cu turatie mica de catre masa de care se prinde piesa de prelucrat. Datorita miscarii de rotatie, i se permite masinii sa ruleze continuu, desprinderea si prinderea realizandu-se din mers cu ajutorul unor dispozitive specializate.

Masa de lucru a masinii de frezat cu avans circular poate fi directionata intr-un plan orizontal sau intr-unul vertical. In figura 2.7 sunt reprezentate doua tipuri de masini de frezat cu avans circular si anume, in figura 2.7.a masina de frezat cu avans circular cu un singur montant iar in figura 2.7.b este reprezentata o masna de frezat cu avans circular avand doi montanti(2) rigidizati intr-o traversa fixa(6).

a)

b)

Figura 2.7. Modele masini de frezat cu avans circular;

2.7.a)Masina de frezat cu avans circular cu un montant;

2.7.b)Masina de frezat cu avans circular cu doi montanti.

B. Cu destinatie speciala

Masinile de frezat cu destinatie speciala se pot clasifica dupa forma suprafetelor prelucrate, si anume in masini de frezat caneluri, masini de frezat dantura, masini de frezat filete, masini de frezat prin copiere, etc.

Procesul de prelucrare prin frezare precum si masinile de frezat, sunt caracterizate prin faptul ca productivitatea este una destul de ridicata si asta se datoreaza durabilitatii frezei. Aceasta din urma, fiind o scula aschietoare cu taisuri asociate, aschiaza doar atunci cand are contact cu semifabricatul , deci aschiaza cu intermitenta si de aceea dintii frezei se incalzesc mai putin decat atunci cad se aschiaza in continuu la strunjire sau burghiere.

Putem determina doua metode de frezare, in functie de miscarea principala de aschiere n si de sensul miscarii de avans fata de aceasta:

– frezarea in contra avansului unde sensul miscarii principale de rotatie este opus fata de sensul miscarii de avans in punctul de tangenta(M) ( figura 2.8.a); grosimea aschiei creste, de la 0 la valoare maxima; calitatea suprafetei nu este una atat de buna, deoarece dintele nu intra in material decat doar la o anumita grosime a aschiei;

– frezarea in sensul avansului unde sensurile miscarii principale de rotatie si a miscarii de avans coincid in punctul de tangenta (M) (figura 2.8.b.); din cauza faptului ca dintele ataca materialul pe grosimea maxima, se produc socuri; calitatea suprafetei insa, este mai buna decat a cea de la frezarea contra avansului.

Figura 2.8. Modele de frezari;

2.8.a) Frezare contra avansului;

2.8.b) Frezare in sensul avansului.

Prin alaturarea miscarii principale cu o miscare de avans sau chiar doua executate de catre scula sau semifabricat, traiectoria acestora putand fi circulara sau rectilinie, se realizeaza procedeul de prelucrare prin frezare.

Insa mai sunt necesare si niste miscari auxiliare intre semifabricat si scula, pozitionarea acestora facandu-se prin miscari de rotatie si miscari de translatie ale elementelor masinii.

Capitolul 3. Optimizarea arborelui principal al masinii de frezat universala

cu consola pentru scularie FUS