Marketingul Produselor Alimentare

Diverse

Marketingul Produselor Alimentare

Byadmin ianuarie 1, 2024

Prezentare personală

Numele meu este Moț(Bistran) Cristina-Florentina, am terminat Colegiul Tehnic ,,Traian Vuia”, la specializarea, turism și alimentație. Am fost studentă la facultatea de Științe Economice, Oradea, promoția 2011-2014, specializarea Marketing. Am ales această specializare în dorința de exploatare a invovației, creativității și comunicării, caracteristici regăsite în studierea marketingului.

Sunt o persoană cu un spirit de echipă bine dezvoltat, perseverenta, cu simtul responsabilitatii bine dezvoltat, îmi place să relaționez cu cei din jurul meu, drept pentru care în cadrul studiilor liceale am participat la organizarea și desfășurarea unei firme de exercitiu, firmă ce a primit locul I pentru creativitate și bună comunicare între membrii acesteia.

În anul II de facultate am realizat stagiul de practică prin cadrul unui proiect european(PracTeam), fiind repartizată la Millésime, care are ca obiectiv de activitate, cultura și civilizația vinului, continuând după perioada practicii cu un internship la această asociație, în urma obținerii locului I pentru cel mai bun raport și jurnal de practică redactat. În timpul facultății am participat la concursuri de limbi străine, la activități de voluntariat, dar și la cursuri special organizate pentru specializarea mea.

Am fost voluntară în cadrul Asociației Piticot din Oradea pe perioada anilor 2014-2015, perioadă în care mi-am dezvoltat valorile mele ca om de marketing, participând la numerioase evenimente și concursuri caritabile, implicându-mă direct în realizarea acestora; Implicarea mea în activitățile de voluntariat se regăsesc încă din gimnaziu, pe atunci însă implicarea mea nu era atât de importantă profesional față de cum este în prezent.

Experiența mea acumulată în urma diverselor activități din cadrul organizațiilor, reflectă atât cunoștintele intelectuale, cât și morale. M-au ajutat să văd rezolvarea problemelor, indiferent de natura lor din mai multe unghiuri, am cunoscut oameni valoroși. Competențele mele în prezent sunt cele de operare a computerului, de operare cu programe de editare a pozelor, video-urilor, competente intelectuale reflectate în sfera de studiu al marketingului, ș.a

În prezent sunt studentă la masterat în cadrul facultății de Științe Economice din Oradea, promoția 2014-2016. specializarea Marketing Și Comunicare în Afaceri. Am ales această specializare în dorința de continuitate a studiilor de licență facute.

Planurile mele de viitor vizează finalizarea studiilor în cadrul masteratului, în a-mi gasi un loc de muncă ce sa valorifice toți acești ani de studiu în domeniul marketingului. Ca motto ce mă reprezintă ar fi: "Succesul presupune să-ți placă de tine, să-ți placă ceea ce faci și cum faci" – Maya Angelou. dar și ,, "Nu poți clădi o reputație bazându-te pe ceea ce o să faci pe viitor" – Henry Ford.

Introducere

Cercetările de marketing vizează în mod direct activitățile firmelor prin a face rost de informațiile necesare pentru aceasta, prin analizarea lor și oferirea de soluții pentru problemele apărute față de aceasta prin intermediul unui raport de acțiune.

În sfera marketingului, pe lângă celelalte forme ale marketingului face parte și marketingul agroalimentar ce face referire la activitățile care au ca scop producția și comercializarea produselor agricole și alimentare, acesta mai fiind numit și marketingul produselor agroalimentare și agromarketing. În general, activitățile de marketing au punct de plecare cercetarea nevoilor de consum și a modului de manifestare a acestora pe piață.

Nevoile de consum alimentar sunt influențate de o serie de factori care determină diferențieri ale cererii individuale, atât sub aspect cantitativ cât și calitativ. Astfel, factorii care influențează asupra nevoilor fiziologice ale individului sunt: vârsta, sexul, dimensiunile corporale, activitatea psihică, efortul fizic depus, particularitățile metabolismului, etc.

În cadrul acestei lucrări de disertatie am identificat referiri la marketing în general, am prezentat pe larg noțiunile referitoare la cercetările de marketing, a tuturor caracteristicilor acestuia, a pașilor în care acesta se utilizează de către organizații. După prezentarea cercetărilor de marketing se trece la prezentarea acestei ramuri în domeniul produselor agroalimentare, a marketingului în domeniu și a modului în care acesta funcționează în sfera de activitate.

La partea de studiu de caz am ales ca temă – Asociația de Cercetare și Promovare a Produselor Agroalimentare, care are ca scop potențarea sectorului agroalimentar din Bihor și regiunea Crișana prin oferirea sprijinului necesar producătorilor de fructe și legume, de a-i ajuta să se poată promova cât mai eficient prin intermediul unor persoane cu experiență în management și marketing, oferirea de consultanță cât mai profesionistă în ceea ce privesc fondurile nerambursabile în acest sector, etc.

În cadrul acestui studiu de caz am realizat o cercetare exploratorie; ca instrument de marketing folosit s-a folosit utilizarea chestionarului în rândul persoanelor participante la evenimentul de lansare a Asociației de Cercetare și Promovare a Produselor Agroalimentare, care a avut loc în cadrul clădirii Trade Center din Oradea, în data de 29.06.2016. Persoanele prezente la eveniment au dat dovata de promptitudine prin rezolvarea chestionarului, dând un feed-back pozitiv în ceea ce a vizat evenimentul.

În partea de final a lucrării de disertație sunt prezentate concluziile și propunerile de îmbunătățire a cercetărilor de marketing ce vizează sectorul produselor agroalimentare. La partea de propuneri de îmbunătățire sunt prezentare o parte din realizările dorite de către asociație pe viitor.

Capitolul 1 Cercetări de marketing

1.1 Introducere în înțelegerea termenului de cercetare de marketing

În cartea, Marketing- Dicționar explicativ, marketingul apare definit ca o arie vastă a activităților, mai exact: ,,Marketingul poate fi definit ca o combinație de elemente, un lanț ale cărui verigi include concepție(gândire), activități practice și mijloace și tehnici de acțiune. Lanțul elementelor componente începe cu precizarea intențiilor, nevoilor și dorințelor consumatorilor, a motivației lor.”

Dumitru D. Lazar definește marketingul ca fiind: ,,…complex și, totodată, dinamic. El este rezultatul unui lung proces de sintetizări, delimitări și clarificări în privința principiilor marketingului, a funcțiilor și a locului său în viața firmelor.”

Domeniile de aplicare în practică a marketingului sunt numeroase, acestea putând începe de la: ,,natura domeniului economic, cadrul teritorial, nivelul de organizare a activității economice,, și până la aplicarea acestuia în domenii nelucrative, ceea ce a făcut ca, pe lângă celelalte forme de marketing să existe și așa numitul marketingul necomercial.

Evoluția marketingului este de dimensiune mare, idea de marketing pornind din “1776 de la Adam Smith în “The Wealth of Nations” […] Consumul este scopul ultim al producției, iar interesul producătorului trebuie să fie urmărit până unde este necesar pentru a-l promova în special pe cel al consumatorului”.

Philip Kotler prezintă în cartea sa, cele cinci concepte în funcție de care organizațiile își desfășoară activitatea lor de marketing:

Conceptul de producție;

Conceptul de produs;

Conceptul de vânzare;

Conceptul de marketing;

Conceptul de marketing social;

Marketingul, va ,,privi” din ce în ce mai mult în amontele activității economice. Furnizorii de resurse în general, dar și de resurse umane în special, trebuie să fie în atenția marketerilor secolului XXI. Organizațiile vor căuta să își stabilească relații pe termen lung și parteneriate cu aceștia, iar marketingul este un instrument folosit în acest scop.

În 1987, Asociația Americană de Marketing elaborează o definiție mai amplă, mai cuprinzătoare, în general considerată a fi astăzi de referință. În această viziune, “cercetarea de marketing reprezintă funcția care leagă consumatorul, clientul și publicul de marketer prin intermediul informațiilor – informații utilizate în:

identificarea și definirea oportunităților și problemelor de marketing;

conceperea, selecția și evaluarea acțiunilor de marketing;

monitorizarea performanței de marketing;

îmbunătățirea înțelegerii marketingului ca proces.

Cercetarea de marketing:

specifică informația necesară pentru abordarea acestor aspect;

concepe metoda de culegere a informațiilor;

gestionează și implementează procesul de culegere a informațiilor;

analizează și comunică rezultatele și implicațiile posibile ale acestora.”

O altă definiție a cercetărilor de marketing poate fi definită ca fiind ,, culegerea, procesarea și analiza informațiilor asupra unor teme relevante pentru marketing. Ea începe cu definirea problemei și se încheie cu un raport și recomandari de acțiune."

Printr-o definire foarte sintetizată, cercetarea de marketing poate fi definită ca fiind ,, procesul sistematic de culegere, procesare, analiză și interpretare a datelor de marketing, care să sprijine managerii în fundamentarea deciziilor"(Fig.1).

Fig. 1.1 Rolul cercetării de marketing

Trei aspecte atrag atenția în această definire:

procesul cercetării de marketing se constituie într-un demers sistematic, în sensul că el trebuie să dispună de o coerență internă, să fie executat cu metodă, organizat, și de o manieră continuă;

procesul cercetării de marketing implică activități complexe de culegere, sortare, stocare, analiză, interpretare și distribuire a informațiilor;

ca scop final, informațiile obținute prin cercetările de marketing sprijină managerul în fundamentarea deciziilor de natură strategică, tactică sau operațională.

1.2 Procesul cercetării de marketing

În baza cercetării de marketing, procesul acesteia este unul vast cuprinzând unsprezece etape:

Stabilirea nevoii unui studiu de marketing;

Definirea problemei;

Stabilirea obiectivelor de cercetare;

Proiectrea studiului;

Identificarea surselor și tipurilor de cercetare;

Determinarea metodelor de accesare a datelor;

Dezvoltarea formularelor de colectare a datelor;

Determinarea dimensiunilor și caracteristicilor eșantionului;

Colectarea datelor;

Pregătirea și prezentarea raportului final.

Acest proces este frumos explicat printr-o schema simplificată a procesului cercetarii de marketing prin care sunt prezentați toți pașii pe care trebuie să îi parcurgem, acesta fiind reprezentat astfel:

Fig. 1.2 Stadiile procesului cercetării de marketing

Sursa: Adela L. Popa – Cercetări de marketing, Ed. Universității din Oradea, 2013, pg.30.

În cadrul realizării unui proces de marketing, rareori se respectă ordinea etapelor menționate mai sus, fiindcă marketingul este unul interactiv; De exemplu: Dobândirea unor informații poate să determine instalarea unor noi obiective de cercetare. Etapele enumerate mai sus sunt cu caracter orientativ, nefiind necesară parcurgerea tuturor pașilor.

Identificarea nevoii de cercetare, stabilește dacă este nevoie de un studiu de marketing, iar fiecare companie trebuie să studieze în mod permanent mediul în care acționează prin intermediul unui model de monitorizare. Principalul scop a acestei etape este de furnizare de informații către echipa managerială. Informațiile acestea încuviințează evaluarea activității firmei, în concordanță cu obiectivele stabilite, dacă propunerile legislative influențează în același domeniu de activitate, comportamentul consumatorului sau interesele companiilor care activează în același domeniu de activitate.

Monitorizarea diferă de la o companie la alta, acestea pot apela la diferite metode tradiționale, precum și analiza raportărilor financiare. Indiferent care este tipul de monitorizare utilizat, un model de monitorizare eficient este acela care va relata diferentele dintre mixul de marketing al firmei și specificațiile pieței.

Definirea problemei, este una destul de semnificativă în cadrul studiului de marketing. Recunoașterea clară și concisă a problemei este una esențială pentru un studiu de succes. În mod general definirea problemei parcurge următorii pași:

Identificarea simptomelor;

Identificarea posibilelor cauze ale simptomelor;

Stabilirea variantelor de acțiune pe care le poate adopta managerul în vederea soluționării problemei.

Stabilirea obiectivelor de cercetare, transmit informații pentru soluționarea problemei atunci când acestea sunt atinse. O metoda de succes în determinarea obiectivelor studiului este de a răspunde la întrebarea: ,,Ce informații sunt necesare pentru a soluționa problema?" .

Descrierea obiectivelor se realizează în anumite situații în formularea de ipoteze; această ipoteză este o propunere a cercetătorului, formulată sub forma unei fraze anterioare dintre aspectele pe care le prevede cercetarea, formularea acestor ipoteze se face având în vedere rezultate ale unei cercetări anterioare.

Cercetarea în final va avea ca rezultate ce vor afirma ori infirma așteptările echipei de cercetare, astfel, ipotezele enunțate.

Fig. 1.3 Formularea ipotezelor ale unei cercetări de marketing

Sursa: Adela L. Popa – Cercetări de marketing, Ed. Universității din Oradea, 2013, pg.33.

Proiectarea studiului; este necesar de menționat că proiectele diferă între ele chiar dacă sunt câteva aspecte comune care ne permit gruparea acestora în funcție de metodele de cercetare și procedurile de colectare și analizare a datelor folosite. Sunt trei tipuri de proiecte de cercetare: studiile de explorare, studiile descriptive, studiile cazale.

Identificarea tipurilor și surselor de informații; de regulă un cercetător de marketing are la dipoziție două feluri de informații: date secundare și date primare. Datele secundare, reprezintă informațiile culese în alt scop de cel al actualului studiu de marketing. Aceste date pot fi externe sau interne, primele se referă la date precum cele de recensământ, date publicate de către diferite lucrări de specialitate, iar a doua categorie de date se referă la informațiile interne ale companiei.

Determinarea metodelor de accesare a datelor, este una facilă; dacă datele își au originea în companie atunci acestea se referă la date din înregistrările firmei, agenții de vânzări, din sistemele informaționale de marketing, etc. Metodele de accesare a datelor în ultimii ani s-au perfecționat mult asta datorită volumului informațional crescut, însă dezvoltarea IT ne arată o obținere de informații mult mai ușoară.

Spre exemplu, există sisteme de supraveghere a gradului de urmărie a posturilor TV sau de ascultare a emisiunilor radio folosind chestionare electronice. Unele firme au dezvoltat programe de realitate virtuală, care dau posibilitatea participanților să cumpere produse dintr-un magazin virtual, masurând apoi gradul de satisfacție la diferitele variabile ale mixului de marketing cum ar fi: prețul, promoțiile ori ambalajul.

Determinarea eșantionului, trebuie facută cu mare importanță deoarece diferențele ce pot avea loc între datele de eșantionare și datele populației pot duce la erori de eșantion. Trebuie avute în vedere următoarele aspecte în determinarea eșantionului și anume să se știe determina persoanele potrivite pentru eșantion și care vor ajuta la definirea problemei. Apoi trebuie ținut cont de elementul de eșantion care raportează la o unitate a entității studiate, iar mai apoi sunt aspecte legate de dimensiunea eșantionului care decide câte elemente vor fi studiate.

Analizarea datelor, este importantă deoarece aceasta determină cât de utile pot fi acestea în cadrul unui studiu de marketing. În primul rând trebuie corectate datele, se verifică corectitudinea informațiilor și apoi sunt introduse în formularele de colectare. De regulă, analiza datelor este însoțită de un program de analiză computerizată a datelor. Codificarea este procesul de alocare a unei valori numerice fiecărui răspuns posibil din formularele de colectare. Un pas important în acest proces de analiză a datelor este numărarea rezultatelor care se potrivesc într-o anumită categorie de răspuns. Se mai folosesc diverse teste statistice cum ar fi: ,, calcularea mediior, frecvențelor, regresiei, analiza de trend, corelațiile".

Pregătirea și prezentarea raportului final de studiu, reprezintă ultima etapă în procesul cercetării de marketing. În această etapă se prezintă și raportul final al studiului fiind și una dintre cele mai importante etape ale procesului.

Prin cadrul acestui raport, oamenii de marketing furnizează clientului informațiile cerute de el; orice fel de studiu are un format comun care conține introducerea, metodologia, și rezultatele. Uneori are loc și o prezentare orală a metodelor de cercetare folosite, precum și rezultate a studiului făcut.

1.3 Raportul de cercetare

1.3.1 Evaluarea variabilelor

Măsurarea variabilelor reprezintă o acțiune prin care este arătat simbolic numeric ori nenumeric gradul în care un obiect este definit de un atribut, iar instrumentul cu care această măsurare are loc se numeste scală. Aceste scale sunt de patru categorii:

scală numerică, este cel mai ușor tip de scală, aceasta doar are rolul de a eticheta dacă un obiect are o caracteristică sau alta, aceasta putind fi exemplificată astfel: stare civilă, genul, domeniul de activitate, etc.

scală ordinal, aduce un element în plus și anume faptul că permite ordonarea variantelor de răspuns.

scală interval, pe lângă cunoașterea ordinii punctelor pe lângă scala, aceasta permite și cunoașterea distanței dintre acestea. Originea scalei este relativă, și este hotărât de către cercetători.

scală proporțional, are ca origine un zero absolut fiind cea mai complexă scală oferind cel mai mare grad de măsurare a caracteristicilor obiectelor sau fenomenelor.

Pe fundamentul acestor scale au fost întemeiate mai multe metode de scalare ce pot fi observate în figura 3.4.1, acestea fiind cele mai utilzate metode de scalare.

Fig 1.4 Ierarhizarea metodelor de scalare

Adela L. Popa – Cercetări de marketing, Ed. Universității din Oradea, 2013, pg.85.

1.3.2 Eșantionarea

Procesul de eșantionare are în vedere parcurgerea mai multor etape și anume: definirea populației tintă, determinarea cadrului de eșantionare, selectarea metodei de eșantionare, determinarea dimensiunii eșantionului, realizarea eșantionării.

Definirea populației țintă, nu este întotdeauna un exercițiu foarte ușor de făcut, însă o dată cu determinarea acesteia, cadrul de eșantionare nu este altceva decât o întreagă listă care realizează populația țintă, scopul cadrului de eșantionare este cel de a oferi posibilitatea selecționarii caracteristicilor pentru a face parte ulterior din eșantion.

Determinarea cadrului de eșantionare, constituie o etapă esențială pentru succesul cercetării, aceasta poate avea loc prin două căi: eșantionare probabilistică(aleatoare), și eșantionare neprobabilistică(nealeatoare). Deosebirea dintre aceste două categorii este că prima categorie presupune ca fiecare element al populației are o probabilitate crescută și cea de a doua presupune selectarea unor elemente specifice, în mod nealeator din populația țintă. Metodele de cercetare nealeatoare au încredere mai mult pe judecata cercetătorului în alegerea elementelor care vor fi în eșantion.

Determinarea dimensiunii eșantionului, presupume ,, o mulțime de factori calitativi și anume: importanța deciziei ce urmează a fi luată pe baza rezultatelor cercetării, natura cercetării, numărul variabilelor avute în vedere, natura analizei datelor, resursele financiare disponibile, etc."

1.3.3 Analiza datelor

Oricare ar fi fost felul ales de cercetare, următoarea etapă, este cea a analizării datelor. În această etapă, cercetătorii doresc să ofere informațiile cele mai bune ce stau la baza îndeplinirii obiectivelor cercetării, a atingerii scopului ce a fost urmărit în cercetarea respectivă.

În cadrul obiectivelor vizate în procesul de analiză a datelor se regăsesc următoarele:

crearea tendinței centrale a variabilelor vizate;

caracterizarea variației precum și a repartiției lor;

măsurarea nivelului de asociere dintre ele.

realizarea unor estimări și previziuni.

evaluarea discrepanțelor dintre variabile sau grupuri de variabile.

evidențierea legăturilor cauzale dintre acestea.

La baza analizării datelor stau două categorii de date și anume: date cantitative și date calitative. Cea de a doua categorie de date sunt mai ușor de abordat în comparație cu prima categorie de date deoarece acestea sunt mai mult supuse analizelor statistice.

De regulă, când se face referire la datele cantitative, analiza lor constă ca acestea să fie supuse unei serii de procese de prelucrare a lor, ce constau în succesiuni de tehnici statistice mai mult ori mai puțin complexe.

Capitolul 2 Tipuri de cercetări de marketing

2.1 Cercetarea exploratorie

În cadrul cercetării exploratorii se poate porni de la a cunoaște care este punctul de pornirea a acesteia și de la ce provine aceasta. Verbul ,,a explora" se referă la ideea de a cerceta o arie necunoscută sau puțin cunoscută. Rolul acestei cercetări este de a aduce o mai facilă înțelegere a situației, de a obișnui cercetătorul cu problema analizată, de a aduce mai multă claritate într-un context în care se pot vedea simptomele, însă este greu de identificat cauzele ce stau la baza acestora.

Cele mai importante situații ce presupun desfășurarea cercetărilor exploratorii sunt:

Formularea sau definirea cât mai exactă a problemei supuse cercetării;

Identificarea unor posibile direcții alternative de acțiune;

Elaborarea unor ipoteze în contextul cercetării;

Determinarea variabilelor importante și a relațiilor dintre acestea, scopul examinării lor ulterioare;

Obținerea unor informații suplimentare care să permită elaborarea unei modalități de abordare a problemei supuse cercetării;

Stabilirea priorităților unor cercetări ulterioare.

Instrumentele cele mai des utilizate în cercetarile explotarorii se referă la investigarea datelor secundare precum și cercetările calitative de marketing.

Datele secundare se definesc prin faptul că acestea au fost culese anterior momentului cercetării având scopuri diferite față de cele avute în momentul respectiv. Aceste date secundare cu caracter anterior și cu alte scopuri, sunt extrem de utile și pot fi de mare succes la atingerea obiectivelor altor cercetări. Pot fi date exemple de surse secundare și anume: carți și articole, baze de date statistice, articole de specialitate, baze de date interne ale companiei, etc.

Datele secundare sunt de două feluri: interne și externe. Datele interne se reculeg în interiorul companiei pentru care se face cercetarea, iar datele externe provin din surse externe companiei în cauză. În cadrul surselor ce produc date secundare interne se numară următoarele: baze de date care oferă informații despre: clienți, tranzacții, produse, concurenți, etc., rapoarte ale unor cercetări anterioare precum și rapoarte făcute în urma unor evenimente, etc.

Fig. 2.1 Clasificarea datelor secundare

Sursa: Naresh K. Malhotra, Marketing research: an apllied orientation, Pearson Education, Inc., 2007, pg. 82.

Avantajele acestei metode de cercetare presupun faptul că acestea sunt disponibile deja, ceea ce scutește compania de anumite costuri, iar printre dezavantajele acesteia se pot spune că datele secundare au fost culese cu alte scopuri decât cercetarea în cauza ar putea conduce la anumite semne de întrebare referitor la gradul în care aceste date sunt plauzibile pentru cercetarea în cauză.

Cercetările calitative de marketing au rolul de a oferi răspunsuri la întrebări precum: ,,De ce?" și ,,Cum?" derulează diverse fenomene și procese de marketing, de a afla, examina și pricepe, dincolo de elementele raționale, motivele profunde ale comportamentului consumatorilor, elemente subiective, emoționale ori inconștiente ce stau la baza acestui comportament. Ca punct de plecare a cercetării calitative este psihicul uman care trebuie înțeles și cunoscut în totalitate, deoarece consumatorii răspund stimulilor la care sunt expuși.

În cadrul cercetării calitative se găsesc următoarele instrumente de marketing:

Interviul

Presupune desfașurarea unei discuții detaliate, ce are loc între un operator de interviu și un respondent, având ca scop obținerea de informații cât mai fundamentale și detaliate vizând motivațiile comportamentul, atitudinile, respondentului vizavi de subiectul discuției.

Focus-grupul

Presupune o discuție îndrumată de către un moderator competent într-o manieră naturală cu un grup mic de respondenți, având ca scop obținerea de informații importante ce rezultă din discuțiile din cadrul focus-grupului și care sunt extrem de prețioase pentru cercetarea în cauză.

Tehnici proiective

Au în componența lor metode de cercetare folosite de către cercetător doar în momentul în care îi este necesar acestuia, pentru a putea camufla subiectul cercetării. În cadrul acestei cercetări se dorește obținerea de informații de la un subiect, dar fără a i se arăta sau fără a-l pune în centrul situației și de a obține informații despre propriile sale atitudini, credințe asupra altcuiva. În cadrul acestei tehnici vor fi prezentate o serie de tehnici și anume:

Tehnici de asociere

Acestea presupun că respondentului îi este arătat un stimul și i se cere să răspundă cu primul cuvânt ce îi vine în minte. Tehnicile de asociere se referă la realizarea de către respondenții ce sunt supuși cercetării, să facă o asociere de cuvinte sau imagini, pornind de la un stimul. Aceste tehnici de regulă sunt utilizate în studiile privind imaginea unei anumite mărci în rândul consumatorilor, în cadrul testelor de marcă, a particularităților unui produs sau a anunțurilor publicitare etc.

Tehnici de constructive

Presupune ca cercetătorul să îi spună respondentului să formuleze un răspuns pornind de la o anumită situație care este prezentată printr-o imagine, ori un dialog, un scenariu, etc.

Tehnici de completare, are în construție testul completării frazei și testul completării povestirii.

Tehnici de exprimare, ce cuprinde psihodrama și interpretarea de roluri.

Metode de creativitate: brainstorming-ul și sinectice.

2.2 Cercetarea descriptivă

Cercetarea descriptivă are în vedere descrierea situației, oferirea unei imagini clare a situației, imaginea fiind aici reprezentată de valori numerice. În cadrul cercetărilor descriptive pot fi organizate în așa fel încât la un moment dat, față de o anumită situație poate furniza o imagine privind evoluația în timp a acelei situații. În funcție de aceasta, cercetările descriptive pot fi:

Cercetări transversale – reprezintă descrierea fenomenului cercetat la un moment dat, aceasta precizând că cercetarea are loc o singură dată asupra unui eșantion;

Cercetări longitudinale – în comparație cu cercetările transversale, acest tip de cercetări presupun derularea de cercetări referitoare la o situație dată în mai multe momente de timp, având loc în succesiunea de cercetări, același eșantion. Scopul este de a expune evoluția fenomenului cercetat, a felului în care valorile variabilelor analizate în cadrul cercetării se modifică în timp.

Principalele instrumente de cercetare din cadrul cercetării descriptive sunt: ancheta și observarea. Analiza cantitativă a informațiilor secundare este specifică în cadrul cercetărilor descriptive.

Acestea presupun în mod general întocmirea unei cercetări pe baza unui chestionar și este nevoie de pargurgerea următoarelor etape:

Stabilirea obiectivelor cercetării:

Ce fel de informații vrem să obținem?

Pentru ce sunt utile informațiile acestea?

De care din domeniile de activitate ale companiei se referă decizia ce trebuie să o luăm?

Limitele anchetei

Bugetul, ce sumă de bani se poate aloca?

Timpul, cât timp se poate aloca?

Numărul de persoane chestionate și felul de aplicare a chestionarului aparțin de aceste două elemente.

Stabilirea eșantionului pe care se va realiza cercetarea.

Stabilirea felului de culegere a informațiilor.

Există diverse feluri de colectare a informațiilor, fiecare dintre ele având avantaje și dezavantaje. Mai jos(Fig.2.2), se pot observa tipurile de anchete în funcție de modul de acțiune cu respondentii.

Fig. 2.2 Tipuri de anchete în funcție de modul de acțiune cu respondenții

Sursa: Adela L. Popa – Cercetări de marketing, Ed. Universității din Oradea, 2013, pg.59.

În funcție de specificațiile cercetării, fiecare echipă de cercetare va selecționa varianta cea mai bună de interacțiune cu respondenții.

O altă metodă de cercetare din cadrul cercetărilor descriptive o reprezintă observarea. Aceasta este definită ca fiind, ,, o metodă de cercetare ce implică îregistrarea într-o manieră sistematică a tiparelor de comportament ale indivizilor, obiectelor sau evenimentelor, cu scopul de a obține informații despre un fenomen ce prezintă interes de cercetare. O caracteristică importantă a acestei metode de cercetare este faptul că cercetatorul nu interacționează în mod direct cu indivizii sau obiectele supuse observării, limitându-se la a înregistra comportamentul acestora".

2.3 Cercetarea cauzală

Cercetarea cauzală face parte din cadrul cercetării concluzive alături de cercetările descriptive; aceste cercetări oferă elementelor de decizie posibilitatea de a alege cel mai bun mod de acțiune, în comparație cu cercetările exploratorii care sunt de folos pentru o mai bună înțelegere a situației supuse cercetării. O definiție sintetizată relatează cercetările cauzale ca având ,, scop de verificare a ipotezelor ce prezintă raporturi de tip cauză-efect". Deci, cercetarea cauzală, dorește să înțeleagă cum modificarea uneia sau a mai multor cauze se va reflecta față de altă cauză. Ex: care va fi influența vânzărilor unui produs cu un nou ambalaj.

Cercetările cauzale au următoarele însușiri principale:

Caracter planificat și structurat; desfașurarea acestor cercetări constă într-un proces riguros de gândire și identificarea celei mai adecvate succesiuni de etape.

Constă în existența a două categorii de variabile: variabile independente, variabile dependente.

Admite manipularea de către cercetători a variabilelor dependente.

Se desfașoară într-un mediu controlat care să de-a voie urmăririi într-o cât mai mare măsură a variabilelor ce pot afecta variabila dependentă.

Experimentul reprezintă o metodă de cercetare caracteristic cercetărilor cauzale și poate fi definit ca fiind ,, acea metodă de cercetare care presupune implicarea cercetătorilor în manipularea unui set de variabile independente pentru a determina ulterior efectul pe care modificarea acestor variabile o are asupra uneia sau a mai multor variabile dependente, în condițiile în care alte variabile ce descriu situația sunt controlate".

În figura 2.3.1 se prezintă modelul abstract al experimentului ce conține trei categorii de elemente și anume: variabile independente care constitute cauza variabilelor dependente; cercetătorul are asupra acestor variabile un control direct pe care le poate manipula și care la rândul lor pot fi de două feluri: variabile independente explicative și variabile independente externe. Unitățile de observare sunt elemente care construiesc obiectivul investigației și referitor la culegerea informațiilor și a modului în care acestea vor putea permite realizarea comparațiilor precum și a gradului de manipulare a variabilelor independente asupra variabilelor dependente. Variabilele dependente sunt acelea care suferă modificări ca rezultat a manipulării variabilelor independente. Acestea se pot concretiza în urmatoarele exemple: gradul de satisfacție, imaginea companiei, comportamentul de cumpărare, etc.

Fig. 2.3 Modelul abstract al experimentului

Iacob Cătoiu (coord), Cercetări de marketing, Ed. Uranus, 2002, București, pg. 364.

Capitolul 3. Marketingul produsele agroalimentare

Marketingul agroalimentar poate fi definit ca fiind ,, un întreg sistem de activități economice ce vizează programarea și realizarea producției, stabilirea prețurilor, elaborarea și implementarea deciziilor în domeniul distribuției și promovării produselor agroalimentare, cu scopul de a satisfice în cele mai bune condiții cerințele consumatorilor actuali și potențiali, concomitent cu creșterea profitabilității întreprinderii."

Marketingul agroalimentar face referire pe de altă parte la activitățile care au ca scop producția și comercializarea produselor agricole și alimentare, acesta mai fiind numit în literatura de specialitate și marketingul produselor agroalimentare și agromarketing ,, cuprinzând un ansamblu coerent de activități practice, programate și organizate ce urmăresc întregul circuit al produselor agroalimentare, din faza de programare și realizare a producției agricole până în faza în care produsele alimentare ajung pe masa consumatorului."

Marketingul agroalimentar ,, a contribuit la proiectarea și aplicarea soluțiilor, determinând agenții economici, consumatorii și autoritățile să acorde importanța și să acționeze mai mult pe principii ecologice; aceste principii vizează o educație ce pune la bază o dorință de a forma obiceiuri și comportamente ecologice de consum, de recreere și utilizare a componentelor mediului prin protejarea ecosistemului."

Acesta are ,,ca scop prezentarea conceptului și metodologiei în acest domeniu, probleme legate de cunoașterea pieței și cerințelor acesteia în sfera largă a circulației produselor agroalimentare pentru toți cei interesați: cercetători stiințifici, care se ocupă cu aceste aspecte aferente activităților material din cadrul întreprinderilor agricole, cadrele didactice, studenții, elevii din diferite forme de învățământ, agenții economici, ce se ocupă cu activități de vânzare-cumpărare de produse agricole sau bunuri alimentare, împreună cu persoanele ce sunt interesate de mecanismul pieței în economie, sau în agricultură în deosebi."

Cererea în sectorul produselor agrolimentare este de forma materializarii nevoilor de consum. Aceasta exprimă nevoile de consum doar dacă este posibilă satisfacerea consumatorilor și trebuie sa îndeplineasca două condiții:

existența ofertei de produse agroalimentare, ceea ce reprezintă obiectivul cererii de consum;

existența puterii de cumpărare, ceea ce reprezintă solvabilitatea cererii de consum.

În general, activitățile de marketing au punct de plecare cercetarea nevoilor de consum(Fig. 3.1) și a modului de manifestare a acestora pe piață.

Fig. 3.1 Ierarhizarea nevoilor de consum

Sursa: http://www.creeaza.com/afaceri/economie/CERCETAREA-COMPORTAMENTULUI-CO546.php

Cererea de produse agroalimentare a populației este determinată atât de factori endogeni cât și exogeni, obiectivi și subiectivi. Principalul element formativ al cererii îl constituie nevoile de consum alimentar, nevoi ce sunt rezultatul unor impulsuri de natură fiziologică (senzația de foame, sete). Produsele agroalimentare asigură organismului uman necesarul nutritiv, pentru desfășurarea normală a proceselor metabolice, omul având nevoie de oxigen, apă, lipide, glucide, elemente minerale și vitamine. Cu excepția oxigenului și parțial a apei, toate celelalte substanțe se găsesc în proporții variabile în produsele agroalimentare.

Nevoile de consum alimentar sunt influențate de o serie de factori care determină diferențieri ale cererii individuale, atât sub aspect cantitativ cât și calitativ. Astfel, factorii care influențează asupra nevoilor fiziologice ale individului sunt: vârsta, sexul, dimensiunile corporale, activitatea psihică, efortul fizic depus, particularitățile metabolismului, pe de o parte, ca factori de natură endogenă, precum și: clima, condițiile în care lucrează individul etc., ca factori de natură exogenă.

Oferta de produse agroalimentare, îndeosebi de natura vegetală, este influențată de variabilitatea cantitativă și calitativă a producției. Cantitatea și calitatea producției este determinată de factori: climatici, pedologici și agrotehnici, a căror acțiune nu este izolată, acești factori aflându-se în raporturi de interdependență. Variația acestor factori generează modificări ale producției de la o perioadă la alta sau de la o regiune la alta, în conditiile cultivării aceluiași soi.

Factorii climatici se refeăa la: temperatură, precipitații, lumină, etc. Astfel, în anii foarte călduroși, plantele au un conținut ridicat de zaharuri și scăzut de acizi organici, având un grad mai mare de perisabilitate. Fructele ce provin din regiunile cu temperaturi înalte se păstreaza mai greu decât cele din regiunile mai răcoroase.

Calitatea comercială a produselor agricole sau alimentare este diferită în funcție de destinația lor: prelucrare la nivel industrial sau comercializare la nivelul piețelor de consum. Astfel, pentru întreprinderile din industria alimentară, calitatea comercială vizează proprietatea produselor de a fi prelucrate, aceasta răspunzând îndeosebi unor criterii obiective (de exemplu: conținutul în ulei al florii soarelui, conținutul în gluten al grâului, conținutul în zahăr al sfeclei de zahăr). În cazul produselor destinate consumatorilor finali, calitatea comercială este apreciată, îndeosebi, pe baza unor criterii subiective, determinate în funcție de așteptările, dorințele, preferințele distribuitorilor sau după caz ale consumatorilor finali. Distribuitorii apreciază calitatea produselor alimentare și în funcție, de ușurința în manipulare, de veniturile obținute în urma comercializării unor astfel de produse, iar aprecierile lor în materie de calitate sunt de importanță majoră, atât pentru procesatori cât și pentru producătorii agricoli, ei fiind cei care cunosc cel mai bine exigențele clienților.

Capitolul 4 Studiu de caz la ACPPA

Am ales ca studiu de caz Asociația pentru Cercetarea și Promovarea Produselor Agroalimentare ,,Crișana" deoarece am considerat că se îmbină perfect cu tema mea de disertație – Propuneri privind îmbunătățirea cercetărilor de marketing în domeniul produselor agroalimentare, însă pe lângă acest aspect, implicarea activă în realizarea evenimentului de lansare a ACPPA și dorința familiei spre anteprenoriat în acest sector mi-a dat un motiv în plus să-l cercetez.

Pe lângă aceste aspecte, aș mai putea completa că întreaga activitate a acestei asociații depinde în foarte mare masură de partenerii cu care aceasta colaborează, a membrilor, a organizațiilor cu care este în parteneriat, precum și a membrilor activi.

Acest studiu de caz l-am structurat pe mai multe coordonate; am început cu prezentarea asociației, continuând cu creșterea nivelului de cunoaștere în domeniul fructelor și legumelor din Bihor și zona Crisana, dar și de identificare a beneficiarilor acestei asociații, a avantajelor membrilor asociației, etc.

În cadrul acestui studiu de caz am optat prin a recurge la următoarele instrumente de cercetare și anume:

Cercetarea exploratorie a domeniului produselor agroalimentare;

Cercetare în rândul producătorilor;

Concluzii și propuneri de îmbunatățire a cercetărilor de marketing în domeniul produselor agroalimentare.

4.1 Cercetare exploratorie a domeniului produselor agroalimentare

Domeniul: Fructe și legume din Judetul Bihor și regiunea Crișana.

Scop: Creșterea nivelului de cunoaștere în domeniul fructelor și legumelor din Judetul Bihor și regiunea Crișana.

Obiective:

Cunoașterea așteptărilor pe care le au consumatorii asupra fructelor și legumelor din județul Bihor și regiunea Crișana;

Determinarea soiurilor de fructe și legume ce se cultivă în județul Bihor și regiunea Crișana;

Situația pieței de fructe și legume din județul Bihor și regiunea Crișana;

Clarificarea diferenței dintre fructe și legume;

Beneficiarii:

Asociația de Cercetare și Promovarea Produselor Agroalimentare din ,,Crișana";

Producatorii de fructe și legume;

Consumatorii;

Comercianții;

Antreprenorii din domeniu, etc.

După multe cercetări, am aflat o parte din legumele și fructele cultivate în Bihor, și anume:

Tabel. 4.1 Legume și fructe din Bihor

Diferența dintre aceste două categorii(fructe și legume) se poate face prin poveniența acesteia și anume, ,,dacă provine de la o plantă și are semințe (sau ar avea semințe dacă n-ar fi modificat genetic sau cultivat astfel încât să nu le aibă, ca în cazul strugurilor fără semințe), e fruct; dacă nu, e legumă."

În privința fructelor și legumelor, există cel puțin la nivel de județ diferite festivaluri prin care se dorește creșterea nivelului de conoaștere a acestora de către consumatori, dar și creșterea economică. În acest sens pot fi date următoarele exemple de festivaluri și anume: Festivalul verzei din Toboliu care este sărbătorită în fiecare an de către localnici și unde sunt prezentate diversele mâncariuri care se pot face din aceasta legumă, apoi Festivalul strugurilor din Diosig, Festivalui Cepei din pericei, Festivalul rosiilor la Macea, Festivalul prunelor din Medieș, etc.

Producția fructelor la nivelul anului 2014 în România era evaluată după următoarele culturi astfel: la mere produția era de 535.1 mii tone, la prunde era de 404.3 mii tone, iar la alte specii de 175.8 mii tone.

Tabel 4.2 Evoluția suprafețelor și a producțiilor la principalele specii pomicole

Sursa: http://www.madr.ro/horticultura/fructe-si-legume.html

Producția de legume la nivelul anului 2014 arăta astfel: tomate – 711.0 mii tone, ceapă – 387.0 mii tone, varză – 1123.0 mii tone, ardei – 229.0 mii tone, alte specii legumicole – 1357.0 mii tone.

Tabel 4.3 Evoluția suprafețelor și a producțiilor la principalele specii legumicole

Sursa: http://www.madr.ro/horticultura/fructe-si-legume.html

În cadrul ANEXEI NR. 1 se pot vedea principalele culturi agricole la nivelul anului 2013, cerealele constituind topul acest culturi, iar ultimul loc fiind reprezentat de către semințele de floarea soarelui.

Prezentarea pe scurt a ACPPA:

Asociația pentru Cercetarea și Promovarea Produselor Agroalimentare „Crișana” reprezintă inițiativa unui colectiv format din oameni de afaceri, fermieri și cadre didactice universitare din Oradea care au conștientizat necesitatea de a înființa o structură asociativă pentru potențarea sectorului agroalimentar din Regiunea Crișana ce cuprinde județele Bihor, Salaj, Satu-Mare și Maramureș.

Asociația pentru Cercetarea și Promovarea Produselor Agroalimentare ,,Crișana" are ca misiune, crearea bunăstării față de MEMBRII săi, pentru PARTENERII precum și față de COMUNITATE.

Cum va fi posibil acest lucru? Prin urmărirea următoarelor OBIECTIVE:

Construirea unei platforme de colaborare a principalilor actori din sectorul agroalimentar;

Organizarea de evenimente cu scopul promovării producătorilor din regiunea Crișana;

Oferirea unor servicii de: consultanță în vederea obținerii de fonduri nerambursabile; consultanță în marketingul și managementul agroalimentar; consultanță cu specific agricol pentru a spori productivitatea fermierilor și capacitatea acestora de a produce produse de calitate.

Crearea și gestionarea brandului Produs agroalimentar Crișana pentru sprijinirea și promovarea producătorilor din această zonă;

Realizarea unei hărți a județului Bihor. regiunii Crișana cu zonele agricole recunoscute pentru o anumită cultură de produs și cu producătorii de referință în vederea promovării turismului agroalimentar;

Identificarea producătorilor de produse agroalimentare tradiționale din zona Crișana în scopul unei bune cunoașteri a ofertei de produse agroalimentare tradiționale și a promovării acesteia.

Participarea la schimburi de experiență în țară și străinatate. Elaborarea și implementarea de proiecte și initiative de atragere de fonduri;

Promovarea unor inițiative legislative locale și naționale pentru îmbunatațirea cadrului legislativ din agricultura romanească.

Desfașurarea unor activități comerciale de genul: cumpărare de produse de la producători, ambalare și etichetare produse agroalimentare tradiționale în vederea creșterii performanțelor acestora;

Introducerea unor practici prietenoase pentru mediu și recuperarea produselor tradiționale;

Realizarea unor proiecte de cercetare în domeniul agroalimentar și diseminarea rezultatelor;

Înregistrarea la OSIM a mărcii Agroalimentare Crișana;

Încrierea ACPPA Crișana ca membru OIPA – Organizații Interprofesionale pentru Produse Agroalimentare.

Datele de contact ale asociației:

E-mail: [anonimizat]

Telefon: 0774 020 625

Str. Gh. Doja, nr. 49/ A, clădirea Romcom
Oradea – România

Membri asociației:

Membri fondatori: Dorin Popa – Președinte, Doin Coita – Vicepreședinte, Remus Rosca – Vicepreședinte, Anca Brata – Vicepreședinte, Radu Silaghi – Vicepreședinte, Teodora Tarcza, Octavian Dan, Francesco Tomasi.

Membri: 228

Parteneri: 64

Membri activi: 180

Oraganizații: 131

Cum se poate deveni membru?:

Încrierea pentru a deveni membru al asociației, atât ca persoana fizică cât și juridică, aceasta se poate realiza prin completarea online a formularului ori prin descărcarea formularelor ce pot fi observate și în ANEXA1, urmând a fi completate și ulterior încărcate pe platforma site-ului.

Avantajele membrilor organzației:

Identitate:

Consultanță de marketing pentru crearea și promovarea propriului brand;

Punerea în valoare a resursei locale și crearea de produse locale;

Facilizarea comunicării între fermieri prin formarea unor grupuri în funcție de tipul de cultură;

Realizarea unor parteneriate între membrii asociației.

Promovare:

Promovarea produselor autohtone;

Promovarea fermierilor și produselor din Bihor și zona Crișana;

Realizarea unor programe de educare a consumatorilor în cadrul cărora se va promova și consumul produselor autohtone/locale;

Apropierea de consummator și îmbunătățirea accesului acestuia la produsele locale;

Organizarea unor evenimente de promovare a produselor locale și de networking pentru membrii asociației(ex. târguri, conferințe, workshopuri);

Realizarea unei hărți pentru promovarea turismului agroalimentar din Crișana.

Economice:

Creșterea capacității de negociere a prețului de vânzare al produselor;

Reducerea costurilor de producție prin negocierea unui preț mai bun al inputurilor;

Accesul membrilor la informare și inovație;

Facilitați privind desfacerea;

Organizarea unei burse de produse pe site-ul asociației.

Consultanță:

În domeniul agriculturii;

În domeniul marketingului și a managementului agroalimentatar;

În domeniul legislației agroalimentare;

Pentru accesarea de fonduri europene.

Parteneri:

Pagina oficială a site-ului ACPPA:

Pagina oficială de facebook a ACPPA:

4.2 Cercetare în rândul producătorilor

În cadrul acestei cercetari am ales ca fac un studiu in rândul persoanelor prezente în cadrul lansării Asociației de Cercetare și Promovare a Produselor Agroalimentare care a avut loc în data de 29.06.2016, invitația personalităților la eveniment fiind facută cunoscut prin intermediul presei, a invitațiilor(ANEXA NR. 1) care au fost distrubuite în mediul online catre o bază de date(ANEXA NR. 2) Întrebările pe care le-am constituit pot fi văzute în ANEXA NR. 3, chestionarul regăsindu-se în interiorul mapei fiecărui participant, rezultatele în urma studiului fiind următoarele:

Sinteza rezultatelor

1. Ce fel de așteptări aveți de la acest eveniment? (mai multe răspunsuri posibile)

Interpretare: Cei mai mulți dintre participanții la eveniment au ales că doresc aflarea de noi informații(35,4%), ații doresc să afle informații noi despre proiectele Asociației Crișana(33,3%), iar cei mai puțini doresc să cunoscă oameni noi(31,3%).

2. Ce interese aveți dvs. în legătură cu Asociația Crișana? (mai multe răspunsuri posibile)

Interpretare: Respondenții chestionarului în ceea ce privesc interesele vizavi de Asociația Crișana au răspuns în preponderență față de dorința de vânzare(29,4%), apoi pentru producție(25,5%), pentru consum(23,5%), și pentru cunoștințe(21,6%).

3. Din care dintre categoriile de mai jos faceți parte? (mai multe răspunsuri posibile)

Interpretare: Dintre persoanele participante la eveniment cei mai mulți fac parte din caterogia de fermier-producător(48,4%), apoi consumatori(35,5%), comercianți de produse(9,7%), iar în egală măsură fac parte reprezentanți ale instituțiilor publice – APIA(3,2%) și alta – cadru universitar(3,2%).

4. Dumneavoastră personal ce rol vreți să aveți în legătură cu Asociația Crișana? (mai multe răspunsuri posibile)

Interpretare: În funcție de rolul dorit în cadrul Asociației Crișana, cei mai mulți au ales să beneficieze de informații privind domeniul agroalimentar(30,6%), apoi să devină membru(22,4%), consumator de produse(20,4%), să inițieze proiecte (18,4%), și să transmită informația mai departe(8,2%).

5. Cât de important credeți că este ca producătorii din agricultură să se asocieze?

Interpretare: În ceea ce privește asociativitatea, pentru majoritatea respondenților este deosebit de important acest aspect – din 23 respondenți, răspunsul mediu este 4.91 (pe o scală de la 1 la 5).

6. Cât de mulțumit sunteți de acest eveniment?

Interpretare: Respondenții s-au declarat în cea mai mare proporție mulțumiți de evenimentul de lansare a Asociației Crișana – din 23 respondenți, răspunsul mediu este 4.78 (pe o scală de la 1 la 5).

7. Va rog să faceți alte observații, eventuale sugestii, dacă aveți întrebări, etc.

1) –
2) –
3) Aș dori ca Asociația Crișana să se implice în crearea unor centre de colectare a produselor agricole (fructe, legume)
4) –
5) –
6) –
7) –
8) Florian Pavel
director executiv
APIA centrul județean Bihor
0787.713.713
[anonimizat]
9) –
10) –
11) –
12) –
13) –
14) –
15) –
16) –
17) Dacă sunteți în legături de colaborare cu alte instituții, asociații de cercetare din domeniul agroalimentar, care funcționează pe scara județului nostru?
18) –
19) –
20) –

21) –
22) –
23) –

Interpretare: Cei mai mulți dintre respondenți nu au avut nimic de obiectat la întrebarea deschisa, doar doi dintre aceștia au lasat impresii și întrebări.

Concluzii și propuneri de îmbunătățire a cercetărilor de marketing privind produsele agroalimentare

Produsele agroalimentare se materializează prin cerere, în urma nevoilor de consum. În județul Bihor nevoia de consum a unor produse autohtone este una ridicată, oamenii dorind să consume produse cât mai sănătoase pentru ei și familiile lor, iar soluția la această problemă s-a concretizat prin înființarea Asociației de Cercetare și Promovare a Produselor Agroalimentare.

Întreaga activitate a acestei asociații depinde în foarte mare măsură de partenerii cu care aceasta colaborează, a membrilor, a organizațiilor cu care este în parteneriat, precum și a membrilor activi. Asociația Crișana își propune următoarele obiective să le îndeplinească față de ei și de membri, colaboratorii, organizațiile lor și anume:

Construirea unei platforme de colaborare a principalilor actori din sectorul agroalimentar;

Organizarea de evenimente cu scopul promovării producătorilor din regiunea Crișana;

Oferirea unor servicii de: consultanță în vederea obținerii de fonduri nerambursabile; consultanță în marketingul și managementul agroalimentar; consultanță cu specific agricol pentru a spori pproductivitatea fermierilor și capacitatea acestora de a produce produse de calitate.