Managementul Traficului Rutier Intern

Universitatea Tehnica “Gheorghe Asachi” din Iasi

FACULTATEA DE MECANICA

Specializarea

Siguranta si Performantele Circulatiei Rutiere

MANAGEMENTUL TRAFICULUI RUTIER MODERN

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Coordonator științific : Dr.ing. Lidia Gaiginschi Absolvent: Cuzuc Florin

CUPRINS

1.INTRODUCERE

2.STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII SISTEMELOR DE TRANSPORT

-Sistemul de transport rutier în Uniunea Europeană

-Caracteristici și limite ale sistemului de transport al Uniunii Europene

-Cercetarea în domeniul transporturilor

-Cercetare finantată de UE pentru siguranta drumurilor europene

-Sigurantă și securitate

-Reglementări europene în domeniul transportului rutier

-Sistemul de transport rutier în România

-Concluzii asupra transportului rutier urban.

3. CALITATEA SERVICIILOR DE TRANSPORT

-Notiunea de calitate

-Factori interni și externi care influentează calitatea

-Calitatea serviciilor de transport rutier

4. SISTEME INTELIGENTE DE TRANSPORT

-Conceptul de sistem inteligent de transpor

-Sisteme inteligente de transport urban

-Initiative de evaluare a transportului urban

5. SISTEME AVANSATE DE INFORMARE A CĂLĂTORILOR

-Caracteristicile sistemelor de informare în transportul rutier

-Modele de organizare a managementului traficului

-Avantajele managementului centralizat al traficului

6. CONCLUZII ȘI DIRECTII VIITOARE DE CERCETARE

7. STUDIU DE CAZ

8. BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Transportul și energia reprezintă domenii vitale pentru economia Uniunii Europene; cetățenii și bunurile (produse, mărfuri etc.) sunt transportate pe tot continentul prin toate modalitătile de transport, dar în special prin transport rutier.

În Uniunea Europeană, 44% din transportul de mărfuri se efectuează pe cale rutieră, în comparatie cu 39% pe rute maritime de scurtă distantă, 10% pe cale feroviară și 3% pe căi navigabile interioare. În ceea ce privește transportul pasagerilor, transportul rutier reprezintă 81%, comparativ cu 6% pentru transportul feroviar și 8% pentru cel aerian.

Previziunile arată că transportul rutier va rămâne cel mai important mijloc de deplasare pentru călători. Pentru a fluidiza traficul rutier și a îmbunătăti calitatea mediului înconjurător, UE își încurajează cetătenii să se deplaseze cu mijloace de transport în comun și recomandă firmelor de transport să recurgă la trenuri, ambarcatiuni și nave pentru transportul mărfurilor. Transportul rapid, eficient și ieftin de persoane și mărfuri este un element central pentru politicile și strategiile Uniunii Europene.

Creșterea constantă a mobilitătii în Europa exercită presiuni puternice asupra sistemelor de transport. În consecintă apar adesea congestii ale traficului rutier care reduc calitatea transportului, eficienta și siguranța acestuia, măresc consumul de combustibil și accentuează fenomenul de poluare(creșterea emisiilor de CO2). Siguranța rutieră constituie o problemă de importanță majoră în politicile UE. În 2009, peste 35.000 oameni și-au pierdut viața pe șoselele din Uniunea Europeană, iar peste 1.500.000 de persoane au suferit răni în urma accidentelor rutiere.

Dată fiind complexitatea acestui aspect în programele privind siguranța rutieră până în 2020 ale Comisiei europene, sunt prevăzute următoarele aspecte:

– Stabilirea unui cadru de cooperare structurat și coerent care să fie trasat pe cele mai bune practice din Statele Membre, ca o condiție necesară pentru a implementa efectiv politicile de siguranță rutieră 2011-2020;

– O strategie pentru acordarea primului ajutor care să preîntâmpine numărul mare de răniri grave și decese din accidente rutiere;

– Îmbunătățirea siguranței pentru categoriile vulnerabile de utilizatori ai transportului rutier, în special pentru motocicliști, pentru care statisticile sunt alarmante.

În plus, asigurarea calității transportului prin utilizarea noilor tehnologii atât în construcția și gestionarea autovehiculelor, cât și în managementul traficului rutier și al infrastructurilor de transport este un deziderat care apare pregnant în toate documentele Uniunii Europene elaborate în ultima perioadă. Obiectivul principal al lucrării este realizarea unui model de evaluare a calitătii și identificarea unor metode, tehnici și proceduri bazate pe noile tehnologii ale informatiei și comunicatiilor care să contribuie la creșterea calitătii transportului rutier.

Obiectivele derivate (specifice) urmărite în elaborarea lucrării au fost :

analiza și identificarea factorilor care contribuie la calitatea transporturilor rutiere;

definirea unor structuri organizatorice și functionale pentru managementul traficului care să contribuie la creșterea calitătii serviciilor de transport;

identificarea unor teorii și modele matematice adecvate pentru evaluarea calitătii diferitelor componente ale procesului de transport;

definirea și realizarea unor modele suport de asistare a deciziilor manageriale menite să contribuie la creșterea calitătii serviciilor de transport.

2.STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII SISTEMELOR DE TRANSPORT

Sistemul de transport rutier în Uniunea Europeană

După cum se mentionează în documentele Comisiei Europene, “transportul rutier este vital pentru dezvoltarea economică, pentru integrarea comercială și socială întrucât permite libera circulatie a persoanelor cât și a bunurilor la nivel local și regional. Acesta are un rol important în viata de zi cu zi a cetătenilor europeni fiind un mijloc ce permite accesul facil la servicii și activităti sociale”.

Trebuie specificat faptul că transportul rutier împreună cu industriile conexe contribuie cu 11 % la PIB-ul european asigurând în același timp peste 16 milioane de locuri de muncă. Pentru a evalua stadiul real al sistemelor de transport ale țărilor membre, Comisia Europeană a finanțat diferite studii și analize în domeniu. O analiză complexă a sistemului de transport a fost făcută de Comisia Europeană în cadrul unui proiect privind valorificarea Fondurilor Europene de Dezvoltare Regională.

Caracteristici și limite ale sistemului de transport al Uniunii Europene

În studiul amintit au fost prezentate o serie de concluzii privind caracteristicile sistemelor de transport și neajunsurile acestora.

Caracteristicile transportului rutier

La începutul perioadei programului 2000-2006, nu exista un sistem european integrat de transport. În ciuda deschiderii pietelor de transport nationale din perioada anilor ‘90, barierele împotriva liberei circulatii a pasagerilor și mărfurilor prin statele membre au rămas, îngreunând stabilirea unei piete europene interne. În tările în care reteaua rutieră nu s-a putut adapta creșterii volumului de trafic, aceasta situatie a fost însotită de diminuarea sigurantei rutiere, numărul deceselor crescând (ex.Bulgaria, România).

Limite ale sistemului de transport

În ciuda diferentelor dintre statele membre, pe baza rapoartelor de tară individuale, au fost identificate mai multe neajunsuri comune:

• Un dezechilibru înspre traficul rutier; în statele membre EU15 ( Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Spania, Suedia si Marea Britanie), transportul rutier, atât de persoane cât și de mărfuri, este dominant

• Infrastructură congestionată pe coridoarele cheie; în toate statele membre EU25 (Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia, Liehtenstein, Lituania, Luxembourg, Malta, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, Romania, Suedia, Slovacia, Slovenia, Spania si Marea Britanie), există ștrangulări în retelele rutiere sau feroviare, mai ales de-a lungul coridoarelor și în nodurile principale din zonele metropolitane

• Poluarea și siguranta rutieră, îndeosebi în zonele urbane.

Pentru a crește calitatea transporturilor și a diminua limitele prezentate mai sus, Comisia Europeană a lansat o serie de documente care s-au transformat în politici și strategii naționale pentru multe din țările Europei: Cartea Albă pentru Transporturi din 2001, „Politica Europeană în Transporturi până în 2010: Momentul Deciziilor” și, mai târziu, în Examinarea Intermediară din 2006, „Keep Europe Moving” (Mentineti Europa în mișcare) .

Sisteme de transport inteligente

Pentru a reduce numeroasele probleme apărute prin dezvoltarea sectorului rutier (poluare, diminuarea sigurantei și securitătii, congestionarea rutelor, etc.) Comisia Europeană a încurajat modernizarea serviciilor de transport prin introducerea Sistemelor Inteligente de Transport. Încă din anii 2001-2002 Comisia Europeană a inclus actiuni speciale dedicate transportului inteligent. In prezent, sistemele de transport inteligente (STI) sunt într-o dezvoltare continuă având ca priorităti principale reducerea congestiei traficului și asigurarea mobilitătii durabile a cetătenilor și a mărfurilor.

Cercetarea în domeniul transporturilor

In Programul Cadru 7 – Framework Programme 7 (FP7) – bugetul de cercetare pentru Transport este de 4180 milioane Euro, al treilea ca valoare după Tehnologia informatiei și comunicatiilor (9110 milioane Euro) și sănătate (6050). Dacă se are în vedere că transportul aerian contribuie cu 2,6 % la EU-GDP (produsul intern brut al Uniunii Europene) iar transportul de suprafată cu 11% la EU GDP, se observă clar ponderea majoră a celui din urmă. Toate abordările și obiectivele de cercetare sunt orientate spre ridicarea calitătii sistemelor de transport, indiferent de timpul lor spre beneficiul cetătenilor și deopotrivă al dezvoltării socioeconomice în ansamblu. În ultima perioadă Comisia Europeană a lansat noi domenii de cercetare menite să dezvolte serviciile de transport și să contribuie la creșterea calității acestora.

Cercetări în domeniul mașinilor ecologice ”green cars”

Initiativa Europeană ”Green Cars” se va concentra pe cinci domenii principale de cercetare: motoare cu combustie internă, biocombustibilii, vehicule electrice și hibride, logistică, și celule de combustibil cu hidrogen.

Cercetare finantată de UE pentru siguranta drumurilor europene

Siguranta rutieră este o prioritate majoră pentru UE, și începând din anul 1994 UE a investit peste 500 milioane de euro în aceste tipuri de cercetare. Proiectele orientate pe acest domeniu acoperă toate aspectele legate de siguranta rutieră, inclusiv studii care cercetează cauzele accidentelor, studii privind siguranta copiilor, studii privind comportamentul șoferului etc. Numeroase proiecte implică proiectarea unor tehnologii inovatoare pentru a preveni accidentele sau a reduce impactul acestora atunci când nu mai pot fi evitate. Multe din aceste proiecte au la bază SIT.

Transferul modal și descongestionarea coridoarelor de transport

Prioritătile de cercetare se referă în acest caz la:

– dezvoltarea durabilă, inovatoare, intermodală și interoperabilă regională și natională de transport / logistica retelelor, infrastructură și sisteme;

– descoperirea de metode pentru internalizarea costurilor externe – cum ar fi impactul asupra mediului;

– sisteme pentru schimbul de informatii între vehicule și infrastructura de transport (sisteme bazate pe tehnologia informatiei și comunicatiilor);

– strategii pentru a încuraja oamenii să folosească mijloace de transport mai eficiente din punct de vedere energetic;

– optimizarea capacitătilor de infrastructură actuale și viitoare.

Sustenabilitatea transportului urban

Prin această initiativă se urmărește reducerea congestionării traficului și a poluării în orașele Europei. Prioritătile în cercetare acoperă:

– infrastructura urbană (străzi, linii de metro, tramvai etc.)

– noi forme de organizare a mobilitătii urbane: transport public de înaltă calitate, carsharing, car pooling, transportul la cerere ;

– servicii de mobilitate urbană, cu sprijinul tehnologiilor informatiei și comunicatiilor (TIC);

– sisteme de mobilitate urbană: vehicule urbane inovatoare și curate, orașe liniștite, accesibilitatea pentru utilizatorii vulnerabili;

– cooperarea internatională în transportul urban .

Sigurantă și securitate

Scopul acestei initiative este de a îmbunătăti siguranta și securitatea pe drumurile europene prin reducerea deceselor și accidentelor grave cu 60% și reducerea pierderilor prin furt cu 70%.

Competitivitate

Scopul initiativei este de a îmbunătăti procesele actuale de productie, logistice și de afaceri pentru a mentine pozitia de lider pe piata europeană.

Transportul public inovator pentru mase -"Scopul acestui proiect a fost de a încuraja adoptarea unor solutii de transport noi, de la statutul de nișă la acceptarea de masă" .

Reglementări europene în domeniul transportului rutier

Normele comune pentru accesul la piata internatională a serviciilor de transport cu autocarul și autobuzul

Libertatea de a presta servicii este un principiu de bază al politicii comune de transport și necesită ca transportatorii din toate Uniunea Europeană, să aibă acces la pietele de transporturi internationale fără discriminare pe motiv de nationalitate sau loc de provenientă. Regulamentul stabilește conditiile pentru transportul international de călători cu autocarul și autobuzul în cadrul UE de către transportatori prin închiriere sau contra cost.

Acordul Interbus: transportul international ocazional de călători cu autocarul și autobuzul

Acest act specifică conditiile tehnice aplicabile autobuzelor și autocarelor care furnizează servicii ocazionale internationale între părtile contractante și care trebuie să fie armonizate într-un grad înalt, în scopul de a îmbunătăti siguranta rutieră și modul în care serviciile de transport international sunt organizate și dezvoltate în Europa.

Taxe referitore la pasagerii transportati cu mașina

Prezenta directivă prevede restructurarea sistemelor Uniunii Europene (UE) de impozitare a autoturismelor de pasageri cu scopul de a îmbunătăti functionarea pietei interne și are ca scop eliminarea obstacolelor fiscale la transferul definitiv de autoturisme dintr-o tară UE în alta. De asemenea, directiva are scopul de a promova durabilitatea mediului în termeni de emisii de dioxid de carbon.

Siguranta rutieră: orientări de politici privind siguranta rutieră 2011-2020

Orientările Europene privind siguranta rutieră pentru 2011-2020 își propun să ofere un cadru general precum și obiective pentru a orienta strategii nationale și locale, în conformitate cu principiul subsidiaritătii. În acest context, Comisia subliniază necesitatea de:

– creare a unui cadru de cooperare bazat pe schimbul de bune practici în tările UE;

– adoptare a unei strategii pentru acordarea primului ajutor în caz de accident;

– îmbunătătire a sigurantei utilizatorilor vulnerabili ai drumurilor.

Comisia va promova, de asemenea, aplicarea principiilor relevante de management în conditii de sigurantă a retelei de drumuri secundare din tările UE, în special prin schimbul de bune practici.

Sistemul de transport rutier în România

În România, transportul rutier constituie principalul mod de transport, atât în ce privește traficul de persoane, cât și cel de mărfuri. Ponderea sa pe piata transportului interurban și international este de 81,69 % în traficul de mărfuri și de 78,37 % în traficul de persoane. În România traficul rutier înregistrează o creștere sustinuta: media de vehicule standard, în anul 2000, a fost de 6.500 și a atins nivelul de 11.019 vehicule standard în 2013. Între 1995 și 2007, prețul/km în sectorul rutier a crescut în EU27 cu 21%. În aceeași perioadă, creșterile în cazul autobuzelor / autocarelor și al căilor ferate au fost de 7% și respectiv 12%. În transportul de mărfuri, cantitatea în tone transportată pe drumuri a crescut cu aproximativ 50%, în timp ce transportul feroviar a crescut cu doar 17%. (Sursa: Directoratul General pentru Energie și Transport (DG TREN) – Ghid statistic de buzunar)

O consecintă directă a creșterii transportului rutier a fost creșterea semnificativă a poluării, a numărului blocajelor de trafic, mai ales în aglomeratiile din marile orașe cu implicații directe asupra calității transporturilor.

Concluzii asupra transportului rutier urban

În calitate de membru efectiv al UE de la 1 ianuarie 2007, România a urmărit implementarea prevederilor aplicabile ale Deciziei Parlamentului European și Consiliului nr. 1692/1996/EC din 23 iulie 1996 privind liniile directoare comunitare pentru dezvoltarea retelei transeuropene de transport, amendată prin Decizia nr. 1346/2001, precum și a viitoarei retele TEN-T pe teritoriul său definită prin Legea nr. 203/2003 privind realizarea, dezvoltarea și modernizarea retelei de transport de interes national și european cu modificările ulterioare. Analiza SWOT asupra sistemelor de transport din marile orașe pe baza informatiilor disponibile on-line a permis reliefarea unor concluzii de interes care s-au luat în considerare în capitolele următoare.

Analiza transportului urban în vederea introducerii noilor tehnologii pentru monitorizarea și îmbunătătirea managementului transportului au arătat că punctele tari pot fi păstrate și punctele slabe depășite, conducând implicit la creșterea calitătii, confortului și siguranței serviciilor de transport în general.

Puncte tari:

– Planuri de transport dezvoltate pe parcursul unui secol (Paris, New York)

– Sisteme de metrou dezvoltate care descongestionează traficul rutier (Paris, Londra, New York)

– Combinarea liniilor rapide cu cele traditionale (Sydney)

– Sisteme de trenuri rapide (RER-Paris)

– Sisteme integrate de transport la nivel de oraș (metrou, tren, tramvai, autobuz)

– Management centralizat indiferent de tipul de transport

Puncte slabe:

– Sistemul de străzi nu permite dezvoltări moderne datorită arhitecturii constructiilor (Londra)

– Autobuzele sunt păstrate traditional, inclusiv de către operatorii privati (Londra)

– Relieful nu permite dezvoltarea traficului rutier (Hong Kong)

Oportunităti:

• Dezvoltarea sistemelor de comunicatii wireless/satelit

• Dezvoltarea de echipamente dedicate (senzori, comutatoare, etc.)

• Dezvoltarea sistemelor de tip GPS și a hărtilor electronice

Provocări:

• Necesitatea adoptării legislatiei specifice în acord cu cea Europeană și contextul geografic

• Crearea unui sistem modern de transport (fluidizarea transportului)

• Reducerea timpilor neproductivi pentru persoanele active

• Creșterea sigurantei și controlului circulatiei

• Dezvoltarea sistemelor de transport bazate pe ITS

• Dezvoltarea de noi tehnologii dedicate transportului rutier la nivelul mijloacelor de transport

• Dezvoltarea de tehnologii pentru “green car”

• Încurajarea transportului personal pe biciclete

Modernizarea sistemelor de transport urban și creșterea calitătii acestora se pot realiza prin adoptarea unui sistem performant de management atât la nivel de trasee specifice cât și la întregul sistem. Directivele și planurile de actiune ale Comisiei Europene elaborate în ultimii ani au în vedere dezvoltarea de infrastructuri de transport Pan-European cu implicatii până la nivelul transportului national și urban. În context, analiza posibilitătii unor alternative de transport este luată în considerare în multe administratii (transport public și transport privat) și încurajarea transportului pe biciclete.

3. CALITATEA SERVICIILOR DE TRANSPORT

În viziunea specialistilor in domeniu se apreciază că: “Sistemele de managementul calitătii sunt evident mijlocul strategic cel mai puternic pe care managerii organizatiilor îl au la dispozitie pentru a realiza calitatea, așa cum aceasta este înteleasă astăzi. “

Factori interni și externi care influentează calitatea

După unii specialiști, organizatiile interactionează permanent cu mediul înconjurător în care functionează.

Componentele mediului înconjurător care influentează calitatea sunt:

• mediul pietelor de desfacere și al clientilor;

• mediul tehnologic și tehnic;

• mediul furnizorilor;

• mediul concurential;

• mediul juridic;

• mediul economic;

• mediul educational și al resurselor umane;

• mediul socio – politico – cultural.

Factorii de piată și clientii – reprezintă totalitatea factorilor de interactiune dintre piată, clienti și organizatie, factori prin intermediul cărora organizatia ia cunoștintă despre aparitia necesitătilor, a cererilor și a capacitătilor de schimb de produse pe piată.

Factorii tehnici și tehnologici – reprezintă un ansamblu de elemente care se reflectă în calitatea produselor de la faza de cercetare-proiectare până la realizare.

Factorii mediului furnizorilor – serviciile de transport au ca obiect al muncii și mijloc de muncă produse furnizate de alte organizații decât cea care le realizează. Astfel, calitatea produselor achiziționate de organizația care furnizează servicii de transport influențează direct calitatea serviciului.

Factorii concurentiali – sunt determinati de existenta pietelor liber concurentiale și de globalizare, care au condus la o competitie pentru ocuparea segmentelor de piată desfășurată la nivel planetar.

Factorii juridici – influentează direct calitatea și imaginea de marcă a unui produs. În conditiile unor produse și servicii transfrontaliere (așa cum este cazul serviciilor de transport) în afara reglementărilor nationale, organizatia trebuie să respecte și legislatia internatională sau a tărilor unde actionează.

Factorii economici – și în special cei derivati din politicile economice nationale și internationale se reflectă în cadrul organizatiei până la nivelul activitătilor operative.

Factorii educationali ai resurselor umane – au influentă directă asupra personalului din organizatie. Calitatea personalului este influențată de:

• sistemele educationale de formare și instruire a personalului;

• mijloacele, resursele și fondurile alocate componentelor sistemului educational;

• nivelurile de organizare a sistemelor de pregătire și instruire educatională;

• gradul de participare a personalului la diverse forme de instruire și formare.

Factorii socio – politico – culturali – includ factorii care influentează calitatea produselor și serviciilor prin:

• orientările, curentele, climatul politic precum și obiectivele și mijloacele factorilor politici generează un context mai mult sau mai putin favorabil manifestării aspiratiilor spre calitatea mediului, a managementului și a angajatilor societătii;

• mentalitatea și abilitatea de a folosi un anumit serviciu (un client instruit poate evalua corect calitatea unui produs sau serviciu);

• atitudinea furnizorului de servicii fată de clienti derivată din mentalitatea istorică sau formată (responsabilitatea fată de activitatea desfășurată în folosul clientului).

Factori interni:

Cercetătorii definesc ansamblul factorilor interni prin “climatul“ organizatiei. Elementele principale ale factorilor interni sunt:

• structura organizatiei;

• procesele organizationale;

• personalul, valorile acestuia și atitudinea fată de muncă.

Calitatea serviciilor de transport rutier

Consideratii generale privind calitatea transporturilor

Definirea calitătii serviciilor de transport a determinat numeroase studii, date fiind caracteristicile acestora.

În ultimii 20 de ani s-a căzut de acord asupra a două elemente principale prin care se evaluează direct în transporturi, și prin consecintă, calitatea acestuia:

– performanta organizatiei care prestează servicii de transport și

– gradul de satisfactie al călătorilor fată de serviciul oferit (“perceptia călătorilor“- cum este denumită de unii autori).

Caracteristici ale serviciilor de transport care influentează calitatea

1.Intangibilitatea serviciului de transport – se referă la faptul că acesta nu poate fi expus, deci nu poate fi văzut, simtit sau atins înainte de cumpărare.

În orice serviciu de transport, clientul/beneficiarul nu poate percepe în detaliu calitatea transportului oferit și nici timpul necesar acestuia (de regulă timpul de transport este cunoscut, dar respectarea lui depinde de multi factori cu influentă directă asupra calitătii).

2. Inseparabilitatea serviciului de transport .

Aspectul inseparabilitătii serviciului de transport, care conditionează calitatea, este cel care pune în evidentă dependenta de numărul celor care beneficiază simultan de o anume ofertă de transport (în același vehicul călătoresc simultan mai multi pasageri).

3. Variabilitatea serviciilor oferite .

Variabilitatea serviciilor de transport se referă la faptul că, în permanentă, calitatea acestora depinde de mai multi factori: cine le furnizează, când, unde și cum sunt ele prestate.

4. Perisabilitatea sarcinilor de transport .

Perisabilitatea sarcinilor de transport rezidă în caracteristicile temporale ale acestora, întrucât cererile de transport ale clientilor pot varia în timp. Acest aspect este evidentiat în special în transportul de mărfuri în perioade în care apar solicitări numeroase pe anumite trasee de transport. In transportul călătorilor, solicitările peste limita și capacitatea planificată influentează direct confortul și implicit calitatea serviciilor.

5. Lipsa proprietătii asupra serviciului de transport .

Utilizatorul (beneficiarul) serviciilor de transport folosește serviciul pe perioade de timp limitate (o călătorie, un transport de marfă, un abonament pe o anumită perioadă). Practic, utilizatorul nu este proprietarul serviciului atunci când îl cumpără, așa cum este cazul achizitionării unui produs

Indicele de calitate al transportului

Indicele de calitate – măsura în care un serviciu de transport rutier satisface gradul de așteptare al utilizatorului fată de o anumită călătorie. Indicele de calitate reprezintă “suma“ unui set de atribute ce definesc serviciul de transport pentru o anumită rută și se axează pe atribute ce trebuie să tină seama de:

– Starea vehiculului – întrucât aspectele prezentate mai sus influentează atât procesul de transport în sine (siguranță, viteză, etc.) cât și perceptia călătorilor (confortul personal);

– Resursa umană – coexistenta beneficiar (călător) – șofer pe parcursul desfășurării serviciului de transport are impact direct în perceptia călătorilor asupra calitătii (un conducător sigur pe el, atent la modul de a conduce vehiculul – spre exemplu fără frânare bruscă, cu evaluarea clară a timpilor de respectare a orarului de mers

– Posibilitătile de informare-comunicare între sistemul de transport și autovehicul.

În această categorie de atribute intră posibilitătile de informare a pasagerilor, comunicarea între șofer și dispecer (acolo unde este cazul pentru schimbarea, eventual, a rutei în caz de blocaje sau alte evenimente din trafic), existenta unor mijloace de acces la informatii privind transportul intermodal sau alte rute. Toate aceste atribute creează un anumit ambient pasagerilor care se transmite către perceptia proprie în mod pozitiv sau negativ.

– Factorii externi a autovehiculului – mediul în care se desfășoară serviciul de transport. Această categorie de atribute este numeroasă pentru că ea depinde de spatiu, distantele pe care trebuie să le acopere serviciul de transport. Câteva atribute sunt clare pentru evidentierea factorilor externi: starea căii de rulare (starea drumurilor, a străzilor), distanta care trebuie parcursă, gradul de aglomerare cunoscut pentru anumite tronsoane. Acești factori, deși nu sunt specifici serviciului de transport propriu-zis, au o influentă asupra aprecierii calitătii acestuia de către pasager: străzile deteriorate care produc disconfort în vehicul și conduc la întârzieri în parcurs; distanta, care în cazul unor trasee lungi poate deveni un factor negativ în evaluarea calitătii, dacă conditiile oferite de transportator nu au în vedere metode și mijloace de a “comprima“ timpul călătoriei (servicii video atractive, servicii de catering la cerere sau prin ofertă gratuită, etc.); gradul de aglomerare care poate conduce la întârzieri în parcurs, disconfort datorită emisiilor de CO2 sau zgomotului etc. Stabilirea atributelor, a valorii minime și maxime a acestora și a ponderii lor în evaluarea calitătii serviciului de transport, este o procedură complexă care trebuie realizată de specialiști cu experientă într-o anumită piată (servicii de transport pentru o anumită rută). Odată fixate atributele, valorile și ponderile lor, ele trebuie să rămână stabile pentru a putea compara indicele de calitate pentru diferite servicii de transport. În studiul de caz s-au folosit aceste concepte și s-au definit seturi de atribute care să acopere categoriile definite mai sus.

4.SISTEME INTELIGENTE DE TRANSPORT

Conceptul de sistem inteligent de transport

Sistemele inteligente de transport – (Intelligent Transport Systems – ITS) sunt sisteme de transport care utilizează tehnologia informatiei și comunicatiilor pentru eficientizarea și creșterea calitătii serviciilor de transport.

Sisteme inteligente de transport urban. În literatura de specialitate se mentionează că principalii beneficiari ai SIT sunt patru categorii de participanti la procesul de transport:

• proprietarii și administratorii retelelor de transport (managementul serviciilor de transport);

• conducătorii de vehicule și gestionarii de parcuri de transport;

• călătorii, expeditorii de mărfuri și alti clienti ai transportului;

• autoritătile locale și centrale care elaborează planurile de dezvoltare ale transportului urban.

Schema de functionare a unui SIT este, în principal, derivată din schemele clasice ce definesc sistemele în informatică

În documentele europene și în literatura de specialitate [A5] sunt prezentate diverse tipuri de sisteme inteligente de transport:

• Sisteme de plată electronică (EPS – Electronic Payment Systems);

• Sisteme pentru managementul urgentelor (EMS- Emergency Management Systems) – sunt sisteme care au ca obiectiv coordonarea resurselor umane și tehnice pentru a putea face față situațiilor de urgență și deopotrivă pentru refacerea drumurilor în cazul în care acestea sunt blocate sau deteriorate.

• Sisteme avansate de control al vehiculelor (AVCS- Advanced Vehicle Control System;

• Sisteme pentru operarea vehiculelor comerciale (CVO-Commercial Vehicle Operations);

• Sisteme de sigurantă (Security Systems);

• Sisteme avansate de management al traficului (ATMS- Advanced Traffic Management Systems) – sunt sisteme de management al transporturilor care au ca obiective principale:

1. Asigurarea controlului și monitorizarea traficului urban, feroviar, naval și maritim. In fapt sistemele ATMS se găsesc implementate în toate retelele de transport, evident cu respectarea specificatiilor și functiilor fiecăreia dintre acestea.

2. In cazul transportului rutier, ATMS îndeplinesc și alte functiuni menite să contribuie la sporirea sigurantei, confortului și calitătii transporturilor. Astfel ele pot furniza informatii călătorilor, pot contribui la reducerea timpilor de călătorie, a celor de interventie în caz de incidente, la evitarea aglomerărilor sau strangulării traficului. Utilizarea eficientă a sistemelor inteligente de transport necesită integrarea tehnologiilor utilizate pentru informarea asupra traficului, a controlului vehiculelor din trafic dar și a unor proceduri informatice pentru asistarea deciziilor manageriale

Initiative de evaluare a transportului urban

Evaluarea transportului urban, inclusiv a transportului urban inteligent s-a bazat în general pe indici cantitativi, mai putin indici care să măsoare calitatea transportului rutier. Acest fapt este explicabil pentru ca indicii de calitate se stabilesc, de regulă, prin analize asupra efectului perceptiei serviciului de transport asupra călătorilor. O initiativă începută încă din anii 2000 privind evaluarea sistemelor de transport a fost finantată de Uniunea Europeană prin proiectul “Initiativa Benchmarking în transportul urban”. Proiectul s-a bazat pe conceptul benchmarking care implică compararea performantelor operationale ale unei institutii cu cele ale alteia similare, în scopul de a obtine o întelegere a celor mai bune practici utilizate în cadrul unei industrii date.

În scopul de a facilita procesul de comparare a sistemelor urbane de transport au fost conceputi o serie de indicatori. Acești indicatori au oferit o serie de date despre fiecare dintre orașele participante/regiuni și permite comparatii între participantii la proiect.

Rezultatele proiectului

– schimburi de experiență între participanți

– identificarea celor mai bune practici din țările participante

– identificarea și utilizarea unor indicatori de performantă.

Indicatorii de performanță au reprezentat de fapt un set de date cu valori specifice. Așa cum se poate observa din prezentarea de mai sus, proiectul nu a insistat direct asupra calitătii sistemelor de transport și a calitătii serviciilor oferite de acestea călătorilor.

Indicatorii de evaluare a transportului inteligent în transportul urban au fost prezentați în diverse studii.

• disponibilitatea sistemului de urmărire a traficului;

• sistemul de informare a pasagerilor;

• utilizarea unui sistem de pozitionare globală (GPS);

• sincronizarea semafoarelor;

• sistemul integrat de ticketing;

• semaforizarea intersectiilor.

5.SISTEME AVANSATE DE INFORMARE A CĂLĂTORILOR

Caracteristicile sistemelor de informare în transportul rutier

În cadrul sistemelor de management al traficului un rol special îl au subsistemele de informare a călătorilor. În unele documente aceste subsisteme sunt definite ele însele ca sisteme de sine stătătoare care însă sunt direct legate de sistemele ATMS (ATIS-Advanced Traveller Information System). Subsistemele de informare a călătorilor nu pot fi realizate fără informații primite de la Centrele de monitorizare trafic și de la sistemele de management al transportului respectiv. Dată fiind importanța lor, pentru creșterea calității serviciilor de transport, în lucrare le vom considera ca un sistem distinct.

Functiile principale ale ATIS sunt orientate către:

a) călători:

– planificarea călătoriei în transport multimodal în cazul în care călătorul are nevoie de mai multe tipuri de mijloace de transport pentru a ajunge la destinatie. Transportul multimodal este frecvent utilizat în transportul mărfurilor;

– informarea călătorilor asupra incidentelor sau asupra întârzierilor survenite;

– timpul de călătorie preconizat până la destinatie;

– timpul până la următoarea conexiune multimodală;

– informatii cu privire la modul în care se respectă orarul de mers;

– sistemul de taxare care urmează pe rută

b) operatori și conducători:

– ghidarea “on-line” a vehiculului pe ruta de transport;

– informatii asupra unor conditii de trafic nefavorabile (starea drumului, ambuteiaje);

– restrictii referitoare la operarea vehiculelor comerciale (în cazul transporturilor comerciale);

– informatii referitoare la parcări și starea de ocupare a acestora;

c) manageri

– managerii sistemelor de transport au acces la toate tipurile de informatii prezentate mai sus. Metodele și mijloacele de informare a călătorilor evoluează permanent încercâd să adopte acele solutii care conferă actualitate în utilizare (ca de exemplu, transmiterea rutei prin GPS pe telefoane personale inteligente).

În schema de mai jos sunt prezentate metode de informare în timpul și înainte de călătorie. Pe baza informatiilor obtinute din diverse surse disponibile on-line s-au analizat sistemele de transport din câteva mari orașe.

În literatura de specialitate se discută din ce în ce mai mult de alternative complementare ale transportului urban.

Cea mai promovată, analizată și uneori controversată este alternativa transportului urban privat ]. În acest sens, sunt luate în considerare două aspecte:

• privatizarea unui anumit traseu, cu preluarea integrală a activitătilor specifice transportului urban;

• crearea unei asocieri între administratia publică locală și o entitate privată “parteneriat public privat” (PPP).

Prin extensie, la cele două categorii de structuri de administrare a transportului public (privatizare integrală și PPP) se poate avea în vedere și o a treia optiune și anume: transport dedicat pentru o categorie specială de utilizatori.

Alegerea traseelor de transport este deosebit de importantă, cu efecte directe asupra timpului de transport, costurilor de transport precum și sigurantei călătorilor. Decidentii trebuie să aibă în vedere stabilirea nivelului calitătii fiecărui traseu pentru a alege o anumită rută.

Informarea călătorilor este cu atât mai completă cu cât fluxurile de informatii sunt integrate la nivelul întregii retele de transport.

Planul european ”Sisteme Inteligente de Transport” în acțiune În documentul Comisiei Europene intitulat „Sisteme Inteligente de Transport în actiune” sunt mentionate șase zone de actiune pentru implementarea TIC în serviciile de transport.

Aceste zone sunt:

► Zona de aciune 1: Utilizarea eficientă a datelor rutiere, a celor legate de trafic și de călătorii

► Zona de actiune 2: Continuitatea traficului și serviciile SIT de administrare a transporturilor de marfă

► Zona de actiune 3: Sigurantă și securitate rutieră

► Zona de actiune 4: Integrarea vehiculului în infrastructura de transport

► Zona de actiune 5: Securitatea și protectia datelor, chestiuni privind răspunderea civilă

► Zona de actiune 6: Cooperarea și coordonarea SIT la nivel european

Modele de organizare a managementului traficului Managementul traficului prin sisteme SIT poate fi realizat în sistem concentrat, distribuit sau mixt (o serie de servicii concentrate, altele distribuite).

1.Sistemele de management al traficului concentrate presupun existenta unui singur centru de management al traficului în care se strâng toate informatiile din trafic.

In fig. este prezentat schematic fluxul de informatii în cazul sistemelor centralizate de monitorizare.

2.Sistemele de management al traficului descentralizate sunt sistemele care operează pe fiecare tip de transport (metrou, auto, tramvaie, etc.). Figura de mai jos ilustrează acest tip de management.

3.Sistemele de management al traficului mixte presupun abordarea centralizată pentru o serie de servicii (de regulă servicii de interes pentru mai multe tipuri de retele de transport, cum ar fi servicii de informare pentru starea vremii, servicii pentru situatia rutelor de transport, aparitia incidentelor în trafic etc.) și descentralizată pentru servicii specifice unui anumit tip de transport.

6. CONCLUZII

În urma cercetărilor efectuate este evident că pentru modernizarea proceselor de transport având ca obiectiv creșterea calitătii serviciilor de transport este de dorit să se adopte o serie de actiuni în cadrul unui plan unitar, atât la nivel national cât și la nivelul fiecărei organizatii care activează în domeniu:

– elaborarea unui cadru legislativ adecvat în raport cu directiile similare ale Uniunii Europene;

– elaborarea unor Planuri de dezvoltare a transportului urban pe termen mediu și lung în raport cu directiile și strategiile socio-economice;

– elaborarea de norme și proceduri la nivelul fiecărei unităti/subunităti pentru a spori siguranta și securitatea serviciilor de transport;

– elaborarea unor studii și analize bazate pe metode moderne asupra riscurilor în asigurarea fiabilitătii;

– realizarea unor instrumente de analiză bazate pe noile tehnologii care să permită modelarea fenomenelor/actiunilor nedorite și luarea deciziilor corespunzătoare (decizii multicriteriale, decizii în conditii de risc și incertitudine, etc.);

– realizarea de modele de simulare a deciziilor în conditiile aparitiei unor fenomene nedorite care ar perturba desfășurarea în bune conditiuni a sistemelor de transport;

– introducerea noilor tehnologii în toate sectoarele activitătii de transport cu accent în domeniul comunicatiilor transfrontaliere și intermodale;

– lansarea de programe și proiecte de largă deschidere pentru îmbunătătirea calitătii serviciilor de transport la nivel national și în cadrul retelelor urbane;

– finantarea corespunzătoare a dezvoltării infrastructurilor de transport (achizitie de noi mijloace de transport, facilitarea mentenantei acestora, etc.) și încurajarea dezvoltării sistemelor inteligente de transport. De asemenea, apreciem că nu se poate realiza atingerea obiectivelor strategice la nivel national fără un program sustinut de cercetare – dezvoltare – inovare în domeniul transporturilor, incluzând și transportul public urban și serviciile orientate direct către cetătean.

În lucrare sunt tratate acele aspecte care pot contribui la creșterea calitătii transportului rutier prin cercetări individuale, întrucât aspectele legislative precum și cele legate de politici și strategii sunt atributiile structurilor statale corespunzătoare.

STUDIU DE CAZ

SISTEMUL DE MANAGEMENT AL TRAFICULUI DIN MUNICIPIUL IASI

REZUMAT

Cele 4 componente majore ale acestui sistem sunt:

 Controlul Traficului Urban – UTC

 Managementul Transportului Public – PTM

 Supraveghere Video – CCTV

 Sistemul de supervizare și coordonare centrală – CCSS

Prezentul proiect a constat în:

 refacerea semaforizării în intersecții cu echipamente moderne (automate de dirijare a circulației, semafoare cu tehnologie LED, butoni pentru trecerile de pietoni);

 echiparea intersecțiilor cu detectori de prezență și camere video

 echiparea unor vehicule RATC (autobuze, tramvaie, troleibuze, vehicule de

intervenție/urgenta) cu echipamente de comunicație;

 realizarea unei rețele de fibră optică ce leagă toate intersecțiile între ele și cu centrul de control central al sistemului;

 echiparea centrului de control principal, centrului PMB, centrului RATC și a centrului de control temporar cu echipamente hardware și conectarea lor în rețeaua de fibră optică;

 implementarea sistemelor software pentru managementul traficului (în intersecții, pe autovehicule și în centrele de control);

 Punerea în funcțiune a sistemului integrat de management al traficului.

Acestui sistem integrat i se pot adăuga mai multe componente cum ar fi:

 Panouri cu mesaje variabile – VMS

 Echipamente tip RADAR – Speed Enforcement

 Identificarea trecerii pe roșu – Red Light Enforcement

 Stații meteo

 Info călători în stațiile RATC

 Managementul parcărilor publice

TEMA

Dezvoltarea în ultimii ani a României prin alinierea la standardele europene a dus la

creșterea accentuată a traficului urban, ceea ce a dus la necesitatea reorganizării

urbanistice a conformațiilor intersecțiilor, a necesității investițiilor în infrastructură și găsirii unor soluții eficiente pentru fluidizarea traficului la amenajarea intersecțiilor.

Datorită modificărilor apărute în desfășurarea traficului rutier, determinate de creșterea continuă a parcului de autovehicule, creșterea indicelui de mobilitate a parcului auto existent și a creșterii numărului de autovehicule ce tranzitează Municipiul Iasi, s-a considerat necesar a se realiza acest proiect pentru a încerca să se îmbunătățească condițiile de trafic.

Apariția aglomerărilor pune în evidență faptul că se tinde spre atingerea limitei de capacitate a rețelei, modificându-se intensitatea traficului, influențând negativ calitatea infrastructurilor până în momentul apariției imposibilității de deplasare, deci a blocajului (ambuteiaj, străzi pline, mașini blocate).

În condițiile dezvoltării orașului, circulația rutieră se schimbă, viteza de circulație crește, impunându-se transformarea vechiului sistem al rețelei de circulație într-un nou sistem eficient, corespunzător unui oraș nou, cu vitalitate sporită în toate domeniile: producția materială, activitatea administrativă, politico-socială, strategică, etc.

Sistemul implementat în Municipiul Iasi, de un consorțiu format din companiile UTI ca integrator de soluții hardware și software și SWARCO ca furnizor principal de

echipamente de dirijare a traficului, a încercât și reușit să îmbunătățească condițiile de

circulație la nivelul axelor centrale și a inelului interior median de pe raza Municipiului Iasi.

Scopul principal al proiectului a fost îmbunătățirea condițiilor de circulație prin optimizarea timpilor de semaforizare din intersecții și realizarea prioritizării transportului public.

În continuare sunt descrise subsistemele care au facut posibilă realizarea acestui proiect complex, modul lor de funcționare și îmbunătățirile aduse de fiecare în parte.

Avantajele sistemului

 fluidizarea traficului printr-o îmbunătățire a condițiilor de trafic cu aproximativ 15%

 îmbunătățirea serviciilor RATC prin respectarea unei programări a sosirii și plecării a vehiculelor din stații;

 semnalizarea instantanee a echipamentelor defecte din intersecții și posibilitatea

intervenției operative pentru remedierea defectelor;

 îmbunătățirea serviciilor vehiculelor de intervenție – Poliție, Ambulanță, Pompieri

 toate aceste facilități se traduc printr-un confort sporit pentru cetățean, fie el pieton

sau conducător auto.

La nivel tehnologic, principalul avantaj oferit de noul sistem de management al traficului îl constituie modul de funcționare adaptiv al componentelor de semaforizare, așa numitul regim de funcționare „inteligent”. Modul de funcționare adaptiv constă în ajustarea timpilor de semaforizare din intersecții la valorile de trafic din fiecare moment. La nivelul fiecărei intersecții sunt instalați detectori de trafic care furnizează informațiile necesare sistemului.

Exista comunicație permanentă cu vehiculele RATC, astfel timpii de semaforizare din intersecții sunt ajustați în sensul asigurării sosirii în stații a vehiculelor RATC conform programului stabilit. Toate intersecțiile sunt conectate prin fibră optică între ele și, de asemenea, cu Centrul de Control.

CONTROLUL TRAFICULUI URBAN

Descriere generală

Sistemul de control al traficului monitorizează caracteristicile traficului real și, ca rezultat al informațiilor de trafic și parametrilor setați, implementează automat timpii de trafic sincronizați. Informațiile de trafic sunt preluate de detectori, iar pe baza acestora modulurile de control de la distanță asigură implementarea timpilor de trafic sincronizați.

Sincronizarea (adaptivitatea) este aplicată pe grupe de intersecții și treceri pietonale.

Sistemul se bazează pe principii de coordonare între intersecțiile din aval și din amonte, fiind modular și redundant cu o arhitectură distribuită pentru a nu pierde funcționalitatea la nivel local. Sistemul “reacționează” la diferite tipuri de defecțiuni:

 căderea sistemului central

 căderea intersecțiilor adiacente

 căderea rețelei de comunicații

 căderea detectorilor

 căderea automatului de trafic

În cazul în care sistemul central se defectează sau nu mai funcționeaza, fiecare intersecție va comunica cu intersecțiile adiacente și va realiza funcția de “adaptivitate” pe baza senzorilor proprii și ai celor din celelalte intersecții.

În cazul în care intersecțiile adiacente unei intersecții nu mai funcționează sau rețeaua de comunicații nu mai funcționează, atunci intersecția va funcționa doar pe baza informațiilor primite de la senzorii proprii.

Utilizand datele de trafic colectate de detectori, se vor putea modifica automat la nivel de intersecție și Grup de semnal de trafic urmatorii parametrii:

 timpii de ciclu ai intersecției (de cand s-a pus verde la un semafor și până se

pune iarasi verde la acelasi semafor)

 timpii relativi de verde dîntre intersecțiile adiacente

 timpul de verde sau alte seturi de semnale de trafic

Concluzii

Implementarea sistemului de management și control al traficului urban în Municipiul Iasi a dus la reducerea considerabilă a timpului petrecut în trafic, la reducerea nivelului de poluare și implicit la un confort sporit atât pentru conducătorii auto, cât și pentru călătorii din mijloacele de transport în comun.

MANAGEMENTUL TRANSPORTULUI PUBLIC

Descriere generala

Subsistemul PTM oferă un instrument pentru gestionarea eficientă a vehiculelor de transport public (PTV) și lucrează cu subsistemul de control al traficul urban pentru a oferi prioritate PTV la semnalele de trafic.

Arhitectura este modulară, distribuită și permite gestionarea simultană a legăturii cu diferite flote de transport public, eventual echipate cu diferite unități de bord și conectate prin medii de comunicare diferite.Funcțiile sunt distribuite între centrul de control și vehicul, pe unități de bord, în așa fel încât o cooperare strictă și coordonată este garantată între cele două niveluri.

Un sistem de gestionare a flotei este format din multe componente: centru de control, subsisteme de bord, sisteme de comunicații, etc. Aplicația software este cea care transformă aceste componente într-un sistem funcțional; în momentul în care compania are nevoie de creștere a capacității de tranzit și de gestionare a problemei, software-ul devine factor determinant pentru a satisface aceste necesități și pentru a realiza coordonarea problemelor legate de diferite departamentele ale companiei de transport.

Softul este capabil să producă cereri de prioritate către sistemul de semaforizare pentru un vehicul unic prin verificarea mai multor criterii: în funcție de întârzierea efectivă a vehiculului, în funcție de tipul de vehicol (tramvai sau autobuz), în funcție de tipul de bandă de circulație (rezervate,separate sau mixte).

Cererile de prioritate sunt exprimate în termeni de timp față de sosirea absolută a vehicolului în intersecție. Predicția timpului de sosire este apoi pusă la dispoziție sistemului de UTC.

Unul dintre scopurile principale ale integrării funcționale a UTC, UTOPIA și Flash este punerea în aplicare a unui sistem robust pentru furnizarea de prioritate traficului în condiții de siguranță.

Fluxurile de date sunt realizate de la compania de transport, în principal pentru încărcare orarelor de serviciu și graficelor de deplasare.

Concluzii

Implementarea sistemului PTM a dus la îmbunătățirea serviciilor oferite de RATC prin reducerea timpilor de deplasare, o mai bună planificare a flotei și respectarea unei programări a sosirii și plecării vehiculelor din stații.

SUPRAVEGHERE VIDEO

Descriere generală

Subsistemul supraveghere video constituie o parte integrantă a sistemului de fluidizare a traficului. Camerele video de tip PTZ transmit flux video către Centrul de control. Fluxurile video sunt înregistrate de echipamentul NVR pentru o perioadă determinată de timp.

Înregistrarea este realizată pe echipament storage dedicate, soluție ce asigură perfomante ridicate, precum și o scalabilitate ușoară a soluției.

Sistemul de supraveghere video se constituie într-o unealtă foarte importantă în determinarea măsurilor ce trebuie aplicate în teren, atât din punct de vedere al circulației rutiere, cât și din punct de vedere al securității persoanelor.

Sistemul de televiziune cu circuit închis este bazat pe echipament digital de ultimagenerație, oferind supraveghere și înregistrare de cea mai bună calitate și o lexibilitate foarte mare în operare. Imaginile video sunt transmise în sistem prin conexiuni dinamice în rețeaua IP. Sistemul este scalabil la mii de camere video. Se asigură înregistrarea continuă a imaginilor de la toate camerele, la calitatea maximă, pe o durată de 31 de zile.

Ecranul principal al aplicației, instalată în Centrul de Control, este destinat vizualizării de fluxuri video (fluxurile live, înregistrări centrale sau înregistrări locale):

În captura de mai sus se observă următoarele;

 Lista camerelor și statusul lor (stânga sus)

 Lista capturilor video înregistrate local și lista imaginilor capturate (stânga jos)

 Vizualizare fluxuri video (dreapta)

 Fluxuri live

 Înregistare locală în dreapta jos

 Meniu selectare limba curentă(engleză/română) și matrice player-e(2×2, 3×3, 4×4)

Fluxurile video pot fi afișate atât pe ecranul operatorului, cât și pe un ecran de perete.

Managementul fluxurilor video și celoralate surse afișate pe ecranul de perete (RGB, VNC, etc) se realizează din cadrul aplicației CCTV. Înregistrările pot fi exportate pe DVD pentru redare pe echipamente comerciale. Extragerea imaginilor pe DVD se va face numai prin autentificarea operatorului și cu respectarea procedurilor de operare a sistemului. Pentru aproteja identitatea persoanelor atunci când este necesar, imaginile vor fi procesate înainte de a fi scrise pe DVD. Această procesare are scopul de a deteriora artificial zone din imagine, pentru a diminua claritatea prin aplicarea de efecte (blur, pixelate) pe anumite zone de imagine.

Concluzii

Principalul beneficiu a supravegherii video în Municipiul Iasi este acela că orice problemă apărută în trafic poate fi imediat identificată și semnalată autorităților competente.

Orice eventuală avarie și defecțiune apărută în teren este identificată și astfel poate fi remediată în cel mai scurt timp posibil.

De asemenea, înregistrările video, solicitate de către autorități, au fost folosite că probe în instanță pentru clarificarea incidentelor apărute în trafic.

Astfel, principalele beneficii ale sistemului CCTV sunt:

 Asigurarea funcționalității de vizualizare a vehiculelor în intersecții, în scopul identificării eventualelor probleme de trafic.

 Urmărirea automată a vehiculelor gestionate în cadrul sistemului de management al transportului public.

 Furnizarea non-stop de imagini în timp real din intersecțiile monitorizate.

 De a permite operatorilor din Centrul de Control să ia decizii sau să transmită cătrealte instituții informații în timp real.

 Asigurarea repozitionarii camerelor video în cazul detectării unor disfuncționalități ale celorlate echipamente din intersecții.

SISTEMUL DE SUPERVIZARE ȘI COORDONARE CENTRALĂ

Descriere generală

Sistemul Centru de Control asigură integrarea și interfațarea subsistemelor componente ale Sistemul de fluidizare a traficului în Iasii. în cadrul Centrului de Control sunt configurate și instalate:

 componentele centralizate ale fiecărui subsistem

 interfețele dintre subsisteme

 subsistemul de management al defectelor prin care se asigură gestiunea echipamentelor, planificarea intervențiilor asupra echipamentelor, gestiunea incidentelor și avariilor, rapoarte și statistici

 interfață grafica comună (CGUI)

Concluzii

Centrul de control este postul central al sistemului distribuit reprezentat de BTMS. Acesta are următoarele avantaje majore:

 Permite monitorizarea permanentă a traficului folosind sistemul UTC și CCTV.

Orice problemă apărută este sesizată apoi autorităților competente.

 Permite vizualizarea înregistrărilor de trafic stocate în arhivă și salvarea lor în cazul în care ele sunt folosite că probe în instanță.

 Rularea de rapoarte și statistici legate de funcționarea sistemului.

 Managementul defectelor (FMS) permite detectarea problemelor în timp real și intervenția echipelor de service în cel mai scurt timp posibil. Strategia de mentenanță este eficientă, reviziile și intervențiile sunt programate și efectuate astfel încât costurile să fie minime și să se asigure o disponibilitate crescută pentru sistem.

 Folosind interfața grafica comună (CGUI), utilizatorii pot accesa toate aplicații sistemului foarte facil și rapid, nefiind nevoie să navigheze între mai multe ferestre.

În viitor acest sistem poate integra și alte soluții inteligente de trafic, care pot contribui la o și mai bună desfășurare a circulației auto și o eficientizare a costurilor de întreținere și operare. O serie de astfel subsisteme sunt descrise sumar în continuare:

SISTEME COMPLEMENTARE / AUXILIARE

Panouri cu mesaje variabile

Sistemul de informarea a șoferilor în trafic este compus din panouri cu mesaje variabile (panouri VMS) care pot fi alcătuite din două module: un modul grafic și un modul alfanumeric. Acestea afișează date în timp real preluate de la centrul de control.

Informațiile prezentate permit șoferilor să ia decizii din timp astfel încât să ocolească zonele aglomerate. Categoriile de informațiile ce pot fi afișate pe aceste panouri sunt:

 Evenimente de trafic

 Congestii de trafic

 Informații privind devierile de trafic

 Informații meteo

 Informații privind timpul de parcurgere al unui segment de drum

 Indicarea rutelor de ocolire

Echipamente tip RADAR

Sistemul poate detectă și furniza probe privind depășirea vitezei legale de către tipuri diferite de vehicule. Sistemul detectează depășirea vitezei legale folosind câte 2 bucle inductive pentru fiecare bandă de circulație. Sistemul calculează apoi viteză vehiculului pe bază distanței dintre cele două bucle și a timpului de trecere peste ele. Pentru fiecare imagine sistemul înregistrează următoarele informații:

 Codul echipamentului

 Data, ora, minutul și secunda

 Numărul benzii pe care se află autovehiculul

 Viteza vehiculului

 Timpul scurs de la aprinderea culorii roșu la semafor și până la prima poză

 Intervalul de timp în secunde între cele 2 poze din fiecare set

Cele două poze vor fi criptate și vor fi salvate pentru procesare în memoria echipamentului sau transmise către dispeceratul de trafic.

Împreună cu sistemul se livrează utilizatorului și un software ce poate fi instalat pe orice calculator ce folosește sistemul de operare Windows XP. Acesta permite:

 downlodarea automată a pozelor captate către dispecerat

 decriptarea lor și salvarea în format JPEG

 vizualizarea imaginilor pentru determinarea de către un operator a numărului deînregistrare a autovehiculului

Identificarea trecerii pe roșu

Sistemul este destinat detectării și sancționării șoferilor indisciplinați care încalcă culoarea roșie a semaforului. Camera color digitală care detectează și înregistrează contravențiile de trecere pe culoarea roșie a semaforului folosește un sistem de bucle inductive în asfalt, așezate pe două rânduri pe fiecare bandă de circulație. Astfel, cu cele 4 canale ale sale sistemul poate monitoriza 2 benzi de circulație.

Camera digitală face 2 poze, din spate (pentru că pe timp de noapte conducătorul auto să nu fie orbit de blitz-ul aparatului foto) autovehiculului care trece pe culoarea roșie a semaforului electric. Prima poză se va face după ce cea de a două buclă de pe sensul de mers de pe bandă de circulație este activată prin prezența unui autovehicul. Intervalul din momentul când apare roșu și până la declanșarea primei poze poate fi setat de utilizator între 0.0-9.9 sec în pași de câte 0.1 sec în funcție de necesitățile utilizatorului. Cea de a doua poză va fi făcută după un interval prestabilit de timp între 0.1-5.9 sec în pași de 0.1 sec.

Stații meteo

Sistemul este format din:

 Stație meteo complexă destinată măsurătorilor și procesărilor primare de date meteo-rutiere (inclusiv starea suprafeței drumului)

 Senzori independenți, montați în puncte diferite de cel al stației și care transmit direct datele la Centrul de control

 Sistem de informare, prognoză și avertizare meteo-rutieră

Stația asigură:

 Măsurarea datelor cu senzorii: temperatură aer, umiditate relativă, detector de precipitații și vizibilitate, presiunea atmosferică, direcția și viteza vântului, starea suprafeței drumului, ambele sensuri, temperatura solului

 Achiziția, procesarea primară și generarea avertizărilor/alarmelor de îngheț și de precipitații recente

 Transmiterea datelor la centrul de control

Sistemul asigură:

 Informarea operatorilor privind starea meteo-rutieră în zonele unde se montează senzori

 Prognoză pe termen scurt (2-3 ore) privind starea suprafeței drumului; Sistemul prezintă prognoza stării vremii sub formă de grafice pentru următoarele 24 de ore.De asemenea se poate vizualiza în timp real o comparație între starea vremii prognozată față de cea reală tot sub forma unui grafic.

 Avertizare și alarmarea operatorilor privind fenomenele care afectează circulația în zonele și în baza informațiilor de la senzorii/stațiile instalate; Avertizarea și alarmarea are praguri multiple, ce pot fi programate de administrator și selectiv de către operator; Alarmarea se poate face atât prin SMS cât și prin e-mail.

 Înregistrarea datelor, avertizărilor și alarmelor pe o perioadă de min 30 zile.

Sistemul este compus dintr-o unitate centrală de procesare a datelor, situată în Centrul de Monitorizare, și aplicația software dedicată. Afișarea datelor va fi realizată prin interfața GUI (Graphical User Interface – Interfața grafica cu utilizatorul) comună tuturor aplicațiilor de monitorizare și informare asupra traficului și a condițiilor de circulație.

Datele meteo-rutiere vor fi prezentate sub următoarea formă:

 Valorile instantanee sub formă tabelară sau histogramă;

 Ca grafice de timp;

 Sub formă de histogramă;

 Sub formă grafică, atașate drumului, vizualizate pe hartă GIS (Geographic

Information System) cu culori specifice;

 Sistemul monitorizează funcționarea tuturor componentelor sistemului. Info calatori în stațiile RATC.

În prezent, circulația mijloacelor de transport în comun se desfășoară după un anumit grafic de circulație. în condiții de trafic intens, în special la orele de vârf, precum și în condiții climaterice nefavorabile, acesta nu mai poate fi respectat. Apar astfel discrepanțe în ceea ce privește sosirea mijloacelor de transport în stații. Reducerea întârzierilor în transportul public este însă limitată și de alți factori cum ar fi: zonele de aglomerație, specificul traseului, lărgimea și starea străzilor. Circulația acestora devine în anumite momente aleatorie.

Prin introducerea unui sistem integrat de informare a călătorilor și supraveghere video, se îmbunătățește siguranță în transportul public pentru călători. Punctualitatea mijloacelor de transport în comun și totodată gradul de atractivitate al acestora va crește în detrimentul autovehiculelor proprietate personală.

Sistemul de informare a călătorilor în stațiile mijloacelor de transport în comun poate fi parte componența a sistemului de management (Public Transport Management).

Pot fi instalate camere de supraveghere video la bordul autobuzelor, precum și panouri de informare a călătorilor, inclusiv în tramvaie. Controlul sistemului de informare a călătorilor și supraveghere video în funcție de timp și locație poate fi realizat de către un computer de bord.

În fiecare stație se pot monta panouri de informare a călătorilor, în stațiile de autobuz/troleibuz precum și în stațiile de tramvai fără peroane sau cu peroane înguste, acestea se pot monta pe stâlpi proprii, iar în stațiile de tramvai cu peroane, pe structură metalică a adăposturilor pentru călători.

Informația prezentată pe aceste panouri poate fi structurată astfel:

 în partea de sus a panoului pot fi prezentate: data și ora exactă, precum și temperatura aerului;

 în partea de mijloc a panoului por fi prezentate pentru fiecare linie de transport: numărul liniei, sensul de circulație, timpul rămas pînă la sosirea următorului vagon.

 in partea de jos a panoului poate fi afișat un rând de text pentru introducerea de mesaje variabile. În vehicul, panourile de informare pot afișa stația următoare și ora exactă. În stațiile terminale panourile pot afișa direcțiile de circulație a doua sau chiar trei mijloace de transport în comun (autobuz/ tramvai; troleibuz/ tramvai; autobuz/ troleibuz; autobuz/tramvai/ troleibuz). Sistemul de informare a călătorilor și supravegherea video reprezintă o componentă a sistemului de management integrat al traficului care va contribui la reducerea timpilor de așteptare în stații a călătorilor.

Managementul parcărilor publice

Aceste parcări pot fi împărțite în două categorii:

 Parcări deschise

Acest tip de parcare este reprezentat de parcările realizate în imediată vecinătate a căilor de acces, fără a avea îngrădit accesul sau ieșirea vehiculelor din acestea.

Sistemul de management al acestui tip de parcare se bazează pe echipamente complet automatizate care să realizeze atât încasarea, cât și eliberarea dovezii de plată pentru o anumită perioadă de timp.

 Parcări închise

Acest tip de parcare este reprezentat de parcările realizate în imediata vecinătate a cailor de acces, în care accesul și ieșirea vehiculelor se face restricționat pe bază de bariere.

Sistemul de management al acestui tip de parcare se bazează atât pe echipamente complet automatizate, care să realizeze atât încasarea, cât și eliberarea dovezii de plată, cât și pe operator uman (pentru realizarea încasării contravalorii perioadei de staționare).

Elementele componente ale sistemului de management al parcărilor închise

 Barieră de intrare

 Barieră de ieșire

 Stand intrare

 Stand ieșire

 Stație automată de plată

 Echipament de management al sistemului tip PC – Casier Manual, inclusiv soft de

gestiune

Acest sistem implementat în Municipiul Iasi este la ora actuală cel mai modern și performant din Europa și a adus o serie întreagă de beneficii Municipiului Iasi și implicit locuitorilor acestuia.

BIBLIOGRAFIE

Urban Transportation, Proceedings of The 2008 MIT-NESCAUM Summer Air Quality Symposium, August 12-13, 2008, Edincott House, Dedham, Massachusetts.

Proceedings of Intelligent Transport Systems in action – Action Plan and Legal Framework for the deployment of Intelligent Transport Systems (ITS) in Europe, Directorate-General for Mobility and Transport, Luxembourg: Publication Office of the European Union, 2011, ISBN: 978-92-79-18475-8, doi: 10.2832/44199, European Union, 2011.

ANDRAȘIU, M.; BACIU, A.; PASCU, A., PUȘCAȘ, E.; TAȘNADI, Al. Metode de decizie multicriteriale. București: Editura Tehnică, 1986.

ANDREICA, M.; STOICA, M.; LUBAN, F. Metode cantitative în management. București: Editura Economică, 1998.

BANCIU, D.; HRIN, R.; MIHAI, G.; ANGHEL, L.; DAVID, A. Inteligentă în transporturi: Sisteme inteligente de transport. București: Editura Capitel, 2005.

BANIAȘ , Ovidiu. Contribuții la conducerea traficului rutier urban utilizând o rețea de senzori wireless ca detector de trafic. Timișoara: Editura Politehnica, 2009.

BOLDUR–LĂłESCU, G. Logica decizională și conducerea sistemelor. București: Editura Academiei Române, 1992.

BOROIU, A. Geografia transporturilor. Pitești: Editura Universitătii din Pitești, 2010.

BOROIU, A. Transporturi de persoane. Pitești: Editura Universitătii din Pitești, 2009.

CIUTACU, Constantin; CHIVU, Luminița. Caracteristici și evoluții ale sectorului transportului rutier de mărfuri din România. București: Centrul de Informare și Documentare Economică, 2008.

DAVIDOR, Y. Genetic Algorithms and Robotics: A Heuristic strategy for Optimization, World scientific. Singapore; New Jersey; London, 1990.

DAVIS, L.D. Handbook of Genetic Algorithms, van Nostrand Reinhold, 1991.

DOBRE, I.; BĂDESCU, A.; IRIMIEA, C. Teoria deciziei, Studii de caz. București: Editura Scripta, 2000.

DOBRE, I.; BĂDESCU, A.; PĂUNA, L. Teoria deciziei. București: Editura ASE, 2007.

EZER, Emilia. Contractul de transport internațional de mărfuri pe șosele. București: Universul Juridic, 2010.

FILIP, F.G.. Decizie asistată de calculator. București: Editura Tehnică, Editura Expert, 2002.

GLEAVE, Steer Davies. Primul Raport Intermediar al studiului „Ex post-evaluare a politicii de aderare 2000-2006 co-finantate de către Fondul European pentru Dezvoltare Regională (Obiectivele 1 și 2), Pachet de lucru 5a: Transport".

KIFOR, Claudiu Vasile; OPREAN, Constantin. Ingineria calității. Îmbunătățirea 6 Sigma. Sibiu: Editura universității ”Lucian Blaga” din Sibiu, 2006.

NEGREA, Ileana. Cercetări privind impactul sistemelor de transport asupra mediului. Timisoara: Editura Politehnica, 2009.

OPREAN, C. Managementul calitătii, Editura Universității ”Lucian Blaga” din Sibiu, 2004.

OPREAN, C.; KIFOR, C. Managementul calitătii, Editura Universității ”Lucian Blaga” din Sibiu, 2002.

OPREAN, C.;Managementul calitătii în economia și organizatia bazate pe cunoștinte. București: Editura AGIR, 2008.

POPA, Mihaela. Evaluarea proiectelor de investiții în infrastructura transporturilor. București; Editura Bren, 2000. 41

RESTEANU, C. MADM: teorie și practică. București: Editura ICI, 2006.

ROȘCA, I.; GHILIC, M.; COCIANU, C.; USCATU, C. Programarea calculatoarelor: știinta unui limbaj de programare teorie și aplicații. București: Editura ASE, 2003.

SMEUREANU, I.; DÂRDALĂ, M. Visual C#.NET. București: Editura CISON, 2004.

VLADU, Cornel Armand; UTA, Cristian ; PARVULESCU, Constantin; FRITZ, Gabriela Karin. Adoptarea de către România a elementelor acquis-ului comunitar referitor la transportul rutier de mărfuri. București: Institutul European din România, 2002.