Managementul Stresului Profesional Si Strategiile de Coping

PROIECT DE CERCETARE – LUCRARE DE LICENTA

Nume si prenume: Dragomir Cristina Elena

Date de contact (email, telefon): [anonimizat], 0760055676

Titlul cercetarii:Agresivitatea în mediul școlar. Forme de manifestare, factori favorizanți, strategii de gestionare a fenomenului

Coordonator :Dna. Irina Anca Tănăsescu

Tema si obiectivele cercetarii.

tema cercetării și sintetic situația cercetărilor privind subiectul ales

Managementul stresului profesional și strategiile ce coping

motivația alegerii temei, indicând domeniile care nu au fost explorate sau care solicită investigații suplimentare și reconsiderări

Stresul profesional reprezintă în prezent, una din cele mai mari provocări din punct de vedere al sănătății, atât fizice cât si psihice, căreia trebuie să îi facem față. La ora actuală societatea și mediul de lucru aduc pe scena vieții angajatului noi tipuri de situații stresante: schimbările sociale rapide și adesea imprevizibile, riscul profesional, incertitudinea, concurența, șomajul generat de multiplele restructurări, necesitatea reorientării profesionale și nu în ultimul rând, diferențele privind nivelul de trai comparativ cu alte categorii sociale. De-a lungul timpului s-a constatat faptul că majoritatea oamenilor reușesc să facă cu bine față perioadelor de stres îndelungat. Cu toate acestea, există situații care se situează deasupra acestui nivel și care se întâlnesc din ce în ce mai des în ultimul timp.

Scopul principal urmărit in elaborarea lucrării a fost acela de a evidenția rolul personalitatii prin variabilele acesteia, trăsăturile de personalitate si respectiv modurile cognitive, ca predictor in gestionarea stresului profesional. Variabilele de personalitate reprezintă un domeniu complex si important in analiza si prognoza stresului profesional. Opțiunea tematică a fost stimulată și de faptul că, deși problematica stresului profesional este mai puțin studiată in teoria romaneasca, pe plan mondial există în schimb nu numai o bogată literatură, dar și numeroase puncte de vedere și maniere de abordare și soluționare a acesteia. Prin obiectivul acestei lucrări am încercat să ofer o alternativă proprie de abordare care, chiar dacă este indiscutabil perfectibilă, se constituie totuși într-un punct de vedere în dezbaterea problematicii stresului profesional.

Variabilele studiate

Definitia operationala a variabilelor (selectarea indicatorilor). Definiti clar variabilele!

Personalitatea reprezintă un ansamblu de caracteristici care definesc modul în care un individ vede și acționează în lume sau mai exact spus ea reprezintă trăsăturile emoționale, cognitive și comportamentale unice fiecarei personane, învățate și dezvoltate prin experiență și relativ consistente de-a lungul timpului.

Inteligența este capacitatea unei persoane de a ințelege mai ușor și mai bine, de a se adapta unor situații noi, de a rezolva o problemă sau o dilemă pe baza experienței acumulate anterior, intr-un cuvant de a face față solicitărilor venite din exterior.

Stresul este un răspuns intern la un stimul sau o situație externă, denumită stresor. Stresul profesional poate fi definit ca un fenomen cu mai multe cauze, reflectat în răspunsurile psihice si fizice ale unei persoane într-o anumită situație de muncă. Acesta se manifestă prin dezechilibrul dintre solicitările impuse de muncă și capacitatea obiectivă sau subiectivă a individului de a le face față

O persoană poate fi afectată de un anumit stresor pe când alta nu; oameni diferiți reacționează diferit la același stresor.

Cum masuram fiecare variabila?

Prima variabilă am măsurat-o cu ajutorul chestionarului ZKPQ (Zuckerman-Kuhlman Personality Questionnaire). Acesta este folosit pentru a evalua cinci factori care constituie dimensiunile Modelului alternativ cu cinci factori (the Alternative Five-Factor Model – AFFM): căutarea impulsivă de senzații, sociabilitatea, neuroticismul-anxietatea, agresivitatea-ostilitatea și activitatea. Modelul AFFM a rezultat dintr-o serie de analize factoriale efectuate asupra unor scale care evaluează dimensiuni fundamentale ale personalității sau ale temperamentului, folosite în cercetări de psihobiologie.

Inteligența generală am măsurat-o cu Testul B.53. In constucția sa, s-a pus accentul pe capacitatea de surprindere a aspectului dinamic al inteligentei. Aceasta, datorită faptului că multe profesii sunt condiționate in practicarea lor de exercitarea unui dinamism intelectual prezent in rezolvarea problemelor cotidiene. Testul poate fi utilizat in licee de specialitate, de cultura generala, in universitati, la personalul industrial cu pregatire medie si superioara cu

scopul diagnosticarii potențialului intelectual.

Pentru a stabili nivelul de stres am utilizat Scala evenimentelor de viață (Life Events Schedule). Aceasta vizează estimarea predictivă a unei reacții patogene la stres, luând în calcul vulnerabilitatea individului.

Și in final, pentu a determina strategia de adaptare la stres, am folosit Scala strategiilor de adaptare la stres (LF). Scala urmarește evidențierea unor informații despre două mari categorii de strategii de adaptare:

-Coping-ul centrat pe problemă, care implică încercările de a stăpâni sau de a reduce stresul, intervenind asupra situației.

-Coping-ul centrat pe emoție cu încercări de a regla răspunsurile emoționale la o situație stresantă.

Exista alti factori care influenteaza relatia intre aceste variabile?

Designul cercetarii

Tipul de cercetare ales si detalii despre organizarea cercetarii

Acesta este un studiu corelațional între modelul cognitiv al reacției la stres și caracteristicile de personalitate.

Metoda folosită este cea psihometrică – prin aplicarea de teste psihologice si determină un tip de analiză cantitativ al datelor.

Ipotezele cercetarii / Intrebarile de cercetare

– Caracteristicile de personalitate influențează modalitatea de percepție a evenimentelor

– Caracteristicile de personalitate determină alegerea strategiilor de coping

Eșantionul (lotul de cercetare)

Marimea lotului de cercetare (daca sunt 2-3 loturi de cercetare se va preciza marimea fiecarui)

Lotul de cercetare este format din 64 de persoane.

Descrierea lotului de cercetare

Lotul de subiecți este format dintr-un grup de 64 de persoane din cadrul aceleiași organizații dintre care 32 sunt de sex feminin, 32 de sex masculin, jumătate cu studii medii si cealată jumătate cu studii superioare.

Metoda de selectie a participantilor

Eșantionarea este una non-probabilistică, cu selecție arbitrară.

Procedura de culegere a datelor

testele psihologice utilizate, alte instrumente – prezentarea lor: scale, factori, autori, etc.

Chestionarul ZKPQ (Zuckerman-Kuhlman Personality Questionnaire) a fost creat pentru a

măsura cinci factori care constituie dimensiunile Modelului alternativ cu cinci factori (the Alternative Five-Factor Model – AFFM): căutarea impulsivă de senzații, sociabilitatea, neuroticismul-anxietatea, agresivitatea-ostilitatea și activitatea. Modelul AFFM (Zuckerman, 2002; Zuckerman, Kuhlman, Joireman, Teta și Kraft, 1993) este rezultatul unui sir de analize efectuate asupra unor scale care măsoară dimensiuni fundamentale ale personalității sau ale temperamentului, acestea fiind utilizate în cercetări de psihobiologie. Spre deosebire de abordarea lexicală a personalității, AFFM-ul pune accentul pe caracteristicile temperamentale ale personalității, acordând importanță aspectelor psihobiologice.

Chestionarul ZKPQ conține 99 de itemi, grupați în șase scale.

Căutarea impulsivă de senzații (19 itemi);

Sociabilitate (17 itemi);

Neuroticism−anxietate (19 itemi);

Agresivitate−ostilitate (17 itemi);

Activitate (17 itemi).

Dezirabilitatea socială (Minciună sau Infrecvență) (10 itemi)

B.53 este un test operativ și poate fi utilizat la diferite nivele de pregatire scolară si profesională. Itemii testului au fost gradati dupa nivelul lor de dificultate fiind dispusi gradat, de la itemi usori spre cei dificili. Deoarece testul B. 53 poate primi o larga aplicabilitate in mediul industrial s-a avut in vedere timpul de examinare in sensul reducerii aplicarii la 15 minute (testul poate fi administrat si fara limita de timp). Testul se regăsește sub forma unui caiet care contine 65 de probleme sub forma de serii de figuri. Subiectul trebuie sa studieze seria-problemă, să găsească regula care stă la baza construcției și sa aleagă figura succesivă.

Scala evenimentelor de viață (Life Events Schedule), îi aparține lui Holmes și Rahe și a fost elaborată în anul 1967. Scala vizează estimarea predictivă a unei reacții patogene la stres, luând în calcul vulnerabilitatea individului. Aceasta conține 43 de tipuri de evenimente, referitoare la schimbări din viața de zi cu zi, toate legate de relațiile familiale, de muncă, de situația financiară, obiceiuri, condiții de trai, etc. În instructaj se solicită subiectului să precizeze evenimentele prin care a trecut în ultimul an de zile. Tensiunea emoțională asociată lor este apreciată, în raport de intensitate, pe o scală de la 100 la 10.

Scala strategiilor de adaptare la stres (LF) îi apartine lui Lazarus și Folkman (de aici și numele) și a fost elaborată în anul 1982 și revizuită ulterior, în anul 1985. Scala urmărește prin intermediul celor 48 de itemi, obținerea de informații despre două mari categorii de strategii de adaptare la stes.

Coping-ul centrat pe problemă, care implică încercările de a stăpâni sau de a reduce stresul, intervenind asupra situației.

Coping-ul centrat pe emoție cu încercări de a regla răspunsurile emoționale la o situație stresantă.

Autorii identifică trei factori centrați pe problemă, respectiv: precauția, acțiunile instrumentale și negocierea și patru centrați pe emoție: fuga de realitate, minimalizarea, autoblamarea și căutarea semnificației. Sprijinul mobilizator include atât itemi centrați pe problemț cât și itemi centrați pe empție.

Procedura de analiză a datelor

Pentru descrierea fenomenelor voi utiliza procente, medii, abateri, iar pentru corelații – coeficientul de corelație.

Relevanta cercetarii

Stresul, numit și “boala noului mileniu”, afectează zilnic milioane de oameni din întreaga lume. Deși există numeroase studii privind legătura dintre variabilele de personalitate și stresul ocupațional, fiecare grup de profesii studiat conduce la rezultate practice, dar acestea nu pot fi facil extinse la nivelul unei profesii sau populații cu alte caracteristici. Lucrarea de față oferă o alternativă proprie de abordare și chiar daca are limitele ei, constituie totuși un punct de vedere în dezbaterea problematicii stresului profesional.

Limitele studiului

Deși acest fenomen reprezintă o problemă la scară mondială, cu greu se pot face generalizări. Având in vedre faptul că esantionul este alcătuit din indivizi care iși desfășoara activitatea in cadrul aceleiași organizații, reacția lor la stres si strategia de coping mai poate fi influențata si de factori de natură internă la care sunt supuși toții membrii și pe care nu îi putem lua în calcul.

Rezultatele ESTIMATE ale cercetării și PROPUNEREA de interpretare a acestora.

Estimez că persoanele care au obținut un scor crescut la activism si sociabilitate (din ZKPQ) au tendința să se centreze mai degrabă pe problemă (coping centrat pe problemă), iar subiectii cu scor screscut la nervozitate/anxietate să caute să evite situația stresantă (coping centrat pe emoție).

IMPORTANT: Completati toate informatiile solicitate si raspundeti la toate intrebarile.

Incercati sa va incadrati in maxim 2-3 paragrafe pentru fiecare intrebare.