Managementul Ariilor Protejate Si Natura 2000

=== 0c86970ac0d2fbcdc6a31c585d8c76cf5814a362_516399_1 ===

MANAGEMENTUL ARIILOR PROTEJATE.

SITUL NATURA 2000 COMANA

CUPRINS

CAPITOLUL 1. ARIILE PROTEJATE – DELIMITĂRI CONCEPTUALE

1.1Scurtă istorie a evoluției ariilor protejate în România

Necesitatea, importanța și delimitarea ariilor protejate

CAPITOLUL 2. DELIMITAREA NATURA 2000

STUDIU DE CAZ

BIBLIOGRAFIE

CAPITOLUL 1. ARIILE PROTEJATE – DELIMITĂRI CONCEPTUALE

Este bine cunoscut că ariile protejate, astfel cu acestea sunt delimitate, contribuie în mod esențial nu doar la conservarea naturii, ci și la protejarea acesteia, ca și a valorilor culturale conținute, în interiorul acestora încercându-se promovarea cât mai bună a managementului durabil dedicat resurselor naturale, dar și celor culturale.

În ceea ce privește managementul ariilor protejate, diversele măsuri ce sunt promovate ori impuse în cadrul ariilor protejate, au capacitatea de a influența în diverse moduri comunitățile din proximitate, ca și de a imprima un anumit trend economic, ca urmare a punerii în aplicare a managementului constituit pe baza diverselor principii dedicate conservării naturii.

Conform Uniunii Mondiale pentru Conservarea Naturii (I.U.C.N.), ariile protejate reușesc să dețină un rol critic în procesul dedicat menținerii vieții pe glob, cele aproape 200 de state ce au semnat așa numita Convenție a Diversității Biologice (respectiv Convention on Biological Diversity – C.B.D.), căzând de acord că acestea se constituie în cea mai eficientă metodă prin care se va reuși conservarea biodiversității la nivel global.

În versiunea Uniunii Mondiale pentru Conservarea Naturii, prin arie protejată se înțelege acel spațiu geografic ce este delimitat clar și desemnat, implicit administrat avându-se în vedere diverse acte legislative ori alte mijloace, principalul scop urmărit fiind realizarea unei conservări a naturii pe termen lung, ca și a conservării diverselor servicii de mediu, respectiv a diverselor valori culturale ce sunt asociate acestora.

În România, prin intermediul Ordonanței de Urgență a Guvernului României nr. 57/2007 vizând regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și a faunei sălbatice, legiuitorul a reușit să definească aria naturală protejată ca fiind „zona terestră, acvatică și/sau subterană în care există specii de plante și animale sălbatice, elemente și formațiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de altă natură, cu valoare ecologică, științifică ori culturală deosebită, care are un regim special de protecție și conservare, stabilit conform prevederilor legale”.

Deseori, ariile protejate (a se vedea Anexa 1) sunt percepute a fi elemente primordiale în cadrul rețelelor ariilor protejate, legislația română reușind să definească și așa-numitele coridoare ecologice (ce leagă între ele ariile protejate), ca fiind acele zone naturale ori amenajate „care asigură cerințele de deplasare, reproducere și refugiu pentru speciile sălbatice terestre și acvatice și în care se aplică unele măsuri de protecție și conservare”.

Scurtă istorie a evoluției ariilor protejate în România

În cursul anului 1935 în țara noastră este înființat primul parc național, respectiv Parcul Național Retezat

În anul 1959 este adoptat Decretul privind ocrotirea naturii

În anul 1954 se reușește elaborarea regulamentului de aplicare al acestui decret dedicat ocrotirii naturii în țara noastră

În cursul anului 1965, în România se ajunsese la existența a 130 de arii protejate, a căror suprafață totală depășea valoarea de 75 de mii de hectare, acestora adăugându-li-se și diverse rezervații forestiere, ca și pădurile protejate prin lege, suprafața totală a acestora apropiindu-se de valoarea aproximativă de 200.000 de hectare la jumătatea deceniului al VIII-lea al secolului trecut

În anul 1973 se reușește adoptarea primei legi dedicate protecției mediului înconjurător

În cursul anului 1990, ulterior căderii regimului socialist din România, se ia decizia constituirii în fondul forestier a unui număr de treisprezece parcuri naționale

În anul 1993 se reușește întocmirea studiilor ce sunt dedicate constituirii parcurilor naționale

Tot în anul 1993 este înființată și Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării – A.R.B.D.D.

În anul 1995 este adoptată forma nouă a Legii privind protecția mediului în țara noastră

În perioada anilor 1999-2000 se reușește înființarea primelor trei administrații ale parcurilor naționale și naturale (vezi Anexa 2), Parcul Național Retezat, Parcul Natural Vânători Neamț și respectiv Parcul Național Piatra Craiului.

În anul 2000 este adoptată Legea 5 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III-a arii protejate, în conținutul căreia este inclusă și lista diverselor arii protejate ce erau considerate a fi de interes național în acel moment

În cursul anului 2001 este promulgată prima lege dedicată ariilor protejate și conservării biodiversității, respectiv Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei sălbatice, ce a fost ulterior aprobată prin intermediul Legii 462/2001

În cursul anului 2002 este declanșat procesul dedicat clarificării și implicit delimitării diverselor limite ale ariilor protejate existente, ca și materializarea acestora, ulterior fiind înființate primele administrații, în paralel cu conceperea legislației dedicate ariilor protejate

În cursul anului 2003 sunt adoptate diversele acte normative dedicate ariilor protejate, prin intermediul cărora se reușește legiferarea limitelor acestor arii, definirea zonării interne ca și precizarea diverselor măsuri de management, inclusiv a procedurii privind încredințarea spre administrate. Din categoria acestor acte normative enumerăm doar Hotărârea de Guvern nr. 230/2003 privind delimitarea rezervațiilor biosferei, parcurilor naționale și parcurilor naturale și constituirea administrațiilor acestora, Ordinul nr. 552/2003 privind aprobarea zonării interioare a parcurilor naționale și a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesității de conservare a diversității biologice, ca și Ordinul nr. 850/2003 privind procedura de încredințare a administrării sau de atribuire a custodiei ariilor naturale protejate

În anul 2004 are loc încheierea mai multor contracte de administrare privind un număr de 16 parcuri naționale și naturale între ministerul de resort, respectiv Ministerul Mediului și Gospodăririi și Regia Națională a Pădurilor – Romsilva

În anul 2005, prin intermediul Hotărârii nr. 1581/2005 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone se reușește instituirea regimului de arie protejată pentru Parcul Național Defileul Jiului, a unui număr de trei rezervații naturale (respectiv Complexul Geologic Racoșul de Jos, Mlaștina Hergheliei și Muzeul Trovanților) ca și a primei arii de protecție specială avifaunistă, Pădurea Ciuașului

În același an este eliberat acordul privind administrarea Parcului Național Buila Vânturarița, a Geo-parcului Dinozaurilor Țara Hațegului, a Geo-parcului Platoul Mehedinți, ca și a Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior

În anul 2006 încep discuțiile pentru înființarea unei agenții speciale, respectiv a Agenției Naționale de Arii Protejate

Tot în anul 2006 se realizează și desemnarea ca sit RAMSAR -Zona Umedă de Importanță Internațională a Parcului Natural Lunca Mureșului

În anul 2007, prin intermediul Hotărârii nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România se reușește desemnarea S.P.A., respectiv a ariilor speciale de importanță avifaunistică

În același an, prin intermediul Ordinului nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, se reușește desemnarea pS.C.I., respectiv a siturilor de importanță comunitară

În anul 2008 se ia decizia, prin intermediul Legii nr. 95/2016 privind înființarea Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate și pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice să se înființeze A.N.A.P., respectiv a Agenției Naționale pentru Arii Protejate

Necesitatea, importanța și delimitarea ariilor protejate

Este cunoscut faptul că ariile protejate se dovedesc a fi primordiale în cadrul acțiunii dedicate conservării capitalului natural, ca și al capitalului cultural, mai ales prin prisma faptului că în interiorul acestora se regăsesc semnificative reprezentări ale biodiversității, ca și ale valorilor culturale și naturale.

Din acest considerent, diversele măsuri dedicate managementului acestor arii sunt astfel elaborate și implicit implementate încât să se reușească menținerea și implicit refacerea (în situațiile în care aceasta se impune) a diverselor ecosisteme naturale, ca și a populațiilor speciilor sălbatice, în paralel cu identificarea diverselor soluții dedicate folosirii cât mai durabile a diverselor resurse naturale de care dispune țara noastră.

În ceea ce privește înființarea ariilor protejate, ca și asigurarea unui management adecvat al acestor arii, se remarcă faptul că acestea se impun mai ales ca urmare a faptului că ele se constituie:

Într-un mijloc ideal al conservării in-situ, prin prisma suprafețelor impresionante prin care sunt desemnate, cu includerea diverselor ecosisteme naturale, ca și a ecosistemelor seminaturale cu semnificație specială

Într-o modalitate deosebită prin care se poate conserva, ca și monitoriza diversele ecosisteme naturale, respectiv seminaturale

În adevărate zone model, în interiorul cărora se pot derula, în condiții de maximă eficiență, acțiuni dedicate conservării ecosistemelor naturale, respectiv a ecosistemelor seminaturale

În ciuda faptului că în cadrul ariilor protejate se urmărește o conservare a biodiversității, ca și a diverselor valori naturale, respectiv valori culturale, prin intermediul managementului acestora se pot avea în vedere obiective diverse, ce pot să se diferențieze deosebit de la o arie protejată la o alta, chiar dacă pentru orice tip de arie protejată prioritară este conservarea naturii.

Se remarcă astfel în mod evident diferențele dintre diversele obiective de management existente în cadrul ariilor protejate în care atenția este concentrată pe protecția dedicată menținerii proceselor naturale și a ecosistemelor, și obiectivele de management din cadrul ariilor protejate în care se urmărește identificarea diverselor soluții dedicate menținerii, ca și promovării unei utilizări durabile a diverselor resurse naturale.

În ceea ce privesc obiectivele de management dedicate ariilor protejate, se remarcă:

Realizarea cercetărilor științifice diverse

Realizarea unei protecții a sălbăticiei (respectiv în cadrul zonelor în care nu se remarcă nici o intervenție umană), cu excluderea tuturor formelor de exploatarea resurselor naturale ce se poziționează în regim contrar cu cel al diverselor obiective ale managementului ariilor protejate

Realizarea unei protecții a diversității speciilor

Realizarea unei protecții a diversității genetice

Realizarea menținerii diverselor servicii de mediu

Realizarea protecției diverselor caracteristici naturale ale ariei protejate respective, ca și a caracteristicilor culturale

Realizarea unei educații corespunzătoare

Promovarea turismului

Promovarea diverselor activități dedicate recreerii

Realizarea unei utilizări durabile a diverselor resurse existente în interiorul ariei protejate, ca și a ecosistemelor naturale

Realizarea menținerii diverselor activități culturale, respectiv a activităților tradiționale din zona acestor arii

Prin prisma diverselor obiective ale managementului ariilor protejate într-o anumită zonă se poate realiza și includerea respectivei arii protejate într-o anumită categorie a ariilor protejate, respectiv într-o anumită categorie a managementului ariilor protejate.

Această delimitare a ariilor protejate este necesară mai ales în cadrul unu context tehnic, în acest fel reușindu-se ca totalitatea persoanelor ce sunt implicate, în diverse moduri, în activitățile dedicate conservării la nivelul ariilor protejate, să aibă la dispoziție un sistem de definirea obiectivelor managementului ariilor protejate de tip unitar, în paralel cu existența unor minime măsuri ale managementului ariilor protejate, avându-se în vedere diversele obiective ale managementului ce sunt urmărite.

Din acest motiv, se realizează stabilirea diverselor standarde ale managementului ariilor protejate, ce sunt caracteristice fiecărei categorii, anterior enumerate, în așa fel încât să se reușească impunerea unui minim nivel al conservării, ce să fie unanim acceptat de către marea majoritate a specialiștilor, ca și prevenirea aparițiilor unor potențiale confuzii ori neînțelegeri, vizând nivelul protecției, respectiv al conservării din interiorul unei anumite arii protejate.

În România, prin intermediul Ordonanței de urgență a Guvernului României nr. 57/2007 vizând regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, în conținutul căreia s-a reușit și definirea ariei naturale protejate, s-a reușit delimitarea mai multor categorii ale ariilor protejate, instituindu-se un regim al protecției, conservării și utilizării diferențiat, respectiv:

Arii protejate de interes național, cu mențiunea că singura condiție ca o anumită zonă să se declare a fi arie protejată de interes național este ca în interiorul acesteia să se regăsească diverse valori naturale semnificative și reprezentative interesului național, ca și valori culturale. În această categorie sunt incluse:

Rezervațiile științifice – prin acestea definindu-se ariile naturale ce sunt protejate și în interiorul cărora principalele scopuri ce sunt avute în vedere includ „protecția și conservarea unor habitate naturale terestre și/sau acvatice, cuprinzând elemente reprezentative de interes științific sub aspect floristic, faunistic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic sau de altă natură”, mărimea acestora fiind influențată de „arealul necesar pentru asigurarea integrității zonei protejate”. În cadrul acestor tipuri de arii protejate de interes național, se remarcă faptul că managementul specific are în vedere asigurarea unui „regim strict de protecție prin care habitatele sunt păstrate într-o stare pe cât posibil neperturbată. În aceste zone se interzice desfășurarea oricăror activități umane, cu excepția activităților de cercetare, educație și de ecoturism cu limitările descrise în planurile de management, cu acordul forului științific competent și al administratorului rezervației științifice”.

Parcurile naționale – reprezintă acele arii naturale protejate în cadrul cărora se urmărește „protecția și conservarea unor eșantioane reprezentative pentru spațiul biogeografic național, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub aspectul fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic sau de altă natură, oferind posibilitatea vizitării în scopuri științifice, educative, recreative și turistice”, în vreme ce în cadrul managementului acestora se are în vedere asigurarea menținerii „cadrului fizico-geografic în stare naturală, protecția ecosistemelor, conservarea resurselor genetice și a diversității biologice în condiții de stabilitate ecologică, prevenirea și excluderea oricărei forme de exploatare a resurselor naturale și a folosințelor terenurilor, incompatibilă scopului atribuit”, stabilirea regimului de gospodărire realizându-se prin „regulamente și planuri proprii de protecție și conservare aprobate de autoritățile naționale științifice și administrative abilitate, potrivit dispozițiilor prezentei ordonanțe de urgență”.

Monumentele naturii – reprezintă ariile naturale protejate, în interiorul cărora se are în vedere „protecția și conservarea unor elemente naturale cu valoare și semnificație ecologică, științifică, peisagistică deosebite, reprezentate de specii de plante sau animale sălbatice rare, endemice ori amenințate cu dispariția, arbori seculari, asociații floristice și faunistice, fenomene geologice – peșteri, martori de eroziune, chei, cursuri de apă, cascade și alte manifestări și formațiuni geologice, depozite fosilifere, precum și alte elemente naturale cu valoare de patrimoniu natural prin unicitatea sau raritatea lor”. În situația în care acestea nu sunt incluse în cadrul perimetrului zonelor aflate într-un regim al protecției „pentru asigurarea integrității lor se vor stabili zone de protecție obligatorie, indiferent de destinația și de deținătorul terenului”

Rezervațiile naturale – reprezintă ariile naturale protejate, în interiorul cărora se are în vedere „protecția și conservarea unor habitate și specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic”, a căror mărime este definită „de arealul necesar asigurării integrității elementelor protejate” și în cadrul cărora managementul se realizează la nivel diferențiat, avându-se în vedere „caracteristicile acestora, prin măsuri active de gospodărire pentru a asigura menținerea habitatelor și/sau în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunități biotice”.

Parcurile naturale – reprezintă ariile naturale protejate, în interiorul cărora se are în vedere „protecția și conservarea unor ansambluri peisagistice în care interacțiunea activităților umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zonă distinctă, cu valoare semnificativă peisagistică și/sau culturală, deseori cu o mare diversitate biologică”, în interiorul acestora managementul având rolul menținerii „interacțiunii armonioase a omului cu natura prin protejarea diversității habitatelor și peisajului, promovând păstrarea folosințelor tradiționale ale terenurilor, încurajarea și consolidarea activităților, practicilor și culturii tradiționale ale populației locale”.

Arii protejate de interes comunitar – respectiv siturile Natura 2000, în categoria cărora se remarcă:

Siturile de importanță comunitară – reprezintă ariile naturale protejate, în interiorul cărora se are în vedere „protecția și conservarea unor zone de habitat natural în cuprinsul cărora există elemente naturale a căror valoare este recunoscută ca fiind de importanță universală”, cu mențiunea că mărimea arealului este influențată de „cerințele pentru asigurarea integrității și conservării elementelor supuse acestui regim de protecție”, în interiorul acestora regăsindu-se și „comunități umane ale căror activități sunt orientate pentru o dezvoltare compatibilă cu cerințele de protecție și conservare ale sitului natural”. În ceea ce privește managementul acestor situri naturale ale patrimoniului natural universal, el este realizat avându-se în permanență diverse regulamente și „planurile proprii de protecție și conservare, cu respectarea prevederilor Convenției privind protecția patrimoniului mondial cultural și natural, de sub egida UNESCO”

Ariile speciale de conservare – reprezintă ariile naturale protejate, în interiorul cărora se are în vedere „conservarea, menținerea și, acolo unde este cazul, readucerea într-o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale și/sau a populațiilor speciilor pentru care situl este desemnat”, ele fiind „special desemnate pentru conservarea tipurilor de habitate naturale și a habitatelor speciilor prevăzute” în mod expres în conținutul legii. În cadrul acestor arii speciale de conservare, managementul presupune „planuri de management adecvate specifice siturilor desemnate sau integrate în alte planuri de management și măsuri legale, administrative sau contractuale în scopul evitării deteriorării habitatelor naturale și a habitatelor speciilor, precum și a perturbării speciilor pentru care zonele au fost desemnate”.

Ariile de protecție avifaunistică

Arii protejate de interes internațional – ce au primit statutul:

Rezervațiilor biosferei, ce a fost acordat de către Man and the Biosphere Programme (M.A.B.) U.N.E.S.C.O.

Zonelor umede de importanță internațională, respectiv situri RAMSAR – acestea fiind delimitate în funcție de prevederile ce sunt incluse în conținutul Convenției vizând o conservare a zonelor umede ce au importanță internațională

Siturile naturale din cadrul patrimoniului natural, ce sunt universal recunoscute de către Man and the Biosphere Programme (M.A.B.) U.N.E.S.C.O.

Geoparcurile – statutul acestora fiind conferit în conformitate cu reglementările impuse de U.N.E.S.C.O., ca și de The European Geoparks charter,

Arii protejate de interes județean sau de interes local – includ diversele zone în interiorul cărora se regăsesc valori considerate a fi reprezentative și semnificative la nivel județean ori local, acestea fiind delimitate doar la nivelul domeniului public al diverselor unități administrativ teritoriale, respectiv domeniul privat al acestora

CAPITOLUL 2. DELIMITAREA NATURA 2000

Țara noastră, în calitatea sa de membru al Uniunii Europene, și-a luat angajamentul implementării legislației dedicate conservării biodiversității, sens în care a fost creată rețeaua Natura 2000, ce include diverse zone protejate, în conținutul cărora se regăsesc eșantioane reprezentative al unor specii sălbatice, ca și al habitatelor naturale, ce prezintă un interes comunitar.

Ca urmare a menținerii pe termen lung a acestor eșantioane reprezentative, dedicate speciilor sălbatice, ca și diverselor habitate naturale, România garantează conservarea biodiversității la nivelul întregului său teritoriu, acestea fiind, de altfel, percepute ca fiind adevărate sisteme suport dedicate dezvoltării constante a sistemului economic național.

Prin specii de interes comunitar, respectiv prin habitatele interesului comunitar se înțelege acele specii/habitate ce sunt fie rare, fie pe cale de a fi periclitate la nivelul zonei europene, cu precizarea că o parte dintre aceste habitate/zone își găsesc o bună reprezentare pe teritoriul țării noastre, indiferent că vorbim despre suprafețe extinse ale acestor habitate ori de populații majoritar viabile, în cazul speciilor de interes comunitar.

În acest context, se remarcă necesitatea desemnării Siturilor de Importanță Comunitară, cu mențiunea că, în eventualitatea în care se țara noastră înțelege să nu protejeze un anumit habitat ori o anumită specie, ce pe teritoriul național nu este periclitat ori pe cale de dispariție, este impusă obligația solicitării derogării de la prevederile conținute în cadrul directivelor europene în domeniu,, derogare ce este aprobată doar în condițiile existenței unor argumente științifice solide (cazul ursului, care reprezintă o specie de interes comunitar și care în România are o foarte bună reprezentare).

Rețeaua Natura 2000 a fost realizată ca urmare a implementării diverselor normative europene în domeniu, cele mai reprezentative fiind:

Directiva Păsări a Uniunii Europene, respectiv Directiva 79/409 din 2.04.1979 privind protejarea și conservarea păsărilor sălbatice, ce a fost implementată prin intermediul Hotărârii de Guvern nr. 1284/2007 vizând declararea ariilor de protecție specială avifaunistică, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în Romania, ulterior completată prin intermediul Hotărârii de Guvern nr.971/2011 vizând declararea ariilor de protecție specială avifaunistică, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în Romania

Directiva Habitate a Uniunii Europene, respectiv Directiva 92/43 din 21.04.1992 vizând conservarea habitatelor naturale și a faunei și florei sălbatice, ce a fost implementată prin intermediul Ordinului Ministrului Mediului și Dezvoltării Durabile nr. 1.964/2007 vizând instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, ca și prin intermediul Ordinului nr. 2.387 din 29.09. 2011 privind modificarea Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România

Astfel, ca urmare a prevederilor incluse în conținutul :

Directivei Păsări a Uniunii Europene, s-a reușit constituirea S.P.A. – Ariile de Protecție Specială Avifaunistică

Directivei Habitate a Uniunii Europene, s-a reușit constituirea S.C.I. – Siturile de Importanță Comunitară

În categoria siturilor incluse în Natura 2000, remarcăm:

Situl Apuseni – ce se află localizat în zona județelor Cluj, Bihor și Alba, întinzându-se pe o suprafață totală de 75.943 hectare și incluzând mai multe arii protejate, dintre care amintim doar: Parcul Natural Apuseni, Peștera Scărișoara, Complexul Carstic din Valea Ponorului, Peștera Coiba Mare, Peștera Cetatea Rădesei, Poiana Florilor, Peștera Ghețarul de la Vârtop, Peștera lui Micula, Platoul Carstic Padiș, etc.

Situl Bucegi – ce se întinde pe suprafața județelor Brașov, Dâmbovița și Prahova, având o suprafață totală de 38.787 hectare și incluzând Parcul Natural Bucegi (cu Abruptul Bucșoiu, Gaura și Mălăești),  Peștera – Cocora (respectiv Valea Horoabei – Cocora), Munții Bucegi, Poiana Crucii, Zănoaga, Cheile Tătarului, Locul fosilifer de la Vama Strunga, etc.

Situl Cheile Nerei Beușnița – aflat în județul Caraș Severin, cu o suprafață de 37.719 hectare

Situl Câmpia Ierului – ce se află în zona județelor Satu Mare și Bihor, suprafața totală a sa fiind de 21.283 hectare

Situl Călimani Gurghiu – aflat în județele Suceava, Mureș și Harghita, cu o suprafață de 143.936 hectare

Situl Ceahlău – aflat în județul Neamț, cu o suprafață de 7.737 hectare

Situl Cheile Bicazului – Hășmaș – aflat în județul Harghita, cu o suprafață de 7.642 hectare – acesta este un Site de Importanță Comunitară

Situl Ciucaș– aflat în județele Brașov și Prahova, cu o suprafață de 21.864 hectare

Situl Vânători Neamț – aflat în județul Neamț, cu o suprafață de 30.206 hectare – acesta este un Site de Importanță Comunitară

Situl Ciuperceni – Desa – aflat în județul Dolj, cu o suprafață de 39.865 hectare

Situl Coridorul Jiului – aflat în județul Dolj, ca și în județul Gorj, cu o suprafață de 71.452 hectare

Situl Cozia – aflat în județul Vâlcea, are o suprafață de 16. 760 hectare

Situl Domogled – Valea Cernei – aflat în județul Gorj, în județul Mehedinți, dar și în județul Caraș Severin, are o suprafață de 62.171 hectare – este S.C.I.

Situl Valea Călmățuiului – aflat în județul Buzău, ca și în județul Brăila, are o suprafață de 17.923 hectare – este S.C.I.

Situl Tusa – Barcău – aflat în județul Sălaj, are o suprafață de doar 10 hectare (include renumita Rezervație peisagistică Tusa Barcău) – este Sit de Importanță Comunitară

Situl Slănic – aflat în județul Bacău, are o suprafață de 1.408 hectare – este S.C.I

Situl Râul Prut – aflat în județele Vaslui și Iași, are o suprafață de 11. 861 hectare – este, de asemenea, S.C.I.

Situl Podișul Nord – Dobrogean – aflat în județul Tulcea, are o suprafață de 84. 812 hectare, fiind și acesta un Sit de Importanță Comunitară, etc.

În categoria S.P.A., respectiv a Ariilor de Protecție Specială Avifaunistică, amintim doar:

Balta Mică a Brăilei – cu amplasare în județul Ialomița, ca și în județul Brăila, având o suprafață totală de 25.845 hectare – include Parcul Natural Balta Mică a Brăilei

Cheile Bicazului – Hășmas – cu amplasare în județul Neamț, ca și în județul Harghita, având o suprafață totală de 7.961 hectare – include Cheile Bicazului, Cheile Șugăului, Lacul Roșu, Masivul Hășmașul Mare, Peștera Munticelu, etc.

Cheile Nerei – Beușnița – cu amplasare în județul Caraș Severin, având o suprafață totală de 40.422 hectare – include Cheile Nerei, Cheile Carașului, Parcul Național Semenic, Parcul Natural Porțile de Fier, Parcul Național Cheile Nerei, Valea Ciclovei, etc.

Comana – cu amplasare în județul Giurgiu având o suprafață totală de 24.956 hectare – include Parcul Natural Comana

Confluența Jiu – Dunăre – cu amplasare în județul Dolj, având o suprafață totală de 18.800 hectare

Confluența Olt-Dunăre – cu amplasare în județul Olt, ca și în județul Teleorman, având o suprafață totală de 20.960 hectare

Domogled – Valea Cernei – cu amplasare în județul Gorj, ca și în județul Caraș Severin și în Mehedinți, având o suprafață totală de 66.617 hectare

Frumoasa – cu amplasare în județele Sibiu, Alba, ca și în județul Vâlcea, are o suprafața totală de 130.980 hectare

Munții Retezat – cu amplasare în județul Caraș Severin, județul Hunedoara și județul Gorj, are o suprafață totală de 38.140 hectare, incluzând Parcul național Retezat, Geoparcul Dinozaurilor „Țara Hațegului”, Peștera cu Corali, Parcul Național Domogled – Valea Cernei, Peștera Zeicului, Rezervația științifică Gemenele, etc.

Lunca Mureșului Inferior – cu amplasare în județele Timiș și Arad, având o suprafața totală de 17.428 hectare

Grădiștea Muncelului Cioclovina – cu amplasare în județul Hunedoara, având o suprafața totală de 38.060 hectare

Munții Rodnei – cu amplasare în județul Maramureș, ca și în județul Bistrița Năsăud, are o suprafața totală de 54.832 hectare

Mlaștina Sarchinez – cu amplasare în județul Timiș, având o suprafața totală de 268 hectare

STUDIU DE CAZ

În cadrul STUDIULUI DE CAZ al prezentei lucrări de diplomă, denumită „Managementul ariilor protejate” se va avea în vedere analizarea planului de management ce a fost aplicat în cadrul Sitului Natura 2000 Comana, care prin intermediul Hotărârii de Guvern nr. 2151/2004, a fost declarat arie protejată – interes național, suprafața totală a acestuia fiind de 24.963 hectare.

Declarat în cursul anului 2007 ca fiind parte integrantă din cadrul rețelei ecologice de tip european, Natura 2000, Situl Natura 2000 Comana are în componența sa:

S.C.I. ROSCI0043 Comana, ca urmare a Ordinului nr. 1964/2007, aparținând Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile

S.P.A. ROSPA0022 Comana, ca urmare a Hotărârii de Guvern nr. 1284/2007

Ulterior revizuirii legislative din anul 2011, întreaga suprafață a acestui sit s-a constituit ca urmare a suprapunerii S.C.I. cu S.P.A., ale căror suprafețe au fost dublate cu suprafața aferentă Parcului Natural Comana.

În interiorul Parcului Natural Comana au fost identificate trei arii naturale ce se bucură de statutul protecției în domeniu, respectiv:

Rezervația Oloaga-Grădinari, ce are o suprafață totală de 249,4 hectare și care este delimitată în vederea protejării speciei Ruscus aculeatus, ca și pentru protejarea habitatului forestier

Rezervația Padina Tătarului, în suprafață totală de 231.4,4 hectare, ce a fost desemnată în vederea protejării speciei Paeonia peregrina ssp. Romanica

Balta Comana, a cărei suprafață este de 1206,4 hectare, zona fiind considerată a fi habitat de zonă umedă, ce este caracteristică diverselor specii acvatice, cu precădere peștii și păsările

Toate aceste arii naturale au fost incluse în cadrul zonei de protecție a Parcului Natural Comana, pe lângă ele reușindu-se și delimitarea altor zone protejate, cu importanță deosebită peisagistică, faunistică, dar și floristică, respectiv:

Zona Fântânele, zonă de pădure, în suprafață totală de 163,6 hectare

Zona Măgura-Zboiu, zonă de pădure, dar și de pârâu, în suprafață totală de 106,5 hectare

Zona Puieni, în suprafață totală de 15,3 hectare

Zona Crânguri, zonă de pădure, în suprafață totală de 117,2 hectare

Zona Valea Hoților, zonă de pădure, în suprafață totală de 25,6 hectare

Zona Valea Gurbanului, zonă de pădure, în suprafață totală de 110,4 hectare

Zona Sărăturile Comana Grădiștea, cu o suprafață totală de 99,6 hectare

Principalul scop pe care autoritățile l-au avut în vedere în momentul declarării Parcului Natural Comana ca arie protejată l-a constituit protejarea:

Întregii diversități faunistice și floristice ce au fost sesizate în zona menționată

Totalității habitatelor ce sunt caracteristice diverselor specii vulnerabile

Totalității habitatelor ce sunt caracteristice diverselor specii periclitate și/sau specii rare, fie acestea vegetale ori animale

Diverselor zone considerate a fi speciale prin prisma interesului științific, a interesului istoric ori a interesului peisagistic

Ulterior demersului dedicat constituirii acestui parc natural, s-a luat decizia încadrării Parcului Natural Comana, prin intermediul mai multor acte de tip normativ, nu doar în categoria siturilor Natura 2000, ci și în categoria siturilor Ramsar.

Ca urmare a acestui multiplu statut ce i-a fost atribuit, Parcul Natural Comana, ale cărui limite s-au dovedit a corespunde cu limitele sitului Ramsar și diferite, pe alocuri, limitelor siturilor Natura 2000, a necesitat un plan de management al ariei protejate de tip „ad summum”, cu impunerea unei limite unice perimetrale, ce a fost determinată ca urmare a suprapunerii spațiale specifice categoriilor atent delimitate.

Desemnat prin intermediul Hotărârii de Guvern nr. 1284/2007 ca sit de protecție avifaunistică, situl Natura 2000 Comana, a fost recunoscut ulterior și drept sit de importanță comunitară, în acest sens fiind emis Ordinul Ministrului Mediului și Dezvoltării Durabile nr. 776/2007 vizând instituirea regimului de arie naturală protejată, ulterior modificat prin intermediul Ordinului numărul 1964/2007.

Prin prisma teritorială, se remarcă faptul că situl se dezvoltă concentric în proximitatea Parcului Natural Comana, poziționat pe teritoriului județului Giurgiu.

În cadrul planului de management dedicat Parcului Natural Comana s-a avut în vedere, în principal atât promovarea, cât și transpunerea ulterioară în practică, a diverselor principii dedicate gestionării în mod durabil a resurselor regenerabile, ca și a resurselor de tip neregenerabil, existente în interiorul ariei protejate, avându-se în vedere necesitatea conservării speciilor, a habitatelor, dar și necesitatea conservării peisajului.

În plus, tot în categoria obiectivelor ce au fost avute în vedere în planul de management al sitului ce face obiectul prezentului STUDIU DE CAZ, au fost incluse și:

Procesul dedicat încurajării și respectiv dezvoltării diverselor activități de tip ecoturistic ce se derulează în zonă

Dezvoltarea constantă a infrastructurii sitului

În acest sens, s-a luat în calcul faptul că, prin intermediul nu doar a derulării rezultatelor obținute în cadrul diverselor activități dedicate conservării fainei și a florei în zonă, ci și a mediatizării constante a acestora, avându-se în vedere permanenta informare a diverselor comunități locale, ca și a factorilor cu competențe în domeniul dedicării zonelor de acest gen, se va realiza :

Dezvoltarea nivelului înțelegerii dedicate necesității constante a protejării respectivei arii naturale

O dezvoltare a comunității locale, respectiv a comunității regionale

Promovarea constantă a identității locale

Inițierea și ulterior dezvoltarea diverselor activități de tip tradițional, specifice zonei

O gestionare cât mai sustenabilă a diverselor resurse naturale existente în zona Parcului Natural Comana

Identificarea și ulterioara implementare a diverselor soluții de tip alternativ, special dedicate proceselor ce ar putea, în diverse moduri, să aducă afectări respectivei zone protejare

S-a remarcat faptul că în vederea menținerii statutului de conservate, dedicat unor specii, ca și a unor habitate ce au fost identificate pe teritoriul Parcului Natural Comana, în paralel cu dezvoltarea acestui statut, s-au impus diverse intervenții de tip activ, în vederea nu doar a realizării unei reconstrucții ecologice, ci și a renaturării unor zone din interiorul ariei protejate.

În cadrul planului de management aplicat acestui site Natura 2000, s-a luat în calcul și faptul că, din totalitatea ariilor naturale de importanță deosebită ce au fost delimitate în interiorul Parcului Natural Comana, se impune acordarea unei atenții deosebite zonei Balta Comana, grav afectată a urmare a numeroaselor lucrări dedicate desecării, ce au fost realizate la nivelul inferior acesteia.

Astfel, s-a stabilit faptul că nu doar urmare a drenării apei din zona Balta Comana, ci și datorită distrugerii habitatelor naturale de reproducerea pasărilor acvatice s-a ajuns la o reducere dramatică a populațiilor în rândul mai multor specii, cele mai afectate fiind cele migratoare, regăsite în conținutul diverselor liste dedicate speciilor protejate.

În vederea refacerii acestor habitate acvatice, ce au fost afectate în mod deosebit, în cadrul planului de management al Parcului Natural Comana au fost incluse numeroase intervenții de amploare dedicate reconstrucției ecologice, ce au inclus și o barare la nivelul cursului râului Neajlov, barare ce s-a realizat la nivelul inferior al acestuia.

Intervențiile, vitale pentru o refacere a regimului hidrologic în zonă, au fost realizate în cadrul unui proiect dedicat reconstrucției ecologice a Bălții Comana realizat de către autoritățile județene din zonă, în parteneriat cu administrația sitului Natura 2000 Parcul Natural Comana, planul de management având în vedere aplicarea acestora și în diverse alte zone în care s-a constatat, de asemenea, degradarea ecologică.

S-a remarcat, de asemenea, faptul că diversele arii naturale considerate a fi

de interes științific și care au fost delimitate în zona fondului forestier ce este gestionat de către Ocolul Silvic Comana, arii ce se află în proprietatea statului român, ca și în parțială proprietate privată, sunt într-o stare de conservare relativ bună, în cadrul acestora apreciindu-se ca respectate diversele criterii dedicate protejării, în limitele limitelor impuse de planurile managementului.

În cadrul planului de management al Parcului Natural Comana s-a avut în vedere și elaborarea și ulterior implementarea Regulamentului Parcului Natural Comana, după ce s-a realizat și constituirea structurii dedicate administrării ariei protejate, la nivelul Direcției Silvice Giurgiu, parte a Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva.

De asemenea, în conținutul planului de management se regăsesc incluse și numeroase măsuri dedicate managementului specific siturilor de tip Natura 2000, ca și acțiuni de management ce au în vedere diverse obiective de conservarea rețelei Natura 2000, dintre care amintim:

Realizarea cartării diverselor habitate de interes comunitar ce au fost identificate în situl Comana

Identificarea potențialelor amenințări în zona Parcului Natural Comana

O evaluare constantă a statutului de conservare a ariei protejate

Ca urmare a complexului studiu biologic ce a fost realizat în zona Ariei Naturale Protejate Comana s-a reușit evidențierea importanței științifice a diverselor ecosisteme naturale existente în zonă, cu o diversitate deosebită, ce este tipică zonei câmpiei sudice, în care se remarcă caractere specifice deosebit de puternice (deseori unicat), ce sunt alternate cu terenuri agricole, terenuri umede, dar și numeroase așezări rurale.

În cadrul planului de management privind Situl Natura 2000 Comana, atât pentru S.C.I. Comana cât și pentru S.P.A. Comana s-au avut în vedere următoarele obiective:

Realizarea unei conservări pe termen lung a diverselor specii de interes comunitar, ca și a habitatelor din aceeași categorie, ce au fost identificate la nivelul sitului, în acest fel realizându-se stoparea declinului semnalat la nivelul biodiversității

Realizarea protejării biodiversității la nivelul Sitului Natura 2000 Comana, ca și parte integrantă din cadrul biodiversității României și inclusiv a biodiversității europene

Promovarea constantă și eficientă a diverselor activități de natură economică ce se dovedesc a fi nu doar durabile, ci și benefice

În vederea atingerii tuturor acestor obiective, au fost elaborate și adoptate numeroase măsuri, ce urmează a fi menționate în cuprinsul STUDIULUI DE CAZ al prezentei lucrări de diplomă, denumite „Managementul ariilor protejate”.

Astfel, în categoria măsurilor dedicate protejării, ca și conservării diverselor nevertebrate acvatice ce au fost identificate în zona Sitului Natura 2000 Comana, au fost incluse:

Interzicerea diverselor activități privind regularizarea cursurilor naturale de apă din întreaga zonă protejată

Interzicerea realizării extracțiilor agregatelor minerale din zona albiilor minore ale râurilor din aria protejată

Interzicerea permanentă a arderii vegetației de tip macrofitic emersă

O interzicere a recoltării, respectiv a extragerii vegetației de tip macrofitic submerse

O monitorizare permanentă, pentru stoparea oricăror eventuale forme ale poluării fizice ori a poluării chimice

Interzicerea de a se introduce speciile alohtone de pești ori a speciilor din alte vertebrate, în cazul cărora regimul trofic vizează includerea de nevertebrate acvatice

Interzicerea realizării amenajărilor unor ferme piscicole la nivelul bazinelor acvatice naturale din aria protejată, etc

În categoria măsurilor dedicate protejării, ca și conservării diverselor nevertebrate din agrosistemele ce au fost identificate în zona Sitului Natura 2000 Comana, au fost incluse:

Menținerea, pe perioada de iarnă, a unor benzi de teren arabil ce nu vor fi lucrate

Diminuarea gradului de intensificarea lucrărilor agricole din zona ariei protejate

Diminuarea suprafețelor monoculturilor, ca și mozaicarea diverselor terenuri agricole din zona ariei protejate

O menținere a pajiștilor, ca și pășunilor permanente, în paralel cu asigurarea nivelului minim al pășunatului

O interzicere a arderii miriștilor, a arderii vegetației erbacee ori a arderii vegetației arbustive aflate pe canalele de irigație din zona ariei protejate ori pe malurile apelor din zonă, ca și a vegetației arbustive din zona terenurilor deschise

Interzicerea tăierii de arbori solitari, ca și a grupurilor de arbori remarcate în zona terenurile agricole din aria protejată

O interzicere a realizării diverselor tratamente chimice cu substanțe ce au o toxicitate ridicată și implicit o remanență mare, în paralel cu promovarea diverselor concepte, ca și a metodelor dedicate combaterii biologice

Realizarea unor perdele forestiere dedicate protejării terenurilor agricole din aria protejată, etc.

În categoria măsurilor dedicate protejării, ca și conservării diverselor nevertebrate din habitatele forestiere ce au fost identificate în zona Sitului Natura 2000 Comana, au fost incluse:

Menținerea la un hectar de pădure a unui minim de 20/30 arbori vârstnici

Folosirea diverselor preparate biologice, ca și a metodelor dedicate combaterii biologice a defoliatorilor forestieri

O menținere a arborilor doborâți în cadrul habitatele forestiere din aria protejată

Realizarea structurii pluriene dedicate arboretului din zona protejată

Dezvoltarea diversității speciilor forestiere

O protejare a litierei, ca și a covorului vegetației erbacee, respectiv o protejare a subarboretului pe întreaga perioadă a derulării lucrărilor de exploatarea masei lemnoase, ca și pe perioada transportului acesteia, etc.

În categoria măsurilor dedicate protejării, ca și conservării diverselor specii de păsări ce au fost identificate în zona Sitului Natura 2000 Comana, au fost incluse:

Identificarea diverselor specii de păsări, ca și estimarea cât mai corectă a mărimii populațiilor acestora

O monitorizare constantă a populațiilor păsărilor, ca și monitorizarea habitatelor ocupate de acestea

Realizarea unei cartări în sistem GIS a diverselor habitate de reproducere, respectiv de hrănire și de iernare ce se regăsesc în zona ariei protejate

Monitorizarea diverselor acțiunilor de vânătoare, în paralel cu urmărirea modului în care sunt aplicate interdicțiile asupra acestora în cadrul zonelor protecției integrale

O monitorizare suplimentară a tuturor populațiilor de păsări ce se constituie în obiect al vânătorii

O interzicere a incendierii miriștilor sesizate pe terenurile agricole, ca și interzicerea arderii stufului din aceste zone

Monitorizarea constantă a activității tradiționale dedicate recoltării stufului din zona ariei protejate de către comunitățile locale

O interzicere a tăierii de tufișuri, ca și a tăierii vegetației arbustive, la nivelul câmpurilor deschise

Interzicerea introducerii unor noi specii de păsări

Asigurarea constantă a faptului că diversele activități de populare, respectiv repopulare cu unele specii de interes cinegetic se mențin în condițiile speciale ce au fost impuse prin intermediul legislației în domeniu

Interzicerea recoltării ouălor ce provin de la diversele păsări, ca și a puilor acestora

Interzicerea de a se distruge cuiburile păsărilor din întreaga zonă protejată

Un control al prădătorilor nespecifici, mai ales în zonele de cuibărire, prin intermediul metodelor diverse ce sunt prevăzute în legislație

O limitare și implicit o monitorizare a accesului în zonele de cuibărire a persoanelor, ca și a diverselor efective de animale, ce se află la pășunat

Dezvoltarea constantă a infrastructurii dedicate diverselor activități de monitorizare în zona ariei protejate

Realizarea diverselor lucrări de tip silvo-tehnic în cadrul unităților amenajistice forestiere ce conțin arbori vârstnici, în exteriorul sezonului cuibăritului

O conservare a vegetației arbustive existente în poieni, ca și în lizierele pădurilor, în special a tufelor de măceș, respectiv Rosa canina, ca și conservarea altor specii arbustive ce prezintă spini, în vederea protejării locurilor pentru cuibărit, specifice speciei Lanius collurio

Instituirea și ulterior implementarea diverselor măsuri dedicate controlului accesului turiștilor în pădure, în paralel cu dirijarea acestora pe anumite trasee fixe, anterior prestabilite

Interzicerea aplicării diverselor tratamente chimice ce au la bază folosirea unor substanțe cu un nivel al toxicității ridicate

Un control strict, în paralel cu interzicerea oricărei depozitări de tip necontrolat a deșeurilor menajere în zonă, a substanțelor toxice, a cadavrelor de animale, etc

O observare cât mai atentă și constantă a stării de sănătate în populațiile de păsări din zona ariei protejate

Plantarea unor specii de arbori autohton, mai ales sălcii și plopi, în zonele inundabile situate la lizierele pădurilor din aria protejată, în vederea asigurării diverselor condiții de biotop ce sunt vitale păsărilor

Urmărirea constantă a prezenței, ca și a mărimii tuturor populațiilor de păsări aflate în zona lizierelor pădurilor, acestea fiind percepute drept indicator primordial al diversității, ca și al stabilității ecosistemului

O creștere a consistenței lizierelor pădurilor din zona ariei protejate, ca și a diversității speciilor existente, în vederea uniformizării condițiilor de biotop, dedicate păsărilor, în paralel cu diminuarea impactului ce este determinat de vânturi puternice

În situația în care se impune, plantarea în lizierele pădurilor din zona ariei protejate a diverselor specii de arbuști ce au o talie medie ori o talie mică, cu fructificație abundentă, genul Prunus sp. ori genul Crataegus sp., în acest fel asigurându-se o protecție a speciilor de paseriforme, ca și a surselor de hrană necesare pe perioada anotimpului rece

Executarea diverselor tăieri de îngrijire la nivelul fondului forestier din zona ariei protejate în așa fel încât să se reușească asigurarea menținerii subarboretului, ca și a menținerii păturii vegetale erbacee, respectiv cu asigurarea instalării acestora în locurile în care se constată absența lor, etc

În categoria măsurilor dedicate protejării, ca și conservării diverselor specii de pești ce au fost identificate în zona Sitului Natura 2000 Comana, au fost incluse:

Identificarea speciilor existente, ca și estimarea cât mai corectă a mărimii populațiilor acestora

O monitorizare constantă a populației peștilor, ca și a habitatelor pe care acestea le ocupă

Realizarea unei cartări în sistem GIS a diverselor habitate de reproducere, ca și de iernarea speciilor endemice, ce sunt amenințate, ce sunt vulnerabile, ori care sunt rare

Monitorizarea constantă a calității apei râurilor, ca și a calității apei lacurilor din întreaga arie protejată

O monitorizare a surselor dedicate poluării chimice, respectiv a poluării menajere a apelor, în paralel cu eliminarea în cel mai scurt timp a acestora

Interzicerea diverselor activități dedicate extracției agregatelor minerale de la nivelul albiei minore a râurilor existente în zona ariei protejate

Interzicerea strictă a realizării unor noi amenajări piscicole la nivelul albiile minore din zona râurilor existente în zona ariei protejate

Interzicerea realizării construcțiilor hidrotehnice de orice fel pe râurile și pe pâraiele din zona ariei protejate, exceptând situațiile clar menționate în legislație

Interzicerea strictă a activității dedicate populării cu specii de pești de cultură la nivelul apelor ce se află într-un regim natural

O interzicere a introducerii de noi specii de pești în cadrul bazinelor acvatice naturale existente în zona ariei protejate

Monitorizarea constantă a întregii activități de acvacultură

Conceperea, ca și instituirea diverselor măsuri speciale dedicate protecției populațiilor speciilor ce au o valoare științifică apreciabilă

O monitorizare constantă, ca și o prezervare a habitatelor dedicate reproducerii și iernării speciilor de pești endemice, ce sunt amenințate, ce sunt vulnerabile ori care sunt rare

Interzicerea folosirii pesticidelor, ca și a substanțelor chimice ce prezintă o toxicitate ridicată

O monitorizare constantă a modului în care este respectată legislația în domeniul dedicat duratei sezonului de prohibiție, respectiv a metodelor admise la pescuit, ca și a mărimii capturii, a speciilor ce sunt admise, a taliei peștilor ce sunt reținuți, etc

Interzicerea realizării unui pescuit de tip industrial în zonele bazinele ce sunt neamenajate

Interzicerea realizării unor deversări a substanțelor toxice, a deșeurilor menajere în apele ori în albiile râurilor și a pâraielor din zona ariei protejate

Realizarea perdelelor de culturi ale speciilor arbustive ori ale speciilor arborilor ce au rolul protecției malurilor râurilor, ca și al retenției și filtrării apelor meteorice ce au capacitatea de a transporta în râuri diverse substanțe toxice

Realizarea activităților specifice reconstrucțiilor ecologice, în vederea stabilizării albiilor majore de la nivelul râurilor, al versanților, al ravenelor ori al zonelor ce au fost afectate ca urmare a activităților antropice diverse derulate în zona albiei majore

În categoria măsurilor dedicate protejării, ca și conservării diverselor mamifere ce au fost identificate în zona Sitului Natura 2000 Comana, au fost incluse:

Identificarea tuturor speciilor, în paralel cu estimarea cât mai corectă a mărimii populațiilor acestora

Monitorizarea tuturor populațiilor, ca și monitorizarea habitatelor ocupate de acestea

Cartarea GIS a diverselor habitate aferente speciilor ce sunt periclitate, ca și a zonelor dedicate concentrării acestora pentru perioada iernării

Monitorizarea diverselor activități cinegetice ce se derulează în interiorul ariei protejate, în paralel cu întreprinderea diverselor intervenții active dedicate conservării și protejării speciilor ce prezintă un interes cinegetic

În ceea ce privesc măsurile dedicate protejării, ca și a conservării diverselor habitate remarcate în zona aferentă Sitului Natura 2000 Comana, ca urmare a diversității constatate a acestora (unele dintre habitate fiind apreciate ca prioritare) s-a impus o delimitare a măsurilor manageriale, remarcându-se:

Măsurile de management dedicate protejării, ca și a conservării habitatelor acvatice curgătoare, ce au inclus:

O interzicere a realizării lucrărilor de regularizarea cursurilor naturale de apă, exceptând excepțiile menționate clar în conținutul legii

Interzicerea realizării lucrărilor de extracția agregatelor minerale din cadrul patului albiei minore ori din cadrul albiei majore inundabile a râurilor, exceptând terenurile ce sunt situate în cadrul zonei dezvoltării durabile

Interzicerea realizării unei barări a cursurilor naturale de la nivelul râurilor și a pâraielor, ca și a blocării circulației diverselor specii de pești

O interzicere a depozitării diverselor agregate minerale la nivelul albiei inundabile a râurilor

O interzicere a deversării diverselor substanțe chimice de natură organică ori minerală în diversele râuri

Interzicerea realizării depozitării diverselor deșeuri menajere ori a deșeurilor industriale la nivelul albiei majore a cursurilor de apă existente

Realizarea, la nivelul albiilor minore ale diverselor râuri din zonă a perdelelor forestiere de protecție, acestea având forma benzilor de lățimi cuprinse între 15-50 de metri

Interzicerea distrugerii oricărei vegetații din regiunea ripariană

Realizarea diverselor lucrări speciale, dedicate stabilizării malurilor ce au fost erodate

O monitorizare constantă a habitatelor de interes comunitar, o atenție specială fiind acordată habitatelor prioritare

Măsurile de management dedicate protejării, ca și a conservării habitatelor acvatice stagnante, ce au inclus:

O menținere a regimului natural dedicat inundării cuvetei lacurilor, ca și bălților naturale din zonă

O menținere a regimului natural al scurgerii și inundării în cadrul bălților ce au fost formate pe cursurile diverselor râuri și implicit al pâraielor

O interzicere a diverselor activități dedicate extracției agregatelor minerale la nivelul patului albiei minore ori al albiei majore inundabile a diverselor râuri ce alimentează apele stagnante, exceptând terenurile ce sunt situate în zona dezvoltării durabile

Interzicerea diverselor activități de acvacultură în cadrul bălților și al lacurilor naturale

O interzicere a arderii stufului în zona ariei protejate, ca și a arderii vegetației erbacee ori a arderii vegetației arbustive de la nivelul grindurilor, a zonei ripariene ori a zonei inundabile aferente cuvetei lacurilor din regiune

Realizarea periodică a lucrărilor de decolmatarea canalelor acvatice ce sunt obturate cu o vegetație de tip macrofitic

Interzicerea de a se realiza orice tip de lucrări ce privesc asanarea, respectiv desecarea

O monitorizare constantă a habitatelor de interes comunitar, cu atenția specială acordată habitatelor prioritare

Măsurile de management dedicate protejării, ca și a conservării terenurilor sărăturate din lunca Râului Neajlov, ce au inclus:

O interzicere a modificării destinației terenurilor din zona ariei protejate

O limitare a pășunatului atât ca și perioadă de timp, cât și ca numărul animalelor

O interzicere a utilizării îngrășămintelor organice ori a îngrășămintelor minerale, în vederea creșterii productivității la nivelul pășunilor

O interzicere a modificării regimului hidric aferent solului, ca și a regimului apelor de suprafață, ca urmare a desecării ori a utilizării excesive a apei existente în pânza freatică

O interzicere a executării diverselor lucrări de decopertare ori a lucrărilor de extragere a diverselor agregate minerale

O interzicere a accesului în zonă a autovehiculelor, ca și a mijloacelor de transport de tip hipo-tractat

O interzicere a oricăror forme dedicate exploatării agricole ce presupun lucrări la nivelul solului

Inițierea diverselor măsuri de management active dedicate protejării speciilor, ca și a asociațiilor vegetale ce sunt protejate

O monitorizare constantă a habitatelor sărăturate ce sunt considerate a fi prioritare și care se găsesc în lunca inundabilă din zona Râului Neajlov

Măsurile de management dedicate protejării, ca și a conservării habitatelor forestiere prioritare, ce au inclus:

O interzicere a modificării destinației terenurilor forestiere din zona ariei protejate

Interzicerea incendierii litierei, incendierii vegetației erbacee, ca și a incendierii vegetației arbustive și a vegetației arborescente

Interzicerea în zona ariei protejate a pășunatului

O interzicere a realizării diverselor tratamente chimice de tip neselectiv ori care au un grad redus al selectivității, ca și o remanență mare, dedicată combaterii insectelor defoliatoare, în paralel cu promovarea diverselor tratamente ce au la bază folosirea unor preparate biologice

O menținere a arborilor doborâți din zona ariei protejate la nivelul suprafeței solului

Menținerea și conservarea, în situația în care se constată existența acestora la nivelul pădurilor, a unui anumit număr al arbori ce au vârsta mai mare de 100 de ani, astfel încât să se încerce cumularea unui volum aproximativ de 20/30 de m3/hectar, inclusiv arborii uscați, arborii debilitați, arborii rupți ori arborii scorburoși, astfel încât să se asigure volumul cumulat aproximativ de 5/10 m3/hectar

O interzicere a realizării diverselor lucrări ce pot să modifice regimul hidric la nivelul solului

Interzicerea executării diverselor tăieri rase, exceptând situațiile menționate de lege

Realizarea diverselor acțiuni de management activ, în vederea facilitării unei regenerări a speciilor ce sunt componente caracteristice diverselor habitate existente în zonă

O monitorizare a diverselor habitate forestiere, considerate ca fi de interes comunitar

Cu toate aceste măsuri, ulterior implementării planului de management anterior expus, s-a reușit desprinderea mai multor concluzii, cele mai relevante dintre acestea fiind:

Sesizarea unor efecte nedorite la nivelul mediului fizic, ca și la nivelul biodiversității, ca urmare a extinderii necontrolate a intravilanului, în paralel cu realizarea unor construcții ce nu au fost autorizate, în proximitatea cărora au fost depozitate diverse deșeuri ce au poluat mediul fizic, limitând în mod drastic habitatele.

Cele mai mari probleme au fost sesizate la nivelul albiilor râurilor și al păraielor, unde, în ciuda măsurilor incluse în cadrul planurilor de management, au fost realizate diverse lucrări de îndiguire, ce au împiedicat deplasarea liberă a unor specii de pești, și chiar reproducerea acestora

Sesizarea unor modificări la nivelul mediului fizic, ca și alterarea deosebită a calității habitatelor, ca urmare a extragerii din unele albii minore ale râurilor a pietrișului, măsurile de reconstrucție dovedindu-se a fi ineficiente renaturării

Anumite eroziuni de adâncime, dar și de suprafață, urmare a extragerii de pietriș din zonele unor albii minore

Alterarea calității unor habitate, urmare a folosirii pentru deplasarea în interiorul ariei protejate a unor utilaje silvice de dimensiuni mari și depășite tehnologic, dar și datorită practicării sporadice a off-road-ului

Afectarea structurii și a texturii solului, ca urmare a suprapășunatului, ce în unele zone a favorizat și apariția unor fenomene de eroziune.

Afectarea gravă a diversității floristice, principala cauză fiind tot suprapăsunatul

O anumită destructurare a solurilor, în paralel cu prăfuirea acestora ca și o chimizare excesivă în anumite zone, toate acestea fiind datorate agriculturii intensive, practicată pe suprafețe mari de teren

Afectarea diversității biologice la nivelul unor terenuri agricole, cu modificarea parametrilor fizico-chimici de la nivelul solurilor

BIBLIOGRAFIE

Autori români:

Constantin Anghelache, România 2006: starea economică înaintea aderării, București, Editura Economică, 2006

Elena Cenusă, Specii și habitate de interes comunitar din siturile Natura 2000, Editura Terra Design, 2009

Autori străini:

David Newsome, Susan A. Moore, Natural Area Tourism: Ecology, Impacts and Management, Channel View Publications, 14 dec. 2012

David Newsome, Natural Area Tourism, Channel View Publications, 2017

Luc Terraz, Ghid metodologic pentru realizarea planurilor de management pentru siturile Natura 2000, Editura Balcanic, 2007

Legislație consultată:

Ordonanța de Urgență a Guvernului României nr. 57/2007 vizând regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și a faunei sălbatice

Legea 5 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III-a arii protejate

Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei sălbatice

Hotărârea de Guvern nr. 230/2003 privind delimitarea rezervațiilor biosferei, parcurilor naționale și parcurilor naturale și constituirea administrațiilor acestora

Ordinul nr. 552/2003 privind aprobarea zonării interioare a parcurilor naționale și a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesității de conservare a diversității biologice

Ordinul nr. 850/2003 privind procedura de încredințare a administrării sau de atribuire a custodiei ariilor naturale protejate

Hotărârea nr. 1581/2005 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone

Hotărârea nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România

Ordinul nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România

Legea nr. 95/2016 privind înființarea Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate și pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice

Site-uri consultate:

https://www.iucn.org/

https://www.iucn.org/theme/protected-areas/about

http://www.cbd.int/

https://www.iucn.org/theme/protected-areas/about

http://lege5.ro/Gratuit/geydqobuge/ordonanta-de-urgenta-nr-57-2007-privind-regimul-ariilor-naturale-protejate-conservarea-habitatelor-naturale-a-florei-si-faunei-salbatice

http://lege5.ro/Gratuit/geydqobuge/ordonanta-de-urgenta-nr-57-2007-privind-regimul-ariilor-naturale-protejate-conservarea-habitatelor-naturale-a-florei-si-faunei-salbatice

http://pcrai.ro/static/proiect01.html

http://lege5.ro/Gratuit/gi3donbu/legea-nr-5-2000-privind-aprobarea-planului-de-amenajare-a-teritoriului-national-sectiunea-a-iii-a-zone-protejate

http://lege5.ro/Gratuit/hezdsnbu/ordonanta-de-urgenta-nr-236-2000-privind-regimul-ariilor-naturale-protejate-conservarea-habitatelor-naturale-a-florei-si-faunei-salbatice

http://lege5.ro/Gratuit/gqzdombv/hotararea-nr-230-2003-privind-delimitarea-rezervatiilor-biosferei-parcurilor-nationale-si-parcurilor-naturale-si-constituirea-administratiilor-acestora&d=2017-03-17

http://lege5.ro/Gratuit/gq2dioju/ordinul-nr-552-2003-privind-aprobarea-zonarii-interioare-a-parcurilor-nationale-si-a-parcurilor-naturale-din-punct-de-vedere-al-necesitatii-de-conservare-a-diversitatii-biologice

http://lege5.ro/Gratuit/gq2dinbt/ordinul-nr-850-2003-privind-procedura-de-incredintare-a-administrarii-sau-de-atribuire-a-custodiei-ariilor-naturale-protejate/1620

http://lege5.ro/Gratuit/hazdgmru/hotararea-nr-1581-2005-privind-instituirea-regimului-de-arie-naturala-protejata-pentru-noi-zone

http://lege5.ro/Gratuit/hazdgmru/hotararea-nr-1581-2005-privind-instituirea-regimului-de-arie-naturala-protejata-pentru-noi-zone

http://lege5.ro/Gratuit/geydknbwgi/hotararea-nr-1284-2007-privind-declararea-ariilor-de-protectie-speciala-avifaunistica-ca-parte-integranta-a-retelei-ecologice-europene-natura-2000-in-romania

http://lege5.ro/Gratuit/geytknjyge/ordinul-nr-1964-2007-privind-instituirea-regimului-de-arie-naturala-protejata-a-siturilor-de-importanta-comunitara-ca-parte-integranta-a-retelei-ecologice-europene-natura-2000-in-romania&d=2017-05-10

http://lege5.ro/Gratuit/geydoojygmza/legea-nr-95-2016-privind-infiintarea-agentiei-nationale-pentru-arii-naturale-protejate-si-pentru-modificarea-ordonantei-de-urgenta-a-guvernului-nr-57-2007-privind-regimul-ariilor-naturale-protejate-co

http://lege5.ro/Gratuit/geydqobuge/ordonanta-de-urgenta-nr-57-2007-privind-regimul-ariilor-naturale-protejate-conservarea-habitatelor-naturale-a-florei-si-faunei-salbatice/1

http://lege5.ro/Gratuit/geydqobuge/ordonanta-de-urgenta-nr-57-2007-privind-regimul-ariilor-naturale-protejate-conservarea-habitatelor-naturale-a-florei-si-faunei-salbatice/1

http://www.unesco.org/new/en/natural-sciences/environment/ecological-sciences/man-and-biosphere-programme/about-mab/

http://www.ramsar.org/index_about_ramsar.htm

http://www.unesco.org/new/en/natural-sciences/environment/ecological-sciences/man-and-biosphere-programme/about-mab/

The EGN Charter

http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CONSLEG:1979L0409:20081223:RO:PDF

http://lege5.ro/Gratuit/geydknbwgi/hotararea-nr-1284-2007-privind-declararea-ariilor-de-protectie-speciala-avifaunistica-ca-parte-integranta-a-retelei-ecologice-europene-natura-2000-in-romania

http://lege5.ro/Gratuit/gi3demzqgi/hotararea-nr-971-2011-pentru-modificarea-si-completarea-hotararii-guvernului-nr-1284-2007-privind-declararea-ariilor-de-protectie-speciala-avifaunistica-ca-parte-integranta-a-retelei-ecologice-europen

http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CONSLEG:1992L0043:20070101:RO:PDF

http://lege5.ro/Gratuit/geytknjyge/ordinul-nr-1964-2007-privind-instituirea-regimului-de-arie-naturala-protejata-a-siturilor-de-importanta-comunitara-ca-parte-integranta-a-retelei-ecologice-europene-natura-2000-in-romania

http://www.lege-online.ro/lr-ORDIN-2387-2011-(133254).html

http://www.parcapuseni.ro/