Lucrări Topo Cadastrale Necesare Modernizării Obiectivului „strada Turzii” Localizat In Oraș Cîmpeni, Jud. Alba

CUPRINS

CAPITOLUL I TEMA PROIECTULUI, GENERALITATI

1.1 SCOPUL ȘI IMPORTANȚA TEMEI………………………………..4

1.2 LOCALIZAREA GEOGRAFICĂ………………………………..6

1.3 Drumurile din punct de vedere tehnic.Descrierea obiectivului..8

1.4 Procesul tehnologic si pozitia obiectului proiectat in acesta. Cadrul legislativ..10

CAPITOLUL II: APARATURĂ ȘI SOFTWARE UTILIZATE

2.1 Aparatura utilizată…………………………………………..15

2.1.1Stația totala……………………………………………….15

2.1.2 Alte accesorii……………………………………………17

2.2 Software utilizat……………………………………………..19

2.2.1 Programul AutoCAD………………………………….19

2.2.2TopoSys……………………………………………………22

2.2.3 Topograph………………………………………..25

CAPITOLUL III RIDICAREA TOPOGRAFICĂ SI PRELUCRAREA MĂRIMILOR MASURATE

3.1 Documentarea necesară realizării lucrării, recunoasterea terenului..27

3.2 Metodologia de rezolvare a proiectului……………..27

3.3 Crearea rețelei…………………………………………………28

3.4 Lucrări de teren………………………………………………..29

3.5 Ridicarea detaliilor…………………………………………….30

3.6 Lucrări de birou…………………………………………………37

CAPITOLUL IV ÎNTOCMIREA DOCUMENTAȚIEI GRAFICE

4.1 Întocmirea planului de situație………………………….50

4.2 Întocmirea profilelor longitudinale si transversale..56

4.2.1 Întocmirea profilelor longitudinale…………………58

4.2.2 Întocmirea profilelor transversale……………60

CAPITOLUL V CONCLUZII ȘI PROPUNERI…………….62

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Pentru a efectua aceasta lucrare am avut nevoie de toate cunoștiințele adunate in acești patru ani de la disciplinele de specialitate in cadrul Universitatii „1 Decembrie 1918” Alba Iulia.

O infrastructură ca sa fie dezvoltată poate reprezenta o premisa importantă pentru economia naționala in scopul de a apropia de nivelul de dezvoltare al Uniunii Europene.

Judetul nostru Alba are destul de multe resurse economice cât si turistice, destul de multe obiective prețioase dar care sunt amplasate in zone destul de greu accesibile, dar totodata atragerea de noi investitori romani si nu numai, chiar si străini care prin aceasta ar determina si influența cresterea si extinderea potentialului socio-economic al acestei zone.

Ca localizare geografică Orașul Câmpeni, Strada Turzii este situata în partea nord-vestică a județului Alba la o distanță de 77 km și aparține culoarului văii Arieșului din cadrul unității geografice majore a Munților Apuseni.

Pentru aceasta sa examinat infintarea rețelelor edilitare din localitate si totodata reabilitarea infrastructurii drumurilor din tot Orașul Câmpeni inclusiv și Strada Turzii, drumu care face legătura intre alte străzi, sate, obiective cu drumurile județene sau nationate(DN).

Au fost demarate numeroase Programe de finanțare pentru reabilitare si modernizare de către Uniunea Europeana spre investitiile in domeniul de infrastructura, turism, agricultura si multe alte domenii, toate acestea pentru municipalitati, localitati, persoane fizice cat si juridice in scopul de exploatare, dezvoltare, modernizare si nu in ultimul rând creearea si creșterea numarului de locuri de munca.

Reabilitarea drumului se va efectua pe baza unui proiect tehnic ce va cuprinde analize tehnico-economice, măsurători si studii, in această lucrare sa prezentat doar poartea de masuratori efectuate.

La aceasta lucrare in vederea procesului tehnologic si pozitia obiectivului s-a procedat la alegerea aparatului cu care sa efectuat ridicarea topografica a retelei.

Ridicarea terenului s-a facut stabilind limita zonei de ridicare, si recunoasterea bornelor si nu in cele din urma la metodologia de rezolvare a proiectului.

Aceasta lucrare am structurat-o in V capitole mari, iar mai apoi alte cateva subcapitolea acestor capitole.

Ridicarea topografica s-a efectuat prin măsurători cu stația totala leica TRC 410C cu o precizie foarte ridicata de ”5”, acest aparat avand posibilitatea de a lucra atat cu marimi masurate cum ar fi(unghiuri verticale, orizontale, distante pe inclinare ) precum si marimi calculate cum ar fi (coordonate, diferente de nivel)

Datorită faptului că exista o retea stradala sa format o poligonatie sprijinita pe doua capete avand coordonate cunoscute.

Masuratorile au fost ptelucrate cu ajutorul mai multor soft-uri precum(TopoSys, AutoCAD, TopoGraph) prezente in lucrare, dupa care a rezultat planul de situatie dorit.

CAPITOLUL I

TEMA PROIECTULUI. GENERALITĂȚI

SCOPUL ȘI IMPORTANȚA TEMEI

În cadrul programului de modernizare și reabilitare a unei străzi din localitatea județului Alba este prevazută în această etapă și orașul Câmpeni cu strada Turzii. Strada nominalizată în planul de situație al orașului are in prezent suprafața carosabilă acoperită cu diferite tipuri de imbracăminte: covor asfaltic, dale de beton, pavaj, pietruire cu balast, și urmează să fie modernizată și sistematizată prin realizarea unui sistem rutier corespunzător traficului actual.

Pentru obținerea elementelor necesare privind structura actuală a sistemului rutier precum și caracteristicile terenului natural din patul drumului, proiectantul general S.C. ARTERA S.R.L. a solicitat proiectantului de specialitate pe linie geotehnică S.C, GEOFOR S.R.L. efectuarea unei cercetări prin foraje la o densitate care să asigure acoperirea necesară în funcție de lungimea străzi.

Această lucrare de cercetare are un rol de a stabili natura și grosimea materialului care alcătuiește îmbrăcămintea părtii carosabile, fundația drumului, patul amenajat cu sau făra strat de formă, tipul litologic al terenului natural cu anumite caracteristici cum sunt stabilitatea la ingheț, capacitatea portantă, modulul de deformație liniară, precum și elemente asupra regimului hidrogeologic din zonă.

Pentru elucidarea acestor aspecte s-a recurs la sondaje deschise realizate prin săpătură manuală și continuate apoi cu foraje de mica adancime la executarea cărora a fost utilizată o sondeză cu avansare rotativă in sistem uscat al cărui dispozitiv de dislocare a materialului are diametrul de 2’’.

Volumul de lucrări geotehnică s-a stabilit astfel încît să permită caracterizarea intregii rețele stradale prevazute pentru modernizare.

Incercărilor și metodelor de determinare a caracteristicilor fizice și mecanice ale pământurilor”.

LOCALIZAREA GEOGRAFICĂ

Orașul Câmpeni este considerat “capitala” Țării Moților, este situat în partea nord-vestică a județului Alba la o distanță de 77 km și aparține culoarului văii Arieșului din cadrul unității geografice majore a Munților Apuseni, care face parte din Carpații Occidentali.

Zona reprezintă centrul unui cerc ce cuprinde la extremitatea sa orașele Cluj Napoca la 115 km, Oradea la 160 km, Arad la 182 km, Deva la 90 km și Alba Iulia la 77 km constituind astfel o aracție aproximativ egala a turiștilor din aceste zone.

Fig 1.1 Localizarea geografică.

1.2.1 Date statistice

Coordonate geografice: 46.21.45 Nord 23.02.44 Est

Suprafață totală: 8670 ha (împreună cu satele aparținătoare)

Populație: aproximativ 8080 locuitori (20 octombrie 2011)

1.2.2 Clima si relieful

Clima specifică zonei montane, temperat continental-moderată specifică regiunilor de munte, cu precipitații abundente (900-1000 mm anual), și cu un aer pur, intens ozonat, transformă localitatea intr-o oaza de răcoare și relaxare pe timpul verii (aproximativ 23 gr. C).

1.3 Drumurile din punct de vedere tehnic. Descrierea obiectivului

După gradul de perfecționare tehnică drumurile se ierarhizeaza în felul următor:

Drumuri moderne cu îmbrăcăminți permanente: șosele executate din materiale aglomerate și/sau pavaje din blocuri fasonate, cu o durată de serviciu de 15 – 30 ani.

Drumuri moderne cu îmbrăcăminți semipermanente: șosele executate din materiale aglomerate și/sau pavajele din blocuri fasonate, cu o durată de serviciu de 5 – 10 ani.

Drumuri cu îmbrăcăminți provizorii: sunt drumurile împietruite cu pietriș natural, piatră spartă cilindrică sau macadamuri.

Drumuri de pământ: infrastructura și lucrările de artă sunt executate pe baza unui proiect, iar platforma este sumar amenajată ca să poată suporta o circulație ușoară. În aceasta categorie intră drumurile de pământ stabilizat.

Drumuri naturale: în general nu sunt amenajate, nu au o cale amenajată pentru circulație. Cele mai multe sunt drumuri de cultură și pot avea cel mult unele amenajări în punctele dificile de circulație.

Drumul studiat după gradul de perfecționare tehnică, face parte din categoria drumurilor cu îmbrăcăminți provizorii.

Strada cercetată în cadrul acestui studiu este localizata pe terasă aluvionară și la baza versantului de pe malul stîng al Arieșului pe care este amplasat tot orașul Câmpeni-

Conditiile geomorfologice și structura litologică din această parte a orașului asigura stabilitatea terenului din această cauză strada investigată nu este asezată în zone instabile și determinate de fenomene geodinamice.

Strada Turzii are o lungime de aproximativ 600 m se extinde între centura destinată traficului greu și strada Revoluției 1948. Suprafața carosabilă este astupată cu covor asfaltic la care cele mai frecvente deteriorări ale imbracaminții sunt gropile și fisurile cu diverse orientări. Starea prezentă a drumului nu este una foarte bună, datorita circulației și precipitațiilor care degradează partea carosabilă. Sistemul de scurgere a apei pe majoritatea porțiunilor nu este suficient.

Fig. 1.2 Drumul Strada Turzii

1.4 Procesul tehnologic si pozitia obiectului proiectat in acesta. Cadrul legislativ

CAPITOLUL I: Dispoziții generale

Secțiunea I: Domeniul Drumurilor

Art. 1

(1) Regimul drumurilor legalizează intr-un mod unitar administrația drumurilor publice și private, obținerea și folosirea terenurilor, conducerea și coordonarea și controlul activitaților în legatura cu drumurile publice. Administrarea drumurilor publice si private are ca obiect proiectarea, construirea, modernizarea, reabilitarea, repararea, intreținerea, și exploatarea drumurilor.

(2) Prevederile preyentei ordonanțe se aplică integral tuturor drumurilor și parțial drumurilor de utilitate privată.

Art. 2

Drumurile fac parte din sistemul național de transport.

Drumurile sunt căi de comunicație terestră special amenajată pentru circulația vehiculelor și a pietonilor.

(3) Fac parte integrantă din drum: ampriza și zonele de siguranță, podurile, podețele, viaductele, pasajele denivelate, yonele de sub pasaje rutiere, tunelurile, construcțiile de apărare și consolidare, trotuarele, pistele pentru cicliști, locurile de parcare, oprire și staționare, bretelele de acces, indicatoarele de semnaliyare rutieră și alte dotări pentru siguranța circulației, spațiile de serviciu sau control, spațiile cuprinse in triunghiul de vizibilitate din intersecții, spațiile cuprinse intre autostrada și drum și bretelele de acces, terenurile și plantațiile din zona drumului, mai puțin zonele de protecție.( Ordonanța 7/ 2010).

(4) Fac parte din elementele infrastructurii autostrăzilor si drumurilor naționale

aparținând domeniului public al statului:

1. suprastructura si infrastructura drumului, situate în cadrul amprizei, și terenul

aferent;

2. podurile, tunelurile, viaductele, pasajele denivelate si alte lucrări de arta, cu

terenul aferent;

3. locurile de parcare, oprire si staționare, precum si terenurile aferente care

aparțin domeniului public al statului;

4. lucrările de consolidare, de protecție și de apărare si terenul aferent;

5. plantațiile rutiere si terenul aferent;

6. suprafețele de teren situate de o parte si de cealaltă a drumului, care formează

zonele de sigurantă, în limitele prevăzute de prezenta ordonantă.

Secțiunea II: Clasificarea și încadrarea drumurilor

Art. 3

Din punct de vedere al destinației drumurile se împart în:

a) drumuri publice – drumuri de utilitate publica si/sau de interes public destinate

circulației rutiere și pietonale, în scopul satisfacerii cerințelor generale de transport

ale economiei, ale populației și de aparare a țarii; acestea sunt proprietate publică și

sunt întreținute din fonduri publice, precum și din alte surse legal constituite.

b) drumuri de utilitate privată – drumuri destinate satisfacerii cerințelor proprii de

transport rutier si pietonal spre obiective economice, forestiere, petroliere, miniere,

agricole, energetice, industriale si altele asemenea, de acces în incinte, ca și cele din

interiorul acestora, precum si cele pentru organizările de șantier; ele sunt

administrate de persoanele fizice sau juridice care le au în proprietate sau în

administrare.

Art. 4

Din punct de vedere al circulatiei drumurile se împart în:

a) drumuri deschise circulației publice – care cuprind toate drumurile publice și acele

drumuri de utilitate privată care asigura, de regula, accesul nediscriminatoriu al

vehiculelor si pietonilor;

b) drumuri închise circulației publice – care cuprind acele drumuri de utilitate privată

care servesc obiectivelor la care publicul nu are acces, precum și acele drumuri de

utilitate publică închise temporar circulației publice. ( Legea 413/2002 ).

Art. 5

Din punct de vedere funcțional și administrativ-teritorial, în ordinea importanței, drumurile publice se clasifică în următoarul fel:

a) drumuri de interes național;

b) drumuri de interes județean;

c) drumuri de interes local.

Art. 8

(1) Drumurile de interes local aparțin proprietații publice a unitații administrative pe

teritoriul căreia se află și pot fi clasificate ca:

a) drumuri comunale, care asigura legaturile:

a.1 între reședinta de comuna și satele componente sau cu alte sate;

a.2 între oraș și satele care îi aparțin, precum și cu alte sate;

a.3 între sate;

b) drumuri vicinale – drumuri ce deservesc mai multe proprietați, fiind situate la

limitele acestora;

c) strazi – drumuri publice din interiorul localitaților, indiferent de denumire: strada,

bulevard, cale, chei, splai, șosea, alee, fundatura, ulița etc.

Art. 9

Strazile din localitațile urbane se clasifica în raport cu intensitatea traficului și cu funcțiile pe care le îndeplinesc, astfel:

a) strazi de categoria I – magistrale, care asigură preluarea fluxurilor majore ale orașului pe direcția drumului national ce traverseaza orașul sau pe direcția principala de legatura cu acest drum;

b) strazi de categoria a II-a – de legatură, care asigură circulația majora între zonele

funcționale și de locuit;

c) strazi de categoria a III-a – colectoare, care preiau fluxurile de trafic din zonele funcționale și le dirijeaza spre strazile de legatura sau magistrale;

d) strazi de categoria a IV-a – de folosința locala, care asigură accesul la locuințe și pentru servicii curente sau ocazionale, în zonele cu trafic foarte redus.

CAPITOLUL II: Administrarea drumurilor

Secțunea I: Suprafețele de teren aferente drumurilor publice

Art. 15

Ampriza drumului este suprafața de teren ocupată de elementele constructive ale drumului: parte carosabilă, trotuare, piste pentru cicliști, acostamente, șanturi, rigole, taluzuri, șanțuri de garda, ziduri de sprijin și alte lucrări de arta.

Art. 19

(1) Zona străzilor include partea carosabilă, acostamentele, șanțurile, rigolele,

trotuarele, spațiile verzi care separă sensurile de circulație, pistele pentru cicliști,

suprafețele adiacente pentru parcaje, staționări sau opriri, precum și suprafețele de

teren necesare amplasării anexelor acestora. Pe sectoarele de strazi făra canalizare

se va asigura scurgerea apelor prin șanțuri sau rigole amenajate.

(2) Consiliile locale vor asigura, în intravilan, condițiile de deplasare a pietonilor și

cicliștilor, prin amenajări de trotuare și piste.

(3) Zonele de siguranță și de protecție în intravilan se stabilesc prin studii de

circulație și prin documentațiile de urbanism și amenajarea teritoriului, cu avizul

administratorului drumului.

(4) Pentru dezvoltarea capacitătii de circulație a drumurilor publice în traversarea

localitaților rurale, distantă dintre axul drumului și gardurile sau construcțiile situate

de o parte și de alta a drumurilor va fi de 24 m pentru drumurile județene și de minimum 20 m pentru drumurile comunale.

(6) Extinderea intravilanului localitații în lungul drumului național, respectiv pe

sectorul de drum aflat între indicatoarele rutiere de intrare/ieșire în/din localitate, se

poate face numai cu condiția realizării de drumuri colectoare paralele cu drumul

național, care să preia traficul generat de obiectivele locale și care sa debuseze în

drumul național numai în două-trei intersecții amenajate conform normativelor

tehnice în vigoare. Drumurile colectoare vor fi prevăzute cu facilități și pentru traficul

pietonal, bicicliști, inclusiv pentru persoanele cu handicap locomotor.

Secțiunea a II-a: Proiectarea și execuția lucrărilor de drumuri

Art. 25

Documentațiile privind proiectarea construcției, reabilitarea și modernizarea drumurilor se întocmesc cu respectarea planurilor de amenajare a teritoriului și de urbanism, cu avizele prevăzute în normele metodologice.

Art. 26 Amplasarea unor obiective economice sau de altă natură, care implica modificări ale traseului, ale elementelor geometrice sau ale structurii de rezistența a unui drum, se face cu acordul administratorului drumului respectiv, cheltuielile aferente fiind în sarcina celui care a solicitat modificările, cu respectarea legislației în vigoare privind autorizarea executării construcțiilor.

Art. 30

La amenajarea, modificarea sau sistematizarea intersecțiilor dintre drumurile publice, precum și la trecerile la nivel peste sau pe sub calea ferată se va obține acordul administratorului drumului, al poliției rutiere, precum și, dupa caz, acordul administratorului de infrastructură feroviară.

Secțiunea a IV-a: Condiții de exploatare a drumurilor

(1) Drumurile trebuie să fie semnalizate și menținute în stare tehnică corespunzătoare desfășurarii traficului în condiții de sigurantă de către administratorul drumului. În perioadele în care pe sectoarele de drum se desfășoara lucrări de întreținere, reparații, modernizare, reabilitare sau consolidare, această responsabilitate revine executantului lucrării.

(3) Masele și dimensiunile maxime admise se aplică si pe sectoarele de drumuri pe

care se execută lucrări de întreținere, reparații, modernizare, reabilitare sau consolidare.

ANEXA Nr. 1: LIMITELE ZONELOR DRUMURILOR

a) Zonele de siguranța ale drumurilor sunt cuprinse de la limita exterioară a amprizei drumului pâna la:

– 1,50 m de la marginea exterioara a șanțurilor, pentru drumurile situate la nivelul

terenului;

– 2,00 m de la piciorul taluzului, pentru drumurile în rambleu;

– 3,00 m de la marginea de sus a taluzului, pentru drumurile în debleu cu înălțimea

pâna la 5,00 m inclusiv;

– 5,00 m de la marginea de sus a taluzului, pentru drumurile în debleu cu înălțimea

mai mare de 5,00 m.

CAPITOLUL II

APARATURĂ ȘI SOFTWARE UTILIZATE

2.1 Aparatura utilizată

2.1.1Stația totala este un aparat optc de măsuratori topografice. Mai exact acest aparat este o combinație reusită intre clasicul teodolit și un instrument electronic de măsurare a distanțelor. Poate să conțina și un calculator care pe lânga capacitatea de stocare poate da și calcule foarte precise.

Măsuratorile au fost efectuate cu aparatul stația totală Leica TCR 410C și acesta conține urmatoarele caracteristici:

Ușor și rapid de invătat

Taste interactive, ecran mare LCD

Dimensiuni reduse, greutate scazută, usor de utilizat

Măsurători fară reflector cu rază laser vizibil integrată

Tastă adițonală – trigger – pentru măsurători rapide

Mișcare fină pe orizontală și pe verticală infinită și fără blocare

Laser pentru centrare standardizat.

Fig.2.1 Statia Totala Leica TRC 410C

Acest aparat este alcătuit din mai multe parți componente, acestea sunt:

Fig. 2.2 Partile componente ale stației totale.

Colimator

Lumina de ghidare Egl (optional)

Șurub de miscare fină pe verticala

Baterie

Distanțier pentru bateriile GEB111

Capac baterie

Ocular, clarificarea reticului

Focusarea imaginii

Mâner de transport detasabil

Interfața seriala RS232

Șurub de calare

Obiectiv cu EDM (Electronic Distance Measurement) încorporat

Display

Tastatura

Nivela sferică

Tasta On/Off

Tasta trăgaci-Trigger kei

Șurub de miscare fină pe orizontala.

2.1.2 Alte accesorii

Trepiedul: ca și cuvânt este folosit pentru a descrie un obiect cu trei picioare, folosit în general ca platformă de susținere. Trepiedul oferă stabilitate aparatului atât pe orizontală cât și pe verticală.

Fig. 2.3 Trepied Topograf

Trepied de aluminiu, este alcătuit din:

Capul este plat;

Blocarea picioarelor se face cu șuruburi pe fiecare picior in parte;

Greutatea este de aproximativ 4.5 kg;

Înaltimea minima 103 cm si cea maxima este de 164 cm;

Șurub pompa de prindere.

Prisma are următoarele caracteristici:

Are un diametru de 6 cm si o precizie de +/- 2 secunde

Carcasa este una din plastic rezistentă

Suport pentru măsurători la distanțe orizontale mari.

Fig. 2.4 Prisma Topografică

Jalonul, cuprinde urmatoarele:

Din aliaj de aluminiu fiind telescopic ajunge la înaltimea maxima de 250 cm

Jalonul este gradat în centimetri și nivela este ajustabilă.

Fig 2.5 Jalon Topograf

2.2 Software utilizat

2.2.1 Programul AutoCAD

Programul AutoCAD este un soft specializat în proiectarea asistată de calculator. În acest context, referindu-ne la sesiunea specializată de desenare, facilitățile programului sunt extrem de mari, posibilitățile oferite de acesta fiind practic nelimitate. Fiind un program care ce ruleaza sub Windows, se prezintă familiar, având toate optiunile comune cu acesta.

Programul poate fi imaginat ca o planșeta de desen, cu toate instrumentele pe care le are proiectantul la îndemână, însoțite și de elementele de calcul necesare.

Deschiderea programului AutoCAD

Deschiderea programului se face dând dublu click pe iconița acestuia, Programul Files, apelarea fișierului executabil din bara de stare a sistemului de operare, Start – Programs – AutoCAD. În fereastra de deschidere a programului se va seta (de regula) un nou document (new) și setările implicite pentru toate desenele referitoare la unitatea de măsură a lungimilor și anume „sistemul metric”. Aceste setări se vor face la prima apelare a programului, ele fiind implicite pentru următoarele sesiuni de utilizare ale acestuia cu mențiunea că vor putea fi schimbate dacă se dorește acest lucru.

Fig 2.6 Deschiderea programului AutoCAD

Fereastra AutoCAD reprezintă spațiul de lucru. Conține elemente care vor fi folosite pentru a crea diferite obiecte si pentru a obține informații referitoare la acestea.

Are urmatoarele componente:

Bara de meniu – contine meniul standard al AutoCAD-ului dar pot fi adăugate noi meniuri specifice unor aplicații instalate

Bara Standard – conține aplicații comune tuturor programelor aplicate pe Windows (deschiderea, imprimarea, salvarea, etc.).

Bara de Proprietăți – oferă informații referitoare la proprietățile obiectelor cum ar fi culoarea, tipul de linie folosită, grosimea liniei, etc.

Bare particulare de lucru – Draw, Modify, Dimension etc.

Suprafața de desenare – care reprezintă suprafața de lucru

Cursorul – care identifică punctele din suprafața de desenare

Sistemul de coordonate – care arată orientarea desenului

Model tab / layouts tab – comuta desenul între spațiul de lucru și spațiul de hartie

Fereastra de comandă – în care sunt afișate comenzile selectate

Linia de comandă – în care se introduc comenzile de la tastatură

Bara de stare – conține butoane ajutătoare care pot fi folosite în realizarea unui desen.

Fig 2.7 Fereastra AutoCAD

Setarea sistemului unităților de măsură:

După deschiderea foii de lucru prima etapă parcursă va fi alegerea unităților de măsură pentru elementele folosite: unghiuri și distanțe. Astfel din meniul principal, submeniul Format se va alege opțiunea Units de unde se vor seta unitațile de măsură, pentru distanțe: tipul (zecimal, fracționar, arhitectură) și precizia, iar pentru unghiuri: tipul (grade sexazecimale, centesimale, etc.

Fig 2.8 Configurarea unităților de măsură

Direcția și sensul de parcurgere al cercului trigonometric se va seta alegând opțiunea direction și activând „Clockwise”.

Fig 2.9 Stabilirea originii de măsurare în foile de lucru.

2.2.2 Programul TopoSys

Sistemul de programe TopoSys este un software de specialitate care calculează si prelucrează informații rezultate din măsurători topografice și geodezice locale sau rezultate din statii GPS, folosind metode statistice de filtrare a erorilor mari și a compensării datelor. Pe lânga acestea, TopoSys-ul efectuează si calculele necesare pentru stabilirea referinței geodezice ainformațiilor de poziționarea datelor in diferite proiecții si sisteme de referință. Sistemul de programe TopoSys permite prelucrarea si compensarea tuturor tipurilor de măsurători folosite de geodezie pentru indesirea rețelelor geodezice locale.

Date primare:

• liste de coordonate – puncte fixe

• liste de măsurători unghiulare orizontale și verticale/zenitale, distanțe

• liste de cote

• liste de diferente de nivel.

Aceste maărimi pot fi introduse manual, importate din fișiere ASCII sau preluate din memoriile stațiilor totale, sub forme de fișiere de diferite formate. Distanțele măsurate pot fi distanțe reduse la orizontală, înclinate sau stadimetrice.

Metode de calcul ale coordonatelor aproximative:

• intersecție inainte

• intersecție inapoi

• drumuire / retea de drumuiri

• radiere ca modalitate de determinare a coordonatelor aproximative

• radiere – calculul punctelor de detaliu

Metode de compensare a rețelelor planimetrice si de nivelment:

• rețea constrânsa

• rețea liberă

• rețea cu coordonate măsurate

Compensarea retelei orizontale sau altimetrice (nivelment geometricsau trigonometric) se poate efectua prin metoda celor mai mici patrate.

Datele de ieșire sunt:

liste de coordonate aproximative

liste de măsurători

liste de coordonate compensate

parametrii de precizie ale compensării, eroarea medie pătratică ale coordonatelor, datele elipselor de erori.

fișiere DXF AutoCad cu dispunerea punctelor, viyele și elipsele erorilor

fișiere ASCII.

Fig.2.10 Fluxul de date in TOPOSYS

2.2.3 Programul Topograph

Programul se adresează firmelor și persoanelor autorizate care desfășoară lucrări de specialitate pe teritoriul României și cuprinde un număr de 90 de comenzi grupate într-un meniu principal și 6 bare de instrumente (toolbars).

Fig. 2.11 Meniul Principal Topograph Fig. 2.12 Barele de instrument

Principalele funcționalități ale aplicației TopoGraph sunt:

Importul coordonatelor topografice stocate în fișiere ASCII cu extensia .xyz și distribuția informației topografice pe layere personalizate (puncte, numere, cote, coduri);

Realizarea de caroiaj rectangular și poligonal în câmpul planului topografic, în funcție de scara planului;

Seturi complexe de instrumente necesare gestionării punctelor și parcelelor;

Construirea de profile topografice longitudinale, transversale simple și transversale multiple pentru proiectarea și/sau reabilitarea căilor de comunicație;

Simboluri pentru semne convenționale și rutiere, inserare legendă plan și disponibilitate linii topografice personalizate;

Calcule topografice uzuale (retrointersecția, intersecția înainte, calcul orientări, formular de calcul al coordonatelor topografice în baza elementelor măsurate în teren, transcalculul coordonatelor din Stereo70 în WGS84 și invers);

Realizarea de tabele și rapoarte de coordonate, salvarea în fișiere .xyz a coordonatelor din blocuri cu atribute sau entități grafice;

Realizarea anexelor grafice și textuale necesare documentațiilor cadastrale (Anexa 11 – PAD, Anexa 12 – Plan-releveu UI, Anexa 16 – Tabel de mișcare parcelară, carnet de teren prin metode clasice, schițe de reperaj, proiect cadastral, fișier CP și anexe textuale în format .xls conform tipului de documentație cadastrală etc.);

Realizarea de modele digitale de teren (TIN) prin puncte topografice și 3Dpoly (breaklines), construirea de modele gridate ale terenurilor, calculul și afișarea curbelor de nivel, instrumente de gestiune a poliliniilor tridimensionale (breaklines);

Calculul volumelor stocurilor și excavațiilor prin introducerea cotei planului de referință și/sau determinarea volumului dintre două suprafețe;

Proiectarea axului longitudinal al căilor de comunicație, calculul liniilor de ruptură produse în teren prin tranziția profilului transversal al unui drum proiectat de-a lungul axului longitudinal, proiectarea platformelor orizontale etc.

CAPITOLUL III

RIDICAREA TOPOGRAFICĂ ȘI PRELUCRAREA MĂRIMILOR MĂSURATE

3.1 Documentarea necesară realizării lucrării, recunoasterea terenului

Pentru a se localiza Strada Turzii, Oraș Câmpeni, Județul Alba s-au consultat pentru documentarea ortofoplanului și planurile topografice existente in zona respectivă.

Această etapă este premergatoare celei de recunoaștere a terenului, iar după aceasta urmează deplasarea efectivă în teren și identificarea elementelor existente care vor fi folosite la determinarea măsurătorilor.

3.1 Metodologia de rezolvare a proiectului.

Pe baza datelor dobândite prin cercetare se redactează un program de lucru, care constă in:

cercetarea și adunarea de informații tehnice, economice și juridice referitoare la scopul temei;

ridicarea detaliilor topografice se execută efectuând măsurători din punctele rețelei de sprijin utilizând metoda radierii;

cercetarea in teren a zonei de lucru, adunarea documentației suplimentare necesare elaborării sintezei și întocmirea schițelor și reperajelor;

identificarea în întregime a zonei cu recunoașterea pozițiilor provizorii ale punctelor și adunarea elementelor în vederea definitivării rețelei și a metodologiei de determinare;

3.2 Crearea rețelei

Rețeaua geodezică, cuprinde după cum s-a mai arătat, suportul, infrastructura pe care se sprijină și în care trebuie încadrate toate lucrările de ridicare în plan, necesare introducerii și întreținerii cadastrului general. Importanța și trebuința lor este mai mult decât evidentă: punctele alcătuiesc fundamentul de plecare și piesa de control, de închidere, în efectuarea masurătorilor geo-topo-fotogrametrice pe suprafete mari.

Rețeaua geodezică de îndesire este alcătuită dintr-o succesiune de puncte, bine alese, care se determina pe fundamentul rețelei geodezice naționale, pe principiu din aproape în aproape de la ordin superior la cei inferior.

Rolul pe care îl execută în ansamblu ridicările în plan pentru cadastru trebuie privită prin prisma rețelei geodezice de sprijin alcătuită, după cum s-a arătat, din punctele rețelei geodezice naționale și ale celei de îndesire. Această rețea servește la:

-realizarea rețelei de ridicare, constituită din ansamblul stațiilor de drumuire ale unei ridicări terestre.

Condițiile de realizare a rețelei geodezice moderne de îndesire, sunt următoarele de mai jos:

determinarea integrală sau partială este de competența operatorului cadastral, devenind prima și cea mai importantă etapă de lucru pentru întocmirea documentației unei unități administrative;

baza de plecare o constituie rețeaua geodezică națonală GPS, realizată de ONCGC și integrată in cea europeană. Punctele acestei rețele de referința furnizate de Oficiul județean de cadastru trebuie să fie suficient de apropiate ca să permită îndesirea ei cu instalații GPS;

densitatea punctelor noi trebuie apreciată și asigurată în funcție de necesitațile impuse de lucrările urmatoare, fiind condiționată in esența de detaliile existente, de instrumentele și metodele folosite la ridicarea acestora;

 realizarea efectivă se face în prezent cu instalații GPS, în cadrul rețelei geodezice moderne preconizate la noi. Procedeul clasic de îndesire a rețelei prin intersecții este neproductiv, de durată și nu mai poate fi luat în considerare decât în situații de excepție: prin intersecții înainte se determină punctele dominante, nestaționabile (turnuri de biserici, antene, coșurile fabricilor ș.a.), ce vor servi, cu precădere, la orientarea vizelor din punctele cunoscute, sau la retrointersecție.

Etapele de lucru în realizarea rețelei geodezice de îndesire și implicit de sprijin, necesară introducerii cadastrului, sunt:

identificarea și verificarea punctelor retțelei geodezice existente în zonă;

proiectarea și materializarea punctelor de îndesire necesare;

măsuratori in teren și calcule pentru determinarea coordonatelor acestora.

Identificarea punctelor vechi se face apelând la o hartă de ansamblu a regiunii, coordonatele punctelor vechii le-am luat de la Oficiul de cadastru din județ, și cu ajutorul căreia am determinat punctele noi de stație, puncte cu ajutorul căreia am început operațiunea de radiere.

3.4 Lucrări de teren

Lucrările pregătitoare privind acțiunile geodezice și topografice trebuie să îndeplineasca următoarele etape:

– Recunoașterea terenului unde se află obiectivul amplasat;

– Stabilirea punctelor de stație și desenarea schiței;

– Semnalizarea punctelor de sprijin ale aliniamentului;

– Instalarea aparatului în stație;

– Centrarea și calarea definitivă, precum și blocarea aparatului pe trepied;

Pentru radicarea rețelei geodezice am utilizat Stația Totala TCR 410C, cu ajutorul careia am radiat toate punctele.

Ca metodă de lucru am utilizat metoda drumuirii sprijinită pe 2 capete.

Metoda drumuirii sprijinită pe 2 capete mai poartă denumirea, si de poligonație completă

Metoda drumuirii este un procedeu de îndesire a rețelei geodezice in vederea ridicării detaliilor topografice din teren

Drumuirea este o linie poligonală frântă, în care poziția reciprocă a punctelor este determinată prin măsurători de distanțe intre punctele de frângere și măsurători unghiulare în punctele de frângere ale traseului poligonal.

De cele mai multe ori însă, traseul poligonal se sprijină la capete de puncte de coordonate cunoscute, drumuiri constrânse sau sprijinite, care permit ca punctele de drumuire să fie determinate intr-un anumit sistem de coordonate.

Controlul elementelor măsurate, devin și mai concludente, dacă în punctele de coordonate cunoscute pe care se sprijină drumuirea, se măsoară suplimentar directii spre alte puncte de coordonate cunoscute, care fiecare reprezintă un alt element de control.

În funcție de elementele de constrângere de care se dispune in teren, dar și a obiectivelor topografice care trebuie ridicate se poate face prin drumuire sprijinită la capete pe puncte de coordonate cunoscute.

Fig. 3.1 Metoda drumuirii sprijinite pe 2 capete

3.5 Ridicarea detaliilor. Generalități

Prin ridicarea detaliilor se înțelege lucrarea topografică de determinarea a poziției punctelor de detaliu din teren fată de rețeaua de ridicare formată din puncte de intersecție, drumuiri planimetrice, astfel încât pe baza acestor determinări să se poată obține planul topografic.

Principalele acțiuni de ridicare care sunt expuse in acest capitol sunt mărimile topografice (unghiuri, distanțte, diferente de nivel sau cum mai sunt numite cote) cu ajutorul cărora se transpune pe planul topografic un anumit scop comun sau special. In acest scop se impun următoarele lucrari anticipate in urmatorul fel:

se dezvolta o retea topografică de ridicare pe principiul lucrări topografice plane si de nivelment pana in preajma obiectivului pe care il avem in vedere in acest proiect;

se amplasează elemente geometrice cu ajutorul careia se stabileste pozitia spatiala a obiectivului urmarit.

Odată ce am stabilit acesta problema voi afla marimile topografice de așezare planimetrica și nivelitica a tuturor detaliilor de pe aceasta suprafata.

Pentru a afla aceste marimi topografice avem nevoie de :

se fixeaza elementele topografice de ridicare in numarul si esenta topografiei, geometriei si constructiei corecte a obiectivului;

se fixeaza gradele de precizie cu ajutorul careia voi materializa pe teren si voi executa reteaua de ridicare;

se afla piesele topografice si voi creea schita masuratorilor, voi aduna date structurale sau orice alte detalii tehnice.

Metodele pe care le-am folosit la realizare acestui proiect sunt:

Metoda drumuirilor

Metoda radieri.

Punctele vechii de stație in care am pozitionat statiia totală, in cazul meu sunt ( 1000, 1001, 1002, 1003) trebuie sa fie accesibile și staționabile, să fie pe teren fix si sănătos, să aibă vizibilitate necesară pentru a ajuta la determinarea altor puncte, sa poată sprijini ridicările de detalii din jur, cu toate acestea punctele vechii sunt marcate în beton cu

țărusi de beton.

Fig. 3.2. Punctele vechii de statie

Punctele noi de stație in cazul meu cele numerotate cu (200, 300, 400) au fost determinate cu ajutorul puntelor vechii de stație prin vize de orientare cu metodele inainte si inapoi.

Metoda inainte- este una dintre metodele de indesire a retelei geodezice de sprijin, pentru efectuare trebuie ca punctele de triangulatie cunoscute sa fie statornice si din fiecare punct cunoscut sa se poata viza si masura valorile unghiulare spre celelalte puncte cunoscute si spre punte necunoscute care vor deveni puncte noi de statii.

Pentru efectuarea unei metode de intersecție inainte vom avea in vedere urmatoarele etape:

se pun punctele vechii de statie ce vor servi la obtinerea inventarului de coordonate;

se fixeaza numarul de serii in tur de orizont ce vor urma sa fie executate in teren;

in teren se executa masurarea punctului nou

Pentru efectuarea masuratorilor sunt folosite instrumente de o precizie ridicata cu erorii minime, pentru masurarea directiilor din punctele vechi de statie in cazul meu(1000, 1001, 1002, 1003) apoi vizandu-se si punctele noi in cazul meu (200, 300, 400). Cu ajutorul acestor directii se determina unghiurile  α și β.

Fig.3.3. Intersecția simplă înainte – procedeul analitic.

 Relații utilizate: 

      – calculul orientării între punctele vechi A și B: 

      – calculul orientărilor între punctele vechi și punctul nou: 

      – calculul coordonatelor punctului nou P: 

– sau, se mai pot utiliza următoarele relații: 

Metoda inapoi – este o altă metoda de indesire a rețelei de sprijin care este utilizată in cazurile in care punctul care trebuie aflat nu poate fi vizat din trei directii adica din trei puncte cunoscute iar punctele vechi nu sunt stationabile, dar vizibilitatea exista din punctul nou catre aceste puncte.

Pentru executarea intersecției se va sta pe punctul vechi si se va viză in tur de orizont existând cel putin trei puncte de coordonate cunoscute.

Punctele vechi de coordonate cunoscute in cazul ( 1000, 1001, 1002, 1003) sunt marcate si semnalizate care au fost recunoscute si identificate pe teren. Punctele noi de statie in cazul meu (200, 300, 400) sunt marcate si eventual semnalizate pe teren, dar nu au coordonate cunoscute iar datorita acestui fapt dorim sa determinam coordonatele X si Y

Sunt folosite instrumente de o precizie ridicata pentru masurarea directiilor din punctele noi, in cazul meu (200, 300, 400) catre punctele vechi (1000, 1001, 1002, 1003). Cu ajutorul acestor directii se determina unghiurile α și β.

Voi determina, pe fundamentul coordonatelor punctelor vechi vizate si a unghiurilor

α și β determinate, coordonatele X si Y ale punctelor noi de statie (200, 300, 400).

Fig. 3.4. Intersecția simplă înapoi – procedeul Delambre

  Relații utilizate: 

      Ecuațiile celor 3 drepte care trec prin punctul P și respectiv A(XA,YA), B(XB,YB) și C(XC,YC): 

      Se observă din figura 1, că: 

      Se introduc relațiile (2) în relațiile (1) și se obține: 

      Sistemul (3) este un sistem de 3 ecuații cu 3 necunoscute: tgΘAP, Xși Y. Acest sistem se poate rezolva prin metoda substituției, și după mai multe calcule se ajunge la următoarea relație: 

      Putem determina orientările celorlalte vize, funcție de ΘAP și de unghiurile α și β : 

      Cunoscând orientările de la punctele vechi la punctul nou și coordonatele punctelor vechi, prin metoda intersecției simple înainte, se pot determina coordonatele punctului nou.

Punctele noi de statie sunt determinate in teren cu ajutorul punctelor vechii care au fost luate de la Oficiu de Cadastru. Aceste puncte noi (200, 300, 400) sunt materializate in teren si fixate in pamant cu ajutorul unui tarus de lemn in varful careia a fost introdus un cui.

Fig. 3.5 Materializarea punctelor noi de stație

3.6. Lucrări de birou

Prin aceste lucrări de birou se ințelege un ansambul de operațiuni care se executa pe fundamentul datelor preluate din teren si inclusiv datele descărcate după care cu ajutorul lor am intocmit planul topografic.

Alegerea traseelor si a punctelor de drumuire ce formează in ansambu rețeaua de ridicare sunt indispensabile pentru formarea lucrărilor in principal, aceasta este nevoită sa permită reprezentarea corectă si integrală si totală a terenului prin radiere la disțante cât se poate de mici. Ca urmare se dezvolta in preajma detaliilor de ridicare, ca urmare traseele drumuirii principale, incadrate sau inchise, secundare sau acolate se formeaza o poligonatie.

Numerotarea punctelor trebuie sa respecte o anumita ordine, iar intre schița si notatiile din carnetul de teren trebuie sa se afle o corespondenta deplină si riguroasă.

Calculele urmeaza o ordine normala facanduse intr-o insiruire fireasca.

Carnetul de teren

1 Lucrare: LICENTA

1 Data: 15/ 3/2014

1 Operator: ALEXANDRA

1 Prisma: TCR 410

1 Instrument: 856542

1 Zona: Strada TURZII

1 Comentariu:

2 INTR. VALORI m 1.000000 th 1.70 ih 1.503

2 INTR. VALORI (T/P AUTOM.) T_ 12 P 1013 A 0.000

2 1001

2 MASURARE/E-HZ-V/

3 1000 ––– D 82.212 Hz 187.0691 V1 99.9891

4 200 ––– D 182.549 Hz 333.4691 V1 99.0231

2 INTR. VALORI m 1.000000 th 1.70 ih 1.483

2 INTR. VALORI (T/P AUTOM.) T_ 12 P 1013 A 0.000

2 200

2 MASURARE/E-HZ-V/

3 1001 ––– D 182.546 Hz 133.4669 V1 98.7027

4 300 ––– D 131.941 Hz 359.4993 V1 112.5548

9 1 ––– D 124.750 Hz 140.607 V1 106.4470

10 2 ––– D 106.575 Hz 137.5729 V1 106.5441

11 3 ––– D 111.442 Hz 132.7891 V1 105.5059

12 4 ––– D 89.966 Hz 133.4211 V1 105.5587

13 5 ––– D 83.902 Hz 131.2328 V1 98.7027

14 6 ––– D 78.296 Hz 130.0601 V1 112.5548

15 7 ––– D 81.229 Hz 124.3616 V1 106.4470

16 8 ––– D 54.239 Hz 111.7588 V1 106.5441

17 9 ––– D 49.254 Hz 121.4243 V1 105.5059

18 10 ––– D 35.065 Hz 111.8539 V1 98.7027

19 11 ––– D 40.383 Hz 98.2846 V1 112.5548

20 12 ––– D 19.277 Hz 76.7287 V1 106.4470

21 13 ––– D 29.127 Hz 61.1114 V1 106.5441

22 14 ––– D 21.655 Hz 396.1409 V1 105.5059

23 15 ––– D 30.097 Hz 8.2335 V1 98.7027

24 16 ––– D 28.553 Hz 379.8916 V1 112.5548

25 17 ––– D 42.916 Hz 365.8217 V1 106.4470

26 18 ––– D 35.897 Hz 389.9659 V1 106.5441

27 19 ––– D 46.270 Hz 377.3062 V1 105.5059

28 20 ––– D 53.513 Hz 373.0703 V1 98.7027

29 21 ––– D 51.396 Hz 362.3271 V1 112.5548

30 22 ––– D 65.620 Hz 359.5619 V1 106.4470

31 23 ––– D 68.478 Hz 367.4588 V1 106.5441

32 24 ––– D 63.708 Hz 368.8483 V1 105.5059

33 25 ––– D 77.507 Hz 365.1762 V1 98.7027

34 26 ––– D 73.999 Hz 358.1789 V1 112.5548

35 27 ––– D 81.451 Hz 356.7517 V1 106.4470

36 28 ––– D 85.557 Hz 362.9763 V1 106.5441

37 29 ––– D 94.188 Hz 360.7194 V1 105.5059

38 30 ––– D 92.217 Hz 354.5573 V1 98.7027

39 31 ––– D 98.504 Hz 352.7402 V1 112.5548

41 32 ––– D 100.422 Hz 359.1127 V1 106.4470

42 33 ––– D 105.948 Hz 351.3529 V1 106.5441

43 35 ––– D 111.934 Hz 349.8594 V1 105.505

44 36 ––– D 17.889 Hz 190.4340 V1 106.4470

INTR. VALORI m 1.000000 th 1.70 ih 1.453

85 INTR. VALORI (T/P AUTOM.) T_ 12 P 1013 A 0.000

85 300

2 MASURARE/E-HZ-V/

3 200 ––– D 131.941 Hz 159.4993 V1 98.7027

4 400 ––– D 243.203 Hz 293.0642 V1 112.5548

45 37 ––– D 15.468 Hz 228.4616 V1 106.5441

46 38 ––– D 17.512 Hz 248.5301 V1 105.5059

47 39 ––– D 19.757 Hz 258.2988 V1 106.4470

48 40 ––– D 24.121 Hz 268.5257 V1 106.5441

49 41 ––– D 29.785 Hz 275.4176 V1 105.5059

50 42 ––– D 26.300 Hz 212.2730 V1 105.5587

51 43 ––– D 32.817 Hz 253.4714 V1 98.7027

52 44 ––– D 29.924 Hz 246.9904 V1 112.5548

53 45 ––– D 44.187 Hz 266.2237 V1 106.4470

54 46 ––– D 42.480 Hz 282.8445 V1 106.5441

55 47 ––– D 63.127 Hz 274.6827 V1 105.5059

56 48 ––– D 73.289 Hz 277.2929 V1 98.7027

57 49 ––– D 81.788 Hz 279.3184 V1 112.5548

58 50 ––– D 74.848 Hz 287.8656 V1 106.4470

59 51 ––– D 75.059 Hz 277.7557 V1 106.5441

60 53 ––– D 81.977 Hz 287.5950 V1 105.5059

61 54 ––– D 77.742 Hz 287.3132 V1 98.7027

62 55 ––– D 66.877 Hz 287.0026 V1 112.5548

63 56 ––– D 75.434 Hz 287.2889 V1 106.4470

64 57 ––– D 141.918 Hz 284.8328 V1 106.5441

65 58 ––– D 132.518 Hz 284.7678 V1 105.5059

66 59 ––– D 114.259 Hz 283.2719 V1 98.7027

67 60 ––– D 107.356 Hz 282.6804 V1 112.5548

68 61 ––– D 107.112 Hz 282.2482 V1 106.4470

69 62 ––– D 102.212 Hz 281.8145 V1 106.5441

70 63 ––– D 93.867 Hz 280.8309 V1 105.5059

71 64 ––– D 89.763 Hz 280.4244 V1 98.7027

72 65 ––– D 88.572 Hz 288.4894 V1 112.5548

73 66 ––– D 103.171 Hz 289.3688 V1 106.4470

74 67 ––– D 107.238 Hz 289.4055 V1 106.4470

75 68 ––– D 125.522 Hz 289.6451 V1 106.5441

76 69 ––– D 134.891 Hz 290.4333 V1 105.5059

77 70 ––– D 140.296 Hz 291.1877 V1 98.7027

78 71 ––– D 148.991 Hz 285.9762 V1 112.5548

79 72 ––– D 149.672 Hz 289.1826 V1 106.4470

80 73 ––– D 156.667 Hz 291.0704 V1 106.5441

81 74 ––– D 150.476 Hz 292.8506 V1 105.5059

82 75 ––– D 155.647 Hz 294.7298 V1 98.7027

83 76 ––– D 167.299 Hz 294.7221 V1 112.5548

84 77 ––– D 181.253 Hz 298.8451 V1 106.4470

85 INTR. VALORI m 1.000000 th 1.70 ih 1.453

85 INTR. VALORI (T/P AUTOM.) T_ 12 P 1013 A 0.000

2 400

2 MASURARE/E-HZ-V/

3 300 ––– D 243.203 Hz 93.0642 V1 98.7027

4 1002 ––– D 125.583 Hz 298.0723 V1 112.5548

86 78 ––– D 63.275 Hz 74.5260 V1 106.4470

87 79 ––– D 83.845 Hz 72.3263 V1 106.5441

88 80 ––– D 83.717 Hz 62.3496 V1 105.5059

89 82 ––– D 61.056 Hz 71.4415 V1 105.5587

90 83 ––– D 57.119 Hz 64.1958 V1 98.7027

91 84 ––– D 51.102 Hz 46.2109 V1 112.5548

92 85 ––– D 48.183 Hz 56.5491 V1 106.4470

93 86 ––– D 54.934 Hz 61.7127 V1 106.5441

94 88 ––– D 45.395 Hz 39.1146 V1 105.5059

95 90 ––– D 34.099 Hz 41.2267 V1 98.7027

96 91 ––– D 34.103 Hz 7.4818 V1 112.5548

97 92 ––– D 23.829 Hz 393.8721 V1 106.4470

98 93 ––– D 34.093 Hz 373.5672 V1 106.5441

99 94 ––– D 37.843 Hz 334.4176 V1 105.5059

100 95 ––– D 46.281 Hz 341.0002 V1 98.7027

101 96 ––– D 46.083 Hz 325.2069 V1 112.5548

102 97 ––– D 39.122 Hz 333.7615 V1 106.4470

103 98 ––– D 52.268 Hz 320.6689 V1 106.5441

104 99 ––– D 60.181 Hz 329.9980 V1 105.5059

105 100 ––– D 70.897 Hz 332.0889 V1 98.7027

106 101 ––– D 68.609 Hz 331.4910 V1 112.5548

107 102 ––– D 62.776 Hz 317.1094 V1 106.4470

108 103 ––– D 77.182 Hz 320.7112 V1 106.4470

109 104 ––– D 75.935 Hz 312.3371 V1 106.5441

110 105 ––– D 71.354 Hz 314.0194 V1 105.5059

111 106 ––– D 66.933 Hz 315.7836 V1 98.7027

112 107 ––– D 57.666 Hz 319.7906 V1 112.5548

113 108 ––– D 53.831 Hz 322.4305 V1 106.4470

114 109 ––– D 82.873 Hz 309.0694 V1 106.5441

115 110 ––– D 86.814 Hz 307.0425 V1 105.5059

116 111 ––– D 97.527 Hz 303.0347 V1 98.7027

117 112 ––– D 100.912 Hz 301.2185 V1 112.5548

118 113 ––– D 101.761 Hz 300.3684 V1 106.5441

119 114 ––– D 102.244 Hz 299.1369 V1 105.5059

120 115 ––– D 108.759 Hz 303.9894 V1 105.5587

85 INTR. VALORI m 1.000000 th 1.70 ih 1.453

85 INTR. VALORI (T/P AUTOM.) T_ 12 P 1013 A 0.000

2 1002

2 MASURARE/E-HZ-V/

3 400 ––– D 125.582 Hz 98.0711 V1 98.7027

4 1003 ––– D 25.611 Hz 227.6804 V1 112.5548

3.6.1 Calculul poligonației cu programul Toposys

Cu ajutorul acestui program, soft de specialitate am prelucrat si compensat datele măsurate in teren si descărcate sub formate idx sau txt realizându-se in final punctele care sau exportat in programul AutoCAD 2007 pentru prelucrarea grafica a datelor. Concomitent sa exportat in fisiere de tip *doc carnetul de teren si inventarul de coordonate.

Sistemul de programe Toposys are posibilitatea de prelucrare si compensarea tuturor tipurilor de măsuratori folosite de geodezi pentru indesirea retelelor geodezice locale.

Datele primare sunt in ordinea urmatoare:

listele de coordonate (puncte fixe sau cum mai sunt numite si punctele vechi de statie);

listele de masuratori unghiulare orizontale, verticale si zenitale, distante;

listele de cote;

Aceste mărimi pot fi introduse manual, importate din fișiere ASCII sau preluate din memoriile stațiilor totale, sub formă de fișier de diferite formate. Distanțele măsurate pot fi distanțe reduse la orizont, înclinate sau stadimetrice.

Metodele de calcul ale coordonatelor aproximative ale punctelor sunt:

intersecție înainte;

intersecție înapoi;

drumuire/rețea de drumuri;

radiere ca modalitate de determinare a coordonatelor aproximative;

radiere – calculul punctelor de detaliu.

Metodele de compensare a rețelelor planimetrice și de nivelment utilizate de program sunt:

rețea constrânsă;

rețea liberă;

rețea cu coordonate măsurate.

Compensarea rețelei orizontale sau altimetrice (nivelment geometric sau trigonometric) se poate efectua prin „Metoda celor mai mici pătrate” în care ponderea măsurătorilor se calculează astfel:

în funcție de distanța măsurată;

normalizată;

unitate.

Calculele care permit stabilirea referinței geodezice a planului cadastral digital includ următoarele teme:

proiecția stereografică STEREO 70;

proiecția GAUSS-KRUGER;

transcalculări de coordonate;

transformări de coordonate plane și spațiale.

Datele de ieșire sunt:

liste de coordonate aproximative;

liste de măsurători;

liste de coordonate compensate;

– parametrii de precizie ale compensării; eroarea medie pătratică a unității de pondere, erorile medii pătratice ale coordonatelor, datele lipselor de erori;

fișiere DXF AutoCAD cu dispunerea punctelor, vizele și elipsele de erori;

fișiere ASCII.

Lucrările TopoSys sunt păstrate sub un format propriu, într-un fișier cu numele lucrării – nume dat de utilizator la deschiderea lucrării – cu extensia *.srv sau *.mdb, care conține setările și baza de date constituită din coordonate și măsurători.

Pentru a prelucra datele, dupa ce au fost descarcate am utilizat programul TopoSys versiunea 7.0.

Pașii care i-am urmat sunt urmatorii:

Am deschis programul topoSys, dupa care din baza de instrumente am selectat comanda „Proiect-Nou”, apoi ne apare o fereasta unde dorim sa ne fie salvat fisierul.

Fig. 3.6 Fereastra „Proiect-Nou”

După aceasta operatiune se alege butonul „Creare lucrare” totodata o sa apara o fereastra pentru a denumi lucrarea si alegerea setarilor pentru lucrarea aleasa.

Fig. 3.7 Fereasta „Creare lucrare”

De asemenea o să ne mai apara incă o fereastră unde vom denumi lucrarea si alegerea setarilor pentru lucrarea respectiva.

Fig.3.8 Fereastra „Denumirea lucrării”

De asemenea dupa efectoarea acestor comenzi voi efectua importul punctele ASCII, punctele vechii(1000, 1001, 1002, 1003).

Fig.3.9 Fereastra „Importarea punctelor”

Fig.3.10 Fereastra „Indicarea locației pentru carnetul de teren”

Dupa ce carnetul de teren a fost incarcat o sa ne apara automat un raport cu punctele importate.

Fig. 3.11 Fereastra „Raport după importarea punctelor din fișier”

Import ASCII

Data : 2014-06-21 19:16:05

Denumire : Calcul drumuire

Sistem de coordonate : X -> NORD

Unitatea de masura a directiilor: Centezimal

Coordonate geografice : Sexagesimal

Unghi vertical : Zenital

Metoda de masurare a distantelor: Inclinata

Reducere la nivelul marii : Nu

Sistem coordonate : Stereografic 1970 – ANCPI-S-42

D:\inv.txt

PUNCTE

1000 542066.336 350861.964 591.626

1001 542146.857 350845.380 591.948

1002 542314.347 350241.808 593.479

1003 542291.114 350231.021 593.425

4 Inregistrari adaugate/modificate.

Urmatorul pas dupa ce am adaugat punctele este sa calculez drumuirea, acest lucru se efectueaza prein optiunea Calcule-Drumuire.

Fig.3.12 Fereastra „Calcule-Drumuire”

Fig. 3.13. Traseul drumuirii

Fig. 3.14. Compensarea drumuirii

Fig. 3.15. Tipul compensarii

In urma compensarii am realizat actualizarea datelor originale cu datele compensate.

Fig. 3.16. Actualizarea datelor

In vederea prealuarii detaliilor din teren am utilizat metoda radierii.

Fig. 3.17. Preluarea detaliilor

CAPITOLUL IV

ÎNTOCMIREA DOCUMENTAȚIEI GRAFICE

4.1 Întocmirea planului de situație

Scopul principal al măsurătorilor topografice il constituie intocmirea planurilor necesare in diferite sectoare ale economiei nationale, in special la ramura de proiectarea si calcularea numeroaselor lucrari de constructii, de ridicarii, sau lucrări hidrotehnice.

Atat planurile cât si hârtile sunt reprezentări grafice ale unei suprafețe de teren.

Harta ofera o imagine de ansamblu a suprafetelor de teren, cu insuficiente detalii, iar planurile prezintă o imagine mult mai detaliată a terenului continuând suficiente detalii, dar si precizia de reprezentare fiind mai mare.

Planul cadastral din localități trebuie să contina o serie de detalii, in cazul meu drumul Strada Turzii va cuprinde:

– strada, ridicare topografica indiferent de latimea ei reprezentată, ca lațime, semne conventionale, limite, șanturi, rigole, acostamente, limita parcelelor, gârduri.

Clasificarea planurilor se poate face după mai multe criterii:

1. După conținutul lor se disting:

Reprezentări 3D, spațiale, cele mai frecvente, denumite și planuri de situație, care conțin atât planimetria cât și formele de relief.

Reprezentări 2D, bidimensionale ce cuprind doar detaliile de planimetrie, fără cote așa cum sunt planurile cadastrale.

Reprezentari unidimensionale, ca planuri cotate, cu linii de nivel sau profile, ce redau doar relieful terenului pe sufrafață sau pe anumit direcții ale căror puncte sunt poziționate însă și în plan printr-o metoda oarecare.

2. După modul de prezentare piesele de mai sus pot fi realizate în:

Format grafic sau analogic, pe suport clasic folosite exclusiv până nu demult.

Format numeric sau digital, bazat pe coordonatele cunoscute ale tuturor punctelor, depozitat în memoria calculatorului, ce poate fi afișat, studiat și listat sau livrat pe suport magnetic.

3. După proveniență sau modul de obținere, rezultă:

Planuri topografice bazate pe parcurgerea terenului cu măsurători urmate de calcule și rapoarte.

Planuri restituite bazate pe înregistrari fotoaeriene preluate și prelucrate cu aparatura specifică.

Clasificarea planurilor după scară:

Planuri topografice propriu-zise, întocmite la scările 1:20000, 1:10000 și 1:5000.

Planuri de situație la scările 1:2500, 1:2000, 1:1000, 1:500.

Planuri de detaliu la scările 1:100 și 1:50 utilizate în construcții.

Pentru întocmirea planului topografic au fost parcurse următoarele etape:

– Raportarea tuturor punctelor de drumuire și radiate prin coordonatele lor.

– Unirea punctelor ce definesc detaliile conform schiței de teren.

– Aplicarea semnelor convenționale și a simbolurilor.

– Întocmirea legendei pentru aceste semne convenționale

– Înscrierea toponimiei locului și completarea datelor din indicator.

Conținutul detaliilor topografice este semnalizat prin semne convenționale. În selectionare și utilizarea semnelor convenționale, trebuie să se țina seama de semnul convențional, acesta să fie expresiv, să fie executat la scară după norme corespunzătoare și să fie deosebite chiar dacă planul sau harta este monocromă.

Realizare planului s-a realizat cu sprijinul programului AutoCad. Programul s-a prezentat la Capitolul 2.

În fereastra de deschidere a programului se va selecta un nou document și setările aferente pentru desenele referitoare la unitatea de măsură a lungimilor și anume „sistemul metric”.

Fereasta AutoCad reprezintă spațiu de lucru și conține elemente folosite pentru a obține informații și pentru a crea diferite obiecte necesare.

Componente ale programului:

Bara de meniu

Bara Standard

Bara de proprități

Bare particulare de lucru

Suprafața de desenare

Cursorul

Sistemul de coordonate

Modelul tab / layouts tab

Fereastra de comandă

Linia de comandă

Bara de stare

In bara standard o sa gasim comenzi precum: new, open, save, plot, send, properties.

Fig.4.1 Bara Standard

In bara Draw o sa gasim de asemenea comenzi precum: desenare de linii, polilinii, cercuri, arce, elipse, puncte, tabele.

Fig.4.2 Bara Draw

In bara Modify o sa gasim de asemenea comenzi precum: copiere, mutare, rotire, compensa, oglinda.

Fig.4.3 Bara Modify

In bara Dimension la fel o sa gasim comenzi precum: liniar dimensionar, raza, unghi, diametre, baze, toleranta.

Fig.4.4 Bara Dimension

Prelucrarea datelor utilizand programul AutoCad s-a efectuat in urmatoarele etape:

1. Am importat punctele generate de Toposys;

Fig. 4.5. Importul punctelor

2. Am creat si am editat layer in vederea prealucrarii

Fig. 4.6. Crearea si editarea layerelor

3. Utilizand functia Polilinie am trecut la unirea punctelor.

Fig. 4.7. Unirea punctelor

4.Prelucrarea masuratorilor are ca rezultat planul de situatie.

Fig. 4.8. Planul de situatie

Sectorul de drum ales face parte din reteaua de strazi intregului oras.

Fig.4.9 Dispunerea planselor

4.2 Întocmirea profilelor longitudinale si transversale

Atat profilele transversale cat si cele longitudinale din cadrul planului au fost realizate cu ajutorul programului TopoGraph care face parte din cadrul AutoCAD. Este un program esential pentru realizarea planurilor topografice si cadastrale. Programul generează o performanță aplicației CAD prin noi functionalități care permit desenarea rapidă, prelucrarea automată a datelor și obținerea unui plan complet în cel mai scurt timp. Importul punctelor măsurate, generarea modelului 3D al terenului sau desenarea curbelor de nivel sunt operațiuni care se realizează precis și eficient cu ajutorul TopoGraph.

Realizarea profilelor:

Fig. 4.10. Alegerea din TopoGraph a profilelor topografice

Fig. 4.11 . Setarea unor parametric

Fig.4.12. Strada Turzuii

Fig. 4.13. Detaliu al strazi

4.2.1 Întocmirea profilelor longitudinale

Prin sectiunea terenului cu un plan vertical trecand prin doua puncte se obtine profilul terenului intre acele puncte. Pentru o expunere expresiva, se alege scara inaltimilor de 10 ori mai mare decat scara lungimilor:

EX: Daca scara lungimilor este de 1:20000, atunci scara inaltimilor se va aleg 1:2000.

Aceste doua scări reprezintă axe de coordonate, in care scara lungimilor se reprezinta pe orizontala si scara inaltimilor pe verticala. Se unesc printr-o dreapta punctele A si B dupa care se noteaza punctele de intersectie ale diagonalei cu curbele de nivel. Se iau in deschiderea compasului, succesiv, distanțele de la punctul A la fiecare curbă de nivel si se marchează punctele pe profilul longitudinal. Se determină corespondentul în teren al acestor distanței și se precizează în rubrica corespunzătoare din cartusul profilului longitudinal.

Se calculează cotele punctelor A si B prin interpolarea curbelor de nivel, trecând valorile pe linia corespunzătoare cotelor din cartuș. Se completează cotele punctelor de intersecție ale dreptei A-B cu curbele de nivel. Originea axei cotelor se alege astfel ca cea mai mică cotă să se reprezinte la circa 1-1,5 centimetri deasupra axei distanțelor.

Fig.4.14 Profil longitudinal

Poziția punctului A pe profilul longitudinal se obține la intersecția perpendicularei ridicate pe axa lungimilor cu perpendiculara pe axa cotelor care marchează valoarea cotei punctului A. Poziția celorlalte puncte se obține similar, la intersecția perpendicularelor pe cele două axe. Punctele astfel obținute pe profilul longitudinal se unesc prin linii drepte.

Lucrările topografice în scopul întocmirii profilului longitudinal al traseului presupune executarea unei drumuiri de nivelment geometric în lungul traseului pe puncte marcate în axul căii de comunicații sprijinită pe puncte de cotă cunoscută din rețeaua de nevelment de stat, urmărindu-se asigurarea unei precizii necesare atât pentru studiile de proiectare cât și pentru faza de execuție. Produsul final al acestie operațiuni este profilul longitudinal al traseului , scăriile uzuale fiind 1:500 pentru distanțe și 1:50 pentru cote.

4.2.2 Întocmirea profilelor transversale

„Lucrările topografice în scopul profilului transversal se realizeaza prin metoda radierii de ridicare altimetrică a detaliilor pe direcții perpendiculare pe axul căii de comunicații pornind de la punctele caracteristice marcate pe teren din axul căii care se regăsesc în profilul longitudinal.

De asemenea este foarte important sa se intocmeasca profilurile transversale si longitudinale ale drumului care reprezinta particularitatea acestui gen de lucrari. Distanta medie intre doua profiluri transversale succesive este de 100m.

Fig.4.15 Profil transversal

Profilul transversal trebuie sa contina obligatoriu urmatoarele:

– Axa drumului;

– Limita partii carosabile (linia care delimiteaza partea carosabila de acostament);

– Limita platformei (marginea exterioara a acostamentului);

– Profilul santului (doua puncte pe fundul santului si unul pe limita exterioara) sau piciorul taluzului de rambleu;

– Intersectia dintre taluzul de rambleu si terenul natural;

– Orice alt element definitoriu pentru forma taluzurilor;

– Un punct pe teren natural la cel putin 2m de muchia exterioara a șanțului sau a taluzului.

CAPITOLUL V

CONCLUZII

În urma lucrărilor topografice realizate pentru reabilitarea drumului Strada Turzii din Orasul Campeni, putem spune că scopul de a se asigura deșfăsurarea în bune condiții și în siguranța a traficului a fost îndeplinit.

Prin această lucrare totodată se arată și rolol topografiei în îmbunătațirea vieții oamenilor, a condițiilor de trai pentru că se asigură o infrastructură cat mai bună și prin aceasta se rezolvă probleme sociale cât și economice. Populația într-un numar destul de mare beneficiază de acest drum reabilitat, turiști care vizitează această zonă.

Executarea măsurătorilor s-a facut cu aparatura modernă, aceasta fiind usor de manipulat, dar în același timp foarte eficientă din punct de vedere al rapidității de culegere a informației și preciziei necesare.

Pentru a rezolva lucrarea s-au utilizat aparate performante, precum și folosirea programelor de specialitate Toposys, utilizarea programului AutoCAD pentru întocmirea documentațiilor grafice, programe specializate.

Pentru efectuarea proiectului cât și pentru lucrarea de licența este nevoie de cunostiințe în diferite domeni de activitate pentru că pe teren și nu numai întâlnesti situații noi care trebuiesc rezolvate

Faza de birou a cuprins executarea calculelor, întocmirea planurilor și finalizarea operatiilor necesare finalizării și tehnoredactarea lucrării de licența.

BIBLIOGRAFIE

COSARCĂ CONSTANTIN, TOPOGRAFIE INGINEREASCĂ, EDITURA MATRIX ROM, BUCUREȘTI 2003

IONIȚĂ PADURE, TOPOGRAFIE GENERALĂ, SERIA DIDACTCA, ALBA IULIA 2005

IOAN IENCIU, EXPLOATAREA PROGRAMELOR TOPOGRAFICE, SERIA DIDACTICA, ALBA IULIA 2006

IOAN IENCIU, PRELUCRAREA AUTOMATĂ A DATELOR ANALITICE ȘI GRAFICE DIN TOPOGRAFIE ȘI CADASTRU, EDITURA AETERNITAS, 2009

Articole în reviste de specialitate

*** Manual de utilizare Leica TCR 410C

*** Leica Geosystems – www.leica-geosystems.com

Siteuri consultate

***Wikipedia

***http://www.scribd.com/doc/147224598/SIPREG-TOPOSYS

***http://www.topo.com.ro/topograph/

***http://lege5.ro/Gratuit/geztinrzgm/ordinul-nr-1564-2010-privind-aprobarea-normelor-metodologice-de-aplicare-a-hotararii-guvernului-nr-577-1997-pentru-aprobarea-programului-privind-reabilitarea-modernizarea-si-sau-asfaltarea-drumurilor

***http://lege5.ro/Gratuit/geytknjtgu/ordinul-nr-612-2007-pentru-aprobarea-normei-metodologice-de-aplicare-a-hotararii-guvernului-nr-577-1997-privind-pietruirea-reabilitarea-modernizarea-si-sau-asfaltarea-drumurilor-de-interes-local

***http://lege5.ro/Gratuit/geztgnzyga/hotararea-nr-330-2010-pentru-modificarea-si-completarea-hotararii-guvernului-nr-577-1997-privind-pietruirea-reabilitarea-modernizarea-si-sau-asfaltarea-drumurilor-de-interes-local-clasate-si-alimentar

*** https://www.google.ro

*** http://www.cnadnr.ro/docs/pagini/OG%2043%20-%201997%20privind%20regimul%20drumurilor%20act%20la%20data%2021%2001%202013.pdf

*** http://www.cnadnr.ro/docs/pagini/OG%2043%20-%201997%20privind%20regimul%20drumurilor%20act%20la%20data%2021%2001%202013.pdf

***http://www.scrigroup.com/casa-masina/arhitectura/432/REALIZAREA-RETELEI-GEODEZICE-D94386.php

***http://www.ct.upt.ro/users/SorinHerban/Compensare.pdf-

***http://www.ct.upt.ro/users/SorinHerban/Compensare.pdf

***http://www.scritub.com/stiinta/arhitectura-constructii/Indesirea-retelei-geodezice-pr51878.php

***http://www.scritub.com/stiinta/arhitectura-constructii/Indesirea-retelei-geodezice-pr51878.php

***http://www.topo-online.ro/ro/p_numerice/int_inainte/descriere.php

Anexe

1.I nventar de coordonate

2. Plan de amplasament

3. Tabel de miscare parcelare

4. Schita vizelor