Logistica Si Dezvoltare Durabila

=== 5477567f4e20594612d4be0374ee47cc0c910e82_44396_1 ===

CUPRINS

CAPITOLUL I LOGISTICA

CAPITOLUL II LOGISTICA ȘI DEZVOLTARE DURABILĂ

2.1 Factori ce detrmină încetinirea dezvoltării durabile a transportului de marfă

2.1.1 Micșorarea rezervelor de petrol

2.1.2 Impactul înregistrat asupra mediului

2.1.3 Mărirea numărului de accidente și a celui de victime asociat acestora

2.1.4 Aglomerația

2.2Dezvoltarea durabilă a transportului de marfă

2.2.1. Dezvoltarea durabilă a transportului maritim

2.2.2. Dezvoltarea durabilă a transportului feroviar

2.2.3. Dezvoltarea durabilă a transportului rutier

2.2.4. Dezvoltarea durabilă a transportului aerian

CAPITOLUL III STUDIU DE CAZ

3.1 Prezentarea societății

3.2 Analiza economică a fimei

3.3. Aspecte legate de logistica firmei

3.4 AnalizaSWOT

3.5Obiectivele și ipotezele cercetării

3.6 Rezultatele cercetării

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

CAPITOLUL I LOGISTICA

De-a lungul vremii, noțiunea de logistic a fost definită în mai multe moduri, prima referire la logistică făcându-se cu privire la domeniul militar. „parte a artei militare care se ocupă cu aprovizionarea unei armate".

O altă definiție a fost dată de un specialist român care spune că “logistica este alcătuită din aprovizionare, transport, servicii de suport și administrare".2

Dacă privim totul din punct de vedere economic "logistica este știința coordonării, cu cheltuieli minime de timp a elementelor active și pasive ale unei întreprinderi, în vederea îmbunătățirii flexibilității și capacității sale de adaptare la modificările perpetue ale condițiilor cadru de funcționare ale pieții de desfacere.

Prin elemente active se înțeleg – instalații, oameni, mașini, energie, informații folosite, iar prin elemente pasive – fluxuri de materiale, de materii prime și energie care parcurg drumul, respectiv lanțul logistic, între diferiți agenți economici.

Lanțul logistic, cuprinde totalitatea unităților și activităților care se interpun între sursele de materii prime, materiale, subansambluri și produse energetice, aprovizionate de către un agent economic și vânzarea către consumatorul final al produsului finit”3

La început specialiștii considerau logistica având același conținut cu distribuția fizică, marele specialist în marketing P.Kotler spunnând că distribuția fizică sau logistica de piață cuprinde planificarea, implementarea și controlul produselor finite de la producători la consumatori, condiția esențială fiind să fie satisfăcute necesitățile exprimate de clienți și să se realizeze un profit.

Alți cercetători au legat logistica și de distribuția spre interior, cea de la furnizori la producători, nu numai de cea spre exterior de la producători la clienți.

Astfel logistica devine un process care cuprinde planificarea , implementarea și controlul produselor de la locul de origine la cel de consum, fiind respectate cerințele clientului.

Fluxul fizic al bunurilor are și o componentă informațională care se referă la cadrul în care funcționează logistica.

România a trecut la altă percepție privind logistica ca importanță pentru firme destul de recent, până destul de curând logistica fiind considerată ca mai puțin importantă pentru dezvoltarea firmelor.

Problemele furnizorilor, producătrilor și clienților ar trebui în viitor să fie rezolvate unitar, într-o orientare cre să cuprindă un Sistem Național de logistică.

Un obiectiv fundamental pentru orice firmă devine în perioada actuală obținerea avantajului competitiv, care le asigură un avans ce le permite să reziste concurenților.

Conform teoriei lanțului valoric, se evidențiază rolul pe care îl are logistica în activitatea generală a întreprinderii, datorită faptului că ea va avea o influență pozitivă cu privire la creșterea cotei de piață și la rentabilitatea firmei, dacă importanța care i se acordă este mare și este privită ca o categorie de resurse de care dispune firma și nu de o activitate comună.

Activitățile cuprinse în teoria lanțului valoric pot fi grapate în două categorii, și anume:

-activități primare

-activități suport

Activitățile primare ce se pot distinge sunt:

-logistica internă ce include unele acțiuni ce sunt efectuate pentru a realiza produția în condiții optime, cu funcția de a efectua în prealabil logistica pentru client( recepționarea, stocarea și depozitarea pentru materiile prime utilizate în procesul de producție al firmei respective)

-logistica externă care se referă la serviciile care sunt prestate clientului (stocare, depozitarea, transportul și distribuția tuturor produselor finite)

Activitățile suport sunt:

-infrastructura firmei ce are ca ajutor sistemele de planificare, finanțare precum și cele care realizează controlul calității

-managementul resurselor umane care este una dintre cele mai importante activități ale unei firme ce include activități de recrutare, selecție, integrare și motivare a oamenilor

-dezvoltarea tehologică, ce se bazează pe activități ce presupun cercetare și de o proiectare a produselor

-aprovizionarea ce vizează achiziția de materii prime și materiale neapărat necesare procesului de producție

În domeniul producției logistica trebuie să asigure materialele care sunt necesare în procesul de producție după tehnologia de fabricație care este folosită

Dintre componentele logisticii, transportul este considerat a fi cea mai importantă componentă, deținând aproximativ două treimi din costul pe care îl au activitățile specifice.Cel mai potrivit mijloc de transport care se pretează pentru o anumită activitate este selectat conform cu următoarele criterii:4

-caracteristicile distinctive pe care le au produsele

-disponibilitatea pe care o au mijloacele de transport

-costul transportului până la destinația dorită

-tipul transportului

-siguranța pe care o au produsele în timpul transportului

Stocarea este un element ale sistemului de logistică care contribuie la obținerea unor econmii de resurse financiare cu condiția ca stocurile să fie dimensionate optim , obiectvul care se dorește a fi realizat fiind realizarea unei aprovizionări continue, care este conform cererii și cu costuri cât este posibil de reduse , având în vedere mărimea comenzii, frecvența cu care este lansată și mărimea stocului de siguranță care este necesar să existe.

Depozitarea inlude numeroase activități dintre care pot fi remarcate: recepțoinarea intrărilor, păstrarea produselor, ambalarea, etichetarea, marcarea produselor finite, formarea unor loturi potrivite pentru a fi livrate, livrarea .

Fluxurile informaționale sunt ‚elementul care contribuie decisiv la mărirea eficienție pe care o are sistemul logistic și cuprind transformarea datelor într-o formă convenabil a fi utilizată și stocarea lor până în momentul în care se pot folosi.

Există firme care doresc să realizeze activitățile de logistică cu firme contractoare ca de exemplu transportul mărfurilor sau depozitarea considerând că o firm specializată oferă servicii de calitate mai bună și care costă firma mai puțin.

Activitățile din logistică au legătură cu toate funcțiile pe care le are organizația, cele mai profunde legături fiind cu funcția de producție, financiar-contabilă și cu marketingul.

Legătura fundamentală între funcția financiar contabilă și logistică se realizează datorită informațiilor care se leagă de costuri, la stabilirea prețurilor care sunt cerute pentru a transporta marfa fiind necesare detalii care sunt legate de costuri cu manoperă,materiale, carburanți .

Negocierea prețurilor la care se va face achiziția nu se poate face decât dacă firma dispune de date cu privire la structura costurilor.

Funcția de producție este cea responsabilă de îndeplinirea cerințelor pe care le are clientul cu privire la caracteristicile produselor, calitatea și cantitatea pe care o au acestea, logistica avînd rolul de a asigura tot necesarul de materii prime și materiale conform cu planificarea producției.

Marketingul dă informațiile absolut necesare care sunt punctul de pornire pentru a realiza un sistem performant din punct de vedere logistic.

Influența proceselor logistice asupra produsului care va fi oferit clientului este esențială, deoarece de exemplu depozitarea acestuia în condiții care nu sunt corespunztoare va modifica caracteristicile produsului astfel încât clientul nu va fi încântat de calitatea pe care o are produsul pe care îl va primi, de asemenea modul de transport va fi responsabil de avarierea produsului, iar erorile care pot să apară la livrare pot face ca un alt produs ă ajungă la client sau adresa de livrare să fie eronată.

Fig.1 Legătura între logistică și alte funcții ale firmei

Activitățile fundamentale pentru orice canal logistic sunt următoarele, conform mixului logistic : 5

1.Menținerea standardelor de servicii pentru clienți. Proiectarea și funcționarea uni sistem logistic este bazată pe un anumit nivel în ceea ce privește servirea clienților principalel activități care sunt realizate în această direcție fiind următoarele:

-cercetarea cerințelor clienților cu privire la nivelul pe cate trebuie să îl atingă serviciile logistice

-determinarea nivelului pe care este necesar să îl aibă serviciile logistice oferite de firma furnizoare

-aprecierea percepțiilor clienților cu privire la serviciul care le este oferit și corecturile aduse acestuia în funcție de cerințe

2.Aprovizionarea are un rol esențial în procesul logistic și include următoaele activități:

-stabilirea necesarului

-determinarea celor mai potrivite surse de aprovizionare

-planificare aprovizionării în timp

-evaluarea periodică a furnizorilor

3.Transportul include următoarele activități:

-selecția mijloacelor de transport celor mai potrivite

-evaluarea transportatorilor la care se poate apela

-determinarea celor mai potrivite rute de transport

-programarea efectuării transporturilor

3.Gestiunea stocurilor

-elaborarea unor politici coerente în privința stocurilor de materii prime , materiale și produse finite

-determinarea mixului produse ce pot exista în stoc

-stabilirea stocului de siguranță și a necesităților în privința aprovizionării

4.Depozitarea mărfurilor este considerată a fi o componentă de susținere deoarece nu toate firmele au această componentă

Activitățile de bază care au legătură cu funcția de depozitare sunt:

-determinarea necesarului în ceea ce privește spațiul de depozitare

-stabilirea amplsării depozitelor

-alegerea numărului de depozite necesare

-amplasarea produselor în spațiul care este rezervat depozitării

5.Manipularea mărfurilor deține o cotă destul de însemnată în costurile logistice , eficiența acestei activități fiind determinată de :

-alegerea celor mai potrivite echipamente de manipulare

-folosirea încărcăturilor prin paletizare și contaneizare

6. Ambalarea de protecție este aceea ce permite produselor să ajungă la client în condițiile pe care le dorește acesta

Activitățile necesare sunt:

-proiectarea unor ambalaje care să fie conform cu cerințele de manipulare

-ambalajele să asigure integritatea bunurilor transportate

-mărfurile să fie asigurate contra pierderilor și a deteriorărilor

CAPITOLUL II LOGISTICA ȘI DEZVOLTARE DURABILĂ

Secolul XX a adus o creștere a preocupărilor statelor lumii cu privire la protejarea mediului înconjurător, deoarece a fost recunoscut faptul evident că cele mai multe activități economice dăunează păstrării mediului natural pe care l-am moștenit din cele mai vechi timpuri.

S-a realizat faptul că ar putea ca să fie folosite în scopul protecției mediului diverse metode care pot limita efectele distructive ale activității umane, care ne este benefică naturii care ne înconjoară.

Prin urmare au fost întreprinse cercetări în următoarele domenii: silvicultură sustenabilă, fabrici sustenabile, agrcultură sustenabilă, turism sustenabil, transport sustenabil.

Fluxurile comerciale sunt caracterizate de transportul aceuiași tip de bunuri care se face cu mai multe mijloace de transport.

În cele mai multe cazuri atunci când ne gândim la comerțul internațional, transportul este făcut cu mai multe mijloace de transport, deoarece în majoritatea cazurilor calea ferată de exemplu are menirea de a prelua marfa ce trebuie transportată de la un alt mijloc de transport, iar mărfurile transportate pe apă ajung la destinație după ce sunt descărcate de obicei cu autovehicule, care realizează ultima parte a transportului.

Este de la sine înțeles că fiecare mijloc ce este utilizat pentru a transporta produse alte propriile avantaje comparativ cu celelalte cum ar fi consum mic de energie, siguranță sporită, capacitate foarte mare, un impact mic asupra mediului.

Conceptul de dezvoltare durabilă a luat ființă acum vreo 30-40 de ani, după ce s-a observat că apar fenomene care sunt explicate de d detriorare a mediului înconjurător, iar resursele naturale de combustibil au dat semne că încep să se epuizeze.

Conferința privindMediul de la Stockholm în anul 172 reprezintă momentul decisiv în care oamenii recunosc că prin activitatea lor se aduc daune ireparabile mediului, fapt care contribuie la periclitarea viitorului Pământului.

În anul 1983 a fost creată Comisia Mondială pentru Mediu și Dezvoltare (WCED) acest fapt având loc după o rezoluție care a fost adoptată Adunarea Generală a Națiunilor Unite

În anul 185 s-a descoperit gaura de ozon care s-a format deasupra Antarticii iar laConvenția de la Viena specialiștii au început să se gândească la soluții cu rpivire la micșorarea consumului substanțelor care afectează stratul de ozon existent deasupra planetei.

În anul 1987 , în Raportul WCED de la Bruntland s-a dat o definiție clară a dezvoltării durabile „“Dezvoltarea durabilă este cea care urmărește nevoile prezentului, fără a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface nevoile lor”.6

Termenul de dezvoltare durabilă a devenit cunoscut după Conferința privind mediul și dezvoltarea care a avut loc la Rio de Janeiro, în anul 1992, care a rămas în istorie sub denumirea de „Summit-ul Pământului”.

Daly a pus în anul 192 trei condiții care asigură sustenabilitatea transportului:

-folosirea unor resurs naturale reînnoibile nu trebuie să fie superioară ratei de reînnoire a resursei respectiv

-resursele ce se pot epuiza trebuie tratate continuu prin prisma înlocuirii lor de alte resurse

-emisia deșeurilor este necesar să fie inferioară posibilității mediului de a le asimila

2.1 Factori ce detrmină încetinirea dezvoltării durabile a transportului de marfă

Putem afirma că transportul de marfă a cunoscut o creștere pronunțată în ultima perioadă, fapt care a condus la dezvoltarea acestei activități ș a contribuit în mod evident la bunăstarea economic.

Problemele care trebuie analizate pentru ca transportul de mărfuri să se dezvolte în continuare sunt faptul că transportul contribuie la încălzirea global, emisia unor gaze nocive pentru sănătatea tuturor ființelor vii și zgomotul produs.

Influența mijloacelor de transport asupra mediului este legată de modalitățile în care se realizează transportul, emisiile de gaze și infrastructurile existe în diferite state ale lumii.

De exemplu vehiculele nu doar consumă cantități destul de mari de carburanți, ci emit substanțe nocive cum ar fi dioxidul de carbon sau azotul , zgomotul emis fiind dăunător unor ecosisteme din întreaga lume.

2.1.1 Micșorarea rezervelor de petrol

Așa după cum spunea Matthew Simmons,care a fost membru în administrația președindelui George Bush, „Răspunsul la problema declinului energetic nu stă în căutarea de noi surse de energie pentru a ne putea continua stilul actual de viață. Mai degrabă, în prima etapă, răspunsul stă în reducerea consumului.”

De când oamenii au început să utilizeze benzina în calitate de combustibil, aceasta s-a realizat prin folosirea a circa un trilion de barili de petrol, a faptul acesta având loc atunci când numai o mică parte din populația lumii deținea vehicule sau alte echipamente care implicau consumul petrolului.

Datorită dezvoltării puternice a mai multor state din zona Asiei, care au dimensiuni mari, un exemplu fiind China, se preconizează mărirea necesarului de petrol.

Adevărul este că s-au făcut prospecțiuni care au arătat că există rezerve de combustibil pentru o perioadă destul de îndelungată, însă rata extracției țițeiului este de cinci ori mai mare decât descoperirea unor noi rezerve.

Îngrijorător este faptul că nu s-a descoperit o nouă resursă energetică c ear putea să se apropie măcar de potențialul pe care îl dau combustibilii fosile care sunt utilizați în prezent.

Unii specialiști consideră că au fost descoperite zonele cel mai bogate în combustibil din lume , alții cred că resursele care au fost descoperite deja nu vor mai rezista până în anul 2020, dar se află cu siguranță alte resurse care nu au fost exploatate.

În viitor se va vedea că se vor dezvolta mai repede sau mai încet carburanți alternative, deoarece oamenii caută deja soluții de noi combustibili.

Sistemele actuale de transport nu au un viitor îndelungat deoarece utilizează un combustibil care este finit și care nu se poate refolosi, deoarece vehiculele și navele care transportă produsele în perioada actuală funcționează pe bază de petrol.

Se încearcă utilizarea unor vehicule care să funcționeze cu energie electric sau cu combustibili minerali, însă realitatea dură este că viitorul transportului este influențat de problemele rezervelor de petrol.

Pentru petrol s-au găsit multe întrebuințări, dar cea mai mare cantitate este consumată în transporturi, iar de transport depinde și dezvoltarea noii tendințe apărute în management și anume afacerile internaționale.

O micșorare a producției de petrol are ca efect mărirea prețurilor a nenumărate produse, lucru care s-a întâmplat în anul 1973 și în 1979.

“Vărful petrolului “ , care mai este denumit și apogeul petrolului este o noțiune care a fost introdusă de geologul Marion King și desemnează momentul în care extracția petrolului va ajunge la un maxim, după care va începe să se micșoreze cantitatea extrasă, această curbă având o formă de clopot.

Fig 2 . „Curba lui Hubbert”Sursa: www.peakoil.com,

2.1.2 Impactul înregistrat asupra mediului

Transporturile agresează în mod evident mediul înconjurător determinând o încetinire a dezvoltării, deoarece poluarea își mărește continuu nivelul iar emisiile de substanțe nocive rezultate ca urmare a arderii combustibililor( hidrocarburi, monoxid de carbon, oxizi de azot ,pulberi diverse) au cauzat oamenilor diverse probleme de sănătate.

Cele mai grave probleme se înregistrează la nivelul sistemului respirator care sunt mult mai multe decât atunci când poluarea era mai redusă ca urmare a dezvoltării economice ce nu se situa la nivelul actual.

În orașe există mijloace de transport în special autoturisme ce reprezintă cae mai mare sursă prin care aerul este poluat în aglomerările urbane.

Sectorul de transporturi înregistrează statistici îngrijorătoare, fiind responsabil pentru 63% din emisiile de NOx, 47% din emisiile de compuși organici volatili, precum benzenul, 10-25% din pulberi și 6,5% din emisiile de SO2, aceste valori fiind înregistrate în mediul rural, în orașe fiind vorba desspre valori cu mult mai mari.

În orașele care sunt și porturi vapoarele contribuie din plin la poluarea aerului , ca și avioanele în orașele care au aeroporturi.

Tabelul nr. 1

Emisiile de gaze (în grame/tonă-km) pentru modalitățile de transport de marfă

Sursa: Comisia Comunităților Europene (1999), Administrația Maritimă a SUA

2.1.3 Mărirea numărului de accidente și a celui de victime asociat acestora

Există mulți specialiști care nu consideră că accidentele și victimele acestora reprezintă un factor ce contribuie la împiedicare unei dezvoltări durabile a transporturilor.

Cu toate acestea statisticile arată faptul că vehiculele cauzează annual aproximativ 1 milion de accidente și circa 70 de milioane de victime.

Cele mai multe accidente sunt cele în care sunt implicate autovehicule , pe pozițiile următoare aflându-se trenurile și navele.

2.1.4 Aglomerația

Deși nici acest factor nu este văzut ca fiind esențial pentru a împiedica dezvoltarea durabilă a transportului, aglomerația conduce în mod evident la întârzieri în transportul mărfurilor , din cauza vitezei mai maici cu care trebuie să circule vehiculele.

Aglomerația contribuie la creșterea consumului de carburant din cuza timpilor morți ai vehiculelor care așteaptă la rând.

S-a pus o problemă ipotetică , dacă s-ar găsi un carburant nepoluant și reînnoibil, sistemul de transport ar fi sustenabil ?

Dacă acest combustibil ar putea fi hidrogenul omenirea ar putea avea următoarele avantaje:

-mediul nu ar mai fi poluat prin producerea energiei

-transportul se va efectua în condiții mai bune

-utilizarea hidrogenului ar putea face să putem asista la o scădere a prețului mondial al petrolului și la o reducere a consumului, ceea ce ar duce la menținerea mai mult timp a rezervelor

2.2Dezvoltarea durabilă a transportului de marfă

Pare destul de puțin posibil ca sectorul economic al transporturilor de marfă să fie eficient în totalitatea sa.

Din cauză că se consumă cantități enorme de carburant, ar fi de preferat ca mărfurile să fie transportate mai mult pe apă sau pe calea ferată.

Firmele prefer să folosească la început transportul pe cale ferată sau pe apă și pe distanțe mai mici cel cu diferite tipuri de vehicule.

Acest mod de a transporta mărfurile conduce la consumuri mai mic de carburanți și la reducerea substanțială a emisiilor poluante, de aceea este un transport sustenabil.

Cazul în care transportul este o problemă este acela al mărfurilor transportate cu camioane pe distanțe foarte lungi, uneori trecând prin câteva țări, deoarece atunc “contribuția” producătorului la poluare devine semnificativă, iar numărul accidentelor se mărește, acesta fiind un fapt constatat.

2.2.1. Dezvoltarea durabilă a transportului maritim

Unele dintre cele mai sustenabile modalități de transport ale zilelor noastre este transportul direct de la un port la altul, luând în considerare faptul că normele poluării cauzate de acest tip de transport sunt cle mai scăzute comparativ cu toate metodele alternative de transport.

Unele probleme sunt de exemplu la transportul petrolului brut de către petroliere, cauzate de gazul metan care se degajă în aer atunci când petrolul este încărcat sau descărcat.

Acest gaz provoacă efect de seră și prin urmare este actor principal în încălzirea globală.

Există cazuri în care pentru a limita efectele se utilizează sisteme de ventilație, însă acestea nu se folosesc peste tot.

Altă problemă este legată de utilizarea petrolului ca balast de către petroliere, deoarece navele transportă mai mult petrol pentru a-l duce în zonele în care acesta este procesat.După ce petrolul ajunge la destinație, rezervoarele sunt golite și umplute cu apă din ocean.

Când se apropie de destinație, petrolierele golesc în mare apa cu reziduuri petroliere, ceea ce provoacă poluarea apei.

Scurgerile de petrol sunt o problemă gravă care apare atunci când nava are defecțiuni, iar aceste scurgeri pot provoca daune imensei florei și faunei marine, care se rezolvă pe perioade îndelungate.

Atunci când ajung la destinație containerele transportate de vapoare sunt se încarcă în camioane sau în trenuri ca să poată fi transportate la un centru de distribuție, la fabric, ori la puncte de vânzare.

În multe cazuri în porturi se lucrează peste capacitatea normal și ca urmare apare aglomerație pe traficul naval, feroviar și rutier.

Cel mai des se traansportă pe apă petrol și produse petroliere, minereu de fier, cărbune, cereale, o pondere mai mică având-o containerele .

Transportul care se face pe apă este de preferat celui pe calea ferată, deoarece costă mai puțin, dar este mult mai greu accesibil decât cel feroviar, neputându-se utiliza în toate situațiile.

Nu există țară care nu utilizează transportul containerizat, acesta fiind folosit din 1960 și în țările aflate în curs de dezvoltare.

Containerele și navele ce le transportă realizează aproximativ 75% din comerțul internațional cu mărfuri ce se desfășoară în SUA și în Europa.

În întreaga lume se află în funcțiune circa 85000 de nave care au mai mult de 100 tone, tendința de creștere în acest domeniu fiind legată de tonajul navelor.

Pentru a face față cantităților mari de marfă care ajung în porturi infrastructurile de care dispun porturile trebuie să fie în concordanță cu actiivitatea de transbordare și să fie legăturile necesare cu mijloacele de transport feroviar și rutier.

Porturile sunt amplasate în locuri convenabile, astfel încât căile de access ă fie cât mai numeroase.

Există constrângeri generate de factorii următori:

-accesul maritim face referire la capacitatea fizică pe care o are calea de acces pentru a se potrivi cu operațiunile de pe navă.

-interfața maritimă este cantitatea de spațiu care ese la dispoziție pentru a suporta accesul maritime

-infrastructuri: chei, bazine, macarale, depozite

-teren de acces, care contribuie la o mare dezvoltare economică a acestor zone.

2.2.2. Dezvoltarea durabilă a transportului feroviar

Căile ferate au avantaje majore fiindcă sunt un mijloc de transport sigur și mai puțin poluant, din această perspectivă putând aduce o mare contribuție la dezvoltarea transportului durabil.

Este necesar să existe un transport de marfă eficient, sigur și curat pentru a contribui la o piață prosperă.

Traficul intern intens din orașe, dorința de a limita schimbările climatice și mărirea prețului carburanților arată că trebue să se dezvolte transportul pe calea ferată.

În Europa, transportul feroviar nu exercită o atracție deosebită, din anii 60 și până la finalul secolului fiind un declin accentuat al acestuia.

Întreprinderile feroviare nu erau capabile să se adapteze necesităților clienților din aceste cauze fiind preferat transportul rutier.

Această tendință se pare a fi inversă la începutul secolului 21 dar până ca transportul feroviar să fie competitiv mai este foarte mult.

Alți factori care încetinsc circulația trenurilor între diverse țări europene sunt standardele de semnalizare și electrificare.

Acest fapt este valabil în special pentru țările din Uniunea Europeană. Este posibil ca să fie combinat transportul rutier cu cel feroviar prin utilizarea remorcilor.

Un alt dezavantaj al căilor ferate îl reprezintă rutele fixe , deoarece transportul este necesar să se încheie la terminale, de multe ori pentru ca mărfurile să ajungă la destinație fiind utilizat tot transportul rutier.

Politica pentru transportul feroviar în SUA este ca distanțele parcurse să fie mari, în timp ce în Europa distanțele parcurse sunt mici.

SUA s-a orientat pe transport preponderent de mărfuri pe calea ferată în timp ce pentru Europa prioritar pe calea ferată este transportul călătorilor.

În SUA trnsportul feroviar de mărfuri este marcat de competiție iar în Europa caracteristică este reglementarea.

Tabelul nr. 2

Comparație între căile ferate europene și cele americane

Sursa: adaptare după: Nash, C.; Rivera-Trujillo, C. (2004) – Rail Regulatory Reform in Europe – Principles and Practice, STELLA Focus Group 5, synthesis meeting, Atena

Un factor foarte important de creștere a transportului feroviar îl reprezintă integrarea cu transportul maritim.

De asemenea, transferul încărcăturilor între tren și camion este foarte practicată.

Mulți expeditori văd oportună folosirea transportului feroviar datorită costurilor crescute cu transportul rutier.

2.2.3. Dezvoltarea durabilă a transportului rutier

Transportul terestru se compune din transportul feroviar și rutier, cel care a apărut primul fiind evident cel rutier, deoarece trenurile sunt un produs al epocii în care a apărut revoluția industrial.

Drumurile moderne au tendința să respecte rutele tradiționale așa după cum se observă în cazul Italiei, Franței și Marii Britanii ce urmează o structură care a fost stabilită pe vremea existenței Imperiului Roman.

În ultimele decenii transortul rutier a avut cea mai mare extindere în ultimii 50 de ani, acest lucru fiind valabil atât pentru transportul de marfă cât și pentru cel de pasageri.

Odată cu creșterea timpului a crescut capacitatea de încărcare a vehiculelor și au fost adaptate vehiculele la încărcăturile pe care le transportă( transporturi perisabile, combustibil, alte materiale).

S-au ivit însă multe probleme dintre care pot fi menționate mărirea consumului de combustibil, aglomerația care are loc în trafic, mărirea numărul de accidente rutiere.

O problemă este constituită de faptul că există drumuri foarte aglomerate, 20% din rețeaua de drumuri având 60-80% din trafic.

Aceasta înseamnă că unele drumuri secundare au un trafic deosebit de scăzut.

Populația urbană a lumii a crescut constant, circa 50% din oameni locuind în orașe, acest fapt făcând să se aglomereze drumurile care traversează orașele.

Se impune cu siguranță găsirea unor noi metode de transport pentru populația din zonele urbane, o metodă care contribuie la micșorarea traficului în marile aglomerații urbane fiind transportul subteran.

De asemenea ciclismul este o metodă de transport ce se folosește oarte mult în unele orași aglomerate.

Drumurile nu sunt deosebit de scumpe, însă în diverse părți ale lumii există diferențe semnificative de costuri în ceea ce privește construcția drumurilor

Pentru autovehicule care au capacitatea de a urca pante, obstacolele de natură fizică sunt mai puțin importante decât pentru trenuri, de exemplu.

În multe țări, inclusiv în România guvernele au fost total ineficiente în asigurarea unei infrastructuri corespuzătoare, ca urmare au apărut drumuri privatizate.

Deosebirea față de drumurile administrate de stat constă în faptul că firmele specializate au tot interesul să vadă că segmentele de drum administrate sunt foarte bine întreținute deoarece acest fapt le va aduce creșterea veniturilor.

Multe drumuri nu aduc un profit din punct de vedere economic, dar este necesar să existe din punct de vedere social, deoarece servesc transportului populației.

Se dorește ca transportul terestru de mărfuri să crească semnificativ până în anul 2050.

Figura nr. 3 Creșterea așteptată în transportul de mărfuri în lume în perioada 2000-2050

Sursa: World Business Council for Sustainable Development, Sustainable Mobility Project, 2004, www.wbcsd.org/home.aspx

2.2.4. Dezvoltarea durabilă a transportului aerian

Transportul aerian poate fi mai puțin restrictiv decât cel terestru deoarece există o libertate mai mare de atingere a traseului.

Însă și transportul aerian are limitările sale avioanele căutând să evite pe cât este posibil vânturile superioare din atmosferă cu scopul de a mări viteza și a reduce consumul de combustibil.

Pentru ca transportul să se facă în siguranță, există coridoare aeriene specifice așa încât transportul se desfășoară numai pe o mică parte din cer.

Companiile aeriene au început să separe transportul de marfă de transportul de căutori , la început marfa fiind transportată în avioaneele de călători și furnizând companiei aeriene un venit suplimentar.

În acele condiții siguranța pasagerilor era prioritară față de aceea a mărfurilor, atunci când avionul este supraîncărcat atransportul devine nesigur.

Cursele de pasageri operau pe rute dorite de pasageri, însă mai puțin dorite de cei care aveau nevoie să transporte mărfurile.

În ziua de azi circa jumătate din ot transportul aerian de marfă se face cu aeronave speciale de transport mărfuri.

Transporturile pe cale aeriană nu sunt foarte importante ca volum dar sunt transporturi foarte valoroase.

Se transportă de exemplu produse proaspete crescute în emisfera sudică pentru populația din emisfera nordică în timpul iernii, ori mărfuri care sunt procurate on-line .

Creșterea industriei de transport aerian nu se prevede în perioada viitoare să fie foarte importantă deoarece transportul aerian este destul de costisitor, cheltuielile pentru noile tipuri de aeronave fiind destul de substanțiale.

Altă limitare este adusă de consumul de combustibil care este destul de ridicat și care un cost destul de mare.

Însă cea mai importantă amenințare pentru transporturile aeriene este aceea a terorismului, deoarece teroriștii preferă deturnarea avioanelor față de oprirea altor mijloace de transport.

CAPITOLUL III STUDIU DE CAZ

3.1 Prezentarea societății

S.C VEL PITAR SRL este una dintre firmele care domină industria de morărit și panificație alături de Boromir, ori Pambac Bacău , pe o piață care a înregistrat în ultima perioadă un mare număr de firme care au intrat în insolvență, o mare firmă cu tradiție în domeniu, Dobrogea, aflându-se în reorganizare..7
Numele firmei este legat de rangul pe care îl deținea dregătorul care era” pus peste pitari și ingrijea să se găsească făină și să se coacă in fiecare zi pâine proaspătă pentru domn, curteni si oștire” după cum precizează Dimitrie Cantemir în cartea sa “Descriptio Moldaviae”.8

Semnificația acestui fapt este că firma VelPitar dorește să continue tradiția pâinii bine făcute , rețetele fiind alese dintre acelea care au o anumită vechime și care au fost pe gustul mai multor generații .

Vel Pitar reușește să îmbine în mod armonios vechiul cu noul pentru a crea gusturi potrivite pentru clienții săi care preferă să achiziționeze produse făcute de această firmă.

Firma a reușit să se impună pe piața românească , produsele ei fiind apreciate de consumatorii de toate vârstele.

Gama de produse realizată este destul de diversă, începând cu pâinea neambalată, specialități de pâine ambalate, cozonaci, produse de patiserie, gogoși.

Vel Pitar a fost înființată în anul 2001, atunci când fondul american de investiții Broadhurst a realizat fuziunea celor patru fabrici aparținând industriei de morărit și panificație pe care le-a achiziționat în anii 1999 și 2000( Mopariv Vâlcea, Berceni București, Granpan Tecuci și Panegrano Cluj ).

În anul 2002, s-a adăugat grupului și întreprinderea “Spicul” Argeș, cea mai recentă achiziție, datând din 2015 fiind fabrica “Spicul “ din Chitila, unde Vel Pitar a investit recent aproximativ 8 milioane de euro pentru a o aduce la standardele respectate la Vel Pitar, această

fabrică nemaifiind funcțională de 6 luni atunci când a fost achiziționată.9

În anul 2007, Vel Pitar a fost împărțit în trei firme: Vel Pitar(care se ocupă cu activitatea de panificație), Șapte Spice( pentru activitatea de morărit) și VP Magassin(pentru activitatea de retail)

Sediul social al firmei a fost stabilit la Râmnicu Vâlcea, acolo fiind un adevărat centru de comandă al acesteia.

La sfârșitul anului 2015 vicepreședintele Vel Pitar declara că reducerea TVA-ului la alimente a fost binevenită pentru producătorii de pâine și a condus la reducerea pieței gri din acest domeniu, de la 65% la 30%.10

Piața gri este ocupată de producători înregistrați care declară că produc cantități mult mai mici decât în mod real și folosesc munca la negru pentru a plăti taxe mai mici.

Vel Pitar încearcă să educe românii să cumpere mai multă pâine ambalată, care are trecute ingredientele pe ambalaj și care este protejată de plimbarea prin mai multe mâini în condiții mai puțin igienice, însă românii sunt obișnuiți să cumpere mai mult pâine neambalată, de aceea clienții trebuie convinși încetul cu încetul să adopte alte obiceiuri de consum.

În prezent firma Vel Pitar are o cotă de piață de 7%, ceea ce înseamnă că mulți clienți achiziționează produse ale acestei firme.

Firma a hotărât să investească mai mult în realizarea unui marketing al relațiilor cu clienții care să îi aducă mult mai mult profit, metoda tradițională de simplă preluare a comenzilor fiind dublată de gestiunea relațiilor cu clienții și de încercarea de fidelizare a acestora.

“Eficientizarea instrumentelor de marketing este doar una dintre aceste direcții, iar acuratețea datelor și posibilitatea de a obține insight-uri relevante din datele colectate de către echipa din teren sunt elemente de bază pentru reușita inițiativelor de marketing si vânzări ale companiei.”11

Pentru a-și îndeplini obiectivele firma a realizat o investiție în anul 2013 constând într-o platformă mobilă care se bazează pe Microsoft Dynamics CRM, și tablet care operează cu Windows 8, scopul fiind de a mări productivitatea pe care o au angajații din vânzări .

După cum declară un specialist in solutii CRM ( management al relațiilor cu clienții) din cadrul Microsoft Romania. “Este foarte importantă acuratețea datelor, care permite ca analiza si deciziile luate de departamentele de vânzări și marketing să aibă un fundament corect. O mai bună ințelegere a nevoilor clienților si a competiției este una dintre cererile cel mai frecvent intâlnite in piață. Forța de vânzări mobilă poate culege informații despre client si competiție, iar accesul la date al echipelor care gestionează branduri sau campanii este rapid si se bucură de mare acuratețe.”12

Anual Vel Pitar fabrică circa 100000 tone de produse și are aproximativ 1,5 milioane de clienți, după estimările făcute de companie.

Compania a investit foarte mult și în certificarea calității produselor obținând certificarea IFS6 care oferă încredere tuturor comercianților care desfac produse realizate la fabrica Libertatea că acestea respectă toate standardele internaționale din domeniul panificației.

În acest scop Vel Pitar a făcut investiții masive dotându-se cu linii tehnologice de ultimă generație, de la prima operație de frământare și până la linia tehnologică pe care sunt ambulate produsele.

Majoritatea sortimentelor de pâine care sunt comercializate de vel Pitar se fac la fabrica Libertatea și ne referim aici la: – pâine neambalată, Grâu Intreg, Chef Gourmand, 100% Secară si Sylvester Graham.

Există mai multe subunități ale Vel Pitar.

vel pitar râmnicu vâlcea

vel pitar bucurești (berceni)

vel pitar bucurești (libertatea)

vel pitar pitești

vel pitar brașov

vel pitar iași

vel pitar târgu jiu

vel pitar tecuci

vel pitar Giurgiu

Misiunea firmei Vel Pitar este aceea de a realiza pentru clienții săi produse de morărit și panificație care au garantat o calitate superioară folosind un sistem eficient de producție și de distribuție , cu ajutorul angajaților care au pregătire de mare clasă13

Obiectivele pe care le-a stabilit organizația sunt:îmbunătățirea continuă a performanțelor în domeniull calității produselor și al proceselor, analize anuale ale mediului pentru sănătate și securitate ocupaționale, monitorizarea periodică a satisfacției clienților și a aspectelor de mediu pentru a reduce impactul pe care activitatea desfășurată îl are asupra acestuia și perfecționarea continuă a salariaților atât în domeniul profesional cât și în acela al calității, mediului, siguranței alimentare și securității ocupaționale.

Din anul 2000, firma a inițiat o politică în domeniul responsabilității sociale, pe data de 2 iulie fiind lansat proiectul firmei “împarte.ro” , care a apărut întâi la nivel local sub denumirea “Împarte-E mai mult decât o felie de pâine!”.

Proiectul a dorit să creeze o comunicare între aceia care au nevoie de ajutor și cei care au posibilitatea să îi ajute, în centru fiind donații făcute pe site, prin înscrierea codului care era marcat pe orice pachet de French Toast.

Proiectul a fost relansat în 2010 la dorința celor care au participat, în perioada actuală realizându-se într-o formă nouă. Acum se pot face donații în pâine( concept de o noutate absolută în România) , dar și donații în bani (prin PayPal și transfer bancar), sau donații în obiecte.

3.2 Analiza economică a fimei

Pentru a efectua o analiză care să conducă la realizarea unui diagnostic din punct de vedere economico-financiar, trebuie urmate mai multe etape și avem nevoie de un sistem de date care este necesar să reliefeze cu claritate și în cel mai realist mod cu putință situația firmei al cărei diagnostic vrem să-l aflăm.

O imagine reală în ceea ce privește patrimoniul deținut de o companie poate fi aflat din datele contabile care ajută specialiștii să cunoască cât se poate de bine situația în care se găsește întreprinderea.

Documentele ce pot fi utilizate în acest scop sunt:

-Bilanțul contabil al firmei

.-Contul de profit și pierderi

-Situația privitoare la numărul salariaților

Diagnosticarea este o metodă folosită în management ce include investigarea unei companii pentru a evalua în mod realist potențialul firmei și a face recomandări bazate pe accentuarea aspectelor pozitive și reducerea sau dacă este posibil eliminarea disfuncționalităților.

Analizele diagnostic se pot clasifica în funcție de aria lor de cuprindere în analize:

-generale sau globale care se referă la organizație în ansamblu , luând în considerare domeniul în care activează și rezultatele pe care aceasta le obține.

-analize diagnostic parțiale ce se referă doar la unele componente ale firmei

Prima categorie de analize se realizează de către echipe formate din specialiști cu specializări diverse ca apelează la un larg intrumentar pentru a culege, a prelucra și a interpreta datele pe care le obțin.

Analiza generală are mai multe trăsături dintre care distingem:

O dimensiune participativă deoarece este necesar ca să se implice conducători și executanți de la toate nivelele organizatorice ale companiei pentru a furniza informații și a ajuta la prelucrarea materialului colectat.

O complexitate mare dată de faptul că vor fi investigate foarte multe aspecte din domeniile comercial, tehnic, financiar,etc..

Abordare cauzală ce contribuie la evidențierea în mod corect a fenomenelor și proceselor care fac obiectul diagnosticului

Caracteristica predecizională, deoarece recomandările ce se fac în urma diagnosticului se constituie în bază a deciziilor ce se vor lua.

A realiza un diagnostic economico financiar este un proces ce presupune un mare consum intelectual și rezultatele cercetării depind de capacitatea celui care efectuează această operațiune dificilă de a vedea care este potențialul real al celui pentru care realizează studiul și de a alege soluția potrivită în cazul firmei respective.Un diagnostic corect oferă celui care îl citește o viziune de ansamblu asupra a ceea ce este organizația în strânsă corelație cu mediul său intern și extern.

În principal, activitatea de diagnosticare cuprinde patru etape principale:

1.Definirea cadrului în care se va lucra și o decizie privitoare la datele ce trebuie culese

2.Culegerea informațiilor necesare studiului

3.Analiza acestor informații care au fost strânse

4.Realizarea unui raport privitor la problema studiată.

Aspectele ce vizează analiza economico-financiară se regăsesc în mai multe lucrări, specialiști din România sau din străinătate studiind aceste probleme ce influențează viitorul unei firme.

Astfel, în lucrarea „ Analysis for Financial Management˝, se spune că ˝analiza economică trebuie să stabilească măsurile de întreprins pentru menținerea firmei într-un echilibru financiar permanent˝14

O altă carte intitulată ˝Diagnostic economico-financiar˝, afirmă că„ Într-o accepțiune sintetică, analiza diagnostic presupune reperarea simptomelor, a disfuncționalităților unei firme, cercetarea și analiza faptelor și responsabiltăților identificarea cauzelor disfuncționalităților , elaborarea unor programe de acțiune prin a căror aplicare practică se asigură redresarea sau ameliorarea performanțelor.15

Analiza economico-financiară este un instrument foarte util pentru managementul unei firme deoarece oferă prilejul găsirii de soluții la problemele firmei care sunt mai dificil de observat la o simplă citire a bilanțului companiei respective.

Unii specialiști consideră că o analiză economico-financiară ar trebui să ofere soluții de strategie folosind și factori mai dificil de cuantificat la o firmă cum ar fi „ tehnologia know-how și loialitatea clienților față de firmă ˝.16

Analiza diagnotic ne trebuie motivată exclusiv de cazul în care firma are probleme , ci se poate face așa cum se spune în lucrarea „ Le diagnostic de l’ entreprise˝, și când ˝ întreprinderea are o bună stare de sănătate˝ 17 , dar se dorește să se găsească soluții pentru îmbunătățirea ei .

Aceste analize ar trebui cerute periodic de conducerea unei firme pentru a putea vedea progresul sau regresul rezultatelor înregistrate de către firmă. Acest aspect este evidențiat și în lucrarea „ Analiza diagnostic a societăților comerciale în economia de tranziție˝: ˝ În mod evident, nivelul performanțelor atinse de o organizație este o consecință nemijlocită a calității managementului organizației. Din această cauză, analiza diagnostic a devenit un instrument de mare importanță al managementului performant. Pe bună dreptate, Peter Drucker apreciază că un manager eficient, trebuie să afecteze cel puțin 50% din timpul său de lucru unor activități de tipul analizelor diagnostic˝ 18

Vom calcula și câțiva indicatori economici pentru compania Vel Pitar , pentru a vedea evoluția pe care a avut-o aceasta.

1.Cifra de afaceri

Fig. 2 Evoluția cifrei de afaceri

Cifra de afaceri a firmei a avut o evoluție pozitivă pe toată perioada analizată ceea ce este un lucru bun pentru evoluția organizației.

Cea mai mică valoare a cifrei de afaceri a fost în 2010, iar cea mai mare în 2015, deci compania este într-un progres evident

2.Profitul firmei

Fig.3 Evoluția profitului firmei

În primii doi ani analizați s-a înregistrat pierdere cauzele fiind două: investițiile massive făcute de firmă pentru modernizarea tehnologiilor și efectele crizei economice din anii anteriori când consumul de pâine al populației a fost mai redus.

Din anul 2012, societatea a început să aibă profit, care în 2014 a fost destul de mare.

3. .Rentabilitatea economică

R=

Activul total = Active imobilizate+Active circulante +Cheltuieli în avans

Nu au fost făcute cheltuieli în avans, de aceea avem:

At = Active imobilizate+Active circulante

At2011=104577919+21.467.157=126045076

At2012=121441095+11614129=122602524

At2013=87971554+12552630=100524184

At2014=90408889+17845332=108254221

At2015=117546240+40796816=158343056

Calculăm rentabilitatea economică:

Re2011= -15.129.451/126045076= -0,120

Re2012= 19.775/122602524=0,00016

Re2013= 5.080.436/ 100524184=0,05

Re2014=6.282.123/108254221=0,06

Re2015=267763/158343056=0,001

Fig. 4 Evoluția rentabilității economice

Rentabilitatea economică are o evoluție crescătoare ,în ultimii patru ani . În primul an rentabilitatea economică a avut o valoare mică din cauza pierderii, dar în următorii patru ani s-a înregistrat profit iar valorile au fost rezonabile.

4. .Rentabilitatea comercială

Se află cu ajutorul formulei:

Rc=

Rc2011= -15.129.451/ 292.290.286= – 0,051

Rc2012=19.775/293.373.918= 0,00006

Rc2013=5.080.436/300.696.098=0,016

Rc2014=6.282.123/305.238.335= 0,02

Rc2015=267763/333154672=0,0008

Fig 5 Evoluția rentabilității comerciale

Rentabilitatea comercială este un alt indicator care reflectă progresul firmei Vel Pitar , cea mai scăzută valoare a acesteia fiind în anul 2011, de -0,051 și cea mai ridicată în 2014 de 0,02.

5.Rentabilitatea financiară

Aplicăm formula următoare:

RF=

Rf2011= -15.129.451/299.871.241= -0,05

Rf2012=19.775/311.644.964= 0,00006

Rf2013=5.080.436/ 307.591.665= 0,016

Rf014=6.282.123/307.591.665=0,02

Rf015=267763/335813243=0,0008

Fig.6.Evoluția rentabilității financiare

Rentabilitatea financiară a avut o evoluție asemănătoare cu cea a rentabilității comerciale, valorile celor două fiind destul de apropiate valoarea minimă fiind înregistrată în 2010 , de -0,053, iar cea maximă în anul 2014 de 0,02.

6. Calculăm ponderea capitalului împrumutat în cifra de afaceri a firmei pentru a măsura ponderea pe care o dețin în cifra de afaceri datoriile firmei. Cu alte cuvinte , cu cât s-ar diminua cifra de afaceri dacă datoriile ar trebui acoperite „ pe loc”.

Formula de calcul pentru acest indicator este PCÎ= CÎ / CA= Total datorii / Cifra de afaceri

PCÎ2011=78.676.303/ 292.290.286=0,296

PCÎ2012=74.917.909/293.373.918=0,255

PCÎ2013=37.010.854/300.696.098=0,123

PCÎ2014=38.819.686/305.238.335=0,127

PCÎ2015=86758287/333154672=0,260

Fig. 7.Evoluția ponderii capitalului împrumutat

Ponderea pe care capitalul împrumutat l-a avut în cifra de afaceri are o evoluție oscilantă în ultimii cinci ani, dar valorile pentru 2013 și 2014 sunt apropiate și destul de mici, ceea ce este un lucru pozitiv, dar în anul 2015 valoarea indicatorului a crescut din nou.

7.Productivitatea muncii

Productivitatea muncii este un indicator care poate fi exprimat în mai multe feluri, depinzând de perioada pentru care se dorește a fi calculat ( pe an, pe zi sau pe oră)

W =

În toate cazurile cu W se notează productivitatea muncii și cu CA cifra de afaceri a firmei

Vom calcula productivitatea anuală a muncii în cazul Vel Pitar pentru perioada 2011-2015 .

W2011=292.290.286/2754= 106133 lei/ om

W2012=293.373.918/ 2687= 109182,70 lei/om

W2013=300.696.098/ 2517= 119466,06 lei/om

W2014= 305.238.335/2433= 125457,59 lei/om

W2015=333154672/2411=138181,11lei/om

Fig.10 Evoluția productivității anuale a muncii

Din grafic se observă faptul că productivitatea muncii a crescut an de an în perioada analizată, de la 106133 lei/ om în anul 2011 la 138181,11 lei/om în anul 2014

Din evoluția tuturor indicatorilor analizați se poate remarca faptul că situația firmei Vel Pitar este stabilă, organizația având perspective să se dezvolte în continuare

3.3 Aspecte legate de logistica firmei

Spre deosebire de alte firme care au externalizat serviciile logistice deoarece au considerat că este mai rentabil pentru ei să angajeze firme specializate în acest domeniu, Vel Pitar și-a constituit un Departament de logistic, personalul aflându-se în subordinea unui Director de Logistică.

Acesta este acela care coordonează activitatea în acest domeniu, luând permanent măsuri pentru ca activitatea să se desfășoare în ritmul impus de procesul de producție, și de necesarul de a trimite produsele finite beneficiarilor.

Pentru planificarea activităților specialiștii din compartiment se bazează pe mijloacele de transport de care dispune firma.

Pentru unitățile de panificație, din categoria cărora face parte Vel Pitar, trebuie asigurate următoarele materii prime:

-drojdie care se utilizează sub formă comprimată, având o umiditate de cel mult 77% și care crește în 90 de minute

-apă potabilă

-sare de bucătărie care se folosește pentru a da produselor un gust mai bun și a îmbunătăți calitatea făinei, deoarece la făina de calitate mai slabă se adaugă mai multă sare, cantitatea de sare fiind mărită și în timpul verii pentru ca microorganismele să nu se dezvolte foarte curând

-făină care este făcută din cereale diverse, deoarece compania produce multe sortimente de pâine ( secară, grâu, etc)

-făină de cartofi sau pastă de cartfi pentru sortimentele ce au în compoziție cartofi

-materii zaharoase

-ouă

-condimente

Principalii furnizori pe care îi are firma sunt:

-Pentru cereale

COMCEREAL Teleorman

COMCEREAL Giurgiu

COMCEREAL Galați

Nidera

Cargill

Producători agricoli individuali

-Pentru materiale auxiliare

LESAFFRE S.R.L.

INTERMERIDIAN S.R.L.

DRIM DANIEL

AVICOLA IMPEX S.R.L.

MEGAROLL S.A.

VINALCOOL Argeș

SOLARIS S.A.

Acești furnizori sunt responsabili de transportul mărfurilor pe care le produc până la unitățile ce aparțin firmei Vel Pitar, acest transport făcându-se cu mijloacele auto ale firmei respective, ori prin angajarea unei firme de transport specializată.

În cazul cerealelor, acestea se transportă mai ușor pe calea ferată și apoi cu vehicule de mare capacitate până la fabricile Vel Pitar.

Prin contract aceste firme se obligă să realizeze livrările în timp util pentru ca activitatea companiei Vel Pitar să nu fie afectată de lipsa materiilor prime.

Firma analizată a fost una dintre promotoarele afacerilor moderne din industria de morărit și panificație, fiind frima companie care a făcut investiții mari în tehnologii , pentru a îmbunătăți calitatea produselor.19

Firma Vel Pitar este lider de necontestat al acestei industrii sub toate aspectele: acoperire teritorială, cifră de afaceri, profit, nivelul tehnologic atins, respectarea standardelor utilizate în industria de profil din Europa.

Compania respectă specificul local al fiecărei regiuni în care este prezentă, fiecare subunitate având ca punct de referință unul sau mai multe produse în care excelează.

În cadrul grupului de firme Vel Pitar se utilizează o tehnologie modernă bazată pe principiul Keine Touch (fără atingere), acest lucru fiind valabil în toate fazele procesului de producție.

Acest lucru presupune faptul că firma garantează consumatorilor că aceștia sunt primii care ating produsul achiziționat.

Procesul de producție cât și acela de ambalare sunt automatizate complet, pentru ca produsele să fie realizate cu respectarea unei igiene desăvârșite.

Aceasta înseamnă că produsele nu sunt transportate în timpul ciclului productive, ci toate operațiile de cernerea făinii până la ambalare sunt realizate pe banda de producție

Acest standard este foarte nou în panificație și sunt puține firme care își permit aplicarea lui.

În industria de panificație procesul tehnologic este format din următoarele etape:20

-făina este cernută cu ajutorul unor site vibratoare cu magneți, care asigură reținerea impurităților

-următorul pas este dozarea mecanizată a materiilor prime ( făină, drojdie, apă, sare) conform sortimentului care trebuie să fie produs

-malaxarea tuturor componentelor care se realizează cu un malaxor intensiv, care determină omogenizarea amestecului

-răsturnarea mecanizată a aluatului

-divizarea compoziției rezultate, etapă în care este stabilit gramajul produsului

-premodelarea produsului

-predospirea

-modelarea

-dospirea finală

-coacerea

-răcirea produselor

-felierea (cînd este cazul) și ambalarea

-depozitarea în lăzi

-livrarea

După ce sunt fabricate și ambalate, produsele sunt stocate în vederea livrării în depozitul companiei, unde se încearcă o dimensionare optimă a stocurilor pentru ca să nu potă exista situații în care comenzile venite pe neașteptate să nu poată fi onorate.

Firma dispune de circa 400 de mijloace de transport care sunt folosite pentru a transporta produsele atât către clienții externi, cât și către magazinele firmei, care sunt din ce în ce mai numeroase.

3.4 AnalizaSWOT

a)Pentru a putea eficientiza activitatea unei firme, realizarea analizei SWOT este un pas hotărâtor, deoarece cu ajutorul acestei metode putem realiza o analiză detaliată în privința mediului intern și extern caracteristic unei firme. Scopul principal este identificarea strategiilor potrivite a fi urmate pentru a dezvolta afacerea în direcția dorită.

Analiza constă în identificarea punctelor tari, punctelor slabe, oportunităților și amenințărilor ce influnțează activitatea unei companii. Avem de a face cu factori interni, pe care îi putem controla și anume punctele tari(S) și punctele slabe(W), și cu factori externi, pe care firma nu îi poate controla, dar care este bine să fie cunoscuți, pentru a le studia influența în activitatea companiei reprezentați de oportunități(O) și amenințări(T).

O analiză pertinentă asupra tuturor factorilor ajută luarea unor decizii în ceea ce privește organizația, deoarece trebuie ca firma să profite de punctele tari pe care le descoperă, să încerce să elimine punctele slabe, să folosească la maximum oportunitățile pe care le are și să încerce să se ferească de amenințări.

1.Punctele tari reprezintă aspectele favorabile pentru o organizație și ele sunt baza pe care poate fi clădit succesul firmei. Punctele tari, ca și punctele slabe trebuie să fie căutate în toate domeniile de activitate ale unei firme: în marketing, economic, tehnologii, procese, resurse umane…

Punctele tari pun în evidență toți factorii pozitivi pe care îi putem distinge în cadrul afacerii și au rolul de a da un plus de valoare afacerii, sau contibuie la obținerea unui avantaj în fața competitorilor.

2.Punctele slabe sunt deficiențele care ne împiedică să atingem standardele pe care ni le propunem, iar principala cale de acțiune în cazul determinării acestora este eliminarea lor pe cât posibil pentru a crește eficiența activității firmei.

Și punctele slabe se află sub controlul conducerii, care le poate modifica în urma analizei în puncte tari îmbunătățirile în privința lor făcând ca să se atingă mai ușor obiectivele organizației.

Punctele slabe vă pot plasa într-un dezavantaj față de competittori, de aceea este necesară identificarea lor cu precizie cât mai mare va îmbunătăți considerabil poziția firmei.

3.Oportunitățile sunt acele condiții care pot apărea datorită pieței pe care evoluează firma, datorită unor slăbiciuni ale concurenței, sau datorită situației politice. În orice caz ele trebuie valorificate la maxim, deoarece nu se poate ști cât timp vor fi prezente și vor putea ajuta la dezvoltarea firmei.

Dacă se identifică oportunități care se pot găsi sub controlul firmei , acestea nu mai trebuie trecute la rubrica din tabel destinată oportunităților, ci intră în categoria punctelor tari, deoarece oportunitățile sunt prin excelență exterioare firmei.

4. Amenințările apar din mediul exterior firmei și pot constitui un pericol real pentru stabilitatea și dezvoltarea firmei.Influența lor asupra organizației trebuie eliminată pe cât este posibil.

Amenințările sunt aduse de un mers al lucrurilor nefavorabil și ar putea conduce la scăderea sau limitarea veniturilor.

Analiza SWOT ne ajută în foarte multe situații să ne facem o imagine cu privire la firmă.

3.5Obiectivele și ipotezele cercetării

Metode des utilizate în cercetările din științele socio- umane sunt metoda interviului și metoda chestionarului, ale căror rezultate sunt considerate a fi concludente.

După cum spune Septimiu Chelcea în cursul „Tehnici de cercetare sociologică”, interviul și-a demonstrat utilitatea în toate științele sociale, cât și în cele socio-umane .

Conform lui Denzin, interviul poate fi definit ca o conversație față în față, în cadrul căreia o persoană va obține informații de la o altă persoană.21

Nu orice convorbire din viața cotidiană este un interviu, deși sunt cercetători care pentru care convorbirea este sinonimă cu interviul.

În acest proces al comunicării există un receptor( cel care realizează interviul), un emițător ( cel căruia i se ia interviul) și informația care este transmisă de la emițător spre receptor.

„Chestionarul de cercetare reprezintă o tehnică, și corespunzător un instrument de investigare constând într-un ansamblu de întrebări scrise, și eventual, imagini grafice, ordonate logic și psihologic, care, prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin autoadministrare, determină din partea persoanelor anchetate răspunsuri ce urmează a fi înregistrate în scris.”22

Chestionarele se pot clasifica după conținut, formă și mod de aplicare23

După conținutul informațiilor, există:

-chestionare de date factuale, ce se referă la fapte obiective, care se pot observa direct și care se pot verifica și de alte persoane

-chestionarele de opinie ce reflectă atitudinile, motivația și interesele individului care a completat acest tip de chestionar.

După formă chestionarele se clasifică în:

-chestionare cu întrebări deschise lasă respondenților o mare libertate în ceea ce privește distribuția răspunsurilor, din acest motiv repartiția răspunsurilor poate fi mai greu analizată, însă permit culegerea unor date diverse, deoarece persoanele care răspund la întrebări nu au nici o constrângere

-chestionare cu întrebări închise nu dau libertate respondentului, ci trebuie să se încadreze într-una din categoriile fixate de cel care a conceput chestionarul

Întrebările închise favorizează întocmirea unor statistici referitoare la răspunsuri, pot servi ca un “filtru” pentru întrebările care vor urma, dau senzația de siguranță a respondentului, de aceea sunt preferate în foarte multe ocazii.

Tehnica chestionarului presupune faptul că răspunsurile care se primesc sunt în formă scrisă, pe când răspunsurile la interviu sunt în formă verbală, putând fi consemnate pe hârtie de către cei care realizează interviul.

În cazul completării unui chestionar de către oameni care au diferite nivele de educație, cel mai important lucru este să formulezi întrebările în asemenea manieră încât ceea ce este primordial, cercetarea să își atingă scopul și totodată pentru ca rezultatele să fie relevante, trebuie ca întrebările să fie pe înțelesul oamenilor care au cel mai scăzut nivel de educație

Pentru elaborarea acestei lucrări am considerat că faptul că o cercetare cantitativă poate conduce la rezultate mai precise decât o cercetare de tip calitativ, de aceea am administrat un chestionar clienților care au dorit să participe la acest studiu.

Informațiile care sunt obținute prin metodele de cercetare cantitativă relevă cu mai mare exactitate opiniile persoanelor care sunt intervievate, pentru a se afla punctele de vedere ale acestora în legătură cu diferite probleme.

Tipul de design utilizat în studiu este cvasiexperimental, deoarece nu s-a intervenit din partea cercetătorului în scopul provocării unor reacții, ci s-a folosit chestionarul fără a se sugera subiecților vreo opinie, iar completarea chestionarului a fost lăsată doar la latitudinea lor.

Cercetarea cantitativă este o cercetare concludentă care are profunzime și presupune intervievarea unui număr relativ mare de subiecți, rezultatele fiind relevante pentru grupul țintă pe care se desfășoară cercetarea.

Însă și în cazul acestor cercetări de tip cantitativ , completarea de către respondenți a unor chestionare ce se bazează pe intuiție și motivație, subiectivitatea tipic umană este imposibil să nu intervină, deci rezultatele obținute pot fi mai mult sau mai puțin așteptate de cercetător.

S-a optat pentru utilizarea scalei lui Likert pentru a putea realiza o analiză a răspunsurilor primite

Scala lui Likert face parte din categoria scalelor de tip ordinal și în cazul utilizării acestei scale vor fi parcurse următoarele etape pentru a putea cuantifica răspunsurile obținute de la subiecți:

se formulează de cei care realizează cercetarea un set de propoziții cu caracter favorabil sau nefavorabil referitor la problema care urmează să fie studiată.

transpunerea acestor propoziții în chestionarele care vor fi înmânate subiecților cercetării care vor fi rugați să-și exprime acordul sau dezacordul în privința informațiilor respective, prin încercuirea uneia din cele 5 gradații ale scalei utilizate.

Se aplică chestionarul elaborat unei populații stabilite în conformitate cu scopul de măsurare, în acest caz angajați ai firmei Vel Pitar .

acord total acord indiferent dezacord dezacord total

(A.T.) (A) (I) (D) (D.T.)

fiecărei gradații care există pe scala lui Likert i se atribuie după ce chestionarul este dat spre completare subiecților un set de valori numerice prezentate în rândurile următoare::

în cazul propozițiilor cu aspect favorabil

+2; +1; 0; -1; -2

în cazul propozițiilor cu aspect nefavorabil

-2; -1; 0; +1; +2

se efectuează calcularea scorului realizat de fiecare subiect în parte pentru tema dată sub forma unei sume algebrice a valorilor numerice ce cuantifică opinia sa referitoare la fiecare propoziție, componentă a setului administrat.

Este bine de observat faptul că scala Likert este o scală bipolară în sensul că măsoară atitudinea sau aprecierea față de o temă dată atât prin răspuns pozitiv cât și negativ, al subiecților care completează chestionarul respectiv..

Pentru a realiza studiul trebuie stabilite întâi obiectivele și ipotezele pe care le are cercetarea.

Obiectivele cercetării

-stabilirea părerii angajaților cu privire la importanța acordată de firmă activităților de logistică

-determinarea părerii salariaților cu privire la mărimea pe care o are firma

-opinia salariaților referitoare la punctualitatea furnizorilor

-determinarea părerii respondenților cu privire la calitatea mărfii trimise de furnizori

-opinia angajaților cu privire la sistemul Keine Touch

-stabilirea părerii salariaților referitor la modul în care inovațiile introduse influențează calitatea produselor

-opinia salariaților privind condițiile de depozitare a mărfii

-determinarea părerii angajaților cu privire la mărimea stocurilor

-opinia angajaților cu privire la eforturile firmei de a elimina transporturile inutile în procesul de producție

-stabilirea părerii respondenților privind modalitatea de transport a produselor către clienți

-opinia salariaților cu privire la numărul vehiculelor ce transportă marfa la beneficiari

-părerea angajaților în privința eforturilor făcute de companie pentru protecția mediului.

Stabilirea ipotezelor

3.6 Rezultatele cercetării

Chestionarul a fost administrat unui număr de 332 de angajați ai firmei Vel Pitar , iar pentru a alege eșantionul reprezentativ care să răspundă la chestionar am urmat indicațiile existente pe site-ul http://www.raosoft.com/samplesize.html.
Se acceptă o eroare de 5%, aceasta fiind o alegere obișnuită și un nivel de încredere de 95%, la o populație de circa 2411 persoane,acesta fiind numărul angajaților Vel Pitar , mărimea eșantionului fiind de 332 persoane , rezultat după introducerea datelor proprii cercetării noastre, calcul făcut de site-ul indicat, aceasta fiind mărimea minimă a eșantionului pentru ca rezultatele să fie concludente

Unitatea de sondaj este reprezentată de respondent care este angajat al Vel Pitar , iar unitatea de observare este formată din cei 332 salariați care au dorit să răspundă la întrebările chestionarului.

1.La întrebarea nr 1 cu privire la importanța activității de logistică pentru conducerea firmei, 295 de salariați au răspuns AT(88,85%) , 12 au răspuns A(3,61%), iar 25 au răspuns I(7,53%),

S-au obținut 602 puncte, adică 90,66% din cele 664 care reprezintă maximul.

Fig 11Răspunsuri la întrebarea nr1

2.La întrebarea nr 2 cu privire la beneficiul pentru consumatori privind extinderea pe care o are firma, 274 angajați au răspuns AT(82,53%) , 31 au răspuns A(9,33%) , iar 27 au răspuns I(8,13%).

Au fost obținute 579 puncte, adică 87,19% din cele posibile.

Fig 12Răspunsuri la întrebarea nr2

3.La întrebarea nr 3 referitoare la punctualitatea furnizorilor, 299 angajați au răspuns AT(90,06%) , 27 au răspuns A(8,13%),iar 6 au răspuns I(1,80%).

S-au obținut 625 puncte, adică 94,12% din total.

Fig 13Răspunsuri la întrebarea nr3

4.La întrebarea nr 4 cu privire la calitatea mărfii trimise de furnizori, 305 salariați au răspuns AT( 91,86%) , 11 au răspuns A.(3,31%) iar 16 au răspuns D(4,81%)

S-au obținut 605 puncte, adică 91,11%.

Fig 14Răspunsuri la întrebarea nr4

5.La întrebarea nr 5 privind sistemul Keine Touch, 315 salariați au răspuns AT(94,87%), iar 17 au răspuns A(5,12%) .

Au fost obținute 647 puncte, adică 97,43% din maximul posibil.

Fig 15Răspunsuri la întrebarea nr5

6.La întrebarea nr 6 privind influența pe care a avut-o inovarea asupra calității produselor, 301 respondenți au răspuns AT(90,66%) , 10 au răspuns A(3,01%) , iar 21 au răspuns I(6,32%).

Au fost obținute 612 puncte adică 92,16%.

Fig 16Răspunsuri la întrebarea nr6

7.La întrebarea nr 7 privind depozitarea produselor, 304 angajați au răspuns AT( 91,56%), 5 au răspuns A(1,50%), iar 23 au răspuns I(6,92%).

Au fost obținute 613 puncte, reprezentând 92,31% din punctajul maxim.

Fig 17Răspunsuri la întrebarea nr7

8.La întrebarea nr 8 privind dimensionarea stocurilor, 287 respondenți au spus AT(86,44%), 10 au spus A( 3,01%) , iar 35 au spus D(10,54%).

S-au obținut 549 puncte, adică 82,68% din total.

Fig 18Răspunsuri la întrebarea nr8

9.La întrebarea nr 9 referitoare la eliminarea transporturilor inutile în procesul de producție, 294 de angajați au răspuns AT(88,55%), 12 au răspuns A(3,61%) , 6 au răspuns I(1,8%) , iar 20 au răspuns D(6,02%)

S-au obținut 580 puncte, adică 87,34% din maxim.

Fig 19Răspunsuri la întrebarea nr9

10 La întrebarea nr 10 privind transportul produselor la clienți, 309 angajați au răspuns AT(93,07%), 9 au răspuns A(2,71%) ,iar 14 au răspuns I(4,21%)

Au fost obținute 627 puncte, adică 4,42% din maxim.

Fig 20Răspunsuri la întrebarea nr10

11.La întrebarea nr 11 cu privire la numărul de vehicule necesare pentru transportul mărfii la clienți, 283 angajați au răspuns AT(85,24%) , 15 au răspuns A(4,51%), iar 34 au răspuns I(10,24%).

Au fost obținute 581 puncte, adică 87,5% din maxim.

Fig 21Răspunsuri la întrebarea nr11

12.La întrebarea nr 12 privind preocuparea pentru protecția mediului, 307 angajați au răspuns AT(92,46%), iar 25 au răspuns I(7,53%).

Au fost obținute 614 puncte, adică 92,46% din maxim posibil.

Fig 22Răspunsuri la întrebarea nr12

CONCLUZII

Firma analizată acordă o importanță destul de mare activității de logistică, un motiv fiind acela că produsele au un termen de valabilitate destul de redus (produsele de panificație nu pot fi stocate o perioadă prea îndelungată), deoarece se produce deteriorarea calității acestora .

În consecință, producția trebuie trimisă cât mai repede către beneficiar, în aceste condiții activitatea de logistic trebuind să se desfășoare rapid, fără sincope care pot afecta vânzarea produselor firmei și ca urmare a acestui fapt reducerea profitului obținut în urma activității productive.

Este foarte bine că firma are fabrici în mai multe regiuni ale țării, deoarece așa consumatorii se pot bucura de produse Vel Pitar foarte proaspete, indiferent de zona din care provin.

Existența magazinelor proprii a fost încă o idée foarte bună, deoarece în acest mod firma a devenit și mai cunoscută, iar produsele în aceste magazine proprii sunt un pic mai ieftine decât în celelalte locuri unde se vând ( hypermarketuri, supermarketuri, magazine generale).

Furnizorii firmei au fost atent selectați și în condițiile în care nu au livrat marfa în cantitatea sau la calitatea convenită prin contract, colaborarea cu ei a fost întreruptă.

Firma este unica din România care a introdus sistemul Keine Touch, care este beenefic atât pentru firmă, care a automatizat activitatea, eliminând unele operații ce au devenit inutile, cât și pentru consumatori ce au garanția că sunt primii care ating Produsele Vel Pitar.

Compania caută să introducă cele mai noi tehnologii pentru ca gradul de automatizare a activității să fie din ce în ce mai mare.

Consider că ar fi util să se investească într-un depozit așa cum a creat în Ploiești firma Coca Cola, complet automatizat în care produsele să ajungă de pe benzi direct în depozit, utilizându-se sisteme automatizate în acest scop.

Depozitarea produselor se face în condiții bune, dar marfa nu poate sta prea mult în depozit tocmai din motivul că este destul de perisabilă.

În general, se dimensionează stocurile optim, conform cu consumul estimat, dar au existat situații de sărbători când consumul a fost mai mare decât cel estimat, sau în unele zile când produsele au fost mai puțin cerute decât prognoza.

Firma încearcă să reducă la minimum posibil transporturile, realizând numai acele transporturi care sunt neapărat necesare, deoarece conducerea este conștientă că în acest mod protejează mediul înconjurător.

Produsele fiind de panificație, este normal ca transportul acestora să fie rutier, deoarece contează foarte mult rapiditatea cu care sunt transportate, iar cheltuieli cu alte mijloace de transport nu ar fi justificate.

În cadrul firmei există un parc de vehicule destul de mare alcătuit din 400 de mașini, care sunt necesare și suficiente pentru a transporta marfa la clienții firmei în condiții foarte bune.

BIBLIOGRAFIE

S.Chelcea, Metodologia cercetării sociologice, Ed Economică, București, 2001

Cojocaru Gh., Logistica – trecut, prezent și viitor. Revista „Sisteme logistice”, nr. 3-4, București, 1991

Denzin, Norman K. și Linkoln, Yvonna S. (eds.).Handbook of Qualitatve Research. Thousand Oaks: SAGE Publications, Inc.,1994

Robert C.Higgins, Analysis for Financial Management,1992

Hidroyuki Itami, Mibilizing Invisible Assets, Harvard University Press, Boston , 1991

Korko M., Timpul – factor de optimizare a activității agenților economici. Revista „Sisteme logistice”, nr. 2,București, 1991

D.Mărgulescu,˝Diagnostic economico-financiar,1994

Mereuță C, Analiza diagnostic a societăților comerciale în economia de tranziție,1994

J.P.Thibaut, Le diagnostic de l’ entreprise, Print book. French. 1989

Le petit Larousse, Paris, 1974

http://biblioteca.regielive.ro/cursuri/transporturi/curs-logistica-management-111232.html

https://www.academia.edu/11339889/LOGISTICA_SUPORT_DE_CURS_AN_IV_IMA_FACULTATEA_DE_ANTREPRENORIAT_INGINERIA_SI_MANAGEMENTUL

www.worldbank.org/depweb/english/sd.html, ultima accesare la 10 iunie 2013

www.peakoil.com

Nash, C.; Rivera-Trujillo, C. (2004) – Rail Regulatory Reform in Europe – Principles and Practice, STELLA Focus Group 5, synthesis meeting, Atena

World Business Council for Sustainable Development, Sustainable Mobility Project, 2004, www.wbcsd.org/home.aspx

http://www.zf.ro/companii/vel-pitar-producatorul-de-paine-detinut-de-americani-a-achizitionat-fabrica-spicul-rapusa-de-criza-15080201

VelPitar

http://www.zf.ro/zf-live/zf-live-dan-trifu-vel-pitar-piata-gri-la-paine-a-scazut-de-la-65-la-30-dupa-reducerea-tva-14924338

http://rbd.doingbusiness.ro/articole/vel-pitar-creste-productivitatea-echipelor-de-vanzari-si-marketing-cu-ajutorul-solutiei-dynamics-crm/3113

http://www.actionamresponsabil.ro/membru-retea/vel-pitar

http://documents.tips/documents/analiza-diagnostic-la-sc-vel-pitar-1sa.html

ANEXE

CHESTIONAR PRIVIND ACTIVITATEA DE LOGISTICĂ LA VEL PITAR S.A

1.Considerați că activitatea de logistică desfășurată la firma dumneavostră este importantă pentru conducere?

2.Credeți că prezența mai multor fabrici în cadrul companiei este benefică pentru clienți?

3.Considerați că furnizorii trimit întotdeauna marfa la timp, astfel încât să nu existe întârzieri în activitatea Vel Pitar?

4.Credeți că acești furnizori trimit întodeauna marfă de calitate corespunzătoare?

5.Vi se pare că sistemul Keine Touch oferă consumatorilor o protecție eficientă în privința microbilor care pot pătrunde în produs?

6.Inovațiile introduse de firma dumneavoastră au îmbunătățit calitatea produselor ?

7.Considerați că depozitarea produselor se face în cele mai bune condiții posibile?

8.Credeți că managementul dimensionează corespunzător stocurile ce trebuia să existe la firma dumneavoastră?

9.Credeți că firma face suficiente eforturi pentru a elimina transporturile inutile în cadrul procesului de poducție și în acest mod să micșoreze poluarea generată de vehicule?

10.Credeți că modalitatea de transport prin care se trimit produsele clienților este cea mai potrivită?

11. Există suficiente vehicule ale firmei care să transporte produsele la beneficiari?

12.Există în firma dumneavoastră o preocupare continuă pentru protecția mediului ?

Anexa nr 2 Principalele date financiare ale companiei Vel Pitar