Liantul Intre Institutiile Private Si Institutiile Publicedocx

=== Liantul intre institutiile private si institutiile publice ===

UNIVERSITATEA BABEȘ-BOLYAI, CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE POLITICE, ADMINISTRATIVE ȘI ALE COMUNICĂRII

ȘCOALA DOCTORALĂ DE ȘTIINȚE POLITICE ȘI ALE COMUNICĂRII

E-GUVERNARE – LIANT ÎNTRE INSTITUȚIILE PRIVATE ȘI INSTITUȚIILE PUBLICE

PROF. COORDONATOR:

PROF. UNIV. DR. FLAVIU CĂLIN RUS

STUDENT DOCTORAND:

CODINA IOANA SABĂU

CLUJ-NAPOCA

2016

CUPRINS

1. Introducere

Internetul a schimbat modul în care oamenii au acces la date și informații, tehnologia fiind parte integrantă din viața de zi cu zi.

Banca Mondială propune o definiție a conceptului, accentuând importanța transparenței și interacțiunii între utilizatorii tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor. “Guvernarea electronică̆ se referă̆ la utilizarea de către agenţiile guvernamentale a tehnologiei informaţiei (ca de exemplu, reţele, Internet) care au capacitatea de a transforma relaţiile cu cetăţenii, mediul de afaceri şi alte ramuri ale guvernului. Aceste tehnologii pot avea finalităţi diferite: o mai bună̆ furnizare a serviciilor guvernamentale către cetăţeni, interacţiuni îmbunătăţite cu afacerile şi industria, creşterea implicărâi cetăţenilor prin intermediul accesului la informaţîi sau un management mai eficient al guvernului. Beneficiile care rezultă̆ pot fi un nivel redus al corupţiei, creşterea transparenţei, creşterea veniturilor şi/sau reducerea costurilor”.

În România, studierea, aplicarea și promovarea guvernării electronice se află la început de drum, motiv pentru care conceput este greu de definit, cercetătorii neajungând la un consens cu privire la acesta. Putem definii guvernarea electronică ca fiind un suport tehnic pentru utilizarea noilor tehnologii IT și de comunicare de către administrația publică central și locală în scopul eficientizării activității aparatului administrativ și a creșterii calității serviciilor publice. Acestea au cunoscut o dezvoltare rapidă în ultimii ani, oferind soluții complexe pentru orice activitate. Societatea bazată pe cunoștințe a evoluat în ultimii ani, dorindu-se o creștere competitivă și durabilă a economiei.

Din punct de vedere terminologic, conceptual de e-guvernare își are originea în construcții lexicale precum e-commerce, e-business, e-learning, e-mail, care s-au dezvoltat în urma apariției acestuia. “E” provine de la “electronic”, activitățile desfășurate având loc printr-un mediu virtual. Lumea se îndreaptă către tehnologizarea activităților, iar acestor termeni li se atribuie constant semnificații conexe. Prin simplă apăsare a unui click, oamenii pot comanda diverse produse, pot contracta diverse servicii, pot învăța din confortul propriei case, pot achita plăți din fața calculatorului etc.

Rețelele electronice sunt infrastructuri de bază aflate într-o continuă dezvoltare, conectând cetățeni din toate colțurile lumii. “Prin intermediul tehnologiilor reţelelor, Europa poate construi o nouă̆ societate integrând input-urile provenind din diferite locuri şi culturi şi dând valoare cunoştinţelor difuzate în patrimoniile culturale, sociale, economice şi ştiinţifice europene”.

Intranet-ul este o rețea informatică private care aparține unei instituții publice sau private și este similară ca funcționalitate cu mediul Internet. Aceste pune la dispoziția angajaților resursele instituției, restricționând persoanelor din exterior accesul la informații.

Rețeaua de telecomunicații care promovează e-guvernare este Intranet-ul, disponibilă exclusiv pentru personalul din cadrul instituțiilor publice. La finalul anului 2011, a fost publicată în Monitorul Oficial Ordonanța de urgență nr. 117, privind constituirea Infrastructurii comune de comunicații electronice a statului, conform căreia infrastructura comună de comunicații electronice a statului. Aceasta reprezintă un obiectiv de interes public major al statului roman, fiind menită să asigure suportul tehnologic, rapid, securizat și eficient pentru transmiterea informațiilor în mediul online.

Fig. 1.1. Procentul persoanelor care folosesc Internetul în România

Sursa: Europa.eu

Guvernarea electronică̆ presupune interacţiunea dintre instituţiile publice cu cetăţenii prin intermediul mijloacelor electronice. Aceasta se implementează de la stat la cetățean. Rolul ei este de a oferi informații privind proiectele de lege aflate în discuție, emiterea de păreri către cetățeni, plata taxelor, petiții online etc. Toate acestea au rolul de a eficientiza sistemul birocratic și de a facilita comunicarea între instituțiile publice, instituțiile private și persoanele fizice. Așa cum putem observa în tabelul de mai sus, românii folosesc Internetul în procent de peste 75%, creându-se astfel condițiile necesare pentru implementarea cu succes a guvernării electronice.

„Guvernarea electronică̆ reprezintă̆ procesul de reinvenţie a sectorului public prin digitalizare şi noi tehnici de management a informaţiei, proces al că̆rui scop final este creşterea gradului de participare politică̆ a cetăţenilor şi eficientizarea aparatului administrativ”.

Cele trei aspect caracteristice guvernării electronice sunt: comunicarea prin intermediul noilor tehnologii, aplicarea noilor metode de management a informației și comunicării (e-mail, rețelele de socializare, site-uri Web etc), respectiv creșterea eficienței aparatului administrativ prin implicarea cetățenilor în mod activ la luarea deciziilor și hotărârilor.

Procesele de inovare și restructurare din cadrul instituțiilor private indică o creștere semnificativă a utilizatorilor care apelează la noile tehnologii și de răspândire a proceselor aferente comunicării și cunoștințelor, respective crearea ideii, exploatarea ei și difuzarea publicului larg. Mediul de afaceri apelează la noile tehnologii atât la nivel intern, cât și la nivel extern pentru a crește eficacitatea și eficiența acesteia prin promovarea online.

O guvernare electronică eficientă presupune promovarea acesteia, pornind de la idea că implicarea utilizatorilor (autorități publice, companii și cetățeni) în construirea și implementarea noilor tehnologii este un pas important.

Istoria guvernării electronice în România

În România, guvernarea electronică a evoluat treptat. În cele ce urmează vom prezenta dezvoltarea acestei structuri, între anii 2001-2014.

2001 – în octombrie 2001 a fost aprobată Legea nr. 544/2001, privind accesul liber la informațiile de interes public.

2002 – În martie 2002 a fost lansat sistemul de achiziții publice prin Internet, www.e-licitatie.ro, care are menirea a crea condiții optime pentru procesul de achiziții publice, în vederea creșterii transparenței și reducerii birocrației. În același ani, în luna iulie, a fost înființată Autoritatea Națională de Reglementare în Comunicații (ANRC) ca o instituție publică în structura Guvernului, cu rolul de a pune în aplicare politică națională în domeniul comunicațiilor electronice și a serviciilor poștale.

2003 – În luna martie este publicat un document de strategie IT de către Ministerul Finanțelor Publice, care prezintă situația actuală a acestui domeniu, inclusive realizările și eșecurile la nivel de stat. În cadrul acesteia se fac propuneri cu privire la serviciile oferite, cu scopul de îmbunătății comunicarea între actorii principali (govern, cetățeni și companii). În iulie intră în vigoare Legea nr. 304/2003, care se adresează serviciului universal și drepturilor utilizatorilor cu privire la rețelele și serviciile de comunicații electronice.

În septembrie 2003 este lansat portalul “e-guvernare”, numit și Sistemul Electronic Național, care oferă acces rapid la informații privind relația cu statul.

2006 – În ianuarie s-a publicat o ordonanță care a reglementat interacțiunea între guvern și societatea civilă, creând parametrii legali pentru plata electronică a amenzilor, taxelor și a altor obligații fiscale cu ajutorul cardurilor bancare.

În martie a fost extins sistemul “e-licitatie”, fiind posibilă gestionarea a peste 1000 de instuții publice și a unui număr semnificant de produse.

În iunie guvernul aprobă legislația conform căreia angajatorii trebuie să se conformeze cu "Registrul electronic al angajaților".

În noiembrie, Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației (MCSI) a lansat Oficiul Virtual de Plăți pentru a facilita interacțiunea între companii/ cetățeni și administrația publică.

2007 – În aprilie, a fost fondată Asociația Rețelelor Electronice ale Comunităților Locale (RECL) prin proiectul Economia bazată pe cunoaștere, reprezentând una dintre cele mai importante acțiuni de promovare a tehnologiei informației în comunitățile mici din România, atât din mediul mediul urban, cât și din mediul rural. Obiectivul proiectului a fost de a facilita accesul la informației a comunităților locale.

În iunie, guvernul a adoptat Ordonanța de urgență 73/2007, care reglementează organizarea și funcționarea Agenției pentru Serviciile Societății Informaționale, în vederea evoluției domeniului e-guvernare în România.

La finalul anului 2007 sunt puse bazele unui sistem de amprente digitale a solicitanților de azil (EuroDAC); este creat contextual propice de conectare la rețeaua de telecomunicații securizată a UE (sTESTA); este lansat Sistem Integrat de Gestiune a Licențelor “SIGL”, care asigură legătura cu departamentele din Statele Membre care eliberează aceste documente.

2008 – În februarie este aprobată Decizia nr. 198, în urma căreia autoritățile contractante sunt obligate să folosească mijloace electronice pentru cel putin 20% dintre achizițiile publice. În cursul aceleași perioade este lansat Proiectul Economia Bazată pe Cunoastere (EBC), inițiat de Guvernul României, prin Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, cu ajutorul Băncii Mondiale. Obiectivul acestuia a fost de a familiariza sectorul IMM-urilor cu noile tehnologii, care asigură prosperitatea unui mediu de afaceri performant.

În aprilie este aprobat memorandumul privind implementarea unui Punct de Contact Unic, solicitat prin directive 2006/123/CE. Responsabilă de crearea și implementarea sistemului a fost desemnată Agenția pentru Serviciile Societății Informaționale (ASSI)

În octombrie a fost implementat Oficiul Virtual de Plăți, www.ghiseul.ro, care a făcut posibilă plata taxelor fiscal cu ajutorul cardurilor. O lună mai târziu, ASSI a publicat strategia pentru e-guvernare în România, definind misiunea agenției ca fiind creșterea confortului cetățenilor prin îmbunătățirea instituțiilor publice. În aceeași perioadă este finalizată Platforma pentru integrarea serviciilor de e-guvernare în Sistemul Electronic Național. Rolul a fost de a crește calitatea serviciilor de guvernare electronică prin introducerea Punctului de Contact Unic (electronic) și conceptul “one stop shop”.

2009 – În lună martie este creat Centrul de Studii Avansate pentru Serviciile Electronice (e-CAESAR), care se axează pe cercetare în sectorul Tehnologiilor Informatice și Comunicațiilor (TIC), cu precădere în domeniul serviciilor electronice. Unul dintre obiectivele acestui ONG este de a evalua interacțiunea diferitelor sisteme de e-guvernare și de a contribui la dezvoltarea acestora din punct de vedere organizațional său tehnic.

2010 – În aprilie s-a lansat Forumul e-guvernare, pornind de la premisa că accesul la informații pe bandă largă este o cerință importantă pentru furnizarea de servicii de guvernare electronică.

În iunie, se demarează proiectul “Programul Național de Supercomputere” care are menirea de a moderniza serviciile și sistemele informaționale din administrația publică. Două luni mai târziu este creat Centrul Național “România Digitală”, (CNRD), o instituție publică cu personalitate juridică, afiliat Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale, a cărui obiectiv este de a îmbunătăți calitatea serviciilor dintre autoritățile publice, cetățeni și întreprinderi.

În luna noiembrie, Guvernul aprobă și pune în aplicare plată impozitului online. Rolul principal al platformei “e-payment” este de a reduce cozile de la ghișee, cetățenii economisind astfel timp și bani. La finalul anului se demarează programul Biblionet facilitează accesul gratuit la date și informații, prin dezvoltarea unui sistem de biblioteci publice moderne în România.

2012 – În 5 iunie 2012 se comunică intenția de a lansa o aplicație Web prin care întreprinderile să poată solicita rambursarea taxei pe valoarea adăugată (TVA), fiind o prioritate la nivel european.

2013 – În luna iunie se aprobă în ședință de Guvern Strategia privind tranziția de la televiziunea analogică terestră la cea digitală terestră și implementarea serviciilor multimedia digitale la nivel național.

În luna octombrie este lansat proiectul “Dezvoltare Bridge PKI”, care este dezvoltat de Ministerul pentru Societatea Informaționala și are ca principal obiectiv dezvoltarea infrastructurilor informatice de securitate. 

2014 – În luna februarie sunt peste 500.000 de IMM-uri înregistrate pe portalul http://imm.msinf.ro/wps/portal. Proiectul a fost creat pentru a oferi o gamă largă de informații și servicii întreprinderilor. Acesta conține 31 de aplicații dedicate companiilor și administrației publice, grupate în trei categorii: B2B (companie – companie), G2B (guvern – companie), G2G (guvern-guvern).

La finalul anului 2014 este publicată Strategia Nationala privind Agenda Digitală pentru România. Aceasta a fost dezvoltată pe baza programului Agenda Digitală pentru Europa 2020, fiind cadru de referință pentru dezvoltarea economiei digitale din perioada 2014 – 2020.

1.2.Rolul guvernării electronice

Principalele obiective ale guvernării electronice sunt:

asigurarea accesului la date și informații cu ajutorul Internetului;

prestarea serviciilor publice pentru companii și cetățeni prin intermediul noilor tehnologii

implicarea activă a populației în procesul de guvernare;

creșterea eficienței activității aparatului administrativ prin dezvoltarea unor platforme adresate mediului de afaceri și cetățenilor, precum și a timpului rezervat pentru prestarea unui serviciu;

promovarea și consolidarea regimului democratic;

creșterea transparenței în cadrul relației dintre autorități și companii/ cetățeni;

creșterea gradului de pregătire a angajaților din cadrul instituțiilor publice în domeniul tehnologiilor informaționale;

dezvoltarea infrastructurii informaționale la nivelul statului.

În procesul de guvernare sunt implicate trei tipuri de participanți:

Instituțiile publice: guvernul sau statul, organizațiile de la nivel central, regional sau local;

Instituțiile private, care contribuie la creșterea competivității economice și crează condiții concurențiale de piață;

Cetățenii.

În cadrul societății informaționale, e-guvernarea este unul dintre elementele specifice dezvoltării, alături de creșterea gradului de transparență în cadrul procesului de comunicare dintre companii, cetățeni și instituții publice. Inițiativele de guvernare electronică impune adoptarea noilor tehnologii în cadrul companiilor pentru gestionarea proceselor economice cu structurile administrative, partenerii, clienții, furnizorii etc.

2.Principalele tipuri de e-guvernare

Principalele componente aferente guvernării electronice sunt:

G2G (Guvern – Guvern), cu sub-grupa G2E (Guvern – Angajaţi guvernamentali)

G2C (Guvern – Cetățeni)

G2B (Guvern – Companii)

Fig. 4.1. Componentele guvernării electronice

Sursa: www.edemocratie.ro

2.1. G2G (Guvern – Guvern)

Prin G2G înțelegem interacțiunea între instituțiile publice prin intermediul mijloacelor electronice. Acest tip de comunicare s-a dezvoltat menită necesității de a rezolva probleme care presupun soluții complexe și care necesită prelucrarea datelor de către instituții diferite. Cu ajutorul tehnologiei, soluția poate parveni în timp util prin intermediul unor rețele interne create special pentru situațiile de acest tip.

Implementarea unor soluții de guvernare electronică necesită integrarea sistemelor interguvernamentale. Janet Caldow, expert în probleme de guvernare electronică, de la IBM Institute of Electronic Government precizează că “această integrare necesită atât integrarea proceselor, cât și cea tehnică. De exemplu, matricularea unei firme este percepută de ‘beneficiar’ drept un singur obiectiv când în realitate ea presupune multipli pași”.

Aplicațiile G2G admite necesitatea integrării proceselor și găsirea unor soluții acceptate de către toți participanții. “Pentru ca integrarea proceselor să fie posibilă este necesară și integrarea infrastructurii tehnice. Nu numai bazele de date trebuie să comunice între ele, ci și mașinile care le susțin – computere, servere Web, rețele locale – trebuie să respecte un anumit nivel de standardizare”.

De cele mai multe ori acest tip de interacțiune nu este detectată de cetățean și presupune schimbul unor date în folosul acestuia, între două sau mai multe instituții publice.

Relația dintre guvern și angajații guvernamentali este considerate o subcategorie a G2G și se referă la managementul online a relațiilor dintre actorii menționați mai sus, prin intermediul Internetului.

Aceste aplicații sunt folosite pentru îndeplinirea unor responsabilități la locul de muncă sau pentru managementul situației de salariat a angajatului.

2.2. G2C (Guvern – Cetățeni)

Comunicarea de tipul G2C se axează pe interacțiunea dintre guvern și cetățeni, prin intermediul Internetului. Rolul acesteia este de a promova serviciile oferite de guvern în mediul online. Cu ajutorul aplicațiilor special create și implementate pentru această categorie, relația dintre cei doi actori poate deveni interactivă cu ajutorul portalurilor guvernamentale globale, numite și portaluri “one stop shop”.

Cetățenii pot efectua online activități precum plata taxelor, plata amenzilor, reînnoirea licențelor, solicitarea permiselor de pescuit etc. Accesul public la informațiile și datele (rapoarte de activitate, statistici, bugete, studii de caz etc) privind deciziile de guvernare este important pentru asigurarea legitimității guvernării într-o societate democratică. Acestea sporesc încrederea societății civile în actul legislativ și astfel instituțiile publice pot beneficia de suport din partea cetățenilor.

Fig. 4.1. Procentul cetățenilor care folosesc Internetul pentru a

interacționa cu instituțiile publice din România (dreapta) și Procentul cetățenilor care folosesc

Internetul pentru a obține informații de la instituțiile publice din România (stânga)

Sursa: Europa.eu

Conform statisticilor publicate de Eurostat, România atinge un procent de aproximativ 8% în ceea ce privește interacțiunea cetățenilor cu autoritățile publice și ajunge la mai puțin de 5% când e vorba de transmiterea documentelor oficiale online. Putem remarca astfel că încrederea societății civile este scăzută în ceea ce privește guvernarea online și se continuă păstrarea sistemului tradițional, interacțiunea față în față, cu toate că peste 75% dintre români folosesc Internetul, conform statisticilor publicate de Eurostat în cursul anului 2015.

Fig. 4.2. Procentul cetățenilor care folosesc Internetul pentru a

descărca formulare oficiale postate de instituțiile publice din România (dreapta) și Procentul cetățenilor care

folosesc Internetul pentru a transmite formulare oficiale descărca instituțiilor publice din România (stânga)

Sursa: Europa.eu

2.3. G2B (Guvern – Companii)

Relația dintre guvern și companii este una dintre cele mai delicate și analizate din sfera guvernării electronice, deoarece acestea contribuie în mod active la creșterea economiei unui stat. Serviciile furnizate trebuie să fie clare și transparente.

G2B se divide în două parți esențiale:

Sistemele de achiziții publice realizate prin Internetului;

Serviciile oferite de stat instituțiilor private prin Internetului.

Primul sistem de achiziții publice prin Internet s-a lansat la Singapore de către departamentul de IT din cadrul Ministerului Apărării Naționale . Cu timpul s-a dovedit eficiența acestui nou proces de licitații publice prin scăderea numărului de infracțiuni, accesul mai facil la furnizori, economisirea timpului în procesarea ofertelor și nu în ultimul rând dezvoltarea unei baze de date cu informații utile privind companiile private din țara respectivă.

Fig. 4.3. Procentul companiilor din România care folosesc Internetul

Sursa: Europa.eu

Conform statisticilor majoritatea companiilor din România utilizează Internetul la locul de muncă. Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) a analizat în 2015 comportamentul de consum al companiilor și au rezultat următoarele date:

Întreprinderile folosesc internetul fix în mod special pentru e-mail (98%), navigarea pe Internet (87%) și tranzacții bancare (79%).

O companie deține în medie 10 dispozitive de pe care poate fi accesat internetul fix, însă doar 8 dintre acestea sunt și conectate. Cele mai multe întreprinderi folosesc internetul fix de pe calculator/desktop (85%), laptop (75%) și tabletă (34%). 

În ceea ce privește internetul mobil în rândul persoanelor juridice se arată că 92% dintre instituțiile private ce utilizează internet mobil îl folosesc printr-un telefon cu abonament de telefonie, 6% printr-un telefon mobil cu cartelă preplătită, iar 36% utilizează tablete sau stick-uri USB pentru calculator/laptop.

În cadrul studiului au fost intervievate aproximativ 1.500 de companii de pe teritoriul României.

Încredere şi securitatea reprezintă două dintre principiile guvernărâi electronice, „interacţiunea online cu administraţia publică trebuie să̆ fie la fel de sigură̆ că vizita clasică la un birou (…), iar schimbul securizat de informaţîi şi transferul de date să̆ fie garantate prin standarde de securitate definite”.

Sistemul Electronic Național – www.e-guvernare.ro

Portalul www.e-guvernare.ro este de tipul “one stop shop” și oferă următoarele servicii persoanelor juridice:

depunerea declarațiilor online la Agenția Națională de Administrare Fiscală. Pentru autentificare este solicitate certificatul digital (secțiunea Depunere declarații);

proceduri de licitație și atribuire (secțiunea Achiziții Publice);

obținerea sau reînnoirea autorizațiilor pentru marfă sau transport persoane (secțiunea Autorizații Transport);

informații privind demararea unei afaceri, dezvoltarea unei afaceri, finanțarea unei afaceri etc. De asemenea, portalul e-direct oferă informații privind autoritățile publice și gruparea acestora în funcție de domeniul de activitate ș.a.m.d. (secțiunea Punct Contact Unic);

plata impozitelor, taxelor etc (secțiunea Plată Taxă Persoane Juridice);

servicii online Registrul Comerțului (secțiunea Servicii ONRC online).

Sistemul electronic al achizițiilor publice – www.e-licitatie.ro

Site-ul Web www.e-licitatie.ro oferă informații privind anunțurile de participare, anunțuri de atribuire, concursuri de soluții, rezultate la concursurile de soluții, concesionări, anunțuri de atribuire concesionări, proceduri de atribuire, parteneriate public privat, anunțuri și documente relevante etc.

Sistemul electronice de achiziții publice (SEAP) are menirea de a facilita modul de înțelegere și utilizare al sistemului în ceea ce privesc procedurile de achiziții publice desfășurate în mediul online.

Concluzii

Comunicarea între sectorul public și cel privat demonstrează interdependența dintre ele și rolul lor important în funcționarea economiei societății, respectiv funcționarea economiei naționale. Utilizarea metodelor aplicate în sectorul privat și a teoriilor privind managementul organizațional și în cadrul instituțiilor publice, ne indică faptul că acestea pot fi transferate și pot fi utile ambelor medii.

Noile tehnologii au revoluționat modul de a comunica și de a interacționa cu ceilalți, iar acest lucru se resimte și în cadrul colaborării între administrația publică, cetățeni și mediul de afaceri. Începând cu anul 2001 s-au pus bazele dezvoltării guvernării electronice în România. Prin implementarea cu succes a proiectelor dezvoltate putem remarca dorința de schimbare, de eficacitate, de adaptare la noile tehnologii informatice.

Guvernarea electronică este un instrument care contribuie la dezvoltarea unei guvernări inovatoare, orientată spre cetățeni și companii.

Beneficiile guvernanței electronice sunt:

facilitarea transferului de informație dinspre instituțiile publice spre cetățeni și companii și viceversa;

informarea în timp record cu privire la schimbările legislative;

persoanele fizice și persoanele juridice pot să-și exprime opiniile privind activitatea administrative;

operarea plăților și taxelor datorate online;

depunerea de petiții și reclamații online;

eliberarea unor autorizații și permise, declarații, cu ajutorul e-serviciilor.

depunerea online a declarațiilor fiscale etc.

Guvernarea electronică poate fi dezvoltată prin implementarea unor servicii precum tehnologizarea și informatizarea mediului public, în paralel cu instruirea angajaților sau angajarea unor persoane familiarizate cu noile tehnologii. La rândul lor, cetățenii trebuie instruiți și informați pentru a putea beneficia de dezvoltarea procesului de e-guvernare.

Bibliografie

Banciu, Doina, Guvernarea electronică, Editura Tehnică, Bucureşti, 2005.

Bundschuh-Rieseneder, F., Good Governance: Characteristics, Methods and the Austrian Examples, 2008, Transylvanian Review of Administrative Sciences, vol. 24E.

Hagel III, John, Armstrong, Arthur G., Net Gain: Expanding Markets Through Virtual Communities, 1997, ISBN: 0-87584-759-5, accesat în 11.01.2016.

Katz, Richard N., Oblinger, Diana G, Educause Leadership Strategies, Volume 2, Jossey-Bass Publisher, San Francisco, 2000, ISBN 0-7879-5010-6.

Rodríguez-Pose, Andrés, Fratesi, Ugo, Unbalanced development strategies and the lack of regional convergence in the EU, European Regional Science Association, 2002.

Tapscott, Don, Digital Economy: Promise&Peril in the Age of Networked Intelligence. The Industrial Age Bureaucracy, The Alliance for Converging Technologies, USA, 1999.

Surse electronice

http://web.worldbank.org, accesat în data de 09.01.2016

http://www.legi-internet.ro/legislatie-itc/guvernare-electronica/oug-1172011-infrastructura-comuna-de-comunicatii-electronice-a-statului.html, accesat în data de 10.01.2016.

http://edemocratie.ro/publicatii/Ghidedem.pdf, accesat în data de 11.01.2016.

http://www.aippimm.ro/files/articles_files/27/5077/doc012.pdf, accesat în data de 11.01.2016.

http://gov.ro/ro/obiective/strategii-politici-programe/strategia-guvernului-privind-informatizarea-administratiei-publice&page=1, accesat în data de 12.01.2016.

http://www.ancom.org.ro/24-septembrie-2015_5449, accesat în data de 12.01.2016.

https://joinup.ec.europa.eu/sites/default/files/ckeditor_files/files/eGov%20in%20Romania%20-%20January%202015%20-%20v_12_0_Final(1).pdf, accesat în data de 12.01.2016.

Centrul Naţional de Management pentru Societatea Informaţională, Sistemul Electronic Naţional, disponibil la adresa http://www.e-guvernare.ro/, accesat la data de 12.01.2016.