Inteligența Emoțională și Abilitățile de Comunicare

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI

PROMOȚIA 2016

Inteligența emoțională și abilitățile de comunicare la ……sau comunicarea eficientă

Teza de Licență

Coordonator științific:

Prof. univ. dr.Porumbu Dana

Student absolvent:

Filipoiu Anaida Larisa

CUPRINS

Introducere…………………………………………………pag.4

Capitolul 1…………………………………………………..pag

Conceptul de inteligență emoțională

Definirea emotiilor

Componentele inteligenței emoționale

Metode de măsurare a inteligenței emoționale

Legatura dintre EQ și IQ(Tipuri de inteligenta Gardner)

Empatia ca trasatura de personalitate

Capitolul II Abilitățile de comunicare

2.1Definirea si caracteristiciile comunicării

2.2 Tipuri și abilități de comunicare

2.3Formele și formarea abilitățiilor de comunicare

2.3Problemele de comunicare la adolescenți

2.4 Legătura dintre inteligența emoțională și comunicarea

Capitolul III Utilizarea în practică a inteligenței emoționale si abilităților de comunicare

3.1

Introducere

1.1Conceptul de inteligență emoțională

Inteligența emoțională presupune conștientizare de sine, autodisciplină și empatie (înțelegerea și gestionarea mai bună a propriilor emoții,capacitatea de a fi în stare să se motiveze și să persevereze în fața frustrărilor; de a-și stăpâni impulsurile și de a amâna satisfacțiile; de a-și regla stările de spirit și de a împiedica necazurile să-i întunece gândirea; de a fi stăruitor și de a spera. Inteligenta emotionala este aptitudinea ce ajuta la identificarea și gestionărea eficienta a propriilor emoții în raport cu scopurile personale (carieră, familie, educație etc), rezultatul constând în atingerea scopurilor.Termenul de ,,Inteligenta emotionala’’a fost folosit pentru prima data de Wayne Leon Payna in teza sa de doctorat in anul 1985.Ideea de inteligenta emotional s-a nascut din conceptul de inteligență socială, care a fost dezvoltat de către E. Thorndike definind-o ca fiind capacitatea de a înțelege și de a reacționa inteligent în relațiile interumane. Primul și cel mai cunoscut model al I.E în domeniul psihologiei a fost dezvoltat de Peter Salovey si John Mayer; ei au fost primii care au introdus termenul de "inteligență emoțională."acestia considerau că inteligența emoțională include abilitatea de a intelege si percepe cât mai corect emoțiile și de a le exprima, abilitatea de a genera sentimente atunci când ele usureaza gândirea ,si regularizarea lor pentru promovarea dezvoltarii emoționale și intelectuale H. Gardner (1993), teoreticianul inteligențelor multiple a introdus termenii de inteligență interpersonală și intrapersonala.Studiile cu privire la inteligența emoțională debuteaza în jurul anilor ‘90.S-au format trei direcții în definirea inteligenței emoționale, reprezentate de John Mayer și Peter Salovey, Reuven Bar-On și Daniel Goleman.

Mayer și Salovey (1990, 1993).Cel care a popularizat acest termen este Daniel Goleman .Termenul in sine a fost folosit in anul 1960 accidental intr-o lucrare de critica (Van Ghent, 1961) si psihiatrie(Leuner, 1966).Doi ani mai tarziu,termenul a fost dezvoltat intr-o lucrare de dizertatie(Payne, 1986) inteligenta emotionala poate fi definita ca o matrice multifuncțională de abilități emoționale, personale și sociale interdependente, care se influențează capacitatea generală de a face față în mod activ și eficient cu cerințele și presiunile (Bar-On & Parker, 2000). Dulewicz și Higgs (1999) definesc inteligența emoțională ca fiind conștient și gestionarea propriilor sentimente și emoții; fiind sensibili la și influențarea altora; susține motivația unei persoane; și echilibrarea motivație și conduce cu un comportament intuitiv, conștiincios și etic.

Definirea timpurie a inteligenței sociale a influențat modul în care inteligența emoțională mai târziu a fost conceptualizat. teoreticieni contemporani ca Peter Salovey și John Mayer au văzut inițial inteligența emoțională ca parte a inteligenței sociale (1990, p. 189), ceea ce sugerează că cele două concepte sunt legate și în toate, reprezintă componente interconectate ale aceluiași construct. (Bar-On, 2006, p. 1) Inteligența emoțională cuprinde, de asemenea, gânduri și sentimente care influențează performanța, care pot sau nu pot fi legate de abilități sociale (M. George, 2006) interioare.

În esență, inteligența emoțională ilustrează abilitatea de a lega cu succes emoțiile și

raționament, folosind emoții pentru a ajuta raționament inteligent despre emoțiile (Mayer &

Salovey, 1997).

Emoțiile definitePentru a discuta în mod eficient noțiunea de inteligență emoțională, trebuie să existe o înțelegere generală a emoțiilor precum și de informații ca și concepte separate. emoțiilesunt de obicei privite ca reacții structurate ", trecând peste multe subsisteme psihologice, inclusiv fiziologice, cognitive, motivaționale și sisteme experimentale" (Papa & Singer, 1990, p. 186). emoțiile unei persoane, de obicei, de suprafață, ca răspuns la un eveniment intern sau extern. Aceste emoții au de obicei un sens pozitiv sau negativ pentru individ. Leeper (. 1948, pag 17) implică emoțiile sunt forțe în primul rând pregnant; ele sunt "procese care trezesc, susțin și activitatea directă."

Emoțiile, în general, sunt recunoscute ca o reacție trezit la circumstanțe și situații (Ekman, 2007). M. George (2006) sugerează că emoțiile și starea de spirit sunt care stau la baza, elemente fundamentale ale comportamentului. Nivelul de intensitate diferențiază starile de emotii. În consecință, starea de spirit tind să fie de intensitate scăzută, toate cuprinzând, și nu cuplat în mod specific cu un eveniment, în timp ce emoțiile sunt de intensitate mare și legat în mod specific la un eveniment sau un incident.

1.2 Componentele inteligenței emoționale

Salovey și Mayer au identificat patru componente, pe care le-au numit "ramuri": (1) identificarea emoțiilor; (2) folosirea emoțiilor pentru a crește eficiența

gândirii și a acțiune; (3) înțelegerea emoțiilor; și (4) dirijarea emoțiilor.In timpul aniilor ’90 au aparut si alte modele,cele mai cunoscute fiind ale lui Daniel Goleman si R. Bar-On.

Daniel Goleman afirmă că „aptitudinile emoționale sunt meta-abilități, ce determină cât de bine putem să folosim talentele pe care le avem, inclusiv inteligența pură". În general este acceptat că inteligența emoțională este alcătuită din cinci componente sau domenii de aptitudini, fiecare la rândul său având o serie de elemente de bază:

Autoreglarea: a fi capabil de dirijarea și controlarea propriei stări emoționale. Poate fi descompusă în cinci elemente: • amânarea hotărârii; înfrânarea impulsurilor; • punerea deoparte a problemei; detașarea; • exprimarea într-o manieră insistentă, nu agresivă; • flexibilitate; evitarea forțării lucrurilor; • dirijarea comunicării nonverbale.

Conștiința de sine: a cunoaște și înțelege propriile sentimente, având ca elemente de bază: • respectarea propriei persoane; • adoptarea unei atitudini pozitive; • sinceritatea față de sine însăși; • lăsarea deoparte uneori a logicii și rațiunii; • ascultarea celorlalți; • înțelegerea influenței pe care o avem asupra celorlați.

Motivația: a canaliza emoțiile în scopul atingerii anumitor scopuri, având ca elemente: • străduința de perfecționare și atingere a unor standarde înalte; • angajarea în atingerea propriilor scopuri; • preluarea inițiativei și profitarea de oportunități; • manifestarea optimistă în fața necazurilor.

Empatia: a identifica și descifra sentimentele celorlalți, având patru elemente de bază: • sensibilitatea și înțelegerea altor oameni; • raportarea la nevoile și la binele celorlalți; • încurajarea progresului altor oameni; • acordarea din punct de vedere social. Daniel Goleman [3] este foarte tranșant în ceea ce privește importanța empatiei: fără ea oamenii sunt surzi la nivel afectiv care se traduce „prin a fi stângaci în societate, fie printr-o interpretare greșită a sentimentelor celorlalți, fie printr-o opacitate sau indiferență care alterează raporturile umane”.

Abilitățile sociale: a stabili relații cu ceilalți și a-i influența, cu următoarele elemente: • dezvoltarea și menținerea relațiilor interumane; • comunicarea cu alte persoane; • munca împreună cu alte persoane

Modelul Reuven Bar-On a lui (1997) interpretează conceptul EI în sens foarte larg. El definește EI ca toate abilitățile noncognitive, cunoștințe și competențe care permit unei persoane să se ocupe cu succes cu diverse situații de viață. Bar-On a identificat cinci domenii de competență care ar putea fi echivalate cu cele cinci competențe ale EI. Fiecare dintre aceste componente este format din mai multe subcomponente:

Cunoașterea de sine: conștiința de sine emoțională, încrederea în sine , auto-actualizare, independenta.

Abilități interpersonale: empatie, relații interpersonale, sociale,responsabilitate.

Adaptabilitate: rezolvarea problemelor, testarea realitatii, flexibilitatea.

Managementul stresului: stres toleranță, controlul impulsurilor.

Starea de spirit generală: fericire, optimism.

Metode de măsurare a inteligenței emoționale

Măsuri de Inteligența emoțională

Mai multe tipuri de măsuri ale inteligenței emoționale sunt utilizate pe scară largă, mai degrabă și raportate în

literatura recentă. Fiecare dintre aceste anchete masoara nivelul general al inteligenței emoționale a unei persoane, zone de rezistență, precum și zone de oportunitate pentru identificarea. Anchetele sunt discutate mai jos.

Bar-On EQ-i

EQ-i a fost inițial construit la începutul anilor 1980 ca un experimentale

instrument pentru a analiza un concept de funcționare emoțională și socială. Gândul era

că rezultatele obținute prin cercetarea o populație diversă în setări variate ar

lumineze cercetătorii din punct de vedere emoțional și comportamentul competent social, precum și

concepte fundamentale în jurul inteligenței emoționale și sociale. EQ-i de azi, publicată în 1997, este o măsură de auto-raport emoțional și comportamentul social competent, care prezintă o evaluare a inteligenței emoționale și sociale

Pe măsură ce primul test de inteligenta emotionala publicat de un editor test psihologic, măsurile EQ-i asertivitate,eficacitate interpersonale, empatie, controlul impulsurilor, responsabilitate socială, și realitate

Testarea. Luând 30 – 40 de minute pentru a finaliza, este format din 133 de itemi, folosind o scală Likert cu cinci puncte se extinde de la 1 = "foarte rar sau nu este adevărat de mine" la 5 = "foarte des adevărat despre mine sau adevărat despre mine" adecvate pentru persoane vârsta de 17 ani și peste.

EQ-i ofera un scor EQ totale si cinci EQ scorurile la scară compozit conținând

15 scoruri subscalei (Bar-On & Parker, 2000), așa cum este prezentat în Tabelul 2.

MSCEIT

MSCEIT este o măsură bazată pe capacitatea inteligenței emoționale care identifică

abilități de conducere fundamentale ale unui lider. Modelul aduce un mijloc pentru o să

oficializa, să pună în aplicare și să execute planuri strategice, care se integrează emoțiile și relațiile emoționale în cadrul unei organizații (Mayer & Caruso, 2002). MSCEIT constă dintr-o scară de 141 de itemi care separă inteligența emoțională în patru părți numite ramuri de competențe și abilități: 1) percep emoție, 2) facilitează gândirea, 3) să înțeleagă emoție, și 4) gestionează emoție. Ordinea ramurilor semnifică măsura în care abilitatea sau capacitatea este inclusiv personalitatea completă a unei persoane, cu acuratețe traducerea indicatorilor emoționale în tonul vocii unei persoane, gesturi emoționale în expresii faciale, și așa mai departe. Conține opt sarcini MSCEIT cu două sarcini atribuite fiecăruia dintre cele patru ramuri ale abilităților (descrise anterior), care cuprind inteligența emoțională. Fiecare ramură este măsurată printr-o metodă separată descrisă și definită în tabelul 3 de mai jos

Schutte Self-Report Inteligența emoțională Testul (SSEIT)

SSEIT, uneori se face referire în literatura de specialitate ca Emotions Evaluarea

Scalarea sau raportul de autoevaluare test de inteligență emoțională, este o măsură de auto-raport al inteligenței emoționale care conține 33 de elemente. Dezvoltat de Schutte et al. (1998), al SSEIT masoara cele patru fațete ale inteligenței emoționale așa cum sunt definite de Salovey și Mayer (1990): 1) evaluarea de emoție în sine și altele, 2) expresia emoție, 3) reglementarea emoție în sine și altele, și 4) utilizarea emoțiilor în rezolvarea problemelor. SSEIT se concentreaza pe inteligenta emotionala medie sau de obicei. In plus, patru factor de studii analitice au identificat o soluție de patru factor pentru cele 33 de elementele enumerate în testul de Inteligenta emotionala Schutte Self-Report ca percepție a emoțiilor, abilități sociale sau emoțiile altora managing27, folosind emoții, și gestionarea emoțiilor în sine (Ciarrochi, Chan , & Bajar, 2001).

Pe baza rezultatelor unei analize a componentelor principale ale unui grup de elemente

reprezentand ramuri (Salovey & Mayer, 1990), Schutte și colab. (1998) a recomandat

utilizând scorurile totale pe SSEIT pentru a determina un scor total de inteligenta emotionala.

Competență emoțională Inventarul (ICE)

Testul de ICE 2.0 se bazeaza pe competente inteligenta emotionala identificate de

Goleman (1998b). Goleman și Boyatzis (2002), a proiectat acest instrument de 360 de grade pentru a evalua competențele emoționale și sociale ale indivizilor în organizații. Prin rapoartele de sine, acest instrument consideră observațiile, validarea și fiabilitatea câtul emoțională (EQ) ca element măsurabil al performanței organizaționale și de conducere eficientă

EI este interpretat ca un construct complex format din trei tipuri de abilități: (1) identificarea și exprimarea emoțiilor; (2) reglementarea emoțiilor; și (3) aplicarea informației emoționale la gândire și acțiune.

În 1983, Howard Gardner aduce în domeniul cunoașterii conceptului de "inteligențelor multiple", care susține că nu există doar un singur tip de inteligență, dar mai multe tipuri de inteligență. Cele șapte Inteligențele sunt: inteligență matematică-logică, inteligență interpersonale, inteligență spațială, inteligența muzicală, ritmic inteligenta, intrapersonal, inteligenta kinestezica, intelligence1 lingvistic-verbal. O scurtă trecere în revistă a acestor inteligențelor multiple ne conduce la corelația dintre inteligența interpersonală și inteligența intrapersonală.

(IE IQ BIG FIVE)

Pentru rezolvarea problemelor de informații academice de zi cu zi nu pare a fi suficientă. Toată lumea știe exemple de persoane care au depasit genial colegi la facultate, dar nu sunt foarte de succes într-un cadru de lucru, în mod evident lipsite de anumite abilități practice și sociale.

Prin urmare, cercetatorii au introdus constructe care se referă la un sens mai frecvente

abordări inteligenței

Conceptul de inteligență poate fi descrisă ca fiind o capacitate generală, care este în mare parte moștenită, transformarea informațiilor în noi concepte și abilități. inteligență analitică și emoțională sunt presupuse a fi diferite tipuri de inteligență (Davies et al, 1998, Jones și Ziua, 1997;. Mayer și Salovey, 1993). Ce inteligență academică și emoțională au în comun este că ambele fac uz de cunoștințe declarative și procedurale și că acestea se aplică aceste cunoștințe într-o manieră flexibilă (Cantor și Harlow, 1994, Cantor și Kihlstrom, 1987; Lohman, 1993). se referă la cunoașterea declarativă înțelegerea naturii situațiilor specifice, în timp ce cunoștințele procedurale se referă la înțelegerea a ceea ce să facă în anumite situații. aplicare flexibilă a cunoștințelor declarative și procedurale înseamnă înțelegerea a ceea ce se întâmplă în situații noi și necunoscute și neștiind ce să facă în astfel de situații. O diferență importantă între inteligența emoțională și inteligența analitică constă în utilizarea și aplicarea cunoștințelor. inteligență analitică se referă, de obicei, probleme pentru care o mai bună soluție este disponibilă (Sternberg, Wagner, Williams și Horvath, 1995). În contrast, emoțional comportament inteligent se referă la problemele care pot fi interpretate în mai multe moduri diferite, pentru care nu există o soluție obiectivă este posibilă și prin care răspunsurile diferite pot conduce la rezultatul dorit. Mai mult decât atât, nu există standarde absolute sunt disponibile pentru evaluarea inteligenței emoționale: ceea ce constituie un comportament inteligent este determinat de mediul în care este expus comportamentul (Jones and Day, 1997) Teoretic, pentru a putea fi considerată o construcție separată în cadrul capacitatea cognitivă, inteligența emoțională ar trebui să fie moderat, nu prea mare, asociată cu măsuri ale inteligenței academice. Doar câteva studii au examinat relația dintre inteligența emoțională și academice și, în general, aceste studii nu au reușit să stabilească orice sprijin pentru un loc de inteligență emoțională în cadrul abilităților cognitive. Schutte și colab. (1998), a constatat că o măsură de cunoaștere emoționala, bazat pe modelul de Salovey și Mayer (1990) nu are legătură cu capacitatea cognitivă, așa cum este măsurată prin scorurile matematice si verbale pe SAT. Davies și colab. (1998) a studiat, de asemenea, relația dintre indicatorii de inteligenta emotionala si inteligenta academice.

In concordanta cu concluziile Schutte et al. (1998), au gasit nici un sens

relația dintre inteligența emoțională și cristalizate într-un studiu și numai scăzut

încărcări de elemente de inteligenta emotionala pe un factor verbal într-un al doilea studiu. In cele din urma, Van der Zee și colab. (Manuscris transmis spre publicare), a studiat relația dintre inteligența emoțională și indicatori ai inteligenței academice și a găsit nici relații semnificative. Majoritatea studiilor care se concentrează asupra conceptelor conexe, cum ar fi inteligența socială (Wong, Ziua, Maxwell și Meara, 1995), și ntelligence practice sau "cunoștințe tacite" (Sternberg andWagner, 1986, 1993;. Sternberg și colab, 1995), de asemenea, nu a reușit să demonstreze vreo relație cu inteligență academică. În studiul de față, sa încercat să se stabilească un sprijin pentru un loc pentru conceptul de inteligență emoțională în taxonomii generale ale inteligenței. Prin urmare, a fost examinat relația dintre inteligența emoțională și academică.

Empatia este capacitatea de a intui sau de a recunoaște emoțiile celorlalți.Aceasta este una dintre cele mai importante dimensiuni ale inteligentei emotionale. Empatia nu înseamnă că trăim emoțiile altor persoane, ci înseamnă că înțelegem emoțiile altor persoane pornind de la experiențele noastre. Empatia nu înseamnă să te identifici cu celălalt anulându-ți ție personalitatea, ci să te transpui în mintea și lui pentru a înțelege cum percepe realitatea. Ea se construiește pe deschiderea spre sentimentele celorlalți, pe abilitatea de a citi informațiile provenite prin canale nonverbale.(Comunicarea nonverbală reprezintă cel puțin 60%.) Cuvintele pot exprima relativ puțin din sentimentele oamenilor, fapt pentru care empatia se bazează pe capacitatea de a intui sentimentele oamenilor, atribuind o maximă atenție informațiilor de tip nonverbal: tonul vocii, mimica, gesturile și mișcările persoanei ș.a. S-a constatat că 90% dintre mijloacele de exprimare a stărilor afective sunt nonverbale. De exemplu, o persoană stresată are un ton al vocii oscilant și redus ca intensitate, gesturi precipitate, care dovedesc iritare și neliniște. Trăsăturile definitorii ale acestui stil empatic de personalitate constau în capacitatea de transpunere în psihologia modelului extern (al altei persoane) sau de proiecție atitudinal-afectivă îmbinată cu perceperea realității din perspectiva acestui model extern, ca și cum ar fi cealaltă persoană..Goleman susține că empatia este competența fundamentală a conștiinței sociale, a eficienței sociale si o defineste ca fiind „simțirea emoțiilor celorlalți, înțelegerea perspectivelor lor și comunicarea activă.(Pentru a intarii cele spune despre empatie, de exemplu cineva ne spune ca este o persoana foarte organizata, ce isi planuieste foarte bine planurile si le transpune in practica, dar intarzie la intalnire,isi uita sau pierde foile,etc in acest caz trebuie sa privim la mesajul nonverbal si sa nu dam crezare cuvintelor)

Solomon Marcus(1997) defineste empatia ca fiind,,un fenomen psihic de retraire a emotiilor,gandurilor si emotiilor celuilalt,dobandit prin transpunerea psihologica,a eului intr-un model obiectiv comportament uman, permitand intelegerea modului in care celalalt intepreteaza lumea’’(p. 38).Empatia este realizata prin traspunere imaginativ-ideativa in sistemul de referinta al altuia si trasupunerea emotionala (preluarea starii de spirit).

Solomon Marcus a propus urmatoarele ipoteze ale empatiei, si anume;

Fenomen psihic-situatie in care se releva dimensiunea sa de fapt interior in continua dezvoltare

Proces psihic-proiectia eului si identificarea cu un altul

Insusire psihica-cand ne apare ca trasatura de personalitate , ca aptitudine a individului

Construct multidimensional de personalitate-care include toate aspectele mentionate mai sus.

Persoanele empatice sunt generoase ,altruiste ,sunt adaptate social,cu un comportament adecvat social.Altruismul de refera la actiunile de binefacere, facute dezinteresat celorlalti.Empatia determina altruismul in doua stadii;

Receptivitatea ,observarea suferintelor celuilalt,care se afla in oscilatie temporal cu propria persoana, cu experienta noastra personala la suferinta

Aparitia actului altruist;ca urmare a nevoii de readucere propriile noastre suferinte empatice.

Capitolul II Abilitatile de comunicare

Comunicarea este