Instrumente Web 2.0 Folosite în Educația Preuniversitară

Instrumente web 2.0 folosite în educația preuniversitară

Prof. înv. primar Iacob Tatiana, Școala Primară Hărău

Trăim în perioada în care societatea oferă copiilor posibilitatea de a intra în contact cu internetul și tehnologiile moderne de la vârste fragede, iar studiile de specialitate recente îi numesc nativi digitali. Informatica a pătruns în toate domeniile de activitate, iar un viitor loc de muncă al unui actual elev va fi legat de folosirea unui calculator și de cunoașterea modului de utilizare a unui instrumentar informatic. Școala, în menire ei de a asigura inserția, nu a rămas indiferentă la schimbările legate informatizarea societății, astfel că și-a îndreptat atenția spre potențialul instructiv-educativ pe care îl pot oferi mediile de instruire bazate pe informatică și spre studierea avantajelor și părții pozitive din relația care apare între noile tehnologii și procesul educațional. În aceste condiții, fiecare profesor trebuie să fie capabil să exploateze aplicațiile, serviciile și tehnologiile web pentru a obține beneficii în procesul instructiv-educativ.

Web 2.0 include site-uri de rețele sociale, bloguri, wiki etc., toate fiind extrem de utile în instruirea elevilor, deoarece facilitează învățarea, stimulează studiul individual, iar actul învățării poate deveni rezultatul interacțiunii elevilor cu calculatorul și cu informațiile de pe internet și al conlucrării cu profesorul.

Web 2.0 este un sprijin pentru profesori în pregătirea și realizarea materialelor didactice, dezvoltarea de proiecte în colaborare, stocarea materialelor etc. Intrând mediul on-line, elevii au posibilitatea să acumuleze cunoștințe, să își descopere abilități, să exprime atitudini, să se manifeste în stil propriu, să-și dezvolte competențe cheie: de analiza și selecție, de colaborare, negociere, reflecție, critici constructive etc. Un astfel de mediu colaborativ este blogul, folosit în scopul de a face cunoscute rapid și ușor informații, opinii personale, elemente multimedia sau pentru a provoca o discuție în jurul acestora. Blogurile, ușor de utilizat și de întreținut, au devenit un cadru potrivit pentru reflecții personale și feed-back, pot fi considerate cartea de vizită a administratorului și un mod nou de interacțiune cu lumea virtuală. Pe blog, elevii pot dezvolta un portofoliu sau o colecție de teme pentru acasă.

Lecțiile devin mai interesante când materialele didactice tradiționale precum planșele, sunt înlocuite de animații sau filme educaționale. O sursă pentru aceste materiale este YouTube-ul, site pe care utilizatorii pot încărca, vizualiza și partaja videoclipuri. Cum YouTube-ul face și reclame, iar acestea sunt în continuă schimbare, e bine ca atunci când folosim materiale de pe YuoTube în legătură directă cu clasa de elevi să facem o verificare de ultim moment a materialului pe care îl folosim. Informațiile folositoare desfășurării unei lecții pot fi colectate dintr-o mare varietate de surse. Oarecum similar cu YouTube este SlideShare, platforma socială de distribuire a unor documente în format PowerPoint, PDF sau OpenOffice. Utilizatorii își pot crea un profil de utilizator, pot încărca fișiere private sau de uz general și pot interecționa. YouTube și SlideShare se pot folosi în timpul unei lecții mult mai simplu decât alte aplicații, întrucât necesită existența unui singur calculator și a unei conexiuni la internet, iar aceste dotări se întâlnesc mai des în sala de clasa. Web-ul a devenit un spațiu în care se realizează construcția colaborativă a cunoștințelor, iar wiki-urile reprezintă centrul acestei schimbări, deoarece dau posibilitatea oricui de a le accesa, de a crea și adăuga un conținut nou, de a realiza modificări în conținutul existent.

Ca și alte instrumente Web 2.0, wiki-urile pot fi utilizate și în procesul de învățământ, întrucât oferă posibilitatea partajării cunoștințelor și permit o evaluare cantitativă și calitativă a muncii elevilor.

Dezvoltarea conținuturilor în wiki funcționează pe principiul: cu cât sunt mai mulți utilizatori care citesc și editează un document, cu atât se măresc șansele ca erorile apărute în document să fie observate și corectate. Profesorul are șansa de a oferi clasei un document de colaborare pentru a lucra, a negocia și a construi cunoștințe. Lecturarea unor pagini dintr-un manual este înlocuită cu cercetarea pe o anumită temă pentru a ajuta la scrierea unei pagini de manual. Calculatorul și conexiunea la internetul reprezintă un salt calitativ pentru actul didactic, deoarece facilitează accesul și cumularea de cunoștințe precum și formarea unor deprinderi care să permită elevului să se adapteze unei societății informatizate.

În concluzie, în următorii ani sistemul educațional românesc va trebui să răspundă provocării de a trece de nivelul formării unor competențe pentru utilizarea tehnologiilor în societatea informațională a secolului XXI. Rămâne doar să punem în balanță avantajele și dezavantajele utilizării calculatorului, efectele lui asupra sănătății și a dezvoltării psiho-cognitive și comportamentale.

Bibliografie

1. Brut, Mihaela (2006). Instrumente pentru e-learning. Ghidul informatic al profesorului modern, Editura Polirom, Iași.

2. Glava, Cătălin (2009). Formarea competențelor didactice prin intermediul e-learning. Modele teoretice și aplicative, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca.

3. Gorghiu, L. M., Brezeanu, I., Gorghiu, G. (2012). Tehnici și metode de integrare ale tehnologiei informației și a comunicațiilor în educația preuniversitară. Valahia University Press, Târgoviște.

4. Anghel, T. (2007) – Instrumente web 2.0 utilizate în educație, Editura Albastră, Cluj-Napoca.