Ingineria Sistemelor de Productie

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE INGINERIE MANAGERIALĂ ȘI TEHNOLOGICĂ

DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENT

PROIECT LA DISCIPLINA

INGINERIA SISTEMELOR DE PRODUCȚIE II

STUDENT,

Vajda Bianka

Grupa 941

COORDONATOR,

Prof. Dr. Ing. Bungău Constantin

S.I. Dr. Ing. Pancu Ranreș

2015 – 2016

TEMA PROIECTULUI

La S.C. Vajda.Bianka S.R.L. o întrprindere de producție în industria constructoare de mașini, conduce-ți procesul de management operațional al producției.

Producția are următoarea structură: 5 repere (piese) structurate în două grupe, grupa G1 cu 3 piese și grupa G2 cu 2 piese.

Planul de livrare defalcat, pe luni, se prezintă în Anexa 1.

Consturile ce intervin în sistem sunt prezentate în Anexa 2.

Pentru unul din repere se prezintă desenul de execuție și fișa tehnologică în Anexa 3 și în Anexa 4.

Se cere:

Calculul loturilor optime de aprovizionare cu semifabricate.

Stabilirea costului de producție pentru piesa din Anexa 3, atât cu tehnologia din Varianta I, cât și cu tehnologia din Varianta II.

Planificarea producției pentru întreaga sortimentație.

CUPRINS

Calculul loturilor optime de aprovizionare cu semifabricate

Pezentarea și calculul costurilor ce intervin în cadrul sistemelor de stocuri ……………………. 4

Determinarea loturilor optime de aprovizionare, a intervalului dintre două aprovizionări și a costurilor totale …………………………………………………………………………………………………….. 5

Întocmirea formularelor de recepție a semifabricatelor a formularelor de tip O.P. de achitare a facturilor și a formularelor tip avize de însoțire a mărfii ………………………………… 7

Stabilirea costurilor de producție a piesei din Anexa 3

Calculul normelor de timp ………………………………………………………………………………………… 8

Calculul capacităților de producție ………………………………………………………………………….. 10

Calculul materialelorși gradul de utilizare a lor ………………………………………………………… 12

Costul cu salarizarea muncitorilor de bază/manoperă directă …………………………………….. 13

Calculul prețului de cost final pe întreprindere ………………………………………………………….. 16

Planificarea producției pentru întreaga sortimentație

Stabilirea planului agregat ……………………………………………………………………………………… 18

Planificarea individuală a producției ……………………………………………………………………….. 20

Întocmirea formularelor – bon eliberare materiale …………………………………………………….. 26

Desfacerea (livrarea) produselor (Anexa 5)

Întocmirea formularelor de tip factură, CEC la livrarea mărfii ……………………………………. 28

BIBLIOGRAFIE

Calculul loturilor optime de aprovizionare cu semifabricate

1.1 Pezentarea și calculul costurilor ce intervin în cadrul sistemelor de stocuri

Sistemele de stocuri sunt un ansamblu cu reguli și proedeuri care să permită luarea deciziilor cu privire la cât și când să se comande de la furnizor astfel încât să se asigure bneficiarului un nivel de servicii corespunzător.

Într-un sistem de sotcuri există trei categorii de costuri:

Costuri de aprovizionare;

Costuri ocazionate de existența stocului;

Costuri ocazionate de lipsa stocului.

Costurile de aprovizionare (Caprov) se pot grupa în două clase:

Costul de lansare a comenzii este costul pe unitatea de articol de stoc care depind de cantitatea aprovizionării:

Clans.com./an = a*(N/Q) [lei/an];

unde:

a – costul aferent lansării comenzii;

N – necesarul anual;

Q – Mărimea lotului cu care se face aprovizionarea.

Costul de achiziție care, în general, este constant pe unitatea de articol de stoc indiferent de cantitatea comandată.

Cachiziție = N*c [lei/an];

unde:

N – necesarul anual [buc/an];

c – costul de achiziție unitar a semifabricatului [lei/buc].

Costurile ocazionate de existența stocurilor, pe scurt costul stocării, se explică printr-o

serie de cauze: necesitatea manipulării, stocării și înmagazinării propriu-zise, costul spațiilor destinate depozitării, pierderi cantitative prin depreciere și eventuale sustrageri prin imobilizarea mijloacelor circulante:

Cstoc/an = c*ε [lei/an];

unde:

c – costul de achiziție unitar a semifabricatului [lei/buc];

ε – rata stocării [lei/an].

Costurile ocazionate de lipsa de stoc, pe scurt costul penuriei, aloar când articolul este cerut de beneficiar, dar lipsește din stoc.

1.2 Determinarea loturilor optime de aprovizionare, a intervalului dintre două aprovizionări și a costurilor totale

Mărimea lotului optim se determină cu o relație cunoscută sub numele de formula lui Willson:

Modelul de referă la un singur articol de stoc;

Consumul stocului este continuu, uniform în timp și, deci, cunoscut cu precizie;

Procesul de consum și aprovizionare se desfășoară nelimitat în timp;

Nu există nici un fel de resticții asupra capacității de depozitare, a contității care se pot comanda, a disponibilităților financiare existente etc.;

Aprovizionarea are loc instantaneu (întreaga cantitate comandată este primită imediat ce comanda este lansată);

Toate stocurile sunt constante în timp;

Constul unitar de achiziție a articolului stocat depinde de mărimea lotului;

Nu este admisă penuria de stoc.

Necesarul anual se determină astfel:

N1 = Plan livrare anual G1 – Stoc inițial G1 [buc/an];

N1 = 76976 – 4658 [buc/an];

N1 = 72318 [buc/an];

N2 = Plan livrare anual G2 – Stoc inițial G2 [buc/an];

N2 = 66861 – 4539 [buc/an];

N2 = 62322 [buc/an];

unde:

N1 – necesarul anual pentru grupa G1 de produse [buc/an];

N2 – necesarul anual pentru grupa G2 de produse [buc/an].

Cachiziție = c*N [lei/an];

Cachiziție G1 = 4,25*72318 = 307351,5 [lei/an];

Cachiziție G2 = 4,25*62322 = 264868,5 [lei/an];

Mărimea lotului optim Q se calculează cu formula lui Willson:

unde:

a – Costul lansării unei comezi [lei/comadă];

c – costul unitar al articolului de stoc [lei/buc];

ε – rata stocării [lei/an].

Q – mărimea lotului cu care se face aprovizionarea [buc]

Q1 – mărimea lotului cu care se face aprovizionarea produselor din grupa G1

Q2 – mărimea lotului cu care se face aprovizionarea produselor din grupa G2

Numărul de comenzi (Y) se determină cu relația:

[comenzi/an]

Numărul de comenzi trebuie să fie un număr întreg și se alege a.î. costurile să fie minime.

Dacă Y1ales = 7 =>

Dacă Y2ales = 7 =>

Având cantitățile Q1ales și Q2ales calculăm costurile aferente și vom determina care sunt mai mici.

Costul total anual se calculează astfel:

Ctotal/an = Cachiziție + Clans.com. + Cstoc + Cpenurie de stoc

CT1 – costul total pe un an de zile aferent aprovizionării cu materii prime pentru grupa de produse G1;

CT2 – costul total pe un an de zile aferent aprovizionării cu materii prime pentru grupa de prodse G2;

Pentru Q1real = 10331 [buc] avem:

Pentru Q2real = 8903 [buc] avem:

Intervalul între 2 aprovizionări este:

CT = costul total pe un an de zile aferent aprovizionării cu materii prime pentru grupele de produse G1+G2

CT = CT1 + CT2 = 315218 + 272152 = 587370 [lei/an]

1.3 Întocmirea formularelor

De tip factură pentru semifabricate (de aprovizionare);

De tip OP de achitare a facturilor;

De tip avize de însoțire a mărfii;

De recepție a semifabricatelor.

Stabilirea costului de producție a piesei din Anexa 3

2.1 Calculul normelor de timp

Pe baza documentației de tip ”Fișă tehnologică” (Anexa 4 și Anexa 5) se calculează normele de timp ”nti” pentru fiecare operație.

Norma de timp (nti), pe operație:

unde:

tpi – timpul de pregătire încheiere [min];

nlot – mărimea lotului de fabricație [buc];

tu – timp unitar ce conține timpii de bază, timpii auxiliari, timpi de deservire tehnologică, timpi de întreruperi tehnologice [min];

ns – numărul de piese prelucrate simultan [buc];

i = 1…6 – numărul operațiilor.

Grupa G1 de produse:

Norma totală de timp

NT = Σnti [min/buc];

NTI = 0,35+15,98+5,61+2,89+2,72+1,82= 29,37 [min/buc];

unde:

NT – norma totală de timp pentru tehnologia veche [min/buc];

Grupa G2 de produse:

Norma totală de timp

NT = Σnti [min/buc];

NTII = 6,8+5,61+2,89+2,72+2,38 = 20,4 [min/buc];

unde:

NT – norma totală de timp pentru tehnologia nouă [min/buc].

2.2 Calculul capacităților de producție

Un obiectiv important este folosirea capacităților de producție și reducerea cheltuielilor cu mașini, utilaje și alte categorii de active imobilizate.

Elaborarea unei thenologii noi poate aduce modificări în utilizarea capacităților de producție la o anumită operație. Calculul capacităților de producție scoate în evidență atât gradul de încărcare al utilajelor, cât și excedentul sau deficitul de capacitate pentru fiecare operație în parte.

Pentru aceasta se calculează capacitatea de producție la fiecare loc de muncă și se poartă discuție cu privire la capacitatea ei.

Capacitatea de producție anuală, pe operație:

unde:

Ftefi – fondul de timp efectiv de lucru al utilajelor ”i” [ore/an];

Ftefi =(z*s*D)-trep [ore];

Nti – norma de timp a utilajului ”i” [min];

z – numărul de zile lucrătoare într-un an;

s – numărul de schimburi/zi;

D – durata unui schimb [ore];

trep – timpi de raparații.

Ftefi =(z*s*D)-trep = (255*2*8) – 300 = 3780 [ore/an]

Capacitatea de producție anuală, pentru grapa G1 de produse:

Capacitatea de producție anuală, pentru grapa G2 de produse:

!! Concluzie

În cazul tehnologiei vechi sunt necesare 4 utilaje pentru operația 2 în vederea realizării planului de producție, în cazul tehnologiei noi sunt necesare 2 utilaje pentru operația 2 în vederea realizării planului de producție.

2.3 Costul materialelor și gradul de utilizare a lor

În urma introducerii unei tehnologii noi, economie de materiale poate fi realizată pe două căi: fie se pot utiliza materile mai ieftine, fie să se reducă consumul de material pe unitatea de produs.

Gradul de utilizare a materialelor:

unde:

Gum – gradul de utilizare a materialului;

Mn – masa netă a reperului [kg];

Mb – masa brutp a semifabricatului [kg];

Gradul de utilizare a materialului arată cât la sută din semifabricat se regăsește în produsul finit și este bine să fie cât mai apropiat de 100%. Cu cât semifabricatul este executat mai precis, mai aproape de dimensiunile piesei finite, cu atât Gum este mai mare.

Mn = 0,15*1,7 = 0,255 [kg];

Mb = 0,27*1,7 = 0,459 [kg];

Costul materialului pentru grupa G1 de produse

unde:

MI – costul materialului pentru varianta tehnologică veche (I) [lei/buc];

Pmat – prețul unitar al materualului [lei/kg];

Pdes – prețul deșeului [lei/buc];

Transp – cota parte a cheltuielilor de transport, de regulă se ia procent din valoarea materialelor care se transportă .

Costul materialului pentru grupa G2 de produse

MII = MI = 8,3691 [lei/buc];

Economia de cost de materiale pe bucată:

unde:

MI – costul materialului pentru grupa G1 de produse (I) [lei/bunc];

MII – costul materialului pentru grupa G2 de produse (II) [lei/bunc].

2.4 Retribuțiile directe

În funcție de norma de timp (nti) necasară fiecărei operații se poate obține cheltuiala cu retribuția directă.

Cheltuieli cu manopera directă pe operație:

unde:

nti – norma de timp aferentă prelucrării la operația ”i” [min];

rti – salariul tarifar orar brut al muncitorului care execută operația ”i” [lei/oră];

k = 34% – coeficient care însumează cota parte din impozitele datorate:

CAS = 22% – contribuția angajatorului la Asigurările Sociale;

CASS = 7% – contribuția anagajatorului la Asigurările Sociale de Sănătate;

CFS = 3% – contribuția anagajatorului la Fondul de Șomaj;

CFR = 0,5% – contribuția angajatorului la Fondul de Risc;

Comision ITM = 0,75%.

Salariile tarifare orare ale muncitorilor sunt:

Pentru grupa G1 de produse

Pentru grupa G2 de produse

Cheltuieli cu retribuția directă, pe operație, pentru grupa G1 de produse:

Cheltuieli cu retribuția directă, pe operație, pentru grupa G2 de produse:

Cheltuieli cu retribuția directă, pe bucată, pentru grupa G1 de produse:

Cheltuieli cu retribuția directă, pe bucată, pentru grupa G2 de produse:

Economia cu retribuțiile directe pe bucată și pe an:

2.5 Calculul costului de producție final pe întreprindere

Costul de producție reprezintă valoarea bănească a materialelor, manoperei li a tuturor celorlalte cheltuieli pe care le necesită realizarea din Anexa 3.

Costul de producție pe secție pentru varianta tehnologică veche:

unde:

MI – costul materialelor pentru varianta tehnologicăveche (I) [lei/buc];

Ri – cheltuieli cu retribuția directă [lei/buc];

Rsecție – regia secției [%].

= 8,3691+2,4+138,06+41,04+20,64+31,2+18,2

= 259,9 [lei/buc];

= 8,3691+73,37+49,2+21,12+31,2+23,8

= 207,05 [lei/buc].

Costul de producție pe întreprindere pentru varianta tehnologică veche:

Costul de producție pe întreprindere pentru varianta tehnologică nouă:

Economia de cost pe bucată:

Economia de cost pe an:

Planificarea peoducției pentru întreaga sortimentație

3.1 Stabilirea planului agregat

Scopul planificării este de a arăta alocarea, îpărțirea optimă perioadă de perioadă a capacității de producție și a altor resurse între grupele de produse din planul întreprinderii.

Criteriul economic cel mai larg acceptat este cel al minimizării coturilor implicate de progtamul adoptat. Justificarea criteriului este imediată: prețurile (de producție sau livrare) fiind prestabilite, a minimiza costurile înseamnă a maximiza beneficiile și, deci, rentabilitatea.

Într-un calcul de optimizare a capacității de producție se construiește un model matematic care stă la baza unei programări liniare.

Se construiește funcția obiectiv, care va deține suma costurilor implicate în procesul de fabricație, pe care ne-o propunem să o minimizăm.

Minz = costuri de producție + costuri de stocare + costuri cu ore suplimentare

Funcția obiectiv constând din totalitatea costurilor implicate de fabricaea celor I grupe de produse pe durata orizontului de planificare consțând din cele 12 luni:

i-grupa de produse ;

t-perioadea de timp ;

x-cantitatea din grupa i planificata a se produce;

r-capacitatea de productie in ore disponibile  ;

O-capacitateasuplimentara exprimata in ore  ;

s-costul stocarii unei unitati de produs  ;

o-costul unei ore suplimentare ;

l-capacitatea prevazuta pentru livrare  ;

mconsumul normat de capacitate pe unitate de produs din grupa i.

Conditii impuse :

Admitem că livrările aferente perioadei t au loc la sfârșitul perioadei. Setul de constrângeri (1) reprezintă ecuațiile de conservare a fuxurilor de materiale, arătând că ceea ce se livrează în perioada t și cantitatea rămasă în stoc S pot proveni din două surse: stocul Srămas din perioada precedentă și producția X a perioadei curente.

Constângerile (2) definesc în membrul stâng necesarul de capacitate în fiecare perioadă t; acesta nu poate depăsi disponibilul provenind din orele de program reglementate și orele suplimentare.

Relațiile (3) exprimă anumite limite asupra capacității suplimentare.

Relațiile (4),(5),(6) sunt condiții de nenegativitate ale relațiilor de decizie.

3.2 Planificarea individuală a producției

Se folosesc următoarele notații:

f = 144.5*x(1)+ 144.5*x(2)+ 144.5*x(3)+ 144.5*x(4)+ 144.5*x(5)+ 144.5*x(6)+ 144.5*x(7)+ 144.5*x(8)+ 144.5*x(9)+ 144.5*x(10)+ 144.5*x(11)+ 144.5*x(12)+ 144.5*x(13)+ 144.5*x(14)+ 144.5*x(15)+ 144.5*x(16)+ 144.5*x(17)+ 144.5*x(18)+ 144.5*x(19)+ 144.5*x(20)+ 144.5*x(21)+ 144.5*x(22)+ 144.5*x(23)+ 144.5*x(24)+ 144.5*x(25)+ 144.5*x(26)+ 144.5*x(27)+ 144.5*x(28)+ 144.5*x(29)+ 144.5*x(30)+ 144.5*x(31)+ 144.5*x(32)+ 144.5*x(33)+ 144.5*x(34)+ 144.5*x(35)+ 144.5*x(36)+ 134,3*x(37) + 134,3*x(38) + 134,3*x(39) + 134,3*x(40) + 134,3*x(41) + 134,3*x(42) + 134,3*x(43) + 134,3*x(44) + 134,3*x(45) + 134,3*x(46) + 134,3*x(47) + 134,3*x(48) + 134,3*x(49) + 134,3*x(50) + 134,3*x(51) + 134,3*x(52) + 134,3*x(53) + 134,3*x(54) + 134,3*x(55) + 134,3*x(56) + 134,3*x(57) + 134,3*x(58) + 134,3*x(59) + 134,3*x(60)+ 20,91*x(61) + 20,91*x(62) + 20,91*x(63) + 20,91*x(64) + 20,91*x(65) + 20,91*x(66) + 20,91*x(67) + 20,91*x(68) + 20,91*x(69) + 20,91*x(70) + 20,91*x(71) + 20,91*x(72) + 20,91*x(73) + 20,91*x(74) + 20,91*x(75) + 20,91*x(76) + 20,91*x(77) + 20,91*x(78) + 20,91*x(79) + 20,91*x(80) + 20,91*x(81) + 20,91*x(82) + 20,91*x(83) + 20,91*x(84) + 20,91*x(85) + 20,91*x(86) + 20,91*x(87) + 20,91*x(88) + 20,91*x(89) + 20,91*x(90) + 20,91*x(91) + 20,91*x(92) + 20,91*x(93) + 20,91*x(94) + 20,91*x(95) + 20,91*x(96)+ 18,7*x(97) + 18,7*x(98) + 18,7*x(99) + 18,7*x(100) + 18,7*x(101) + 18,7*x(102) + 18,7*x(103) + 18,7*x(104) + 18,7*x(105) + 18,7*x(106) + 18,7*x(107) + 18,7*x(108) + 18,7*x(109) + 18,7*x(110) + 18,7*x(111) + 18,7*x(112) + 18,7*x(113) + 18,7*x(114) + 18,7*x(115) + 18,7*x(116) + 18,7*x(117) + 18,7*x(118) + 18,7*x(119) + 18,7*x(120)+ 120,7*x(121) + 120,7*x(122) + 120,7*x(123) + 120,7*x(124) + 120,7*x(125) + 120,7*x(126)+ 102*x(127) + 102*x(128) + 102*x(129) + 102*x(130) + 102*x(131) + 102*x(132)

g = -1615-x(1)+2754+x(61), -x(61)-x(2)+2601+x(62), -x(62)-x(3)+2295+x(63), -x(63)-x(4)+2482+x(64), -x(64)-x(5)+2346+x(65), -x(65)-x(6)+2329+x(66), -x(66)-x(7)+2142+x(67), -x(67)-x(8)+2023+x(68), -x(68)-x(9)+2091+x(69), -x(69)-x(10)+2839+x(70), -x(70)-x(11)+2601+x(71), -x(71)-x(12)+2922+x(72), -952-x(13)+1751+x(73), -x(72)-x(14)+2142+x(74), -x(74)-x(15)+2329+x(75), -x(75)-x(16)+2176+x(76), -x(76)-x(17)+2346+x(77), -x(77)-x(18)+2414+x(78), -x(78)-x(19)+2125+x(79), -x(79)-x(20)+1683+x(80), -x(80)-x(21)+1496+x(81), -x(81)-x(22)+0+x(82), -x(82)-x(23)+0+x(83), -x(83)-x(24)+0+x(84), -2091-x(25)+2533+x(85), -x(85)-x(26)+2686+x(86), -x(86)-x(27)+2482+x(87), -x(87)-x(28)+2295+x(88), -x(88)-x(29)+2482+x(89), -x(89)-x(30)+2329+x(90), -x(90)-x(31)+2176+x(91), -x(91)-x(32)+2295+x(92), -x(92)-x(33)+1938+x(93), -x(93)-x(34)+2873+x(94), -x(94)-x(35)+2686+x(95), -x(95)-x(36)+2414+x(96), -2618-x(37)+2567+x(97), -x(97)-x(38)+2414+x(98), -x(98)-x(39)+2652+x(99), -x(99)-x(40)+2329+x(100), -x(100)-x(41)+2533+x(101), -x(101)-x(42)+2176+x(102), -x(102)-x(43)+2805+x(103), -x(103)-x(44)+3179+x(104), -x(104)-x(45)+3621+x(105), -x(105)-x(46)+4097+x(106), -x(106)-x(47)+4012+x(107), -x(107)-x(48)+3825+x(108), -1921-x(49)+1683+x(109), -x(109)-x(50)+1734+x(110), -x(110)-x(51)+1972+x(111), -x(111)-x(52)+1666+x(112), -x(112)-x(53)+1853+x(113), -x(113)-x(54)+2023+x(114), -x(114)-x(55)+2482+x(115), -x(115)-x(56)+2771+x(116), -x(116)-x(57)+3094+x(117), -x(117)-x(58)+3757+x(118), -x(118)-x(59)+3995+x(119), -x(119)-x(60)+3621+x(120), x(1)/3.4+x(13)/3.4+x(25)/3.4+x(37)/4.25+x(49)/4.25-1800-x(121), x(2)/3.4+x(14)/3.4+x(26)/3.4+x(38)/4.25+x(50)/4.25-1800-x(122),x(3)/3.4+x(15)/3.4+x(27)/3.4+x(39)/4.25+x(51)/4.25-1800-x(123),x(4)/3.4+x(16)/3.4+x(28)/3.4+x(40)/4.25+x(52)/4.25-1800-x(124),x(5)/3.4+x(17)/3.4+x(29)/3.4+x(41)/4.25+x(53)/4.25-1800-x(125),x(6)/3.4+x(18)/3.4+x(30)/3.4+x(42)/4.25+x(54)/4.25-1800-x(126),x(7)/3.4+x(19)/3.4+x(31)/3.4+x(43)/4.25+x(55)/4.25-1800-x(127),x(8)/3.4+x(20)/3.4+x(32)/3.4+x(44)/4.25+x(56)/4.25-1800-x(128),x(9)/3.4+x(21)/3.4+x(33)/3.4+x(45)/4.25+x(57)/4.25-1800-x(129),x(10)/3.4+x(22)/3.4+x(34)/3.4+x(46)/4.25+x(58)/4.25-1800-x(130),x(11)/3.4+x(23)/3.4+x(35)/3.4+x(47)/4.25+x(59)/4.25-1800-x(131),x(12)/3.4+x(24)/3.4+x(36)/3.4+x(48)/4.25+x(60)/4.25-1800-x(132), -x(1),-x(2),-x(3),-x(4),-x(5),-x(6),-x(7),-x(8),-x(9),-x(10),-x(11),-x(12),-x(13),-x(14),-x(15),-x(16),-x(17),-x(18),-x(19),-x(20),-x(21),-x(22),-x(23),-x(24),-x(25),-x(26),-x(27),-x(28),-x(29),-x(30),-x(31),-x(32),-x(33),-x(34),-x(35),-x(36),-x(37),-x(38),-x(39),-x(40),-x(41),-x(42),-x(43),-x(44),-x(45),-x(46),-x(47),-x(48),-x(49),-x(50),-x(51),-x(52),-x(53),-x(54),-x(55),-x(56),-x(57),-x(58),-x(59),-x(60),-x(61),-x(62),-x(63),-x(64),-x(65),-x(66),-x(67),-x(68),-x(69),-x(70),-x(71),-x(72),-x(73),-x(74),-x(75),-x(76),-x(77),-x(78),-x(79),-x(80),-x(81),-x(82),-x(83),-x(84),-x(85),-x(86),-x(87),-x(88),-x(89),-x(90),-x(91),-x(92),-x(93),-x(94),-x(95),-x(96),-x(97),-x(98),-x(99),-x(100),-x(101),-x(102),-x(103),-x(104),-x(105),-x(106),-x(107),-x(108),-x(109),-x(110),-x(111),-x(112),-x(113),-x(114),-x(115),-x(116),-x(117),-x(118),-x(119),-x(120),-x(121),-x(122),-x(123),-x(124),-x(125),-x(126),-x(127),-x(128),-x(129),-x(130),-x(131),-x(132), x(121)-1200,x(122)-1200,x(123)-1200,x(124)-1200,x(125)-1200,x(126)-1200,x(127)-1200,x(128)-1200,x(129)-1200,x(130)-1200,x(131)-1200,x(132)-1200];

Rezultate sunt următoarele:

3.3 Întocmirea formularelor – bon eliberare materiale

Servește ca:

document de eliberare din magazie pentru consum a unui singur material, respectiv a mai multor materiale, după caz; 

document justificativ de scădere din gestiune; 

document justificativ de înregistrare în evidența magaziei și în contabilitate. 

Se întocmește în două exemplare, pe masura lansării, respectiv eliberării materialelor din magazie pentru consum, de compartimentul care efectuează lansarea, pe baza programului de producție și a consumurilor normate, sau de alte compartimente ale unității, care solicită materiale pentru a fi consumate.

Bonul de consum se poate întocmi într-un exemplar în condițiile utilizării tehnicii de calcul.

Bonul de consum (colectiv), în principiu, se întocmește pe formulare separate pentru materialele din cadrul aceluiași cont de materiale, loc de depozitare și loc de consum. 

În situația când materialul solicitat lipsește din depozit, se procedează în felul următor:

în cazul bonului de consum se completeaza spatiul urmator cu denumirea materialului inlocuitor, dupa ce, in prealabil, pe verso formularului se obtin semnaturile persoanelor autorizate sa aprobe folosirea altor materiale decat cele prevazute in consumurile normate;

în cazul bonului de consum (colectiv) se taie cu o linie denumirea materialului inlocuit si se semneaza de aprobare a inlocuirii, in dreptul randului respectiv. Dupa inscrierea denumirii materialului inlocuitor se intocmeste un bon de consum separat, aplicandu-se un semn distinctiv (in cazul unitatilor economice) sau materialul inlocuitor se inscrie pe un rand liber in cadrul aceluiasi bon de consum. 

În bonul de consum, coloanele "Unitatea de masura" si "Cantitatea necesara" de pe randul 2 se completeaza in cazul cand se solicita si se elibereaza din magazie materiale cu doua unitati de masura. 

Circulă:

la persoanele autorizate sa semneze pentru acordarea vizei de necesitate (ambele exemplare);

la persoanele autorizate sa aprobe folosirea altor materiale, in cazul materialelor inlocuitoare la unitatile economice; 

la magazia de materiale, pentru eliberarea cantitatilor prevazute, semnandu-se de predare de catre gestionar si de primire de catre delegatul care primeste materialele (ambele exemplare);

la compartimentul financiar-contabil, pentru efectuarea inregistrarilor in contabilitatea sintetica si analitica (ambele exemplare).

La unitățile economice, exemplarul 1 circulă la contabilitatea materialelor, ca document de scădere din gestiune, iar exemplarul 2 servește la înregistrarea în contabilitate a costurilor. 

La institutii publice, exemplarul 2 ramane la emitent. 

Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.

ANEXA 1

Tabelul 1. Plan livrare anual pentru grupele G1 și G2 de produse

Tabelul 2. Plan livrare anual pentru produsele din G1

Tabelul 3. Plan livrarea anual pentru produsele din grupa G2

ANEXA 2

Costuri stocare

Costul lansării comenzii: a = 500 lei

Costul unitar de achiziție a semifabricatului: c = 2,5*k => c = 4,25

Rata stocării ε = 0,2

Costuri de producție

COSTURILE MEDII

Rt = 1800 ore/lună (adm) t = 1200 ore/lună

DATE SUPLIMENTARE

Producția anuală planificată: Qpl = 16300*k buc/an => Qpl = 27710 buc/an

Prețul materialului: Pn = 18 lei/kg

Prețul deșeului: Pdeș = 1,5 lei/kg

Regia secțiilor:

Secția de prelucrări pe mașini universale: Rs = 250%

Secția de tratamente termice: Rs = 400%

Secșia de prelucrări pe mașini automate și CNC: Rs = 350%

Regia întreprinderii: Ri = 10%

Valoarea utilajelor:

Strung 50 000 lei

Mașină de frezat 60 000 lei

Mașină găurit 20 000 lei

Cuptor TT 180 000 lei

Mașină de rectificat 200 000 lei

Strung automat 440 000 lei

Termenele normate de funcționare a utilajelor:

Strung 12 ani

Mașină de frezat 10 ani

Mașină de găurit 10 ani

Cuptor TT 15 ani

Mașină de rectificat 12 ani

Mașină automată 15 ani

Cheltuielile pentru transport, aprovizionare pentru materiale reprezintă 5% din valoarea materialelor.

Cheltuieli de instalare, montaj: Iinst = 12% din valoarea lor

Valoarea reziduală a utilajelor este neglijabilă: r = 0

Regimul de lucru în câte două schimburi, a câte 8 ore, considerând că lucrează 255 zile/an.

Timpul mediu de reparație a utilajelor pe an: Rrep = 300 ore/an

Fondul de timp de lucru al unui muncitor pe an: Ftef = 1816 ore/an

Salarizare lunară:

Operator strunjire 2 500 lei/lună

Operator frezare, debitare, găurire 2 300 lei/lună

Operator rectificare 2 700 lei/lună

Operator TT 2 900 lei/lună

Operator strunjire automată 2 800 lei/lună

Capacitatea de producție, în ore disponibilă: Cp = 1800 ore/lună

Numărul de ore suplimentare la care se poate apela într-o lună: (adm)t = 1200 ore/lună.

!! Operațiile CTC intră la regia înreprinderii.

Varianta 1

Varianta 2