Infractiuni de Fals. Falsul Intelectual
=== e3bee1cb0f8c0b2b99cd6e6f4a243775e29fe19c_506295_1 ===
Introducere
Ca tema a lucrării de licență am ales să discut despre infracțiunea de fals intelectual, în actuala reglementare. Am ales această temă având în vedere faptul că, în cursul anului 2014 a intrat în vigoare un nou Cod penal. Această nouă reglementare a adus modificări semnificative în ceea ce privește înțelesul noțiunii de „funcționar public”, iar infracțiunea de fals intelectual poate fi comisă, în calitate de autor, doar de către un funcționar public. Totodată, există și alte modificări cu privire la infracțiunile de fals. Având în vedere acest aspect, consider că tema este una de actualitate. De asemenea, infracțiunile de fals, indiferent dacă discutăm despre un subiect activ calificat (funcționarul public) sau despre un subiect activ general, sunt des întâlnite în practica judiciară, organele judiciare soluționând anual sute de cauze penale ce au ca obiect comiterea de infracțiuni de fals. Lucrarea va cuprinde un număr de patru capitole. Primul capitol va fi unul introductiv, în care voi aborda problema noțiunii de „funcționar public” din perspectiva Statului funcționarilor publici, dar mai ales din perspectiva actualului Cod penal. În cel de-al doilea capitol, voi realiza o caracterizare generală a infracțiunile de fals. În cadrul celui de-al treilea capitol, o să realizez o analiză detaliată a infracțiunii de fals intelecual. Voi insista asupra acestei infracțiuni, având în vedere faptul că, ea nu poate fi comisă decât de către un funcționar public ce se află în exercitarea atribuțiilor de serviciu. Așadar, nu este suficient ca subiectul activ să aibă calitatea de funcționar public, fiind necesar totodată ca el să acționeze în exercitarea atribuțiilor de serviciu care îi revin. Pe parcursul acestui capitol voi arăta și asemănările între infracțiunea de fals intelectual și cea de fals în înscrisuri oficiale, în formă agravată. Deși această din urmă infracțiune nu necesită un subiect activ calificat, atunci când este comisă de un funcționar public aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, urmează să se rețină o formă agravată. În cadrul acestui capitol voi insera și anumite spețe din practica judiciară, pentru a observa mai bine aplicarea aspectelor teoretice privind cele două infracțiuni. Capitolul final va fi dedicat strict practicii judiciare relevante pentru tema aleasă. infracțiunilor de fals. Pe parcursul prezentei lucrări, vom analiza și anumite probleme privind cercetarea criminalistică a infracțiunilor de fals, având în vedere faptul că, uneori în practică sunt greu de dovedit anumite infracțiuni de fals, având în vedere specializarea infractorilor și mijloacele moderne prin care pot fi comise aceste infracțiuni Având în vedere toate aceste aspecte, consider că tema aleasă este una actuală, care prezintă un interes ridicat, atât din punctul de vedere al literaturii juridice, cât și din punctul de vedere al practicii judiciare.
CAPITOLUL I.
ASPECTE INTRODUCTIVE
1.1. Autonomia noțiunii de funcționar public
Noțiunea de funcționar public trebuie abordată din perspectiva ramurii de drept în care ne situăm. Cu alte cuvinte, noțiunea de „funcționar public” reprezintă o noțiune cu caracter autonom, neexistând o suprapunere perfectă între înțelesul acetei noțiuni din cadrul unor ramuri diferite de drept. Caracterul autonom al noțiunii de „funcționar public” a fost subliniat și de Curtea Constituțională, prin intermediul mai multor decizii, mai vechi sau mai noi. Spre exemplu, printr-o decizie recentă, Curtea Constituțională a arătat faptul că semnificația noțiunii de „funcționar public” din dreptul penal nu este echivalentă cu aceeași noțiune din dreptul administrativ. Astfel, Curtea a arătat că în dreptul penal noțiunea de „funcționar public” are o semnificațiea mai largă decât cea oferită de dreptul administrativ. Acest fapt se datorează atât caracterului relațiilor sociale apărate prin incriminarea unor fapte socialmente periculoase, cât și faptului că exigențele de apărare a avutului și de promovare a intereselor colectivității impun o cât mai bună ocrotire prin mijloacele dreptului penal. În cele ce urmează, vom analiza noțiunea de „funcționar public” atât din perspectiva dreptului administrativ, cât și din perspectiva noului Cod penal, urmând a vedea care sunt diferențele de ordin cantitativ.
1.2. Funcționarul public din perspectiva Statutului funcționarului public
Statutul funсțіonarіlor рublісі aflat în vigoare la acest moment a fost adoрtat рrіn Lеgеa nr. 188 dіn 8 dесеmbrіе 1999. Αсеastă lеgе a sufеrіt ultеrіor numеroasе modіfісărі șі сomрlеtărі, сеlе maі importante fiind cele aduse prin intermediul Legii nr. 161/2003. Funcționarul public este definit în art. 2 alin. (2) din Statut ca fiind „persoana numită, în condițiile legii, într-o funcție publică”. Titularul unei funcții publice este funcționarul public. Importanța funcționarului public pentru statul de drept care se edifică acum în România rezultă și din faptul că, în calitate de instrument prin care administrația își realizează atribuțiile, prerogativele de putere publică, funcționarul public este și cel care, după aderarea României , va contribui esenția la transpunerea în practică a valorilor Uniunii Europene, la garantarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor, între care se regăsesc și dreptul la o bună administrare și dreptul la o bună guvernare. Funcționarul public reprezintă persoana legal învestită prin numire într-o funcție publică din structura unui serviciu public administrativ, în scopul îndeplinirii competenței acestuia. În art. 6 sunt рrеzеntatе o sеrіе dе сatеgorіі dе реrsoanе сarе, dеșі faс рartе dіn autorіtățі șі іnstіtuțіі рublісе alе admіnіstrațіеі șі sunt numіtе în funсțіе, еlе nu sunt сonsіdеratе сa oсuрând funсțіі рublісе șі, dесі, сa având сalіtatеa dе funсțіonar рublіс. Αstfеl, dе ехеmрlu, сorрul magіstrațіlor, сadrеlе dіdaсtісе, реrsonalul salarіat înсadrat ре baza înсrеdеrіі реrsonalе la сabіnеtul dеmnіtaruluі, реrsonalul salarіat dіn aрaratul рroрrіu al autorіtățіlor șі іnstіtuțііlor рublісе сarе dеsfășoară aсtіvіtățі dе sесrеtarіat, admіnіstratіvе, рrotoсol, gosрodărіе, întrеțіnеrе-rерarațіі șі dе dеsеrvіrе, рază, рrесum șі altе сatеgorіі dе реrsonal сarе nu ехеrсіtă рrеrogatіvе dе рutеrе рublісă nu sunt suрusе рrеvеdеrіlor Statutuluі funсțіonarіlor рublісі. Ρotrіvіt Statutuluі, реntru a aссеdе într-o funсțіе рublісă, реrsoana trеbuіе să îndерlіnеasсă următoarеlе сondіtіі:
are cetățenia română și domiciliul în România;
cunoaște limba română, vorbit și scris;
are vârsta de 18 ani împliniți;
are capacitate deplină de exercițiu;
arе o starе dе sănătatе сorеsрunzătoarе funсțiеі реntru сarе сandіdеază, atеstată ре bază dе ехamеn dе sресіalіtatе;
îndерlіnеștе сondіțііlе dе studіі рrеvăzutе реntru funсțіa рublісă respectivă;
nu a fost сondamnată реntru săvârșіrеa unеі іnfraсțіunі сarе ar faсе-o іnсomрatіbіlă сu ехеrсіtarеa funсtіеі рublісе;
a сâștіgat сonсursul sau a рromovat ехamеnul organіzat реntru oсuрarеa funсțіеі рublісе.
1.3. Funcționarul public din perspectiva Codului penal
În momentul intrării adoptării, iar ulterior al intrării în vigoare a noului Cod penal, legiuitorul român a ales să ofere o definiție legală a noțiunii de „funcționar public”, având în vedere importanța acesteia. Spre exemplu, anumite infracțiuni, cum ar fi abuzul în serviciu sau luarea de mită nu pot fi comise decât de către un subiect activ calificat, reprezentat de funcțioarul public. Oferirea unei definiții legale a noțiunii de „funcționar public” nu reprezintă o noutate, o astfel de definiție existând și în cadrul Codului penal de la 1969. Noțiunea de funcționar public este definită în cadrul art. 175 C. pen. Astfel, potrivit alin. (1) „Funcționar public, în sensul legii penale, este persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fără o remunerație: a) exercită atribuții și responsabilități, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor puterii legislative, executive sau judecătorești; b) exercită o funcție de demnitate publică sau o funcție publică de orice natură; c) exercită, singură sau împreună cu alte persoane, în cadrul unei regii autonome, al altui operator economic sau al unei persoane juridice cu capital integral sau majoritar de stat, atribuții legate de realizarea obiectului de activitate al acesteia”.
Totodată, conform alin. (2) al art. 175 Cod penal: „De asemenea, este considerată funcționar public, în sensul legii penale, persoana care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autoritățile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public”. Așa cum se arată în literatura de specialitate, în cadrul art. 175 din Codul penal sunt definite două categorii de funcționari publici. Astfel, în cadrul alin. (1) sunt definiți acei funcționari publici clasici, în timp ce, în cadrul alin. (2) sunt definiți funcționarii publici asimilați. Deși definiția oferită de legiuitor pare una clară și completă, în literatura de specialitate au fost aduse anumite critici față de modul de definire a noțiunii de „funcționar public”. Spre exemplu, într-o opinie se consideră că legiuitor ar trebui să lămurească, la momentul la care va adopta o lege de modificare a Codului penal, ce se înțelege prin noțiunea de „funcție publică de orice natură”, care este semnificația sintagmei „oricărei persoane juridice” (utilizată în cadrul art. 308 Cod penal), precum si clarificarea dispoziției din cadrul art. 175 alin. (1) lit. c). Nu suntem de acord cu aceste propuneri, având în vedere faptul că, în cadrul unui Cod penal nu pot exista astfel de clarificări. Așa fiind, va reveni literaturii de specialitate și, îndeosebi practicii judiciare rolul de a clarifica în totalitate cuprinsul noțiunii de „funcționar public” în accepțiunea Codului penal. Totodată, pentru asigurarea unei practici judiciare unitare, se va putea apela la ajutorul Înaltei Curți de Casație și Justiție, care va putea oferire lămuriri prin intermediul unor dezlegări ale unor chestiuni în materia dreptului penal ori prin intermediul unor recursuri în interesul legii. Astfel, considerăm că nu este necesară o intervenție a legiuitorului, care să lămurească toate noțiunile utilizate pentru definirea noțiunii de „funcționar public”. Așa cum se poate observa, din perspectiva dreptului penal, spre deosebire de perspectiva Statului funcționarilor publici, pentru existența calității de funcționar public nu prezintă relevanță titlul însărcinării și nici modalitatea de învestire în funcție, fiind suficient ca persoana să exercite o însărcinare în serviciul unei autorități sau instituții publice ori al altei persoane juridice de drept public. Așa fiind, este evident faptul că noțiunea de „funcționar public” are o accepțiune mai largă în Codul penal decât în Legea nr. 188/1999. Însă, atunci când discutăm despre răspunderea penală a funcționarului public, trebuie să ne raportăm la înțelesul noțiunii din cadrul legii penale fundamentale. În cadrul noului Cod penal, legiuitorul nu mai definește și noțiunea de „funcționar”, pe lângă aceea de „funcționar public”. Aceasta nu înseamnă că în noua accepțiune, noțiunea de „funcționar public” are o accepțiune mai restrânsă, noul Cod penal definind noțiunea într-un mod distinct față de vechea reglemetare, definiție ce înglobează și noțiunea de „funcționar”, ce apărea în Codul penal de la 1969. Din punctul de vedere al dreptului penal, pentru a se putea spune că o persoană este funcționar public, este necesar ca aceasta să exercite o însărcinare în cadrul unei autorități sau instituții public ori a unei persoane juridice de interes public, fără a avea vreo importanță natura însărcinării, dacă aceasta are un caracter temporar sau permanent, modul în care respectiva persoană a fost învestită pentru a exercita respectiva funcție și nici faptul dacă este remunerată sau nu pentru îndeplinirea respectivei însărcinări. Deși din modul de definire al noțiunii de „funcționar public”, reiese faptul că această calitate o are orice persoană care îndeplinește o activitate în cadrul unui serviciu public, așa cum vom vedea, această este doar o condiție necesară, însă nu și suficientă pentru a determina calitatea de funcționar public al unei persoane. Pentru a putea discuta despre calitatea de funcționar public al unei persoane este necesar ca aceasta să exercite fie anumite prerogative în scopul realizării uneia dintre cele trei puteri în stat (puterea executivă, puterea legislativă sau cea judecătorească), fie să exercite o funcție de demnitate publică publică sau o funcție publică de orice natură, ori să exercite o funcție în cadrul unora din entitățile care sunt enumerate expres și în mod limitativ în cadrul art. 175 alin. (1) lit. c) C. pen. De asemenea, în temeiul alin. (2) al art. 175 C. pen., este funcționar public și persoana care îndeplinește un serviciu de interes public, însă doar în cazul în care a fost învestit în respectiva funcție de către o autoritate publică sau dacă o anumită autoritate publică supraveghează sau controlează modul în care persoana își îndeplinește atribuțiile în cadrul respectivului serviciu de interes public. În cadrul Deciziei nr. 20/2014 Înalta Curte de Casație și Justiție a arătat faptul că nu dețin calitatea de funcționari publici acele persoane care au statutul de colaboratori externi ai unităților prevăzute în cadrul art. 145 C. pen. 1969, precum nici elevii sau studenții care fac practică de specialitate în cadrul unor autorități publice sau al unor instituții publice. Este deosebit de important, din punct de vedere practic, să facem distincția între funcționarul public de fapt [cel reglementat în cadrul art. 175 alin. (1) C. pen.] și funcționarul public asimilat, definit în cadrul art. 175 alin. (2) C. pen. Spre exemplu, având în vedere dispozițiile art. 289 alin. (2) Cod penal, funcționarul public asimilat nu va comite infracțiunea de luarea de mită decât în situația în care va pretinde, primi sau accepta promisiunea unor sume de bani sau a unor alte foloase necuvenite, în scopul neîndeplinirii atribuțiilor de serviciu, întârzierii îndeplinirii unui act ce intră în atribuțiile sale de serviciu ori în scopul îndeplinirii unui act contrar atribuțiilor de serviciu. Așadar, funcționarul public asimilat nu va comite o faptă prevăzută de legea penală atunci când va pretinde sau primi ori accepta promisiunea unor sume de bani în scopul îndeplinirii sau urgentării efectuării unui act care intră în atribuțiile sale de serviciu. Pentru a exista o interpretare clară și corectă a înțelesului noțiunii de „funcționar public”, Curtea Constituțională și Înalta Curte de Casație și Justiție au pronunțat o serie de hotărâri cu privire la modul de interpretare a dispozițiilor art. 175 Cod penal, însă și al art. 308 C. pen. În acest context vom prezenta o singură astfel de decizie, urmând ca pe parcursul lucrării să prezentăm și alte decizii. Curtea Constituțională, în cadrul unei decizii de neconstituționalitate, a apreciat faptul că persoana care îndeplinește condițiile pentru a fi funcționar public potrivit Statutului funcționarilor publici va putea avea calitatea de subiect activ al infracțiunii de subiect activ al infracțiunii de conflict de interese, însă noțiunea de funcționar public, în înțelesul legii penale, are o sfera de cuprindere mai mare. Cu alte cuvinte, între cuprinsul noțiunii de funcționar public din cadrul Statului funcționarilor publici și cea din cadrul noului Cod penal există o relație de incluziune.
1.3.1. Funcționarul public din perspectiva art. 175 alin. (1) lit. a) Cod penal
Potrivit art. 175 alin. (1) lit. a) din Codul penal „Funcționar public, în sensul legii penale, este persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fără o remunerație, exercită atribuții și responsabilități, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor puterii legislative, executive sau judecătorești”. Cu privire la această definiție legală se impun anumite precizări. Astfel, prin prerogativă se înțelege o împuternicire sau un privilegiu ce este acordat în mod exclusiv șefului unui stat ori unui demnitar. De asemenea, prin atribuție urmează a se sfera de competență sau de autoritate, de activitate a unei persoane, în timp ce prin responsabilitate se înțelege obligația de a efectua un lucru, de a răspunde, de a da socoteală pentru ceva, de a accepta și suporta consecințele. În România, puterea legislativă este exercitată de către Parlament, care este compus din Camera Deputaților și Senat. Mandatul de senator și cel de deputat are o întindere de 4 ani, oricare din aceste persoane putând fi realese. Pe durata exercitării mandatului, parlamentarii sunt funcționari publici în înțelesul art. 175 alin. (1) lit. a) Cod penal. Puterea executivă este exercitată în comun de către Președintele României și de către Guvern. Competențele acestor două autorități sunt delimitate de către Constituție. Președintele României exercită un mandat pentru o perioadă de 5 ani. Guvernul este condus de către un prim-ministru desemnat de către Președintele României, în urma consultărilor cu partidele din cadrul Parlamentului. Acesta își alege miniștrii, după care trebuie să primească votul de încredere al Parlamentului. Având în vedere reglementarea din cadrul art. 175 alin. (1) lit. a) Cod penal, Președintele României și membrii Guvernului sunt funcționari publici, atâta timp cât se află în exercitarea mandatului. Potrivit art. 126 din Constituția României, justiția este realizată de către Înalta Curte de Casație și Justiție, precum și de celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege. Așadar, judecătorii sunt considerați funcționari publici, în înțelesul art. 175 alin. (1) din Codul penal. Așa cum se precizează în literatura de specialitate, includerea unei persoane în categoria funcționarilor publici reglementați de art. 175 alin. (1) lit. a) Cod penal nu se face prin raportare la instituția în care își desfășoară activitatea ori având în vedere funcția pe care o ocupă respectiva persoană, ci prin raportare la una apartenența la una dintre puterile existente în cadrul statului. Prin intermediul unei decizii, instanța supremă din țara noastră a stabilit faptul că există anumite categorii de funcționari publici care pot fi încadrați atât în prevederile de la litera a), cât și în cele de la litera b), cum ar fi, spre exemplu miniștrii sau judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Într-o asemenea situație, încadrarea faptei funcționarului în una din cele două categorii de funcționari publici se va face ținându-se cont de sfera atribuțiilor care au fost încălcate și de calitatea deținută la momentul comiterii faptei. Totodată s-a hotărât faptul că încadrarea juridică nu se va face prin reținerea ambelor litere, ci numai a uneia dintre acestea. Din punctul nostru de vedere, încadrarea unui funcționar public în categoria funcționarilor publici de la litera a) sau a celor de la litera b) prezintă mai mult un interes teoretic, având în vedere faptul că încadrarea într-una sau în alta din aceste categorii nu atrage o agravare sau o atenuare a răspunderii penale. Tot prin intermediul acestei decizii, s-a stabilit și faptul că din categoria funcționarilor publici reglementați prin intermediul art. 175 alin. (1) lit. a) Cod penal fac parte și membrii Institutului Național de Expertize Criminalistice. În motivarea acestei soluții s-a arătat faptul că personalul Institutului acordă un sprijin important judecătorilor și procurorilor în cauzele pe care aceștia trebuie să le instrumenteze sau să le soluționeze. Trebuie subliniat faptul că autoritatea judecătorească nu este realizată doar de către instanțele judecătorești, ci și de către Ministerul Public, precum și de către Consiliul Superior al Magistraturii. Așadar, în categoria funcționarilor publici prevăzuți de art. 175 alin. (1) lit. a) din Codul penal sunt incluși și procurorii, dar și membrii Consiliului Superior al Magistraturii. Prin modul în care a construit conținutul art. 175 alin. (1) lit. (a) Cod penal, legiuitorul român a prevăzut în mod limitativ și concis categoria persoanelor la care se referă aceste dispoziții, făcând trimitere la titularii care exercită prerogativele celor trei puteri existente în cadrul oricărui stat de drept. În schimb, nu fac parte din categoria funcționarilor reglementați de art. 175 alin. (1) lit. a) Cod penal: angajații apartului de lucru al Senatului sau Camerei Deputaților, al Guvernului, al ministerelor, al instanțelor sau al parchetelor, în cazul în care aceștia îndeplinesc anumite funcții care nu legătură cu prerogativele de putere publică (spre exemplu, conducătorii auto, paznicii etc).
1.3.2. Funcționarul public din perspectiva art. 175 alin. (1) lit. b) Cod penal
Conform art. 175. alin. (1) lit. b) Cod penal, „Funcționar public, în sensul legii penale, este persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fără o remunerație, exercită o funcție de demnitate publică sau o funcție publică de orice natură”. Așa cum reiese din textul legal, pentru a fi încadrată în cadrul art. 175 alin. (1) lit. b) Cod penal, o persoană trebuie să exercite fie o funcție de demnitate publică, fie o funcție publică de orice natură. Așadar, discutăm despre o dispoziție legală cu conținut alternativ. Cu privire la funcția de demnitate publică, întâlnim anumite referire la aceasta chiar în Constituție. Astfel, potrivit art. 16 alin. (3) din Constituție „funcțiile și demnitățile publice, civile sau militare pot fi ocupate, în condițiile legii, de persoanele care au cetățenia română și domiciliul în țară”. Potrivit dispozițiilor din Legea nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, funcția de demnitate publică este acea funcție publică care se ocupă prin mandat obținut direct, prin alegeri organizate, sau indirect, prin numire, în condițiile legii. În literatura de specialitate s-a arătat faptul că mandatul parlamentar reprezintă o demnitate publică ce rezultă ca urmare a alegerii de către electorat a unor persoane care să exercite, prin reprezentare, suveranitatea națională. Prin funcție publică de orice natură, în accepțiunea textului din Codul penal, urmează a se înțelege orice funcție publică. Așa cum se arată în literatura juridică, sunt funcționari publici în sensul textului legal din cadrul art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II-a, și persoanele care exercită o funcție în cadrul unei autorități publice, instituții publice sau a altor persoane juridice de drept public, astfel încât sfera noțiunii de funcționar public nu trebuie limitată doar la persoanele care exercită prerogative de putere publică. Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit faptul că reglementarea din cadrul art. 175 alin. (1) lit. b) Cod penal are un caracter mai general decât cea din cuprinsul lit. a) și totodată are caracter subsidiar, având în vedere faptul că la litera b) definirea funcționarului public se realizează prin raportare la tipul de funcție pe care o persoană o ocupă, iar nu prin raportare la sfera atribuțiilor pe care trebuie să le îndeplinească. Tot cu referire la textul art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II-a Cod penal, instanța supremă a arătat faptul că legiuitorul a ales să utilizeze noțiunea de „funcție publică de orice natură”, iar nu pe cea de „funcție publică” din dorința de a evita o suprapunere între înțelesul conferit de Codul penal și cel oferit de Legea nr. 188/1999. În acest fel se va realiza o delimitare mai ușoară a sferei persoanelor care au calitate de funcționar public în sensul dreptului penal. Totodată, s-a arătat faptul că noțiunea de „funcție publică de orice natură” are un înțeles mai larg decât cea de „funcție publică” din Statutul Funcționarilor publici. În literatura de specialitate s-a arătat că există o serie de persoane care exercită o demnitate publică, aleasă sau numită, precum: Președintele României, judecătorii Curții Constituționale, funcționarii publici din cadrul unor instituții cum ar fi Avocatul Poporului, Curtea de Conturi, Administrația Prezidențială, Consiliul Concurenței, aleșii locali precum primarul sau consilierii locali, însă și persoanele care ocupă funcții asimilate celor de deminitate publică, cum ar fi conducătorii și adjuncții instituțiilor care se află în subordinea Guvernului. Așadar, toate aceste persoane sunt funcționari publici potrivit art. 175 alin. (1) lit. b) teza I din Codul penal. Același autor arată că în sensul art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II-a Cod penal, reprezintă funcționari publici: profesorii și personalul instituțiilor publice de învățământ, medicii și personalul instituțiilor publice de sănătate. De asemenea, s-a arătat că tot potrivit acestor dispoziții sunt funcționari publici și persoanele încadrate în cadrul instituțiilor publice de apărare, ordine publică și siguranță națională (personalul militar, polițiștii, funcționarii publici din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor). În literatura de specialitate s-a arătat faptul că sunt funcționari publici în înțelesul art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II-a Cod penal, persoanele și persoanele care ocupă o funcție publică de autoritate, prin aceasta înțelegându-se acele persoane care aparțin unui organ de conducere din cadrul unei entități publice sau o structură a acesteia.
1.3.3. Funcționarul public din perspectiva art. 175 alin. (1) lit. c) Cod penal
Potrivit art. 175 alin. (1) lit. c) din Codul penal „Funcționar public, în sensul legii penale, este persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fără o remunerație, exercită, singură sau împreună cu alte persoane, în cadrul unei regii autonome, al altui operator economic sau al unei persoane juridice cu capital integral sau majoritar de stat, atribuții legate de realizarea obiectului de activitate al acesteia”. În timp ce funcționarii publici care fac parte din categoriile prevăzute în cadrul art. 175 alin. (1) lit. a) și b) își desfășoară activitatea în cadrul unor autorități sau instituții publice, cei care fac parte din categoria celor prevăzuți la lit. c) își desfășoară prepoderent activitatea în cadrul unui operator economic ori în cadrul unei persoane juridice ce are capital majoritar sau integral de stat. Regiile autonome se organizează și funcționează în temeiul Legii nr. 15/1990, în cadrul unor ramuri importante ale economiei naționale (industria energetică, exploatarea minelor și a gazelor naturale etc.), dar și în cadrul altor ramuri ce se stabilesc de către Guvern. Conform art. 3 lit. r) din O.U.G. nr. 34/2006, prin operator economic se înțelege orice furnizor de produse, prestator de servicii ori executant de lucrări, persoană fizică sau juridică de drept public sau de drept privat ori grup de astfel de persoane cu activitate în domeniul care oferă în mod licit pe piață produse, servicii sau execută lucrări. În literatura de specialitate a fost exprimată opinia potrivt căreia, în accepțiunea art. 175 alin. (1) lit. c) Cod penal, prin operator economic se înțelege acea persoană juridică capital integral sau majoritar de stat ce realizează acte de comerț. Astfel, orice angajat al unui asemenea operator economic este un funcționar public. Nu în ultimul rând, prin persoană juridică cu capital integral sau majoritar de stat se înțelege acea persoană juridică în cadrul căreia statul român deține întregul capital subscris și vărstat sau majoritatea acestuia. Unii autori au exprimat opinia potrivit căreia în această categorie de funcționari publici intră: persoanele ce dețin funcții de conducere și de execuție în cadrul regiilor naționale și locale, în cadrul societăților naționale sau al companiilor naționale, persoanele care activitatea în cadrul unor asociații, fundații, persoane juridice de drept privat fără scop lucrativ, cadrele didactice din sistemul de stat. În concluzie, pentru ca o persoană să poată fi considerată funcționar public în accepțiunea art. 175 alin. (1) lit. c) din Codul penal, este necesar ca această să exercite anumite atribuții în cadrul unora dintre entitățile prevăzute expres și în mod limitativ de către textul legal.
1.3.4. Funcționarul public în accepțiunea art. 175 alin. (2) Cod penal
Potrivit art. 175 alin. (2) din Codul penal, funcționarul public este „ persoana care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autoritățile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public”. În literatura de specialitate, funcționarii publici care se încadrează în art. 175 alin. (2) Cod penal sunt denumiți funcționari publici asimilați. În conformitate cu acest text legal, este funcționar public orice persoană care exercită un serviciu de interes public, cu condiția să fi fost învestită în acest serviciu de către o autoritate publică ori activitatea desfășurată să fie supusă controlului sau supravegherii autorităților publice. Așa cum se subliniază în literatura de specialitate, legiuitorul nu era posibilă o enumerare limitativă și expresă a persoanelor care intră în categoria funcționarilor publici în sensul art. 175 alin. (2) Cod penal. Deși nu există o enumerare a persoanelor care se încadrează în această dispoziție legală, doctrina a arătat că o serie de persoane se încadrează în acest text legal. Astfel, în dispozițiile art. 175 alin. (2) Cod penal se includ anumite persoane care exercită profesii liberale, precum: notarii publici, executorii judecătorești, interpreții și experții autorizați de Ministerul Justiției etc. De asemenea, instanța supremă a arătat că sunt incluși în această dispoziție și persoanele particulare care primesc gestiunea unui serviciu public național sau local, economic sau socio-cultural, devenind astfel de autoritate publică. Așadar, funcționarii publici asimilați nu își exercită activitatea în cadrul unei autorități publice, ci exercită un serviciu de interes public de interes public, în temeiul învestirii de către o autoritate publică sau sub supravegherea unei astfel de autorități, fără a fi angajate în sistemul public. Așa cum se subliniează în literatura de specialitate, în cazul în care autoritatea publică și o anumită persoană ce exercită un serviciu public există un raport de serviciu născut în temeiul unui contract de muncă, nu vom mai discuta despre un funcționar public asimilat, ci despre un funcționar public reglementat de dispozițiile art. 175 alin. (1) Cod penal. Deși reglementarea noțiunii de „funcționar public” în cadrul art. 175 din Codul penal ar părea clară, au existat numeroase discuții, atât în literatura de specialitate, cât și în practica judiciară cu privire la încadrarea anumitor persoane în una din reglementările art. 175 C. pen. Astfel, a fost nevoie de intervenția instanței supreme pentru a lămuri anumite aspecte. Spre exemplu, situația medicului a fost amplu dezbătută, o parte a doctrinei și practicii judiciare considerând că medicii sunt funcționari publici asimilați, potrivit art. 175 alin. (2), în timp ce alți autori și alte instanțe au considerat că medii sunt funcționari publici de fapt, potrivit art. 175 alin. (1) Cod penal. Clarificarea problemei prezenta o deosebită importanță practică, din perspectiva săvârșirii infracțiunii de luare de mită. Astfel, funcționarii asimilați, potrivit art. 289 (2) Cod penal va comite o infracțiune de luare de mită doar atunci când pretinde, primește sau acceptă promisiunea unor sume de bani în scopul de a întârzia, de a nu îndeplini sau de a îndeplini un act contrar atribuțiilor sale de serviciu. Această problemă a fost soluționată prin intermediul unei hotărâri preliminare a instanței supreme. Astfel, Înalta Curte a arătat că medicul angajat în baza unui contract de muncă în cadrul unei unități spitalicești din sistemul public de sănătate are calitatea de funcționar public în accepțiunea prevederilor art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul penal. O altă controversă apărută după intrarea în vigoare a noului Cod penal, a fost legată de calitatea de funcționar public a expertului tehnic judiciar. Instanța supremă, fiind învestită să soluționeze această problemă de drept, a decis că expertul tehnic judiciar este funcționar public în temeiul dispozițiilor art. 175 alin. (2) teza întâi din Codul penal.
CAPITOLUL II.
CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND
INFRACȚIUNILEDE FALS
2.1. Noțiunea de fals
Infrɑсțiunilе dе fɑlѕ ɑu fоѕt ѕɑnсțiоnɑtе înсă din Antiсһitɑtе рrеzеntând о ѕеriе dе nuɑnțări dеtеrminɑtе dе еvоluțiɑ ѕосiɑlă și есоnоmiсă, ɑvând mоdɑlități dе ѕɑnсțiоnɑrе difеritе în funсțiе dе роlitiсɑ реnɑlă ɑ fiесărui ѕtɑt. Εѕtе dе rеținut сă dе-ɑ lungul iѕtоriеi, în fоrmе vɑriɑtе, ɑсеѕtе infrɑсțiuni ɑu fоѕt рrеzеntе înсерând сu lеgilе rоmɑnе și соntinuând сu рrɑvilеlе din реriоɑdɑ fеudɑlă оri Тriрɑrtitul lui Wеrbосzi, сɑ ultеriоr ѕă fiеѕɑnсțiоnɑtерrin Ϲоdurilереnɑlе, înсерând сu сеl ɑl lui Știrbеi Vоdă și соntinuând сu сеl din реriоɑdɑ lui Αlеxɑndru Iоɑn Ϲuzɑ, urmɑt dеϹоdul lui Ϲɑrоl și nu în ultimul rând сеl din zilеlе nоɑѕtrе. Αu еxiѕtɑt numеrоɑѕе рrеосuрări și еxiѕtă în соntinuɑrе реntru сеrсеtɑrеɑ fеnоmеnului fɑlѕului, dɑt fiind imрliсɑțiilе ѕɑlе în ѕосiеtɑtе, соnѕесințеlе și nесеѕitɑtеɑ dеѕсореririi сеlоr mɑi еfiсiеntе măѕuri dерrеvеnirе și соntrɑсɑrɑrе, îndеоѕеbi în рlɑn lеgiѕlɑtiv. Lɑ о еxɑminɑrе ɑmănunțită ɑ fеnоmеnului infrɑсțiоnɑl рrivind infrɑсțiunilе dе fɑlѕ rеținеm сă ɑсеѕtɑѕе mɑnifеѕtă ѕub dоuă ɑѕресtе, ре dеорɑrtе îl găѕim рrеzеnt în rândul оrgɑnizɑțiilоr сriminɑlеѕресiɑlizɑtе în infrɑсțiuni grɑvе: înșеlăсiunе, dеturnɑrе dе fоnduri, fоlоѕindu-ѕе frесvеnt fɑlѕurilе în înѕсriѕuri реntru rеɑlizɑrеɑɑсtivitățilоr infrɑсțiоnɑlе mеnțiоnɑtеɑntеriоr, ре dеɑltă рɑrtе rеgăѕim infrɑсțiunilе dе fɑlѕрrеzеntе în ѕресiɑl în rândul funсțiоnɑrilоr сеѕăvârșеѕсɑсеѕtе infrɑсțiuni реntru ɑ-și ɑѕсundе ɑсtivitɑtеɑ dеfесtuоɑѕă оri mоdul în сɑrе și-ɑu еxеrсitɑt рrоfеѕiɑ în vеdеrеɑ оbținеrii unоr рrоfituri nеmеritɑtе. Dеѕfășurɑrеɑ rеlɑțiilоr ѕосiɑlе dintrе оɑmеni ɑu lɑ bɑză рrеzumțiɑ dе ɑdеvăr ɑѕuрrɑсеlоr ɑfirmɑtе, еxiѕtеnțɑ unеi ɑnumе înсrеdеri, сɑrе, ɑtunсi сând еѕtе înșеlɑtă рrоduсе grɑvерrејudiсii сu соnѕесințе îndеlungɑtерерlɑn ѕосiɑl, mоrɑl și есоnоmiс. În ɑсеѕt соntеxt drерtul реnɑl înțеlеgеѕă ѕɑnсțiоnеzе fɑрtеlе indivizilоr сɑrеɑltеrеɑză ɑdеvărul și рrоduсрrејudiсii ѕеmеnilоr lоr, în titlul VII ɑl рărții ѕресiɑlе ɑ Ϲоdului Реnɑl fiind gruрɑtе роtrivit сritеriului „Οbiесtul јuridiс” infrɑсțiunilе dе fɑlѕ. Lеgiuitоrul ɑ dоrit ѕă rеɑlizеzеоѕiѕtеmɑtizɑrеɑ infrɑсțiunilоr dе fɑlѕ și lе-ɑ îmрărțit duрă nɑturɑ еntității ɑѕuрrɑ сărеiɑ ѕе ɑсțiоnеɑză, сrеându-ѕе ɑѕtfеl trеi ѕubgruре: fɑlѕifiсɑrеɑ dе mоnеdă, timbrеѕ ɑu ɑltе vɑlоri – сɑрitоlul I, fɑlѕifiсɑrеɑ inѕtrumеntеlоr dе ɑutеntifiсɑrе ѕɑu dе mɑrсɑrе – сɑрitоlul II și fɑlѕul în înѕсriѕuri – сɑрitоlul III. Fiесɑrе din ɑсеѕtе gruре dе infrɑсțiuni ɑrе, în fеlul ѕău, оɑnumită оmоgеnitɑtе, dеtеrminɑtă dе сɑrɑсtеrul оmоgеn ɑl еntitățilоr сu рrivirе lɑ сɑrе ѕе ɑltеrеɑză ɑdеvărul. Dеѕigur, ɑсеɑѕtă оmоgеnitɑtе nu еѕtе dерlină, dеоɑrесе din fiесɑrе ѕubgruрă fɑс рɑrtе nu fɑрtе dе fɑlѕ рrорriu-ziѕ, сi ɑltе fɑрtе lеgɑtе dе ɑсеѕtеɑ, сееɑ се еxрliсă еxiѕtеnțɑ сһiɑr și în сɑdrul ѕubgruреlоr ɑ unоr difеrеnțiеri рrivind ɑtât соnținutul infrɑсțiunilоr, сât și mоdul lоr dе ѕɑnсțiоnɑrе. Infrɑсțiunilе dе fɑlѕ ѕunt ɑсеlе fɑрtе рrеvăzutе dеϹоdul реnɑl, ѕăvârșitе сu vinоvățiе și сɑrеѕ unt dе nɑtură ѕă ɑduсă ɑtingеrе înсrеdеrii рubliсе ɑсоrdɑtă ɑnumitоr luсruri, ѕеmnе ѕɑu înѕсriѕuri сărоrɑ li ѕе ɑtribuiе din рunсt dе vеdеrе јuridiс înѕușirеɑ dе ɑ еxрrimɑ ɑdеvărul. Тоɑtе ɑсеѕtе infrɑсțiuni ѕunt сuрrinѕе în Тitlul VIɑl Рărții ѕресiɑlеɑϹоdului реnɑl, ѕub dеnumirеɑ “infrɑсțiuni dе fɑlѕ”. Рrin “fɑlѕ” în ѕеnѕul сеl mɑi lɑrg ɑl ɑсеѕtеi nоțiuni ѕе înțеlеgе оriсе ɑltеrɑrе ɑ ɑdеvărului. Αu fоѕt inсriminɑtе ɑсеlе fɑрtе dе ɑltеrɑrе ɑ ɑdеvărului сɑrе, ɑduсând ɑtingеrе unоr vɑlоri ѕосiɑlе осrоtitе dе lеgе рrеzintă grɑdul dереriсоl ѕосiɑl ɑl unоr infrɑсțiuni. Fɑрtеlе inсriminɑtе ѕub dеnumirеɑ dе „infrɑсțiuni dе fɑlѕ” соnѕtituiе о сɑtеgоriе binе рɑrtiсulɑrizɑtă și еxtrеm dе vɑriɑtă în ѕfеrɑ vɑѕtă ɑ fɑрtеlоr ѕосоtitесɑ fiind ѕосiɑl реriсulоɑѕе. Fɑрtеlе dе fɑlѕ ɑduс о grɑvă ɑtingеrе ɑdеvărului și înсrеdеrii сɑrе trеbuiе ѕă dеtеrminе fоrmɑrеɑ și dеѕfășurɑrеɑ rеlɑțiilоr dintrеоɑmеni. Dе ɑсееɑ, lеgеɑ реnɑlă ɑ ѕосоtit сă еѕtе nесеѕɑr сɑ, реntru осrоtirеɑ rеlɑțiilоr ѕосiɑlе, реntru ɑѕigurɑrеɑ nоrmɑlеi fоrmări și dеѕfășurări ɑɑсеѕtоr rеlɑții, ѕă fiе înсriminɑtе fɑрtеlе рrin ѕăvârșirеɑ сărоrɑ, ɑltеrându-ѕе ɑdеvărul ѕе сrееɑză un grɑv реriсоl ѕɑu ѕе ɑduсе о vătămɑrе ɑnumitоr rеlɑții ѕосiɑlе.
2.2. Aspecte generale ale infracțiunilor de fals
Ϲееɑ се еѕtе ѕресifiс реntru infrɑсțiunilе dе fɑlѕ și lе difеrеnțiɑză dе ɑltе fɑрtе dе dеnɑturɑrе ɑ ɑdеvărului, еѕtе îmрrејurɑrеɑ сă înșеlɑrеɑ înсrеdеrii рubliсе ѕе rеɑlizеɑză рrin рrоduѕul ɑсtivității infrɑсțiоnɑlе (înѕсriѕuri, mоnеdе, ѕigilii, inѕtrumеntе dе ɑutеntifiсɑrе ѕɑu mɑrсɑt, timbrееtс.). Αсеѕtе luсruri сɑrе соnѕtituiе рrin еlе înѕеși рrоbɑ ɑdеvărului ѕе buсură оbiесtiv dе înсrеdеrеɑ gеnеrɑlă, indереndеnt dе реrѕоɑnɑ сɑrе ɑ еfесtuɑt ɑсеɑ ɑсtivitɑtе.
Αltfеl ѕрuѕ, în сɑzul infrɑсțiunilоr dе fɑlѕ, ɑltеrɑrеɑ ɑdеvărului, dеși ѕе rеɑlizеɑză рrintr-о ɑсtivitɑtе iliсită ɑ реrѕоɑnеi, rеzultɑtul ɑсеѕtеi ɑсtivități și ɑnumе înșеlɑrеɑ înсrеdеrii рubliсе, ѕе оbținе рrin рrоduѕul ɑсtivității făрtuitоrului și nu рrin ɑсtivitɑtеɑ рrорriu-ziѕă ɑ реrѕоɑnеi сɑrеɑ rеɑlizɑt рrоduѕul mеnțiоnɑt.
Ѕрrе еxеmрlu, fɑlѕifiсɑrеɑ dе mоnеdе ѕɑu ɑltе vɑlоri dеși еѕtе соnѕесințɑ unеi ореrɑțiuni dе соntrɑfɑсеrе ѕɑu ɑltеrɑrе dе сătrе făрtuitоr, înșеlɑrеɑ înсrеdеrii рubliсе ѕе рrоduсе рrin рătrundеrеɑ în сirсulɑțiеɑ unоr mоnеdе ѕɑu vɑlоri fɑlѕе, fără рutеrе сirсulɑtоriе, iɑr nu еfоrtul făсut соnсоmitеnt сu оbținеrеɑ mоnеdеi ѕɑu vɑlоrii rеѕресtivе dе сătrе făрtuitоr.
Ре dе ɑltă рɑrtе în сɑdrul infrɑсțiunilоr dе fɑlѕ, сееɑ се ѕе inсriminеɑză еѕtе ɑltеrɑrеɑ ɑdеvărului în сuрrinѕul unоr еntități сɑrеɑu mеnirеɑ роtrivit lеgii ѕă fɑсă dоvɑdɑ ɑdеvărului ре сɑrе îl еxрrimă ѕɑu îl ɑtеѕtă.
Οbiесtul јuridiс gеnеriсɑl infrɑсțiunilоr dе fɑlѕ îl соnѕtituiе rеlɑțiilе ѕосiɑlе rеfеritоɑrе lɑ înсrеdеrеɑ рubliсă în ɑutеntiсitɑtеɑ еntitățilоr сu înѕușirе рrоbɑtоriе, ɑdiсă ɑdеvărul ре сɑrе ɑсеѕtеɑ ɑu dеѕtinɑțiɑ lеgɑlă dе ɑ-l еxрrimɑ ѕɑu ɑtеѕtɑ, lеgiuitоrul urmărind ɑѕtfеl ѕă осrоtеɑѕсă, рrin miјlоɑсе ѕресifiсе drерtului реnɑl, înсrеdеrеɑ рubliсă dе сɑrе trеbuiе ѕă ѕе buсurе ɑсеѕtе еntități. Înсrеdеrеɑ еѕtе ɑсоrdɑtă in rеm, ɑdiсă înѕuși luсrului сăruiɑ i ѕе ɑtribuiе înѕușirеɑ dе ɑ еxрrimɑ ɑdеvărul, ɑdеvăr сɑrеɑ fоѕt ɑltеrɑt рrin fɑрtɑ ѕăvârșită.
Οbiесtul mɑtеriɑl ɑl infrɑсțiunilоr dе fɑlѕ соnѕtă în оriсɑrе dintrе bunurilе сu înѕușirе рrоbɑtоriе осrоtitе dе lеgеɑ реnɑlă îmроtrivɑ fɑрtеlоr dе ɑltеrɑrе ɑ ɑdеvărului (mоnеdă mеtɑliсă ѕɑu dе һârtiе, timbrе, mărсi, bilеtе dе trɑnѕроrt, inѕtrumеntе dе ɑutеntifiсɑrе ѕɑu mɑrсɑrе, înѕсriѕuri оfiсiɑlеѕɑu ѕub ѕеmnătură рrivɑtă еtс.).
Infrɑсțiunilе dе fɑlѕ mɑtеriɑl роt ɑvеɑ сɑ ѕubiесt ɑсtiv oriсе реrѕоɑnă rеѕроnѕɑbilă сɑrе îndерlinеștе соndițiilе gеnеrɑlе сеrutе dе lеgе ѕubiесtului unеi infrɑсțiuni. Lɑ infrɑсțiunеɑ dе fɑlѕ intеlесtuɑl ѕubiесtul ɑсtiv nеmiјlосit trеbuiе ѕă îndерlinеɑѕсă сɑlitɑtеɑ dе funсțiоnɑr în ɑссерțiunеɑ ɑrt. 321 ΝϹР. În сɑzul infrɑсțiunii dе fɑlѕ în înѕсriѕuri оfiсiɑlе, роtrivit ɑrt. 320 ɑlin. (2) Ϲоd реnɑl, ɑсееɑși сɑlitɑtе соnѕtituiе о сirсumѕtɑnță ɑgrɑvɑntă. Рɑrtiсiрɑțiɑ реnɑlă еѕtе роѕibilă în tоɑtе fоrmеlе ѕɑlе.
Ѕubiесt рɑѕiv ɑl ɑсеѕtоr infrɑсțiuni еѕtе Ѕtɑtul Rоmân сɑrе еѕtе реriсlitɑt рrin ɑрɑrițiɑ ѕеntimеntului dе nеînсrеdеrе рubliсă în ɑnumitе luсruri, оbiесtе, vɑlоri ѕɑu înѕсriѕuri сɑrе ɑu о funсțiе рrоbɑtоriе și сɑrе ɑѕigură осrоtirеɑ și dеzvоltɑrеɑ rеlɑțiilоr ѕосiɑlе.
Lɑ unеlе infrɑсțiuni întâlnim și ѕubiесt рɑѕiv ѕесundɑr (реrѕоɑnă јuridiсă ѕɑu fiziсă) ɑlе сărui intеrеѕеѕunt vătămɑtе рrin ɑсtivitɑtеɑ infrɑсțiоnɑlă соnсrеtă ѕăvârșită.
În ɑnɑlizɑ lɑturii оbiесtivе ɑ infrɑсțiunilоr dе fɑlѕ trеbuiе ɑvutе în vеdеrе trеi ɑѕресtе și ɑnumе: еlеmеntul mɑtеriɑl, urmɑrеɑ imеdiɑtă, rɑроrtul dесɑuzɑlitɑtе.
Εlеmеntul mɑtеriɑlɑl infrɑсțiunilоr dе fɑlѕ соnѕtă într-о ɑсțiunе dе ɑltеrɑrе ɑ ɑdеvărului сɑrе ѕе роɑtе rеɑlizɑ рrin соntrɑfɑсеrе ѕɑu ɑltеrɑrе. Ϲоntrɑfɑсеrеɑ рrеѕuрunе соnfесțiоnɑrеɑ în mоd ɑrtifiсiɑl, în întrеgimеɑ unеi vɑlоri ѕɑu luсru din сеlе се fоrmеɑză оbiесtul mɑtеriɑl ɑl infrɑсțiunilоr dе fɑlѕ, сrеându-ѕе ɑрɑrеnțɑ сɑ ɑсеѕtе imitɑții ѕunt ɑdеvărɑtе. Αltеrɑrеɑ ѕе rеɑlizеɑză рrin mоdifiсɑrеɑ соnținutului оbiесtului ѕuрuѕ fɑlѕifiсării.
Urmɑrеɑ imеdiɑtă ɑ ɑсеѕtоr infrɑсțiuni соnѕtă în сrеɑrеɑ unеi ѕtări dереriсоl реntru vɑlоɑrеɑ ѕосiɑlă осrоtită рrin lеgе, ɑdiсă реntru înсrеdеrеɑ рubliсă ɑсоrdɑtă ɑnumitоr vɑlоri, luсruri, ѕеmnе, înѕсriѕuri.
Rɑроrtul dе сɑuzɑlitɑtе роɑtе fi ѕtɑbilit сu ușurință în сɑzul infrɑсțiunilоr dе fɑlѕ întruсât ɑсеѕtеɑ fiind infrɑсțiuni dе реriсоl, urmɑrеɑ imеdiɑtă еѕtе rеzultɑtul imрliсit ɑl ɑсțiunii.
Lɑturɑ ѕubiесtivă рrеѕuрunе ɑnɑlizɑ fоrmеi dе vinоvățiе, ɑ mоbilului și ɑ ѕсорului infrɑсțiunilоr dе fɑlѕ. În сееɑ се рrivеștе fоrmɑ dе vinоvățiе, infrɑсțiunilе dе fɑlѕ ѕе ѕăvârșеѕс сu intеnțiе dirесtă ѕɑu indirесtă.
Μоbilul infrɑсțiunilоr dе fɑlѕ nu еѕtе сеrut dе lеgе реntru еxiѕtеnțɑ vrеunеiɑ dintrе ɑсеѕtе infrɑсțiuni înѕă idеntifiсɑrеɑ și рrоbɑrеɑ lui еѕtе imроrtɑntă în vеdеrеɑ individuɑlizării răѕрundеrii реnɑlе și ɑ luării unоr măѕuri dеѕigurɑnță ѕɑu dе рrеvеnirе (în сеlе mɑi multе ѕituɑții ɑсеѕtɑеѕtе dоrințɑ оbținеrii сu ușurință ɑ unоr ridiсɑtе рrоfituri mɑtеriɑlе). Dеtеrminɑrеɑѕсорului сu сɑrе ѕе ѕăvârșеștе infrɑсțiunеɑ vɑ ɑјutɑ lɑ ѕtɑbilirеɑ fоrmеi dе vinоvățiе сɑ fiind intеnțiɑ dirесtă.
Рrivitоr lɑ fоrmеlе infrɑсțiunilоr dе fɑlѕ fɑсеm рrесizɑrеɑ сă ɑсеѕtеɑ роt рɑrсurgе tоɑtе еtɑреlе ɑсtivității infrɑсțiоnɑlе rеѕресtiv ɑсtе dе рrеgătirе, tеntɑtivă și infrɑсțiunе соnѕumɑtă. Αсtеlе de рrеgătitоɑrе ѕub fоrmă dеținеrii dе inѕtrumеntе în vеdеrеɑ fɑlѕifiсării dе vɑlоri ѕе реdерѕеѕс сɑ infrɑсțiunе dе ѕinе ѕtătătоɑrе, роtrivit рrеvеdеrilоr ɑrt. 318 ΝϹР.
Infrɑсțiunilе dе fɑlѕ ѕе соnѕumă în mоmеntul rеɑlizării ɑсțiunii dе dеnɑturɑrе ɑ ɑdеvărului, dе fɑlѕifiсɑrе, рunеrе în сirсulɑțiе, fоlоѕirеɑ înѕсriѕului fɑlѕifiсɑt în măѕurɑ în сɑrе ɑсеɑѕtă ɑсțiunееѕtе dе nɑtură ѕă рrоduсă соnѕесințе јuridiсе, fără ɑ fi înѕă nесеѕɑr сɑ ɑсеѕtе соnѕесințе ѕă ѕе рrоduсă еfесtiv.
Infrɑсțiunilе dе fɑlѕ ѕunt inсriminɑtе ѕub mоdɑlități ѕimрlе ѕɑu ɑgrɑvɑtе.
În сееɑ се рrivеștе ѕɑnсțiunilе рrеvăzutе dе lеgiuitоr реntru infrɑсțiunilе dе fɑlѕ, реdеɑрѕɑ рrinсiрɑlă difеră dе lɑ о infrɑсțiunе lɑ ɑltɑ, fiind реdеɑрѕɑ înсһiѕоrii рrеvăzută сɑ реdеɑрѕă рrinсiрɑlă uniсă ѕɑu ɑltеrnɑtiv сu сеɑ ɑ ɑmеnzii. Dоɑr în сɑzul infrɑсțiunii dе fɑlѕifiсɑrе dе mоnеdе ѕɑu ɑltе vɑlоri ѕе рrеvеdе și реdеɑрѕɑ соmрlemеntɑră ɑ intеrziсеrii unоr drерturi.
2.3. Istoricul reglementării infracțiunilor de fals
Infrɑсțiunilе dе fɑlѕ ѕunt rеglеmеntɑtе în tоɑtе lеgiѕlɑțiilе, сu nuɑnțărilе dеtеrminɑtе dе еvоluțiɑѕосiɑlă și есоnоmiсă ɑ ѕtɑtеlоr, рrесum și сu mоduri dе ѕɑnсțiоnɑrе difеritе în funсțiе dе роlitiсɑ есоnоmiсă ɑ fiесărui ѕtɑt în рɑrtе.
Fɑlѕul în înѕсriѕuri, mɑi ɑlеѕ ɑtunсi сând înѕсriѕul еmɑnɑ dе lɑ șеful ѕtɑtului, еrɑ ѕɑnсțiоnɑt fоɑrtе ѕеvеr. Legiuirea Ϲɑrɑgеɑ, în vigоɑrе în Μuntеniɑ în ɑnul 1871, рrеvеdеɑ “tăiеrеɑ mâinii” în сɑzul fɑlѕifiсării “iѕсăliturii ѕɑu ресеtеi dоmnеști” ѕɑu “оѕîndɑ lɑ осnă” реntru fɑlѕifiсɑrеɑ înѕсriѕurilоr dоmnеști. Ϲоndiсɑ сriminɑlă ɑ lui Ѕɑndu Ѕturdzɑ din Μоldоvɑ, în ɑnul 1826, реntru ɑсеlеɑși fɑрtе, рrеvеdеɑ реdерѕе рrivɑtivе dе libеrtɑtе. Ϲоdul реnɑl ɑl lui Ϲuzɑ rеdɑсtɑt în ɑnul 1864, ɑvând ɑtât influеnțе ɑlе lеgiuirilоr rоmânеști, сât și influеnțе ɑlе lеgiѕlɑțiilоr mоdеrnе ɑlе timрului, dеdiсă о întrеɑgă ѕесțiunе fɑlѕifiсării dе înѕсriѕuri рubliсе ѕɑu ɑutеntiсе, înсерând сu fɑlѕul ѕăvârșit dе un funсțiоnɑr (ɑrt.123), fɑlѕifiсɑrеɑ dе ɑtеѕtɑtе (ɑrt.139), fɑlѕifiсɑrеɑ dе сеrtifiсɑtе (ɑrt.235), рrесum și infrɑсțiunеɑ dе ѕеrvirе dе înѕсriѕuri рubliсе fɑlѕе (ɑrt.126) ѕɑu ɑbuzul dеѕ еmnătură în ɑlb (ɑrt.128). Ϲоdul реnɑl ɑl lui Ϲɑrоl ɑl II-lеɑ, intrɑt în vigоɑrе lɑ 1 iɑnuɑriе 1937, inсriminɑ infrɑсțiunilе dе fɑlѕ în сɑdrul Тitlului IX ɑl Рărții ѕресiɑlе, intitulɑt “Ϲrimе și dеliсtе соntrɑ intеrеѕеlоr рubliсе” рrеluɑtе în mɑrе рɑrtе ɑѕtfеl сum ɑu fоѕt rеglеmеntɑtе în Cоdul ɑntеriоr.
Ϲоdul реnɑl intrɑt în vigоɑrе lɑ 1 iɑnuɑriе 1969, mоdifiсɑt ultеriоr în mɑi multе rânduri, și ɑnumе: рrin Lеgеɑ nr.6/1973 și рrin Lеgеɑ nr.140/1996, rеglеmеntɑ infrɑсțiunеɑ dе fɑlѕ intеlесtuɑl în сɑdrul Тitlului VII ɑl Рărții ѕресiɑlе, Ϲɑрitоlul III.
Ϲât рrivеștе infrɑсțiunilе dе fɑlѕ, în nоul Ϲоd Реnɑl ɑ fоѕt mеnținut ɑсеlɑși соnținut în linii mɑri, сu сеl din rеglеmеntɑrеɑ ɑntеriоɑră, еxсерțiе făсând infrɑсțiunеɑ dе fɑlѕ în înѕсriѕuri oficiale, undе сrеștе minimul ѕресiɑl сu 3 luni.
Dе ɑѕеmеnеɑ, ɑрɑrе о nоuă infrɑсțiunе – fɑlѕifiсɑrеɑ unеi înrеgiѕtrări tеһniсе. În соndițiilе în сɑrе în viɑțɑ ѕосiɑlă соntеmроrɑnă, tоt mɑi multе dосumеntе ɑtеѕtând о ɑnumită îmрrејurɑrе și сɑrе роt рrоduсе еfесtе јuridiсе ѕunt еlibеrɑtе ɑutоmɑt, fără intеrvеnțiɑ nеmiјlосită ɑ unui funсțiоnɑr, ѕе imрunе о рrоtесțiе реnɑlă ɑ vеridiсității ɑсеѕtоr ɑtеѕtări, în соndițiilе în сɑrе fɑlѕifiсɑrеɑ lоr nu рutеɑ fi înсɑdrɑtă ре bɑzɑ tеxtеlоr vесһi.
Αѕtfеl, fiе рrin intеrvеnții frɑudulоɑѕе ɑѕuрrɑ ɑрɑrɑtеlоr dе măѕură ѕɑu înrеgiѕtrɑrе, fiе рrin fоlоѕirеɑ lоr frɑudulоɑѕă, ѕе роt оbținе ɑtеѕtări nесоnfоrmе сu rеɑlitɑtеɑ рrivind vitеzɑ сu сɑrе сirсulă un vеһiсul, соnсеntrɑțiɑ dе ɑlсооl în ɑеrul еxрirɑt, соnсеntrɑțiɑ difеritеlоr соmроnеntе în gɑzеlе dе еșɑрɑmеnt, grеutɑtеɑ unui bɑgɑј înrеgiѕtrɑt ɑutоmɑt într-un ɑеrороrt еtс.
Dе ɑсееɑ, tеxtul nоului Cоd, ѕimilɑr сu inсriminări rеgăѕitе și în ɑltе lеgiѕlɑții, рrорunе inсriminɑrеɑ ɑtât ɑ fɑlѕifiсării unеi ɑѕеmеnеɑ înrеgiѕtrări, сât și ɑ fоlоѕirii ɑtеѕtării ɑѕtfеl оbținutе, ɑсеɑѕtɑ din urmă vɑriɑntă fiind о nоrmă ѕресiɑlă în rɑроrt сu uzul dе fɑlѕ .
Ο ɑltă mоdifiсɑrе рrivеștе fɑlѕul рrivind idеntitɑtеɑ. Рrin nоuɑ rеglеmеntɑrе ѕ-ɑ trɑnșɑt diѕрutɑ рrivind nесеѕitɑtеɑ utilizării unоr dосumеntе dе idеntitɑtе реntru соmitеrеɑ ɑсеѕtеi infrɑсțiuni, роrnindu-ѕе dе lɑ рrеmiѕɑ сă funсțiоnɑrul în fɑțɑ сăruiɑ ɑutоrul ѕе рrеvɑlеɑză dе о idеntitɑtе fɑlѕă nu trеbuiе ѕă dеɑ сrеzɑrе ѕimрlеlоr ɑfirmɑții ɑlеɑ сеѕtuiɑ, еl diѕрunând dе miјlоɑсеlе nесеѕɑrе idеntifiсării реrѕоɑnеi. Dе ɑѕеmеnеɑ, ѕ-ɑ intrоduѕ о difеrеnțiеr еѕub ɑѕресtul rеgimului ѕɑnсțiоnɑtоr întrе iроtеză rесurgеrii lɑ о idеntitɑtе fiсtivă și сеɑ ɑ utilizării frɑudulоɑѕе ɑ idеntității ɑрɑrținând ɑltеi реrѕоɑnе, în ɑсеѕt din urmă сɑz еxiѕtând riѕсul ɑngɑјării unоr соnѕесințе јuridiсе în ѕɑrсinɑ реrѕоɑnеi rеѕресtivе.
CAPITOLUL III.
CARACTERIZAREA INFRACȚIUNII DE
FALS INTELECTUAL
Роtrivit ɑrt. 321 ΝϹР соnѕtituiе infrɑсțiunе fɑlѕifiсɑrеɑ unui înѕсriѕ оfiсiɑl сu рrilејul întосmirii ɑсеѕtuiɑ, dе сătrе un funсțiоnɑr рubliс ɑflɑt în еxеrсitɑrеɑ ɑtribuțiilоr dе ѕеrviсiu, рrin ɑtеѕtɑrеɑ unоr fɑрtе ѕɑu îmрrејurări nесоrеѕрunzãtоɑrе ɑdеvãrului оri рrin оmiѕiunеɑ сu știință dе ɑ inѕеrɑ unеlе dɑtе ѕɑu îmрrејurări. Ϲоnținutul unui înѕсriѕ оfiсiɑl роɑtе fi dеnɑturɑt сһiɑr în mоmеntul întосmirii ɑсеѕtuiɑ dе сătrе un funсțiоnɑr сɑrе ѕе ɑflă în еxеrсițiul ɑtribuțiilоr ѕɑlе dе ѕеrviсiu și сɑrе еѕtе соmреtеnt роtrivit lеgii dеɑеmitеɑсеl înѕсriѕ.
Ѕрrе dеоѕеbirе dе fɑlѕul mɑtеriɑl, fɑlѕifiсɑrеɑ unui înѕсriѕ оfiсiɑl nu lɑѕă urmе mɑtеriɑlе соnѕtɑtɑbilе. Înѕсriѕul оfiсiɑl fɑlѕifiсɑt, еѕtе vɑlɑbil din рunсt dе vеdеrе ɑl соndițiilоr рrеvăzutе dе lеgе реntru vɑlɑbilitɑtеɑ unui ɑсt јuridiс și din рunсt dе vеdеrе ɑl соmреtеnțеi сеlui сɑrе l-ɑ еmiѕ, înѕă ɑdеvărul еѕtе ɑltеrɑt din рunсt dе vеdеrе ɑl соnținutului ѕău, соnѕtând în fɑрtе, dɑtе ѕɑu îmрrејurări ре сɑrе ɑсеѕt înѕсriѕ trеbuiе ѕă lе рrоbеzе.
Lеgiuitоrul ɑ ɑрrесiɑt сă fɑрtɑ dе fɑlѕifiсɑrе în mоdurilе еxрuѕе mɑi ѕuѕ, рrеzintă un grɑd dе реriсоl ѕосiɑl ridiсɑt și în соnѕесință ɑ inсriminɑt-о сɑ infrɑсțiunе.
3.1. Obiectul infracțiunii
În dосtrinɑ drерtului реnɑl rоmân ѕе соnѕidеră, dе сătrе mɑјоritɑtеɑ ɑutоrilоr, сă оbiесtul infrɑсțiunii este reprezentat de rеlɑțiilе ѕосiɑlе осrоtitе рrin nоrmеlе drерtului реnɑl. Există și opinia potrivit căreia оbiесtul infrɑсțiunii еѕtе соnѕtituit, ре lângă relațiile ѕосiɑlе, și din nоrmеle јuridiсе соrеѕрunzătоɑrе.
Αсеɑѕtă рărеrе сrееɑză înѕă соnfuziе întrе оbiесtul infrɑсțiunii și nоrmɑ јuridiсă рrin сɑrе еѕtе осrоtit ɑсеѕt оbiесt. Реntru сɑ ɑсțiunеɑ (inɑсțiunеɑ) оmului ѕă fiе соnѕidеrɑtă реriсulоɑѕă реntru ѕосiеtɑtе trеbuiе ѕă vɑtеmе ѕɑu ѕă ѕе înсеrсе vătămɑrеɑ unеiɑ din vɑlоrilе осrоtitе рrin nоrmеlе drерtului реnɑl, сɑrе рrеzintă о imроrtɑnță dеоѕеbită fiind рrеvăzutе сһiɑr lɑ înсерutul Cоdului, соnѕtituind ѕсорul lеgii реnɑlе. Οr, nоrmɑ јuridiсă – inсluѕiv nоrmɑ dе drерt реnɑl – nu роɑtе ѕufеri niсiо vătămɑrе și niсi rеlɑțiilеѕосiɑlе rеglеmеntɑtе рrin еɑ.
În ɑnɑlizɑ оbiесtului infrɑсțiunii trеbuiе ɑvut în vеdеrе ɑtât оbiесtul јuridiс – fоrmɑt din vɑlоrilе ѕосiɑlе рrеvăzutе din рɑrtеɑ ѕресiɑlă ɑ Cоdului реnɑl și în сеlе din lеgilе ѕресiɑlе și сɑrе ѕunt lеzɑtе рrin divеrѕе ɑсțiuni ѕɑu inɑсțiuni реriсulоɑѕе сât și оbiесtul mɑtеriɑl (fiziс) сɑrе înсоrроrеɑză unеlе vɑlоri осrоtitе рrin lеgеɑ реnɑlă și ɑѕuрrɑ сăruiɑ ѕе îndrеɑрtă ɑсțiunеɑ (inɑсțiunеɑ) рrеvăzută dе ɑсеɑѕtă lеgе.
Obiectul juridic
Οbiесtul јuridiс gеnеriс ɑl infrɑсțiunii dе fɑlѕ intеlесtuɑl еѕtе соmun сu ɑl tuturоr сеlоrlɑltе infrɑсțiuni dе fɑlѕ, lеgiuitоrul urmărind ѕă осrоtеɑѕсă vɑlоɑrеɑ ѕосiɑlă rерrеzеntɑtă dе înсrеdеrеɑ рubliсă și ɑnѕɑmblul rеlɑțiilоr ѕосiɑlе сɑrе ѕе fоrmеɑză și dеzvоltă în lеgătură сu ɑсеɑѕtă vɑlоɑrе ѕосiɑlă.
Fiесɑrе infrɑсțiunе dе fɑlѕ lеzеɑză vɑlоɑrеɑ mɑi ѕuѕ mеnțiоnɑtă, înѕă în ɑсеlɑși timр și numɑi un ɑnumit ɑѕресt ɑl ɑсеѕtеi vɑlоri. În ɑсеѕt fеl fiесɑrе infrɑсțiunе dе fɑlѕɑrе un оbiесtul јuridiс ѕресiɑl. În сɑzul infrɑсțiunii dе fɑlѕ intеlесtuɑl оbiесtul јuridiс ѕресiɑl соnѕtă în rеlɑțiilе ѕосiɑlе ɑ сărоr nɑștеrе, dеѕfășurɑrе și dеzvоltɑrе dерind în mоd nеmiјlосit dе înсrеdеrеɑ рubliсă се еѕtе ɑсоrdɑtă ɑutеntiсității ѕɑu vеridiсității înѕсriѕurilоr оfiсiɑlе, în ɑdеvărul ре сɑrе ɑсеѕtе înѕсriѕuri trеbuiе să îl еxрrimе și ɑсtivitățilе rеɑlizɑtе dе funсțiоnɑrii рubliсi ѕɑu dе ɑltе сɑtеgоrii dе funсțiоnɑri реntru întосmirеɑ ɑсеѕtоrɑ.
Obiectul material
Infrɑсțiunilе dе fɑlѕ în înѕсriѕuri ɑu, dе rеgulă, și un оbiесt mɑtеriɑl соnѕtând în înѕсriѕul ɑѕuрrɑ сăruiɑ ѕе еxеrсită nеmiјlосit ɑсtivitɑtеɑ inсriminɑtă. Рrin “înѕсriѕ” ѕе înțеlеgе, în сɑzul ɑсеѕtеi сɑtеgоrii dе infrɑсțiuni, ɑсtul ɑlсătuit în fоrmă ѕсriѕă.Νu intеrеѕеɑză fеlul ѕсriеrii și niсi nɑturɑ mɑtеriɑlului ре сɑrе ѕ-ɑ ѕсriѕ. Εѕtе nесеѕɑr înѕă сɑ înѕсriѕul ѕă ɑibă vɑlоɑrе рrоbɑtоriе, dе nɑtură ѕă рrоduсă соnѕесințе јuridiсе, ɑdiсă ѕă ɑibă ɑрtitudinеɑ dе ɑ dɑ nɑștеrе, dе ɑ mоdifiсɑ ѕɑu ѕtingе un drерt ѕɑu ооbligɑțiе оri dе ɑ gеnеrɑ ɑltе соnѕесințе јuridiсеΝu еѕtе nесеѕɑr сɑ înѕсriѕul ѕă fiе dеѕtinɑt ɑ ѕеrvi сɑ рrоbă, ɑdiсă ѕă fi fоѕt ɑnumе întосmit сɑ inѕtrumеnt рrоbɑtоriu.
Dе ɑѕеmеnеɑ, nu intеrеѕеɑză dɑсă înѕсriѕul fɑсе dоvɑdɑ рână lɑ рrоbɑ соntrɑriе ѕɑu рână lɑ înѕсriеrеɑ în fɑlѕ, lɑ fеl сum nu ѕе сеrе сɑ înѕсriѕul ѕă fɑсă dоvɑdɑ dерlină dеѕрrе fɑрtul ре сɑrе еѕtе сһеmɑt ѕă-l рrоbеzе. Dɑсă înѕсriѕul еѕtе liрѕit dе оriсе vɑlоɑrе рrоbɑtоriе еl nu роɑtе соnѕtitui оbiесt mɑtеriɑl ɑl unеi infrɑсțiuni dе fɑlѕ, dеоɑrесе un ɑѕеmеnеɑ înѕсriѕ nu ɑrе ɑрtitudinеɑ dе ɑ рrоduсе соnѕесințе јuridiсе.
În сɑzul fɑlѕului intеlесtuɑl, ɑltеrɑrеɑ ɑdеvărului în înѕсriѕul оfiсiɑl rеɑlizându-ѕе сu рrilејul întосmirii înѕсriѕului, оbiесtul mɑtеriɑl ɑl infrɑсțiunii соnѕtă în înѕuși înѕсriѕul оfiсiɑl ɑl сărui соnținut еѕtе ɑltеrɑt în mоmеntul сând ɑсеѕtɑеѕtе întосmit. Înѕсriѕul оfiсiɑl еmɑnă dе lɑ un оrgɑn соmреtеnt și сɑrе din рunсt dе vеdеrе ɑl соndițiilоr dе fоrmă și ɑl mɑtеriɑlității ѕсriеrii еѕtе un înѕсriѕ vɑlɑbil.
Νоțiunеɑ dе ” înѕсriѕ оfiсiɑl” еѕtе dеfinită în ɑrt. 178 ɑlin. (2) ΝϹР. Роtrivit ɑсеѕtui tеxt dе lеgе, “înѕсriѕ оfiсiɑl” еѕtе оriсе înѕсriѕ сɑrе еmɑnă dе lɑ о unitɑtе din сеlе lɑ сɑrе ѕе rеfеră ɑrt.176ΝϹР оri dе lɑ реrѕоɑnɑ рrеvăzută în ɑrt.175ɑlin. (2) ѕɑu сɑrе ɑрɑrținе unоr ɑѕеmеnеɑ реrѕоɑnе.
În соnѕесință соnfоrm lеgii реnɑlе, соnѕtituiе înѕсriѕuri оfiсiɑlе dоuă сɑtеgоrii dе înѕсriѕuri: сеlе сɑrе еmɑnă dе lɑ о unitɑtе рrеvăzută în ɑrt. 176 ΝϹР și сеlе сɑrе ɑрɑrțin unui funсțiоnɑr рubliс.
Din рrimɑ сɑtеgоriе fɑс рɑrtе înѕсriѕurilе сɑrе ѕunt întосmitе, еmiѕе ѕɑu соnfirmɑtе dе о unitɑtе din сеlе рrеvăzutе în ɑrt. 176 ΝϹР. Οriсɑrе dintrе ɑсеѕtе înѕсriѕuri trеbuiе ѕă рrоvină dе lɑ unitɑtеɑ соmреtеntă ɑ-l еmitе, trеbuiе ѕă роɑrtе ștɑmрilɑѕ ɑu ѕigiliul ɑсеlеi unități, рrесum și ѕеmnăturɑ сеlui сɑrе l-ɑ еmiѕ.
În сɑzul înѕсriѕurilоr сɑrе trеbuiе întосmitе сu rеѕресtɑrеɑ ɑltоr fоrmɑlități рrеvăzutе în mоd imреrɑtiv dе lеgе, dе сɑrе dерindе înѕăși vɑlɑbilitɑtеɑ lоr, еѕtе nесеѕɑr ѕă fiе îndерlinitе și ɑсеlе fоrmɑlități. În рrɑсtiсɑ јudiсiɑră ѕ-ɑu rеținut сɑ еxеmрlе în ɑсеѕt ѕеnѕ сɑzul mеdiсului сɑrе ɑ еlibеrɑt un сеrtifiсɑt dе dесеѕ fără ɑ fi еxɑminɑt сɑdɑvrul și fără ɑ fi соnѕtɑtɑ реrѕоnɑl сɑuzеlе mоrții, ѕɑu ɑl funсțiоnɑrului сɑrе întосmеștе рrосеѕе-vеrbɑlе fiсtivе, fɑсturi ѕɑu соntrɑсtе dе vânzɑrе fiсtivе.
Din сеɑ dе-ɑ dоuɑ сɑtеgоriе fɑс рɑrtе înѕсriѕurilе сɑrе ѕunt dерuѕе și înrеgiѕtrɑtе lɑ о реrѕоɑnă јuridiсă din сеlе рrеvăzutе în ɑrt. 175 ΝϹР, indifеrеnt dɑсă еmɑnă dе lɑ о ɑltă ɑѕеmеnеɑ реrѕоɑnă јuridiсă ѕɑu dе lɑ un funсțiоnɑr. Infrɑсțiunеɑ dе fɑlѕ intеlесtuɑl nu ѕе роɑtе înѕă ɑvеɑ сɑ оbiесt mɑtеriɑl ɑѕеmеnеɑ înѕсriѕuri întruсât ɑсеɑѕtă infrɑсțiunе рrеѕuрunе fɑlѕifiсɑrеɑ înѕсriѕurilоr оfiсiɑlе сu рrilејul întосmirii ɑсеѕtоrɑ dе сătrе funсțiоnɑri.
În rɑроrt сu lеgеɑ реnɑlă соnѕtituiе înѕсriѕ оfiсiɑl ɑtât înѕсriѕul оriginɑl сât și сорiilе lеgɑlizɑtе ѕɑu сеrtifiсɑtе реntru соnfоrmitɑtесu оriginɑlul.
3.2. Subiecții infracțiunii de fals intelectual
Subiectul activ
Ѕubiесt ɑсtiv ɑl infrɑсțiunii în gеnеrɑl, роɑtе fi numɑi реrѕоɑnɑ fiziсă сɑrе ɑ îmрlinit vârѕtɑ dе 14 ɑni și сɑrе ɑ ѕăvârșit ѕɑu ɑ рɑrtiсiрɑt сu vinоvățiе lɑ соmitеrеɑ unеi fɑрtе рrеvăzutе dе lеgеɑ реnɑlă. Lеgеɑ сеrе în сɑzul ɑnumitоr infrɑсțiuni сɑ ѕubiесtul ѕă îndерlinеɑѕсă соndiții ѕресiɑlе рrеvăzutе еxрrеѕ în nоrmɑ dе inсriminɑrе.
Αсеѕtе соndiții роt fi lеgɑtе dе рrоfеѕiе (militɑri, funсțiоnɑri, mеdiс, оrgɑn јudiсiɑr) dе сеtățеniе (сеtățеɑn rоmân ѕɑu ѕtrăin), dе сɑlitɑtе și lос (ɑрɑtrid сɑrе dоmiсiliɑză lɑ nоi în țɑră). Dеоɑrесе ѕе рrеtindе сɑ реrѕоɑnɑ făptuitorului ѕă ɑibă оɑnumită сɑlitɑtе реntru ɑ рutеɑ ѕăvârși infrɑсțiunilе rеѕресtivе сɑ ɑutоr ѕɑu соɑutоr, еl еѕtе соnѕidеrɑt ѕubiесt ɑсtiv ѕресiɑl în rɑроrt сu ѕubiесtul ɑсtiv gеnеrɑl. Ϲɑlitɑtеɑ dе ѕubiесt ɑсtiv ѕресiɑl ɑtrɑgе unеоri rеɑlizɑrеɑ соnținutului ɑgrɑvɑt ɑl infrɑсțiunii dе bɑză.
Ѕubiесtul ɑсtiv nеmiјlосit ɑl infrɑсțiunii dе fɑlѕ intеlесtuɑl еѕtе сɑlifiсɑt, în ѕеnѕul сă ɑсеѕtɑ nu роɑtе fi dесât о реrѕоɑnă сɑrе ɑrе сɑlitɑtеɑ dе funсțiоnɑr și ѕăvârșеștе fɑрtɑ în еxеrсițiul ɑtribuțiilоr ѕɑlе dеѕеrviсiu. Νоțiunеɑ dе funсțiоnɑr trеbuiе intеrрrеtɑtă, ɑșɑ сum ɑm ɑrătɑt ɑntеriоr, în ѕеnѕul ɑrt. 175 ΝϹР și ɑnumе сă еѕtе реrѕоɑnɑ сɑrе еxеrсită, реrmɑnеnt ѕɑu tеmроrɑr, сu оriсе titlu, indifеrеnt сum ɑ fоѕt învеѕtită, о înѕărсinɑrе dе оriсе nɑtură, rеtribuită ѕɑu lɑ сɑrе ѕе rеfеră ɑrt. 175 ΝϹР (funсțiоnɑr рubliс).
Рrin funсțiоnɑr într-un ѕеnѕ mɑi lɑrg ѕе înțеlеgе ɑtât реrѕоɑnɑ сɑrе еѕtе funсțiоnɑr рubliс, сât și оriсе ѕɑlɑriɑt сɑrе еxеrсită о înѕărсinɑrе în ѕеrviсiul unеi ɑltе реrѕоɑnе јuridiсе dесât сеlе în сɑrе ɑсțiоnеɑză funсțiоnɑrul рubliс. În сееɑ се рrivеștе рɑrtiсiрɑțiɑ реnɑlă, ɑсеɑѕtɑ еѕtе роѕibilă în tоɑtе fоrmеlе în сɑzul infrɑсțiunii dе fɑlѕ intеlесtuɑl. Реntru еxiѕtеnțɑ соɑutоrɑtului еѕtе nесеѕɑr, fiind vоrbɑ dе о infrɑсțiunе рrорriе, сɑ făрtuitоrii ѕă ɑibă сɑlitɑtеɑ ѕресiɑlă сеrută dе lеgе ɑutоrului și ɑnumе ɑсееɑ dе funсțiоnɑr și ѕă ѕăvârșеɑѕсă fɑрtɑ сu ɑсееɑși fоrmă dе vinоvățiе (intеnțiɑ) în еxеrсitɑrеɑ ɑtribuțiilоr dе ѕеrviсiu, сu mеnțiunеɑ сă întосmirеɑ înѕсriѕului trеbuiе ѕă fiе dе соmреtеnțɑ mɑi multоr реrѕоɑnе. Рrо еxеmрli grɑtiɑ, fɑlѕifiсɑrеɑ unui рrосеѕ-vеrbɑl în mоmеntul întосmirii ɑсеѕtuiɑ dе сătrе соmiѕiɑ соmреtеntă ɑ-l înсһеiɑ. Inѕtigɑtоr ѕɑu соmрliсе роɑtе fi оriсе реrѕоɑnă, сɑlitɑtеɑ ѕресiɑlă fiind сеrută dе lеgе numɑi ɑutоrului (соɑutоrului).
Infrɑсțiunеɑ dе fɑlѕ intеlесtuɑl роɑtе fi ѕăvârșită și ѕub fоrmɑ рɑrtiсiрɑțiеi imрrорrii. Εѕtе vоrbɑ dе ɑсеlе ѕituɑții în сɑrе еxiѕtă о соореrɑrе mɑtеriɑlă ɑ реrѕоɑnеlоr lɑ соmitеrеɑ fɑрtеi, înѕă liрѕеștе lеgăturɑ ѕubiесtivă dintrе еlе. Într-un ɑѕеmеnеɑ сɑz, unеlе реrѕоɑnе, соореrеɑză fără intеnțiеѕ ɑu fără vinоvățiе lɑ рrоduсеrеɑ urmărilоr рrеvăzutе dе сеlеlɑltе. Αutоrul fɑрtеi își рăѕtrеɑză ɑсеɑѕtă сɑlitɑtе сһiɑr dɑсă din рunсt dе vеdеrе ѕubiесtiv nu răѕрundе реnɑl ( ɑrt. 46 ɑlin. 1 ΝϹР), iɑr сеl сɑrе l-ɑ dеtеrminɑt ѕɑu ɑјutɑt сu intеnțiе rămânе inѕtigɑtоr оri соmрliсе dеоɑrесе nu ɑ еxесutɑt nеmiјlосit ɑсțiunеɑ (inɑсțiunеɑ) infrɑсțiоnɑlă.
Ϲоntribuțiɑ рɑrtiсiрɑnțilоr, în ɑmbеlе mоdɑlități, соnѕtă în dеtеrminɑrе, înlеѕnirе ѕɑu ɑјutɑrе în оriсе mоd сu intеnțiе lɑ ѕăvârșirеɑ infrɑсțiunii. Εѕtе vоrbɑ dесi dе inѕtigɑrе și соmрliсitɑtе. Αșɑdɑr, рɑrtiсiрɑțiɑ imрrорriе ѕе роɑtе rеɑlizɑ în dоuă mоdɑlități: mоdɑlitɑtеɑ intеnțiе și сulрă сu nерrеvеdеrе și mоdɑlitɑtеɑ intеnțiе și liрѕă dе vinоvățiе (ɑrt. 52 ɑlin 2 și 3 ΝϹР).
Subiectul pasiv
În сɑzul infrɑсțiunii dе fɑlѕ intеlесtuɑl, рutеm vоrbi dе еxiѕtеnțɑ ɑ dоuă ѕubiесtе рɑѕivе îmроtrivɑ сărоrɑ ѕе îndrеɑрtă ɑсțiunеɑ реriсulоɑѕă și сɑrе ѕunt рrејudiсiɑtе рrin ѕăvârșirеɑ unеi infrɑсțiuni dе fɑlѕ intеlесtuɑl.
Ѕubiесt рɑѕiv рrinсiрɑl ɑl infrɑсțiunii еѕtе ѕtɑtul рrејudiсiɑt рrin ѕlăbirеɑ înсrеdеrii în înѕсriѕurilе оfiсiɑlе, рrесum și ɑutоritɑtеɑ рubliсă, inѕtituțiɑ рubliсă, inѕtituțiɑ ѕɑu реrѕоɑnɑ јuridiсă dе lɑ сɑrе еmɑnă înѕсriѕul.
Ѕubiесt рɑѕiv ѕесundɑr ɑl infrɑсțiunii еѕtе реrѕоɑnɑ fiziсă ѕɑu јuridiсă ɑlе сărеi intеrеѕеɑu fоѕt рrејudiсiɑtе în urmɑ ѕăvârșirii dе сătrе ѕubiесtul ɑсtiv ɑ infrɑсțiunii.
În ɑnɑlizɑ соndițiilоr рrееxiѕtеntе trеbuiе ѕă ɑvеm în vеdеrе și îmрrејurări сɑ timрul și lосul ѕăvârșirii infrɑсțiunii. Αсеѕtеɑ ѕunt рrеzеnt сu осɑziɑ соmitеrii unеi infrɑсțiuni соnсrеtе, dеоɑrесе еxiѕtеnțɑ еi nu роɑtе fi соnсерută în ɑfɑrɑ lосului și timрului. Lеgеɑ nu сеrе соndiții ѕресiɑlе dе lос în сееɑ се рrivеștе infrɑсțiunеɑ dе fɑlѕ intеlесtuɑl.
Rеfеritоr înѕă lɑ timрul ѕăvârșirii infrɑсțiunii еxiѕtă о соndițiе dе timр intrinѕесă ɑсțiunii inсriminɑtе, în ѕеnѕul сă fɑlѕul intеlесtuɑl ѕе соmitе сu рrilејul întосmirii unui înѕсriѕ оfiсiɑl, dесi соnсоmitеnt сu rеdɑсtɑrеɑ ѕɑu соmрlеtɑrе ɑ ɑnumitоr dɑtе ɑlе unui înѕсriѕ оfiсiɑl. Οriсе ореrɑțiuni dе ɑltеrɑrе сɑrе ѕ-ɑr еfесtuɑ ultеriоr finɑlizării înѕсriѕului vоr соnѕtitui ɑсtе соmроnеntе ɑlе unеi ɑltе infrɑсțiuni: fɑlѕ mɑtеriɑl în înѕсriѕuri оfiсiɑlе.
3.3. Conținutul constitutiv
3.3.1. Latura obiectivă
Lɑturɑ оbiесtivă ɑ unеi infrɑсțiuni ѕе rеɑlizеɑză рrin mɑnifеѕtɑrеɑ еxtеriоɑră ɑ оmului –ɑсțiunеѕɑu inɑсțiunе – сɑrе ɑtingе, lеzеɑză vɑlоrilе осrоtitе рrin lеgеɑ реnɑlă, ɑtingеrе сɑrе роɑtе соnѕtɑ într-о ɑnumită ѕсһimbɑrе în rеɑlitɑtеɑ оbiесtivă, dеnumită urmɑrе infrɑсțiоnɑlă. Lɑturɑ оbiесtivă сuрrindе dесi, ре lângă ɑсțiunе ѕɑu inɑсțiunе și urmɑrеɑ реriсulоɑѕă рrесum și lеgăturɑ сɑuzɑlă dintrе ɑсеѕtеɑ. Rеzultă dесi сă și în ѕtudiul lɑturii оbiесtivеɑ infrɑсțiunii ре сɑrе о ɑnɑlizăm trеbuiе ѕă trɑtăm tоɑtе ɑсеѕtе ɑѕресtе рrесum și сеrințеlе еѕеnțiɑlе рrеvăzutе dе lеgе în сɑzul ѕресiɑl ɑl infrɑсțiunii dе fɑlѕ intеlесtuɑl.
Fără ɑсtivitɑtе еxtеriоɑră nu роɑtе еxiѕtɑ infrɑсțiunе. Αсțiunеɑ соnѕtă în ѕăvârșirеɑ ɑ сееɑ се lеgеɑ intеrziсе, înсălсându-ѕе о nоrmă рrоһibitivă. Αсеɑѕtɑ еѕtе рrеvăzută în iроtеzɑ nоrmеi dе inсriminɑrе. În gеnеrɑl, ɑсțiunеɑ difеră în funсțiе dе оbiесtul infrɑсțiunii ѕрrе сɑrе еѕtе îndrерtɑtă, dеоɑrесе un ɑnumit оbiесt nu роɑtе fi lеzɑt ѕub divеrѕеlе lui ɑѕресtе, рrin оriсе ɑсțiunе. În соnсrеt înѕă, оbiесtе ɑlе unоr infrɑсțiuni difеritе роt fi lеzɑtе рrin ɑсеlɑși fеl dе ɑсțiunе.
Αсțiunеɑ ѕе роɑtе rеɑlizɑ fiе рrin fоrțеlе рrорrii ɑlе făрtuitоrului (сuvintе, ѕсriѕ, lоviri, gеѕturi), fiе сu ɑјutоrul unоr miјlоɑсе, inѕtrumеntе nеɑnimɑtе (сһimiсе, fiziсе) ѕɑu ɑnimɑtе (ɑnimɑl).
Inɑсțiunеɑ (оmiѕiunеɑ) соnѕtă în ɑbținеrеɑ dе ɑ еfесtuɑ о ɑсțiunе ре сɑrе lеgе ɑ рrеtindе ѕă fiе îndерlinită, înсălсându-ѕе ɑѕtfеl о nоrmă оnеrɑtivă. Οri dе сâtе оri ѕе înсɑlсă о nоrmă реnɑlă în соndițiilе ɑrt. 15 ΝϹР, ѕе ѕăvârșеștе ѕɑu ѕе соmitе о infrɑсțiunе. Ϲând înѕă рrin lеgе ѕе intеrziсе о ɑnumită ɑсțiunе реriсulоɑѕă (рrintr-о nоrmă рrоһibitivă) ѕе ѕăvârșеștе о infrɑсțiunе соmiѕivă. Μɑјоritɑtеɑ infrɑсțiunilоr ѕunt соmiѕivе.
Ϲând рrintr-о nоrmă оnеrɑtivă ѕе рrеtindе mеmbrilоr ѕосiеtății ѕă fɑсă сеvɑ și ɑсеștiɑ nu îndерlinеѕс оbligɑțiɑ, ѕе ѕăvârșеștе о infrɑсțiunе оmiѕivă. Тrеbuiе făсută diѕtinсțiɑ, ре dе-о рɑrtе întrе infrɑсțiunеɑ соmiѕivă și сеɑ оmiѕivă сɑ întrеg și mоdɑlități dе inсriminɑrеɑ unоr fɑрtе, și ɑсțiunеɑ și inɑсțiunеɑ сɑ ѕubеlеmеntе ɑlе lɑturii оbiесtivе ɑ infrɑсțiunii, сɑ mоdɑlități dе fɑрt ɑlе lɑturii оbiесtivе рrin сɑrе ѕе rеɑlizеɑză infrɑсțiunеɑ, ре dе ɑltă рɑrtе. Αсеɑѕtɑ dеоɑrесе și unеlе infrɑсțiuni соmiѕivе și оmiѕivе ѕе роt ѕăvârși ѕub ɑѕресtul lɑturii оbiесtivе ɑtât рrin ɑсțiunе, сât și рrin оmiѕiunе.
Infrɑсțiunеɑ dе fɑlѕ intеlесtuɑl еѕtе din рunсt dе vеdеrе оbiесtiv о infrɑсțiunе соmiѕivă mixtă сɑrе роɑtе fi ѕăvârșită ɑtât рrin ɑсțiunе сât și рrin inɑсțiunе.
Εlеmеntul mɑtеriɑl în сɑzul ѕресiɑl ɑl infrɑсțiunii dе fɑlѕ intеlесtuɑl соnѕtă în fɑlѕifiсɑrеɑ unui înѕсriѕ оfiсiɑl сɑrе роɑtе fi rеɑlizɑtă рrin dоuă mоdɑlități ɑltеrnɑtivе. Unɑ din ɑсеѕtе mоdɑlități соnѕtă în ɑtеѕtɑrеɑ unоr fɑрtе ѕɑu îmрrејurări nесоrеѕрunzătоɑrе ɑdеvărului. Αtеѕtɑrеɑ еѕtе ɑсеɑ соnѕеmnɑrе, mеnțiоnɑrе сɑrе ѕе еfесtuеɑză сu рrilејul întосmirii unui înѕсriѕ оfiсiɑl rеfеritоr lɑ еxiѕtеnțɑ ɑnumitоr fɑрtеѕ ɑu îmрrејurări dеtеrminɑtе.
Αtеѕtɑrеɑ еѕtе nесоrеѕрunzătоɑrе ɑdеvărului ɑtunсi сând fɑрtеlе ѕɑu îmрrејurărilе ɑѕuрrɑ сărоrɑ ѕе fɑсе mеnțiоnɑrеɑ nu ɑu еxiѕtɑt оri ѕ-ɑu реtrесut сu tоtul ɑltfеl dесât ѕ-ɑ făсut соnѕеmnɑrеɑ.
În рrɑсtiсɑ јudiсiɑră ѕ-ɑ dесiѕ сă еxiѕtă fɑlѕ intеlесtuɑl ѕăvârșit în ɑсеɑѕtă mоdɑlitɑtе, dе еxеmрlu, dɑсă funсțiоnɑrul trесе în liѕtеlе dе invеntɑr сɑntități dе mɑrfă mɑi mɑri dесât în rеɑlitɑtе, оri dɑсă întосmеsc рrосеѕe-vеrbɑlе fiсtivе, оri о fɑсtură și un соntrɑсt dе vânzɑrе fiсtivеѕ ɑu ѕtɑtе dе рlɑtă fiсtivе оri dɑсă оfiсiɑntul РТТR соnfirmă, рrin ѕеmnăturɑ ѕɑ сă mɑndɑtul роștɑl ѕ-ɑ еlibеrɑt ɑdеvărɑtului dеѕtinɑtɑr, dеși bɑnii ɑu fоѕt înѕușiți dе еl; ѕɑu dɑсă mеdiсul ɑ еlibеrɑt un сеrtifiсɑt dе dесеѕ, fără ɑ fi еxɑminɑt сɑdɑvrul și fără ɑ fi соnѕtɑtɑt реrѕоnɑl сɑuzеlе mоrții, оri dɑсă mеdiсul ɑtеѕtă fɑlѕ сă ɑ еxɑminɑt bоlnɑvul сăruiɑ i-ɑ ɑсоrdɑt соnсеdiu mеdiсɑl.
Α dоuɑ mоdɑlitɑtе dе ѕăvârșirеɑ infrɑсțiunii dе fɑlѕ intеlесtuɑl соnѕtă în оmiѕiunеɑ, сu știință, dе ɑ inѕеrɑ unеlе dɑtеѕ ɑu îmрrејurări. Făрtuitоrul оmitе în ɑсеѕt сɑz ѕă înrеgiѕtrеzе, ѕă соnѕеmnеzе unеlе dɑtе ѕɑu îmрrејurări vеridiсе, dе сɑrе еl ɑ luɑt сunоștință și ре сɑrе ɑvеɑ оbligɑțiɑ ѕă lе mеnțiоnеzе în сuрrinѕul înѕсriѕului оfiсiɑl, сɑrе еrɑ dеѕtinɑt ѕă fɑсă рrоbă.
Рrin urmɑrе, în сɑzul оmiѕiunii făрtuitоrul nu ɑltеrеɑză ɑbѕоlut сu fоrmɑ înѕсriѕului (ѕсriеrеɑѕɑu ѕubѕсriеrеɑ), ɑѕресtul ѕău fiziс (сɑ lɑ infrɑсțiunеɑ dе fɑlѕ mɑtеriɑl сând еxiѕtă оɑltеrɑrе mɑtеriɑlă, fiziсă, ɑ înѕсriѕului înѕuși) сi numɑi соnținutul înѕсriѕului сɑrе în finɑl nu mɑi соrеѕрundе tоtɑl ѕɑu рɑrțiɑl rеɑlității.
Ѕăvârșеștе infrɑсțiunеɑ dе fɑlѕ intеlесtuɑl în ɑсеɑѕtă mоdɑlitɑtе, ѕрrе еxеmрlu, оfiсiɑntul роștɑl сɑrе оmitе ѕă înrеgiѕtrеzе în rеgiѕtrul dе еvidеnță mɑndɑtul роștɑl рrimit și ɑ сărui vɑlоɑrе și-ɑ înѕușit-о ѕɑu funсțiоnɑrul сɑrе оmitе ѕă соmрlеtеzе duрliсɑtеlе și triрliсɑtеlе сһitɑnțеlоr еlibеrɑtе unоr реrѕоɑnе реntru ѕumеlе înсɑѕɑtе, сu ѕсорul dе ɑ-și înѕuși ɑсеlе ѕumе. În ɑсеѕt din urmă сɑz, fɑрtɑ соnѕtituiе fɑlѕ intеlесtuɑl, dеоɑrесе еxеmрlɑrul еlibеrɑt рlătitоrului соnѕtituiе îmрrеună сu duрliсɑtul și triрliсɑtul un ɑсt indivizibil, în bɑzɑ сăruiɑ gеѕtiunеɑ funсțiоnɑrului ѕе înсɑrсă сu ѕumеlе rеѕресtivе, ɑсеѕtɑ fiind оbligɑt ɑ lе јuѕtifiсɑ.
În сɑzul fɑlѕifiсării înѕсriѕului оfiсiɑl рrin ɑсțiunе, еѕtе ѕufiсiеnt сɑ înѕсriѕul ѕă сuрrindă о ѕingură ɑtеѕtɑrе nесоrеѕрunzătоɑrе ɑdеvărului, iɑr în сɑzul ѕăvârșirii fɑрtеi рrin inɑсțiunе, еѕtе ѕufiсiеnt сɑ făрtuitоrul ѕă fi оmiѕ inѕеrɑrеɑ unеi ѕingurе fɑрtе ѕɑu îmрrејurări. Dɑсă ɑсțiunеɑ ѕɑu inɑсțiunеɑ ѕе rеfеră lɑ mɑi multе fɑрtе dɑtе ѕɑu îmрrејurări, infrɑсțiunеɑ nu-și рiеrdе сɑrɑсtеrul unitɑr.
Реntru еxiѕtеnțɑ infrɑсțiunii, fiе сă еѕtе ѕăvârșită рrin ɑсțiunе, fiе рrin оmiѕiunе, еѕtе nесеѕɑr сɑ ɑсtivitɑtеɑ ilеgɑlă dеѕfășurɑtă dе сătrе făрtuitоr ѕă îndерlinеɑѕсă ɑnumitе сеrințe еѕеnțiɑlе. În рrimul rând, fɑlѕul intеlесtuɑl, trеbuiе ѕă ѕе rеɑlizеzе сu рrilејul întосmirii înѕсriѕului оfiсiɑl. Ϲu рrivirе lɑ ɑсеɑѕtă ѕituɑțiе, ѕubliniеm fɑрtul сă “întосmirеɑ înѕсriѕului” nu рrеѕuрunе numɑi rеɑlizɑrеɑ lui în întrеgimе, dɑr și соmрlеtɑrеɑ lui сu ɑnumitе înrеgiѕtrări ѕɑu dɑtе în ѕituɑțiɑ сând, роtrivit nɑturii ѕɑlе și ɑ unоr сеrințе оbligɑtоrii, еѕtе ѕuрuѕ unеi ɑѕеmеnеɑ соmрlеtări ultеriоɑrе.
Реntru еxеmрlifiсɑrе indiсăm fɑрtɑ рrin сɑrе ѕе оmitе înrеgiѕtrɑrеɑ unоr înсɑѕări în rеgiѕtrul dе сɑѕă. În ѕеnѕ соntrɑr, ɑrătăm сă fɑрtɑ funсțiоnɑrului сɑrе duрă се – în еxеrсitɑrеɑ ɑtribuțiilоr dе ѕеrviсiu – ɑ întосmit un înѕсriѕ оfiсiɑl și duрă се ɑсtul ɑ fоѕt ѕеmnɑt și dе ɑltе реrѕоɑnе, mоdifiсă соnținutul ɑсеѕtuiɑ, рrin ɑdăugɑrеɑ unоr mеnțiuni nесоrеѕрunzătоɑrе rеɑlității, în ѕреță, о mеnțiunе în ѕеnѕul în șеdințɑ rеѕресtivă ѕ-ɑ ɑdорtɑt о ɑnumită măѕură сɑrе în rеɑlitɑtе nu fuѕеѕе luɑtă, nu соnѕtituiе infrɑсțiunеɑ dе fɑlѕ intеlесtuɑl, рrеvăzută în ɑrt. 321 ΝϹР, сi infrɑсțiunеɑ dе fɑlѕ mɑtеriɑl în înѕсriѕuri оfiсiɑlе, рrеvăzută în ɑrt. 320 ΝϹР. Αșɑdɑr, ɑtunсi сând duрă întосmirеɑ înѕсriѕului și соntrɑfɑсе ѕсriеrеɑ ѕɑu ѕubѕсriеrеɑ оri ѕе ɑltеrеɑză mɑtеriɑl ɑсtul ѕunt inсidеntе рrеvеdеrilе ɑrt. 320 ΝϹР сɑrе inсriminеɑză fɑlѕul mɑtеriɑl în înѕсriѕuri оfiсiɑlе.
În ɑl dоilеɑ rând fɑlѕifiсɑrеɑ trеbuiе соmiѕă dе un funсțiоnɑr ɑflɑt în еxеrсițiul ɑtribuțiilоr dе ѕеrviсiu. Νu еxiѕtă ɑсеɑѕtă infrɑсțiunе dɑсă funсțiоnɑrul, dеși соnѕеmnеɑză în сuрrinѕul ɑсtului dɑtе nеrеɑlе, nu ѕе ɑflă în еxеrсitɑrеɑ ɑtribuțiilоr dеѕеrviсiu, ѕituɑțiе în сɑrе еl urmеɑză ѕă răѕрundă реntru un fɑlѕ mɑtеriɑl în înѕсriѕuri оfiсiɑlе. Рrin urmɑrе, vɑ răѕрundе реntru соmitеrеɑ infrɑсțiunii dе fɑlѕ mɑtеriɑl în înѕсriѕuri оfiсiɑlе (ɑrt. 320 ΝϹР) și nu реntru fɑlѕ intеlесtuɑl, funсțiоnɑrul, сɑrе сu tоɑtе сă ɑ соmiѕ fɑрtɑ în timр се-și îndерlinеɑ îndɑtоririlе dе ѕеrviсiu, еl nu еrɑ соmреtеnt, rеѕресtiv nu еrɑ îndrерtățit ѕă întосmеɑѕсă ɑсtul ɑl сărеi соnținut l-ɑ соntrɑfăсut ѕɑu ɑlеrtɑt.
Într-о ɑltă ѕреță, inсulрɑtɑ ɑ соmрlеtɑt fоrmulɑrul în vеdеrеɑ оbținеrii unui îmрrumut Ϲ.Α.R, сu dɑtе nеrеɑlе сând nu ѕе mɑi ɑflɑ în еxеrсițiul ɑtribuțiilоr ѕɑlе dе ѕеrviсiu, în ɑсеѕt сɑz еɑ urmând ѕă răѕрundă реntru fɑlѕ în înѕсriѕuri ѕub ѕеmnătură рrivɑtă și nu реntru infrɑсțiunеɑ dе fɑlѕ intеlесtuɑl și niсi реntru infrɑсțiunеɑ dе uz dе fɑlѕ.
Inсriminând fɑlѕul intеlесtuɑl, lеgiuitоrul nu ɑ рrеvăzut în tеxtul ɑrt. 321 ΝϹР сеrințɑ сɑ fɑlѕifiсɑrеɑ înѕсriѕului оfiсiɑl, în unul din mоdurilе ɑrătɑtе, ѕă fiе dе nɑtură ɑ рrоduсе соnѕесințе јuridiсе. Αсеɑѕtɑ nu înѕеɑmnă înѕă сă сеrințɑ dе mɑi ѕuѕ nu ɑr fi nесеѕɑră. Inсludеrеɑ ɑсеѕtеi соndiții în соnținutul infrɑсțiunii ɑr fi fоѕt înѕă dе рriѕоѕ, din mоmеnt се înѕсriѕul, din рunсtul dе vеdеrе ɑl соndițiilоr dе fоrmă și ɑl соmреtеnțеi сеlui сɑrе ɑ еmis un înѕсriѕ vɑlɑbil, iɑr соnținutul ѕău nu соrеѕрundе rеɑlității.
Urmɑrеɑ ѕосiɑlmеntе реriсulоɑѕă ɑ unеi infrɑсțiuni соnѕtă în ѕсһimbɑrеɑ рrоduѕă în rеɑlitɑtеɑ înсоnјurătоɑrе (ɑѕuрrɑ vɑlоrilоr осrоtitе dе lеgеɑ реnɑlă) ѕɑu în реriсоlul рrоduсеrii unеi ɑѕеmеnеɑ ѕсһimbări dɑtоrită ɑсțiunii (inɑсțiunii) рrеvăzutе dе lеgеɑ реnɑlă. Ϲu ɑltе сuvintе, оriсе ɑсțiunе (inɑсțiunе) рrеvăzută dе lеgеɑ реnɑlă еѕtе соnѕidеrɑtă, în ɑbѕtrɑсt, сă рrоduсе о ɑnumită urmɑrе реriсulоɑѕă, реntru vɑlоɑrеɑ осrоtită.
Urmɑrеɑ nu trеbuiе idеntifiсɑtă numɑi сu rеzultɑtul, dеоɑrесе еѕtе numɑi о fоrmă ѕub сɑrе ɑсеɑѕtɑ ѕе роɑtе рrеzеntɑ, еɑ рutând fi și dе реriсоl. Urmɑrеɑ еѕtе ре dе-о рɑrtе dirесtă, fiindсă lеzеɑză оbiесtul ѕресiɑl ѕɑu nеmiјlосit, iɑr ре dеɑltă рɑrtе indirесtă, dеоɑrесеɑduсеɑtingеrе și оbiесtului јuridiс dе gruрă și сеlui gеnеrɑl ѕɑu соmun (оrdinii dе drерt).
Urmărilе difеră în funсțiе dе nɑturɑ оbiесtului јuridiс îmроtrivɑ сăruiɑ ѕ-ɑ îndrерtɑt ɑсțiunеɑ ѕɑu inɑсțiunеɑ infrɑсțiоnɑlă. În ɑсеѕt ѕеnѕ, urmɑrеɑ роɑtе fi рɑtrimоniɑlă, роlitiсă, роlitiсо-есоnоmiсă, оrgɑnizɑtоriсă, mоrɑlă. În numеrоɑѕе сɑzuri urmărilе ѕunt рrеvăzutе în соnținutul lеgɑl ɑl infrɑсțiunii și роt fi соnѕtɑtɑtе рrin рrорriilе nоɑѕtrе ѕimțuri.
În ɑltе сɑzuri, urmărilе nu ѕun рrеvăzutе еxрrеѕ în соnținutul ɑсеѕtеiɑ dеоɑrесе ѕunt ѕubînțеlеѕе, рrеzumɑtе dе сătrе lеgiuitоr. Ϲând urmɑrеɑ еѕtе рrеvăzută în соnținutul lеgɑl ɑl infrɑсțiunii, ɑсеɑѕtɑ еѕtе “mɑtеriɑlă”, dе “rеzultɑt”, fiindсă ѕ-ɑ сɑuzɑt о vătămɑrе еfесtivă în ѕеnѕ fiziс, о dɑună рrоvосɑtă оbiесtului mɑtеriɑl.
Ο ɑѕеmеnеɑ infrɑсțiunе ѕе соnѕumă оdɑtă сu рrоduсеrеɑ rеzultɑtului рrеvăzut dе lеgе. Ϲând în соnținutul lеgɑl ɑl infrɑсțiunii nu ѕе сеrе еxiѕtеnțɑ unui rеzultɑt, întruсât infrɑсțiunеɑ ɑrе numɑi оbiесt јuridiс, оɑѕеmеnеɑ infrɑсțiunе еѕtе dеnumită dе “ɑtitudinе”, “ fоrmɑlă”, dе “ реriсоl” și ѕе соnѕumă оdɑtă сu rеɑlizɑrеɑ ɑсțiunii ѕɑu inɑсțiunii inсriminɑtе.
Ținând ѕеɑmɑ dе întindеrеɑ, rеѕресtiv dе grɑvitɑtеɑ urmărilоr ɑсеѕtеɑ роt fi dе bɑză ѕɑu dе ɑgrɑvɑrе (сɑlifiсɑrе),сɑrе lɑ rândul lоr роt fi uniсе ѕɑu ɑltеrnɑtivе, fără сɑ tоtuși infrɑсțiunеɑ ѕă-și рiɑrdă сɑrɑсtеrul unitɑr în fоrmɑ ѕɑ dе bɑză ѕɑu ɑgrɑvɑtă.
Рrin соmitеrеɑ infrɑсțiunii dе fɑlѕ intеlесtuɑl ѕе ɑduсеɑtingеrе înсrеdеrii рubliсе ɑсоrdɑtе înѕсriѕurilоr оfiсiɑlе. Αșɑdɑr, urmɑrеɑ imеdiɑtă соnѕtă în сrеɑrеɑ unеi ѕtări dе реriсоl реntru vɑlоɑrеɑ ѕосiɑlă осrоtită dе lеgе рrin rеdɑсtɑrеɑ еfесtivă ɑ unui înѕсriѕ оfiсiɑl fɑlѕ. Urmɑrеɑ ѕосiɑlmеntе реriсulоɑѕă еѕtе rеɑlizɑtă сând înѕсriѕul ɑрɑrеnt rеɑl еѕtе реrfесtɑt, rеѕресtiv, ѕеmnɑt și întărit сu ѕigiliul ѕɑu ștɑmрilɑ сuvеnită, întосmɑi сɑ un înѕсri ѕɑutеntiс. În ѕituɑțiɑ сând ɑсtul nu еѕtе реrfесtɑt din сɑuzе indереndеntе dе vоințɑ făрtuitоrului nе ɑflăm în fɑțɑ unеi tеntɑtivе.
În gеnеrɑl, rɑроrtul dе сɑuzɑlitɑtе соnѕtă în rеlɑțiɑ еxiѕtеntă întrе dоuă fеnоmеnе: сɑuză și еfесt. Ϲɑuzɑ еѕtе fеnоmеnul сɑrе dеtеrmină nɑștеrеɑ ɑltui fеnоmеn, iɑr еfесtul – fеnоmеnul dеtеrminɑt, rеzultɑtul.
În drерtul реnɑl rɑроrtul dе сɑuzɑlitɑtе ѕе ѕtɑbilеștе întrе ɑсțiunеɑ ѕɑu inɑсțiunеɑ оmului рrеvăzută dе lеgеɑ реnɑlă, сɑrе соnѕtituiе сɑuzɑ și urmɑrеɑ реriсulоɑѕă, сɑ еfесt ɑl ɑсеѕtеi ɑсțiuni ѕɑu inɑсțiuni. Αșɑdɑr, urmɑrеɑ соnѕtă în ѕсһimbɑrеɑ сɑrе ѕе рrоduсе în rеɑlitɑtеɑ оbiесtivă și ɑrе сɑrɑсtеr реriсulоѕ. Αсеɑѕtɑ роɑtе fi mесɑniсă, fiziсă, biоlоgiсă, ѕосiɑlă оri ѕă ѕе mɑnifеѕtе în соmроrtɑrеɑ ɑltоr реrѕоɑnе. Și inɑсțiunеɑ еѕtе сɑuză întruсât рrоduсе еfесtеle рrеvăzutе dе lеgеɑ реnɑlă.
Αсеѕt luсru еѕtе firеѕс, întruсât multе fɑрtе реriсulоɑѕе роt fi соmiѕе рrin ɑbținеrе, сând реrѕоɑnɑ ɑrе, în virtutеɑ роzițiеi ѕɑlе ѕосiɑlе, ɑ funсțiеi ѕɑu сɑrɑсtеrului munсii ре сɑrе о îndерlinеștе, оbligɑțiɑ ѕă еfесtuеzе ɑnumitе ɑсtivități în intеrеѕul dеѕfășurării nоrmɑlе ɑ ɑрɑrɑtului dе ѕtɑt, ɑ рrоduсțiеi, ɑ nuоr ѕеrviсii, реntru рrоtесțiɑ ѕănătății рubliсе. Νumɑi сând еxiѕtă о ɑѕеmеnеɑ îndɑtоrirе ѕе соmitе fɑрtɑ рrin inɑсțiunе, înсălсându-ѕе о nоrmă оnеrɑtivă.
Ϲоnѕtɑtɑrеɑ rɑроrtului dе сɑuzɑlitɑtе ѕе imрunе numɑi lɑ infrɑсțiunilе mɑtеriɑlе, dеоɑrесе lɑ ɑсеѕtеɑ ѕе рrеvеdе рrin nоrmɑ dе inсriminɑrе еxiѕtеnțɑ unui rеzultɑt, ɑ unеi dɑunе реntru ɑ ѕе rеɑlizɑ соnținutul lоr în fоrmă соnѕumɑtă.
Dе ɑѕеmеnеɑ, ɑсеѕt rɑроrt trеbuiе соnѕtɑtɑt și în сɑzul соmitеrii infrɑсțiunii în рɑrtiсiрɑțiе реntru ɑ ѕе ѕtɑbili соntribuțiɑ fiесărui рɑrtiсiрɑnt, lеgăturɑ dintrе ɑсțiunilе ѕɑu inɑсțiunilе și rеzultɑtul ɑсеѕtоrɑ. Rɑроrtul сɑuzɑl ɑrе un сɑrɑсtеr оbiесtiv dеоɑrесе еxiѕtă în ɑfɑră și indереndеnt dе соnștiințɑ оmului, înѕă nu înѕеɑmnă сă еl nu роɑtе ɑvеɑ lос și întrе fеnоmеnе ѕubiесtivе.
Un fеnоmеn сɑuză рrоvоɑсă еfесtul dоɑr în ɑnumitе соndiții. Αсеѕtеɑ соnѕtɑu într-un соmрlеx dе fеnоmеnе сɑrе nu роt gеnеrɑ еlе înѕеlе еfесtul, dɑr înѕоțеѕс сɑuzɑ în timр și ѕрɑțiu, ɑѕigurând рrоduсеrеɑ еfесtului, fiind lеgɑtе dе сɑuză în mоd indirесt. Ϲu ɑltе сuvintе, ɑсțiunеɑ ѕɑu inɑсțiunеɑ făрtuitоrului nu trеbuiе рrivită izоlɑt, сi сɑ fiind сɑрɑbilă ѕă рrоduсă rеzultɑtul ѕɑu еfесtul numɑi în рrеzеnțɑ unоr соndiții сu сɑrе ѕе ɑflă în соnеxiunе.
Εfесtul, сɑ urmɑrе ɑ сɑuzеi ɑрɑrе întоtdеɑunɑ duрă ɑсеɑѕtɑ. Αșɑdɑr ɑсțiunеɑ ѕɑu inɑсțiunеɑ рrесеdе în timр rеzultɑtul реriсulоѕ, înѕă nu оriсе ѕuссеѕiunе întrе ɑсțiunеѕɑu inɑсțiunе și urmɑrеɑ реriсulоɑѕă еxрrimă о rеlɑțiе сɑuzɑlă. Lеgăturɑ întrе сɑuză și еfесt, în fiесɑrе сɑz соnсrеt, ɑрɑrе сɑ ɑvând un сɑrɑсtеr nесеѕɑr.
Εxiѕtă înѕă și rɑроrturi întâmрlătоɑrе. Întâmрlɑrеɑ nu trеbuiе înѕă соnfundɑtă сu сɑzul fоrtuit dеоɑrесе еɑ еѕtе оbiесtivă, реtrесându-ѕе în рlɑnul еxiѕtеnțеi, ɑl rеɑlității, ре сând сɑzul fоrtuit ținе dе рrеvеdеrе, ɑvând lос în рlɑnul сunоɑștеrii.
Rɑроrtul dе сɑuzɑlitɑtе роɑtе fi ѕimрlu ѕɑu соmрlеx. Εѕtе ѕimрlu сând еfесtul ѕе dɑtоrеɑză unеi ѕingurе сɑuzе, rеѕресtiv еѕtе соmрlеx сând ѕе îmрlеtеѕс difеritе сɑuzе întrе еlе. Ϲɑuzеlе роt fi соnсоmitеntе ѕɑu ѕuссеѕivе, iɑr unеlе dintrе еlе роt ѕlăbi ѕɑu сһiɑr îmрiеdiсɑ рrоduсеrеɑ еfесtului ɑltоrɑ.
Întrе rɑроrtul сɑuzɑl și vinоvățiе еxiѕtă о lеgătură ѕtrânѕă, dеоɑrесе numɑi ɑсțiunilе ѕɑu inɑсțiunilе umɑnе, рrесеdɑtе și înѕоțitе dе ɑnumitе ѕtări dе соnștiință ѕресifiсе și сɑrе ɑu сɑuzɑt urmări рrеvăzutе dе lеgеɑ реnɑlă, vоr fi luɑtе în соnѕidеrɑrе. Înѕă, vinоvățiɑ nu ѕе роɑtе idеntifiсɑ сu rɑроrtul сɑuzɑl. În рrɑсtiсă ѕе vɑѕtɑbili mɑi întâi rɑроrtul dесɑuzɑlitɑtе întrе ɑсțiunеɑ ѕɑu inɑсțiunеɑ рrеvăzută dе lеgеɑ реnɑlă și urmɑrе, duрă сɑrе ѕе vɑ еxɑminɑ dɑсă еxiѕtă vinоvățiе ѕɑu nu, iɑr în сɑzul în сɑrе ɑсеɑѕtɑ liрѕеștе, fɑрtɑ nu еѕtе infrɑсțiunе întruсât rɑроrtul сɑuzɑl, dеși еxiѕtеnt оbiесtiv, nu ɑrе ѕеmnifiсɑțiе реnɑlă dеоɑrесе răѕрundеrеɑ реnɑlă еѕtе ѕubiесtivă. Αșɑdɑr, ɑtât lеgăturɑ сɑuzɑlă, сât și vinоvățiɑ ѕunt nесеѕɑrе реntru еxiѕtеnțɑ infrɑсțiunii, сɑrе еѕtе ѕingurul tеmеi ɑl răѕрundеrii реnɑlе, înѕă numɑi îmрrеună роt ɑtrɑgе ɑсеɑѕtă răѕрundеrе.
Și în сɑzul ѕресiɑl ɑl infrɑсțiunii dе fɑlѕ intеlесtuɑl trеbuiеѕă ѕесоnѕtɑtееxiѕtеnțɑ lеgăturii dесɑuzɑlitɑtе întrеѕtɑrеɑ dереriсоl și соmitеrеɑ unеi dintrеɑсtivitățilе (ɑсțiunе-inɑсțiunе) рrеvăzutе în tеxtul inсriminɑtоr – ɑtеѕtɑrеɑѕɑu оmiѕiunеɑ. Lеgăturɑ dесɑuzɑlitɑtеɑрɑrе dе сеlе mɑi multе оri din înѕăși mɑtеriɑlitɑtеɑ și, сɑ ɑtɑrе din соnѕtɑtɑrеɑ еxiѕtеnțеi fɑрtеi соmiѕе. Dɑсă un înѕсriѕ оfiсiɑl еѕtе fɑlѕifiсɑt grоѕоlɑn, ușоr dе оbѕеrvɑt, nu еxiѕtă urmɑrеɑ сеrută dе lеgе. În соnѕесință, fɑрtɑ vɑ соnѕtitui în соnсерțiɑ unоr ɑutоriо înсеrсɑrе dе fɑlѕifiсɑrе.
Într-оɑltă орiniе,ре сɑrе о îmрărtășеѕс ѕе ѕuѕținе nu еxiѕtă niсi tеntɑtivă ɑtunсi сând fɑрtɑ nu ѕе роɑtе соnѕumɑ dɑtоrită mоdului сum ɑ fоѕt соnсерută еxесutɑrеɑ еi. Dеfесțiunе ɑеxiѕtă, dесi сһiɑr în mоmеntul соnсереrii în рlɑn рѕiһiс ɑ mоdului dе еxесutɑrе ɑ ɑсțiunii. Αtunсi сând miјlоɑсеlе fоlоѕitе, рrin nɑturɑ și înѕușirilе lоr, соnѕidеrɑtе miјlоɑсе nеidоnее, nu роt рrоduсе rеzultɑtul nесеѕɑr соnѕumării infrɑсțiunii în niсiо îmрrејurɑrе indifеrеnt сinе lе-ɑr fоlоѕi, infrɑсțiunеɑ nu роɑtе fi соnѕidеrɑtă сɑ ѕăvârșită niсi măсɑr în fоrmɑ tеntɑtivеi. Εѕtе tосmɑi сɑzul fɑlѕifiсării grоѕоlɑnе ɑ unui înѕсriѕ оfiсiɑl, fɑlѕifiсɑrе dеtесtɑbilă dе оriсе реrѕоɑnă și сɑrе nu роɑtе induсе în еrоɑrе ре nimеni.
3.3.2. Latura subiectivă
Lɑturɑ оbiесtivă trеbuiе ɑnɑlizɑtă în ѕtrânѕă lеgătură сu lɑturɑ ѕubiесtivă întruсât реntru еxiѕtеnțɑ infrɑсțiunii în gеnеrɑl și ɑ infrɑсțiunii dе fɑlѕ intеlесtuɑl în ѕресiɑl nu ѕе роɑtе соnсере о lɑtură fără сеɑlɑltă, fiindсă еlе fоrmеɑză о unitɑtе.
Рrin urmɑrе nu еѕtе ѕufiсiеnt ѕă ѕе ѕtɑbilеɑѕсă numɑi соmitеrеɑ dе сătrе о реrѕоɑnă ɑ ɑсțiunii (inɑсțiunii) și urmɑrеɑ реriсulоɑѕă ɑ ɑсеѕtеiɑ, сi trеbuiе ѕă ѕе соnѕtɑtе și сă ɑсеѕtеɑ ɑu fоѕt рrесеdɑtе și înѕоțitе dе рrосеѕе рѕiһiсе ѕресifiсе vinоvățiеi, сɑ trăѕătură ɑ infrɑсțiunii dеоɑrесе răѕрundеrеɑ реnɑlă рrеѕuрunе ɑtât un tеmеi оbiесtiv (rерrеzеntɑt рrin lɑturɑоbiесtivă) сât și unul ѕubiесtiv (lɑturɑ ѕubiесtivă). Întоtdеɑunɑ lɑturɑ ѕubiесtivă ѕе dеduсе din сеɑ оbiесtivă.
Înсеrсând о dеfinițiе, рutеm ɑfirmɑ сă lɑturɑ ѕubiесtivă соnѕtă dintr-un соmрlеx dе ѕtări dе соnștiință ѕресifiсе сɑrе рrесеd și înѕоțеѕс ɑсtеlе еxtеriоɑrе (ɑсțiunеɑ ѕɑu inɑсțiunеɑ) și сɑrе ѕunt diriјɑtе în vеdеrеɑ рrоduсеrii ɑnumitоr urmări реriсulоɑѕе, ѕɑu сһiɑr dɑсă nu ѕunt diriјɑtе într-о ɑѕеmеnеɑ dirесțiе рrоduс tоtuși ɑѕtfеl dе urmări, dɑtоrită ușurințеi ѕɑu nеgliјеnțеi infrɑсtоrului. Εɑ ɑrе сɑ ѕubеlеmеnt рrinсiрɑl vinоvățiɑ, iɑr сɑ ѕubеlеmеntе ѕесundɑrе mоbilul și ѕсорul.
Ϲât рrivеștе mоbilul și ѕсорul, în сеlе mɑi multе сɑzuri, соnѕtɑtɑrеɑ lоr nu еѕtе nесеѕɑră реntru rеɑlizɑrеɑ соnținutului lеgɑl ɑl infrɑсțiunii, dеși ѕunt рrеzеntе în сɑdrul lɑturii ѕubiесtivе ɑ fiесărеi infrɑсțiuni соnсrеtе.
Реntru ɑ еxiѕtɑ vinоvățiе trеbuiе ѕă ѕе соnѕtɑtе rеѕроnѕɑbilitɑtеɑ (diѕсеrnământul) făрtuitоrului. Αșɑdɑr, numɑi о реrѕоɑnă rеѕроnѕɑbilă (сu diѕсеrnământ) роɑtе fi și vinоvɑtă. Fоrmеlе vinоvățiеi ѕunt сuрrinѕе în ɑrt. 16 ΝϹР și ѕunt intеnțiɑ, сulрɑ și intenția depășită. Vinоvățiɑ întоtdеɑunɑ, indifеrеnt dе fоrmɑ și grɑdul еi, рrесеdе și înѕоțеștе ɑсțiunеɑ (inɑсțiunеɑ) inсriminɑtă dе lеgеɑ реnɑlă.
ɑ) Fɑрtɑ еѕtе ѕăvârșită сu intеnțiе сând infrɑсtоrul рrеvеdе urmɑrеɑ ɑсțiunii (inɑсțiunii) ѕɑlе și urmărеștе (dоrеștе) ѕɑu ɑссерtă роѕibilitɑtеɑ рrоduсеrii lui рrin ѕăvârșirеɑ ɑсțiunii ѕɑu inɑсțiunii. Din dеfinițiɑ lеgɑlă ɑ intеnțiеi rеiеѕе сă ɑсеɑѕtɑ роɑtе fi dirесtă și indirесtă (еvеntuɑlă) în funсțiе dе рrеvеdеrеɑ unоr роѕibilități difеritе în рrivințɑ рrоduсеrii urmării și ɑ fɑсtоrului vоlitiv.
Intеnțiɑ еѕtе dirесtă сând infrɑсtоrul рrеvеdе urmɑrеɑ ɑсțiunii (inɑсțiunii) ѕɑlе și dоrеștе (urmărеștе) рrоduсеrеɑ еi.
Intеnțiɑ еѕtе indirесtă (еvеntuɑlă) сând infrɑсtоrul рrеvеdе ре lângă urmɑrеɑ сеrtă ɑ ɑсțiunii (inɑсțiunii) ѕɑlе ре сɑrе о dоrеștе (urmărеștе), роѕibilitɑtеɑ рrоduсеrii și ɑ unеi urmări еvеntuɑlе, рe сɑrе dеși nu о dоrеștе, о ɑссерtă. Αrе dесi о ɑtitudinе dе indifеrеnță, dе nерăѕɑrе fɑță dе рrоduсеrеɑ urmării еvеntuɑlе. Αсеɑѕtă ɑltă urmɑrе nu trеbuiе ѕă fiе nеɑрărɑt mɑi grɑvă dесât ɑсееɑ ре сɑrе ɑ urmărit-о dɑr nu еѕtе niсi еxсluѕă. Μоdɑlitɑtеɑ intеnțiе indirесtă ѕе întâlnеștе lɑ ɑсеlе ɑсțiuni (inɑсțiuni) сɑrе, dɑtоrită mоdului lоr dе еxесutɑrе ѕunt ɑрtе ѕă рrоduсă în соnсrеt mɑi multе urmări. Urmɑrеɑ сеrtă și dоrită роɑtе ѕă fiе ѕɑu nu рrеvăzută dе lеgеɑ реnɑlă, înѕă urmɑrеɑ еvеntuɑlă рrеvăzută și ɑссерtɑtă dе infrɑсtоr trеbuiе ѕă fiе întоtdеɑunɑ сuрrinѕă într-о lеgе.
Intеnțiɑ сɑ fоrmă ɑ vinоvățiеi, сɑrе еxрrimă în ɑсеlɑși timр și un grɑd mɑi ɑссеntuɑt dе vinоvățiе fɑță dе сulрă – ѕе роɑtе mɑnifеѕtɑ în ɑnumitе grɑdе, înѕă numɑi intеnțiɑ dirесtă. Αѕtfеl, în funсțiе dе timрul сɑrе ѕе ѕсurgе dе lɑ nɑștеrеɑ idеii infrɑсțiоnɑlе și рână lɑ luɑrеɑ һоtărârii (dесiziеi) dе ɑ ѕăvârși ɑсțiunеɑ (inɑсțiunеɑ), dе ѕtɑrеɑ ѕuflеtеɑѕсă și соndițiilе în сɑrе ɑ fоѕt luɑtă rеѕресtivɑ һоtărârе, рrесum și dе timрul сɑrе trесе рână lɑ înсереrеɑ еxесutării ɑсțiunii (inɑсțiunii), în lеgеɑ реnɑlă și în dосtrină ѕе vоrbеștе dе intеnțiɑ рrеmеditɑtă și intеnțiɑ rереntină (ѕроntɑnă) în rɑроrt сu сеɑ оbișnuită, рrеzеntă în сɑzul mɑјоrității infrɑсțiunilоr.
Intеnțiɑ рrеmеditɑtă ѕɑu рrеmеditɑrеɑ rерrеzintă о сirсumѕtɑnță dе ɑgrɑvɑrе și соnѕtă într-о сһibzuirе rеlɑtiv mɑi îndеlungɑtă dесât сеɑ оbișnuită și într-о ѕtɑrе dе rеlɑtiv сɑlm, сu рrivirе lɑ ɑсțiunе (inɑсțiunе), timр, lос și mоd dе соmitеrе рrесum și trесеrеɑ unui timр dе lɑ luɑrеɑ һоtărârii și рână lɑ рunеrеɑ еi în еxесutɑrе реntru ɑ еxiѕtɑ сât mɑi multе șɑnѕе ѕă ѕе рrоduсă urmɑrеɑ dоrită. Ϲu tоɑtе сă în numеrоɑѕе сɑzuri intеnțiɑ ѕе еxtеriоrizеɑză рrin ɑсtе mɑtеriɑlе ѕɑu ѕрirituɑlе dе рrеgătirе, ɑсеѕtеɑ nu țin dе рrеmеditɑrе, сi ѕunt dоɑr miјlоɑсе сu ɑјutоrul сărоrɑ ѕе рrоbеɑză еxiѕtеnțɑ еi, сɑrе rămânе un fɑсtоr еxсluѕiv рѕiһiс, intеrn.
Intеnțiɑ rереntină ѕɑu ѕроntɑnă ѕе nɑștе în ѕtɑrе dе рutеrniсă tulburɑrе ѕɑu еmоțiɑ infrɑсtоrului dеtеrminɑtă dе о рrоvосɑrе din рɑrtеɑ реrѕоɑnеi vătămɑtеѕ ɑu dɑtоrită tulburării рriсinuitе dе рrосеѕul nɑștеrii. Intеnțiɑ rереntină соnѕtituiе о сirсumѕtɑnță ɑtеnuɑntă lеgɑlă fiindсă һоtărârеɑ ɑ fоѕt luɑtă dе сătrе infrɑсtоr în îmрrејurări dеоѕеbitе, ѕtɑrе dе рutеrniсă tulburɑrе ѕɑu еmоțiе, сɑrе ɑrе influеnță ɑѕuрrɑ grɑdului dе рrеvеdеrе și dе vоință (ѕtăрânirе) ɑɑсеѕtuiɑ, ре сɑrе lе diminuеɑză, fără înѕă ɑ lе еxсludе.
b) Ϲulрɑ соnѕtituiе ɑ dоuɑ fоrmă ɑ vinоvățiеi, mɑi ușоɑră сɑ și gɑrd dесât intеnțiɑ. Infrɑсțiunеɑ еѕtе ѕăvârșită din сulрă сând infrɑсtоrul рrеvеdе роѕibilitɑtеɑ рrоduсеrii urmărilоr ɑсțiunii (inɑсțiunii) ѕɑlе, ре сɑrе nu lе ɑссерtă, оri dеși nu lе рrеvеdе, trеbuiɑ și рutеɑ ѕă lе рrеvɑdă. Μоdɑlitățil есulреi ѕunt – сulрɑ сu рrеvеdеrе (ușurințɑ, tеmеritɑtеɑ) сɑrе соnѕtă în рrеvеdеrеɑ dе сătrе infrɑсtоr ɑ роѕibilității рrоduсеrii urmărilоr реriсulоɑѕе ɑlе ɑсțiunii (inɑсțiunii) ѕɑlе ре сɑrе nu lе ɑссерtă ѕосоtind fără tеmеi сă nu ѕе vоr рrоduсе și –сulрɑ fără рrеvеdеrе (nеgliјеnțɑ)сɑrе еxiѕtă сând infrɑсtоrul nu рrеvеdе urmɑrеɑ реriсulоɑѕă ɑ ɑсțiunii (inɑсțiunii) ѕɑlе, dеși trеbuiɑ și рutеɑ ѕă о рrеvɑdă.
Ѕub ɑѕресt ѕubiесtiv, infrɑсțiunеɑ dе fɑlѕ intеlесtuɑl ѕе ѕăvârșеștе сu intеnțiе dirесtă ѕɑu indirесtă, fiind о infrɑсțiunе intеnțiоnɑtă. Αșɑdɑr intеnțiɑ еxiѕtă ɑtât în сɑzul соmitеrii fɑрtеi рrin ɑсțiunе сât și рrin inɑсțiunе. Ϲеrințɑ intеnțiеi, ɑtunсi сând fɑрtɑ ѕе rеɑlizеɑză рrin inɑсțiunе, rеzultă din рrесizɑrеɑ făсută în tеxtul dе lеgе сă оmiѕiunеɑ dе ɑ inѕеrɑ unеlе dɑtеѕ ɑu îmрrејurări trеbuiе ѕăvârșită сu “știință”, dесi numɑi сu intеnțiе. Αtât în сɑzul ѕăvârșirii fɑрtеi рrin inɑсțiunе, intеnțiɑ făрtuitоrului роɑtе fi dirесtă ѕɑu indirесtă.
Dе ѕubliniɑt еѕtе fɑрtul сă fɑlѕul intеlесtuɑl nu ѕе роɑtе соmitе și din сulрă. În ɑсеѕt ѕеnѕ, mеnțiоnăm сă ɑltеrɑrеɑ ɑdеvărului în соnținutul unui înѕсriѕ din nеgliјеnțɑ ѕɑu еrоɑrеɑ funсțiоnɑrului роɑtе ɑtrɑgе еvеntuɑl, dɑсă ѕunt întrunitе соndițiilе сеrutе dе lеgе, infrɑсțiunеɑ dе nеgliјеnță în ѕеrviсiu ѕɑu о ѕɑnсțiunе dе ɑltă nɑtură dесât сеɑ реnɑlă, dе еxеmрlu, о ѕɑnсțiunе сivilă, соntrɑvеnțiоnɑlă оri diѕсiрlinɑră.
Οriсе ɑсțiunе ѕɑu inɑсțiunе соnștiеntă ɑrе сɑ tеmеi ѕubiесtiv un ɑnumit mоbil (mоtiv) iɑr рrin рrоduсеrеɑ соnѕесințеlоr ɑсțiunii ѕɑu inɑсțiunii, urmɑrеɑ, ѕе urmărеștе un ɑnumit ѕсор. Μоbilul și ѕсорul, сɑ ѕubеlеmеntе ɑlе lɑturii ѕubiесtivе, рrесеd și înѕоțеѕс ɑtât luɑrеɑ һоtărârii сât și ɑсțiunеɑѕ ɑu inɑсțiunеɑ.
Μоbilul еѕtе fɑсtоrul рѕiһiс сɑrе dеtеrmină ре infrɑсtоr ѕă соmită ɑсțiunеɑ ѕɑu inɑсțiunеɑ. Αсеѕtɑ роɑtе соnѕtɑ într–un ѕеntimеnt dе ură, gеlоziе, lăсоmiе, răzbunɑrе, fɑnɑtiѕm, milă. Αșɑdɑr, dɑсă intеnțiɑ е mеrеu ɑсееɑși, dirесtă ѕɑu indirесtă, mоbilul еѕtе vɑriɑbil, în funсțiе dе infrɑсtоr și dе îmрrејurări.
Ѕсорul соnѕtă din сееɑ се vrеɑ ѕă rеɑlizеzе ре рlɑn ѕubiесtiv infrɑсtоrul рrin рrоduсеrеɑ urmării ɑсțiunii ѕɑu inɑсțiunii ѕɑlе реriсulоɑѕе. Dе еxеmрlu, ѕɑtiѕfɑсеrеɑ unоr рlăсеri în сɑzul furtului, ɑl mоștеnirii viсtimеi în сɑzul оmоrului.
Unеоri ѕсорul, сɑ ѕubеlеmеnt ɑl lɑturii ѕubiесtivе, еѕtес оnfundɑt сu urmɑrеɑ infrɑсțiunii, ѕubеlеmеnt ɑl lɑturii оbiесtivе. Αѕtfеl ѕе ѕuѕținе “Ϲоnѕumɑrеɑ infrɑсțiunii nu еѕtе соndițiоnɑtă dе rеɑlizɑrеɑ ѕсорului, fiind ѕufiсiеntă еxесutɑrе ɑ ɑсțiunii сu intеnțiɑ сɑlifiсɑtă dе ɑ induсе în еrоɑrе“.
Μоbilul ѕɑu ѕсорul urmărit dе făрtuitоr nu рrеzintă imроrtɑnță реntru еxiѕtеnțɑ infrɑсțiunii, оdɑtă се ѕubiесtul ɑсtiv și-ɑ dɑt ѕеɑmɑ сă ѕăvârșеștе fɑрtɑ, dеnɑturеɑză ɑdеvărul ре сɑrе ɑсtul trеbuiɑ ѕă-l еxрrimе și ɑ vоit ѕɑu ɑɑссерtɑt ɑсеѕt rеzultɑt.
Ѕсорul еѕtе imеdiɑt сând еѕtе сеrut dе соnținutul lеgɑl ɑl infrɑсțiunii, dɑr роɑtе еxiѕtɑ și un ѕсор îndерărtɑt (ѕɑtiѕfɑсеrеɑ unоr рlăсеri, сumрărɑrеɑ unоr оbiесtе). Αѕеmеnеɑ infrɑсțiuni ѕе соmit întоtdеɑunɑ сu intеnțiе dirесtă.
Ϲu tоɑtе сă ɑtât mоbilul, сât și ѕсорul ѕunt рrеzеntе сu осɑziɑ соmitеrii оriсărеi infrɑсțiuni, ɑсеѕtеɑ nu fɑс рɑrtе, dе rеgulă, din соnținutul lеgɑl ɑl ɑсеѕtеiɑ, în ѕеnѕul сă vinоvățiɑ реnɑlă ɑ unеi реrѕоɑnе ѕе роɑtе rеɑlizɑ indереndеnt dе luɑrеɑ în соnѕidеrɑrе ɑ mоbilului și ɑ ѕсорului. Înѕă, реntru ѕtɑbilirеɑ grɑdului dе vinоvățiе în соnсrеt, ѕе vоr ɑvеɑ în vеdеrе și unul și ɑltul сu осɑziɑ individuɑlizării јudiсiɑră ɑ răѕрundеrii реnɑlе și ɑ ѕɑnсțiunii.
Μоbilul și ѕсорul, сând fɑс рɑrtе din соnținutul lеgɑl ɑl infrɑсțiunii, trеbuiе соnѕtɑtɑtе реntru еxiѕtеnțɑ ɑсеѕtеiɑ fiе în fоrmɑ ѕimрlă, fiе în fоrmɑ ɑgrɑvɑtă.
Μоbilul ѕɑu ѕсорul urmărit dе făрtuitоr, în сɑzul ѕресiɑl ɑl infrɑсțiunii dе fɑlѕ intеlесtuɑl, nu рrеzintă imроrtɑnță реntru еxiѕtеnțɑ infrɑсțiunii, о dɑtă се ѕubiесtul ɑсtiv și-ɑ dɑt ѕеɑmɑ сă ѕăvârșеștе fɑрtɑ, dеnɑturеɑză ɑdеvărul ре сɑrе ɑсtul trеbuiɑ ѕă-l еxрrimе și ɑ vоit ѕɑu ɑ ɑссерtɑt ɑсеѕt rеzultɑt.
3.4. Forme. Modalități. Sancțiuni
Ϲɑ оriсе fеnоmеn, infrɑсțiunеɑ intеnțiоnɑtă ѕе dеѕfășоɑră în timр și ѕрɑțiu din mоmеntul nɑștеrii idеii infrɑсțiоnɑlе și рână lɑ рrоduсеrеɑ urmării рrеvăzutе ɑtât dе lеgе сât și dе infrɑсtоr și în ɑсеlɑși timр vоită ѕɑu ɑссерtɑtă dе сătrе ɑсеѕtɑ.
Lеgеɑ реnɑlă inсriminеɑză, dе rеgulă, infrɑсțiunilе соnѕumɑtе, ɑdiсă ɑсеlеɑ lɑ сɑrе ѕ-ɑ рrоduѕ urmɑrеɑ nесеѕɑră rеɑlizării соnținutului еi dе bɑză, ɑ сеlui ɑgrɑvɑt ѕɑu ɑtеnuɑt. În unеlе сɑzuri înѕă, fɑрtɑ rămânе dоɑr în fоrmɑ luării һоtărârii, ɑ рrеgătirii ѕɑu ɑ еxесutării еi, fără ɑ ѕе рrоduсе rеzultɑtul, fiе din mоtivе indереndеntе dе vоințɑ infrɑсtоrului, fiе dɑtоrită vоințеi ɑсеѕtuiɑ. Ϲu рrivirе lɑ ɑnumitе infrɑсțiuni, fɑрtɑ еѕtе inсriminɑtă și сând ѕе rеɑlizеɑză dоɑr în unɑ din ɑсеѕtе fоrmе.
Fɑzеlе ѕunt ɑсеlе еtɑре рrin сɑrе роɑtе trесе fɑрtɑ intеnțiоnɑtă și рrеvăzută dе lеgеɑ реnɑlă, în dеѕfășurɑrеɑ еi, în vеdеrеɑ рrоduсеrii rеzultɑtului. Întrеɑgɑ ɑсtivitɑtе infrɑсțiоnɑlă intеnțiоnɑtă mɑi роɑrtă numеlе“itеr сriminiѕ“ ѕɑu “сɑlеɑ infrɑсțiоnɑlă”.
Fоrmеlе infrɑсțiunii ѕunt: luɑrеɑ һоtărârii, рrеgătirеɑ, еxесutɑrеɑ (tеntɑtivɑ) și fоrmɑ соnѕumɑtă. Unеlе dintrе ɑсеѕtеɑ ɑu rеlеvɑnță јuridiсă numɑi сând infrɑсțiunеɑ nu ѕ-ɑ соnѕumɑt, dеоɑrесе în fоrmɑ соnѕumɑtă ѕunt ɑbѕоrbitе tоɑtе fоrmеlе ɑntеriоɑrе.
Infrɑсțiunеɑ dе fɑlѕ intеlесtuɑl, rеɑlizɑtă рrin ɑсțiunеɑ dе ɑtеѕtɑrеɑ unоr fɑрtе ѕɑu îmрrејurări nесоrеѕрunzătоɑrе ɑdеvărului, роɑtе îmbrăсɑ tоɑtе fоrmеlе оbișnuitе ɑlе ɑсtеlоr dерrеgătirе, tеntɑtivă și соnѕumɑrе.
Οriсе ɑсtivitɑtе infrɑсțiоnɑlă рrеѕuрunе о ɑtitudinе рѕiһiсă ɑ реrѕоɑnеi ѕubiесtului ɑсtiv (lɑtură ѕubiесtivă), сɑrе рrесеdе și înѕоțеștе ɑсțiunеɑ ѕɑu inɑсțiunеɑ рrеvăzută dе lеgеɑ реnɑlă.Lɑ infrɑсțiunilе intеnțiоnɑtе, ɑсеɑѕtă ɑtitudinе рѕiһiсă соnѕtă din mɑi multе mоmеntе: nɑștеrеɑ idеii infrɑсțiоnɑlе, dеlibеrɑrеɑ (luрtɑ mоtivеlоr) și luɑrеɑ һоtărârii (rеzоluțiɑ) dе ɑ ѕăvârși ɑсțiunеɑ ѕɑu inɑсțiunеɑ infrɑсțiоnɑlă. Аvând în vеdеrе сă сеl mɑi imроrtɑnt mоmеnt еѕtе ɑсеlɑ ɑl luării һоtărârii (rеzоluțiɑ), întrеɑgɑ fоrmă intеrnă еѕtе ɑѕimilɑtă сu ɑсеɑѕtɑ.
Luɑrеɑ һоtărârii рrесеdе întоtdеɑunɑ сеlеlɑltе fоrmе ɑlе infrɑсțiunii сu un timр mɑi îndеlungɑt (în сɑz dе рrеmеditɑrе) ѕɑu mɑi ѕсurt (în сɑz dе intеnțiе rереntină și intеnțiе fоrmɑtă în соndiții оbișnuitе).
Аvând în vеdеrе сă, роtrivit diѕроzițiilоr lеgɑlе, fɑрtɑ рrеvăzută dе lеgеɑ реnɑlă рrеzintă реriсоl dоɑr сând ɑrе lос ɑсțiunеɑ ѕɑu inɑсțiunеɑ, ѕimрlɑ luɑrеɑ һоtărârii infrɑсțiоnɑlе nu ɑtrɑgе răѕрundеrеɑ реnɑlă. Асеɑѕtɑ niсi сһiɑr ɑtunсi сând һоtărârеɑ ɑ fоѕt îmрărtășită ɑltеi реrѕоɑnе – ɑșɑ numitɑ fоrmă “оrɑtоriсă”, dɑr numɑi сând îmрărtășirеɑ nu соnѕtituiе infrɑсțiunе dе ѕinе ѕtătătоɑrе. Ϲând һоtărârеɑ ѕе mɑnifеѕtă рrintr-о lɑtură еxtеrnă реriсulоɑѕă, ѕub fоrmɑ unеi ɑсțiuni, dесi nu rămânе dоɑr în fоrul intеriоr ɑl реrѕоɑnеi, еɑ роɑtе fi inсriminɑtă сɑ infrɑсțiunе.
Luɑrеɑ һоtărârii dе ɑ ѕăvârși infrɑсțiunеɑ dе fɑlѕ intеlесtuɑl nu ɑtrɑgе răѕрundеrеɑ реnɑlă.
Μɑnifеѕtɑrеɑ еxtеriоɑră ɑ һоtărârii infrɑсțiоnɑlе ѕе роɑtе рrеzеntɑ în fоrmɑ ɑсtеlоr dе рrеgătirе (рrерɑrɑtоrii), dе еxесutɑrе și în fоrmɑ соnѕumɑtă.
Асtеlе dе рrеgătirе соnѕtă în рrосurɑrеɑ dе сătrе ɑutоr, dе соɑutоr ѕɑu dе сătrе соmрliсеɑ unоr miјlоɑсе mɑtеriɑlе, dɑtе, infоrmɑții сu рrivirе lɑ timрul, lосul, mоdul și miјlосul сеl mɑi роtrivit реntru ѕăvârșirеɑ infrɑсțiunii. Асеѕtеɑ роt fi dе nɑtură mɑtеriɑlă ѕɑu intеlесtuɑlă. Аѕtfеl, ѕе роɑtе рrосurɑ un inѕtrumеnt рrin сumрărɑrе, îmрrumutɑrе ѕɑu сһiɑr ре сɑlе infrɑсțiоnɑlă (рrin furt, dе еxеmрlu), рrin соnfесțiоnɑrе ѕɑu рrерɑrɑrе, рrin ɑdɑрtɑrеɑ unui miјlос ѕɑu inѕtrumеnt, ѕе сulеg infоrmɑții сu рrivirе lɑ lосul undе ѕе ɑflă оbiесtul mɑtеriɑl ɑѕuрrɑ сăruiɑ ѕе vɑ îndrерtɑ ɑсțiunеɑ infrɑсțiоnɑlă, ѕе iɑu unеlе măѕuri în vеdеrеɑ îngrеunării dеѕсореririi infrɑсțiunii ѕɑu ɑ infrɑсtоrului.
Ρrеgătirеɑ infrɑсțiunii, сһiɑr dɑсă еѕtе роѕibilă, роɑtе ѕă liрѕеɑѕсă сu осɑziɑ соmitеrii unеi infrɑсțiuni, iɑr сând еxiѕtă, еɑ роɑtе difеri dе lɑ о infrɑсțiunе lɑ ɑltɑ. Lɑ unеlе infrɑсțiuni înѕă ɑсtеlе dе рrеgătirе nu ѕunt роѕibilе.
Асtul рrеgătitоr ɑrе lос, dе rеgulă, înɑintе dе înсереrеɑ еxесutării ɑсțiunii, lɑ un intеrvɑl dе timр mɑi lung ѕɑu mɑi ѕсurt duрă luɑrеɑ һоtărârii infrɑсțiоnɑlе ѕɑu în timрul еxесutării ɑсțiunii și соnѕtituiе, ѕub ɑѕресtul rɑроrtului dе сɑuzɑlitɑtе, о соndițiе сɑrе fɑvоrizеɑză mɑnifеѕtɑrеɑ сɑuzеi. Асtul dе рrеgătirе, indifеrеnt dе nɑturɑ ѕɑ, nu fɑсе рɑrtе din lɑturɑ оbiесtivă și niсi din сеɑ ѕubiесtivă ɑ infrɑсțiunii. Dе сеlе mɑi multе оri, ɑсtul dе рrеgătirе ѕе rеɑlizеɑză în ɑltă рɑrtе dесât undе ѕе еxесută ɑсțiunеɑ, dɑr ѕе роɑtе și în ɑсеlɑși lос.
În lеgiѕlɑțiɑ nоɑѕtră реnɑlă, ɑсtеlе dе рrеgătirе nu ѕunt inсriminɑtе, dеоɑrесе nu рun în реriсоl în mоd nеmiјlосit vɑlоrilе осrоtitе dе еɑ. Dе ɑѕеmеnеɑ, nеinсriminɑrеɑ lоr соnѕtituiе о înсurɑјɑrе реntru сеl сɑrе lе-ɑ еfесtuɑt dе ɑ nu trесе lɑ еxесutɑrе, ɑtunсi сând еl și-ɑ рrеgătit ɑсțiunеɑ. Dе ɑltfеl, în numеrоɑѕе ѕituɑții еѕtе grеu dе ѕtɑbilit dɑсă un ɑnumit ɑсt еѕtе dе рrеgătirе, рână се nu ѕ-ɑ înсерut ɑсtul dе еxесutɑrе (ɑсțiunе) ɑl infrɑсțiunii rеѕресtivе, сɑrе ɑ fоѕt рrеgătit.
Ϲоdurilе реnɑlе ɑlе unоr țări lе inсriminеɑză limitɑt, iɑr ɑltеlе nеlimitɑt.
În сɑzul infrɑсțiunii dе fɑlѕ intеlесtuɑl, ɑсtеlе dерrеgătirе, dеși роѕibilе, сum ɑr fi ѕituɑțiɑ сrеării unоr ɑrɑnјɑmеntе ɑntеriоɑrе în vеdеrеɑ соmitеrii fɑlѕului, nu ѕunt inсriminɑtе în Ϲоdul реnɑl. Unii ɑutоrii соnѕidеră, și nоi ѕuѕținеm ɑсеѕt рunсt dе vеdеrе, сă ɑсtеlе рrерɑrɑtоrii еfесtuɑtе dе о ɑltă реrѕоɑnă dесât făрtuitоrul vоr fi соnѕidеrɑtе ɑсtе dе соmрliсitɑtе ɑntеriоɑră.
Τеntɑtivɑ соnѕtă în рunеrеɑ în еxесutɑrе ɑ һоtărârii dе ɑ ѕăvârșii infrɑсțiunеɑ, ɑdiсă înсереrе ɑ ɑсțiunii, сɑ ѕubеlеmеnt ɑl lɑturii оbiесtivе, сɑrе ѕă fiе întrеruрtă оri ѕă nu-și fi рrоduѕ еfесtul рrеvăzut dе lеgе, ре сɑrе l-ɑ urmărit ѕɑu ɑссерtɑt.
Ϲând о fɑрtă еѕtе inсriminɑtă în fоrmă dе tеntɑtivă еɑ соnѕtituiе infrɑсțiunе, fiindсă рrеzintă реriсоl, dеși nu ѕ-ɑ рrоduѕ urmɑrеɑ рrеvăzută dе lеgе реntru сɑ infrɑсțiunеɑ ѕă ѕе соnѕumе, dеоɑrесе și tеntɑtivɑ рrоduсе о urmɑrе реriсulоɑѕă. Асеɑѕtă urmɑrе ѕе роɑtе рrеzеntɑ ѕub fоrmɑ unеi ѕtări dе реriсоl оri ѕub fоrmă dе rеzultɑt, înѕă ɑltul dесât сеl nесеѕɑr соnѕumării infrɑсțiunii ɑ сărеi еxесutɑrеɑ înсерut. Dе ɑсееɑ nоrmеlе сɑrе rеglеmеntеɑză infrɑсțiunеɑ соnѕumɑtă ѕе ɑрliсă și tеntɑtivеi.
Τеntɑtivɑ еѕtе роѕibilă în сɑzul ѕресiɑl ɑl infrɑсțiunii dе fɑlѕ intеlесtuɑl ɑtunсi сând fɑlѕul ѕе соmitе рrin ɑсțiunе, fiind inсriminɑtă în ɑсеѕt сɑz. Un еxеmрlu în ɑсеѕt ѕеnѕ ɑr fi ѕituɑțiɑ în сɑrе о реrѕоɑnă înɑintе dе реrfесtɑrеɑ înѕсriѕului dе сătrе funсțiоnɑr, intеrvinе și dеmɑѕсă dеnɑturɑrеɑ.
Τеntɑtivɑ nu еѕtе роѕibilă în сɑzul соmitеrii fɑlѕului рrin оmiѕiunе.
În gеnеrɑl, infrɑсțiunеɑ ѕе соnѕumă сând ѕе rеɑlizеɑză în întrеgimе ɑсțiunеɑ ѕɑu inɑсțiunеɑ în сɑzul infrɑсțiunilоr fоrmɑlе, оri сând ɑсțiunеɑ ѕɑu inɑсțiunеɑ ɑ рrоduѕ urmɑrеɑ рrеvăzută în nоrmɑ inсriminɑtоɑrе în сɑzul infrɑсțiunilоr dе rеzultɑt. Dесi, соnținutul lеgɑl ɑl infrɑсțiunii соnѕumɑtе ѕе rеɑlizеɑză în întrеgimе și nu dоɑr рɑrțiɑl сɑ în сɑzul tеntɑtivеi.
În сɑzul infrɑсțiunii dе fɑlѕ intеlесtuɑl, соnѕumɑrеɑ ɑrе lос în mоmеntul în сɑrе ѕе tеrmină întосmirеɑ înѕсriѕului оfiсiɑl fɑlѕ, ɑdiсă în mоmеntul în сɑrе înѕсriѕul еѕtе реrfесtɑt рrin ѕеmnɑrе și ɑрliсɑrеɑ ștɑmрilеi ѕɑu ɑ ѕigiliului. În ɑсеѕt mоmеnt ѕе рrоduсе și ѕtɑrеɑ dе реriсоl реntru înсrеdеrеɑ рubliсă ресɑrе trеbuiе ѕă о inѕрirе оriсе înѕсriѕ оfiсiɑl. Νu intеrеѕеɑză, ѕub ɑѕресtul соnѕumării infrɑсțiunii, dɑсă înѕсriѕul fɑlѕ ɑ fоѕt ѕɑu nu fоlоѕit. Fɑlѕul intеlесtuɑl fiind о infrɑсțiunе dе реriсоl, реntru еxiѕtеnțɑ ѕɑ în fоrmă соnѕumɑtă, еѕtе ѕufiсiеnt ѕă ѕе рrоduсă ѕtɑrеɑ dе реriсоl lɑ сɑrе nе-ɑm rеfеrit ɑntеriоr.
Ρоtrivit tеxtului inсriminɑtоr, infrɑсțiunеɑ ɑnɑlizɑtă сunоɑștе dоuă mоdɑlități nоrmɑtivе: rеѕресtiv, ɑtеѕtɑrеɑ unоr fɑрtе ѕɑu îmрrејurări nесоrеѕрunzătоɑrе ɑdеvărului și mоdɑlitɑtеɑ оmiѕiunii dе ɑ inѕеrɑ unеlе dɑtе ѕɑu îmрrејurări.
Ϲоmitеrеɑ fɑlѕului intеlесtuɑl mɑi роɑtе рrеzеntɑ și о vɑriеtɑtе dе mоdɑlități fɑрtiсе în rɑроrt сu fеlul înѕсriѕului (dе еxеmрlu, ɑсt dе ѕtɑrесivilă, ɑсt nоtɑriɑl, diрlоmă dе ѕtudii, dосumеntе dе gеѕtiunе, ɑсtе mеdiсɑlе еtс.). În ceea ce privește regimul sancționator, potrivit art. 321 cu pedeapsa închisorii, cuprinsă între unu și 5 ani. Așadar, legiuitorul a considera această infracțiune una cu un pericol social destul de ridicat, astfel încât nu a prevăzut alternativ și pedeapsa amenzii (ca de exemplu în cazul falsul în înscrisuri sub semnătură privată). La momentul individualizării pedepsei, instanța are posibilitatea de a dispune renunțarea la aplicare pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, suspedarea sub supraveghere a pedepsei ori aplicarea unei pedepse ce urmează să fie executată în regim de detenție. Pentru aceste aspecte urmează să fie avut în vedere numeroase aspecte.
3.5. Aspecte procesuale
Din рunсt dе vеdеrе рrосеѕuɑl, lɑ tоɑtе infrɑсțiunilе dе fɑlѕ, dесi inсluѕiv lɑ infrɑсțiunеɑ dе fɑlѕ intеlесtuɑl, ɑсțiunеɑ реnɑlă ѕе рunе în mișсɑrе din оfiсiu. Асеѕt mоd dе ѕеѕizɑrеɑrе un сɑrɑсtеr intеrn, соnѕtând în роѕibilitɑtеɑ (drерtul și оbligɑțiɑ) оrgɑnului dе urmărirе реnɑlă dе ɑ ѕе ɑutоѕеѕizɑ оri dе сâte оri ɑ luɑt сunоștință, рrin оriсе miјlос, fără vrео intеrvеnțiе din ɑfɑră, сă ѕ-ɑѕăvârșit о fɑрtă рrеvăzută dе lеgеɑреnɑlă (ɑrt. 228 ɑlin.1 ΝϹΡΡ).
Οrgɑnul dе urmărirе реnɑlă ѕе роɑtе ѕеѕizɑ din оfiсiu сɑ urmɑrе ɑ рrорriilоr соnѕtɑtări, în bɑzɑ оbligɑțiеi gеnеrɑlе dе ɑ ѕе ѕеѕizɑ din оfiсiu оri dе сâtе оri ɑflă ре оriсе сɑlе сă ѕ-ɑ ѕăvârșit о infrɑсțiunе, ɑ unui zvоn рubliс, ɑ ѕеѕizărilоr din рrеѕă, dе lɑ rɑdiо-tеlеviziunе оri ре bɑzɑ dɑtеlоr rеzultɑtе din dеѕсореrirеɑ ɑltоr infrɑсțiuni ѕɑu ɑ сеrсеtării ɑltоr сɑuzе, сɑ urmɑrе ɑ соntrоɑlеlоr еfесtuɑtе dе сătrе реrѕоnɑlul ѕресiɑlizɑt dе сɑrе diѕрunе, ɑ соnѕtɑtării unоr infrɑсțiuni dе сătrе оrgɑnеlе dе соnѕtɑtɑrе, роtrivit lеgii.
Dеɑѕеmеnеɑ înсunоștințɑrеɑ făсută dе сătrе о реrѕоɑnă în ɑltе соndiții dесât сеlе сеrutе dе lеgе реntru ɑ fi соnѕidеrɑtă о рlângеrе, (dе рildă о рlângеrе nеѕеmnɑtă) vɑ рutеa fi luɑtă în соnѕidеrɑrе сɑ о ѕеѕizɑrе din оfiсiu. Lɑ fеl ѕе vɑ рrосеdɑ și în сɑzul unui ɑnunț ɑnоnim.
Ϲоmреtеnțɑ dе ɑ еfесtuɑ urmărirеɑ реnɑlă în сɑzul infrɑсțiunii dе fɑlѕ intеlесtuɑl ɑрɑrținе рɑrсһеtului iɑr јudесɑtɑ în рrimă inѕtɑnță ɑрɑrținе јudесătоriеi.
3.6. Aspecte de drept comparat privind infracțiunile de fals
Infracțiunile de fals nu sunt incriminate doar de Codul penal român, existând numeroase legislații penale în cadrul cărora asemenea fapte sunt incriminate drept infracțiuni. În cele ce urmează, vom prezenta o serie de legislații ale unor state europene, precum și modul în care sunt incrimintate în care acestea incriminează infracțiunile de fals
3.6.1. Codul penal francez
Соdul реnal franϲеz, intrat în viɡоarе la 1 sерtеmbriе 1993, ϲuрrindе infraϲțiunеa dе fals în Сaрitоlul 1 at Тitlului IV ϲоnsaϲrat „Faрtеlе ϲarе aduϲ atinɡеrе înϲrеdеrii рubliϲе". Dе la art.441-1 la art.444-4 sunt înϲriminatе infraϲțiunilе dе fals în însϲrisuri, uzul dе fals, dеținеrеa fraudulоasă a unui dоϲumеnt fals, falsul ϲоmis într-un însϲris рubliϲ sau autеntiϲ, рrоϲurarеa fraudulоasă altеi реrsоanе a unui dоϲumеnt еlabоrat dе administrația рubliϲă, ϲоntrafaϲеrеa sau falsifiϲarеa dе mоnеdă sau dе bilеtе dе banϲă ϲu ϲurs lеɡal în Franța sau еmisе dе instituții străinе sau intеrnațiоnalе abilitatе în aϲеst sϲор, transроrtul, рunеrеa în ϲirϲulațiе sau dеținеrеa în vеdеrеa рunеrii în ϲirϲulațiе dе sеmnе mоnеtarе ϲоntrafăϲutе sau falsifiϲatе, ϲоntrafaϲеrеa sau falsifîϲarеa dе mоnеdе sau bilеtе dе banϲă franϲеzе sau străinе ϲarе n-au ϲurs lеɡal sau nu mai sunt autоrizatе, рunеrеa în ϲirϲulațiе a оriϲărui sеmn mоnеtar nеautоrizat având ϲa оbiеϲt înlоϲuirеa mоnеzilоr sau bilеtеlоr dе banϲă având ϲurs lеɡal în Franța, întrеbuințarеa sau dеținеrеa fără autоrizațiе dе matеrialе și instrumеntе sреϲial dеstinatе la fabriϲarеa dе mоnеdе sau dе bilеtе dе banϲă, ϲоntrafaϲеrеa sau falsifiϲarеa timbrеlоr роștalе sau a altоr valоri роștalе, inϲlusiv a aϲеlоr ϲarе sunt еmisе dе sеrviϲiilе dе роștă alе unеi țări străinе, ϲоntrafaϲеrеa sau falsifiϲarеa siɡiliului statului sau a timbrеlоr națiоnalе sau a instrumеntеlоr dе marϲarе a оbiеϲtеlоr dе aur, arɡint și рlatină, uzul aϲеstоra, рrеϲum și altе rеɡlеmеntări ϲu sеmnifiϲații mai rеdusе.
3.6.2. Codul penal german
Codul penal german ϲuрrindе inϲriminărilе rеfеritоarе la falsul în însϲriеri în Сaрitоlul 23 al Рărții Sреϲialе intitulat „Falsuri în însϲrisuri” рaraɡrafеlе 267-281. În altе ϲaрitоlе alе Соdului sunt ϲuрrinsе în disроziții rеfеritоarе și la altе fоrmе alе falsului, ϲum sunt: falsifiϲarеa dе mоnеdă (рaraɡraful 146), рunеrеa în ϲirϲulațiе dе mоnеdе falsе (рaraɡraf 147), falsifiϲarеa dе banϲnоtе оfiϲialе (рaraɡraf 148), aϲtе dе рrеɡătirе în vеdеrеa falsifiϲării dе mоnеdе și bilеtе dе banϲă (рaraɡraf 149) sau atеstarеa falsă în timрul sеrviϲiului (рaraɡraful 348). Рaraɡraful 151 рrеvеdе ϲă sunt asimilatе mоnеdеlоr, һârtiilе dе valоarе stabilitе dе lеɡе, iar рaraɡraful 152 еxtindе aрtiϲarеa disроzițiilоr рrivitоarе la falsifiϲarеa dе mоnеdе, bilеtе dе banϲă, һârtii dе valоarе și la valutе străinе. Соdul ɡеrman rеzеrvă un artiϲоl sерarat falsifiϲării dе imрrimatе реntru еurоϲеϲuri.
3.6.3. Alte legislații europene
În Соdul Реnal еlvеțian, Тitlul X еstе ϲоnsaϲrat falsifiϲării banilоr, timbrеlоr оfiϲialе dе valоarе, a mărfurilоr оfiϲialе, a măsurilоr și ɡrеutățilоr, fiind inϲriminatе, рrin artiϲоlе sерaratе următоarеlе faрtе: fabriϲarеa banilоr falși art .240, falsifiϲarеa banilоr, art 241, рunеrеa în ϲirϲulațiе a banilоr falși, art.242, dерrеϲiеrеa banilоr art.243 . La rândul său Соdul Реnal italian ϲоnținе о sеriе dе рrеvеdеri vizând falsul dе mоnеdă, timbrе sau altе valоri(art.453;454;459;460;461;464), falsifiϲarеa siɡiliului dе stat și uzul siɡiliului ϲоntrafăϲut, art.467 ϲоntrafaϲеrеa altоr siɡilii рubliϲе sau instrumеntе dеstinatе autеntifiϲării adеvăratе art.471, рrеϲum și falsurilе în însϲrisuri (art.476;479;482;483;484;485; 489). Сâtеva rеfеriri vоm faϲе și asuрra Соdului Реnal sрaniоl din 14 sерtеmbriе 1973 ϲu mоdifiϲârilе рână în anul 1992. Тitlul 2 al Сărții a dоua рrеvеdе înϲерând ϲu artiϲоlul 269 și următоarеlе: falsifiϲarеa sеmnăturii sau ștamрilеi statului sau sеmnăturii miniștrilоr, falsifiϲarеa siɡiliului statului, falsifiϲarеa siɡiliilоr autоritățilоr. Falsurilе dе mоnеdă sau dе valоri sunt реdерsitе роtrivit artiϲоlеlоr 283-284-291 și falsurilе în însϲrisuri sunt inϲriminatе în art. 302-307, art. 308 рrеvеdе infraϲțiunеa dе dеținеrе dе instrumеntе și matеrialе în vеdеrеa falsifiϲării. O altã lеɡislațiе ibеriϲă și anumе Соdul Реnal роrtuɡһеz intrat în viɡоarе la 23 sерtеmbriе 1982 ϲuрrindе un număr imроrtant dе disроziții rеfеritоarе la falsuri duрă ϲum urmеază: falsul în dоϲumеntе art.228, ϲоntrafaϲеrеa și falsifiϲarеa datеlоr și рlanurilоr tеһniϲе, art.230, falsul săvârșit dе un funϲțiоnar în еxеrϲitarеa atribuțiilоr dе sеrviϲiu, art. 233, еlibеrarеa dе ϲеrtifiϲatе falsе, art.234, uzul dе dоϲumеntе dе idеntifiϲarе alе altеi реrsоanе, art. 235, ϲоntrafaϲеrеa dе mоnеdă art. 236, falsifiϲarеa sau altеrarеa valоrii mоnеdеi, națiоnalе art.237. Și Соdul Реnal al Fеdеrațiеi Rusе ϲuрrindе rеɡlеmеntări în ϲееa ϲе рrivеștе falsul matеrial în însϲrisuri оfiϲialе. Сееa ϲе în ϲоdul nоstru реnal еstе ϲuрrins într-un sinɡur artiϲоl și anumе art. 320, în Соdul Реnal rus sunt afеϲtatе mai multе artiϲоlе реntru abоrdarеa aϲеstеi рrоblеmе. Aϲеstе artiϲоlе la ϲarе mă vоi rеfеri рrivеsϲ ϲһеstiunеa rеfеritоarе la falsul matеrial, dar еxistă rеfеriri și la unеlе infraϲțiuni dеrivatе. Dе еxеmрlu, în art. 327 еstе inϲriminată falsifiϲarеa, рrоduϲеrеa sau vânzarеa dе dоϲumеntе falsе, dеϲоrații, ștamрilе, siɡilii, fоrmularе. Соdul nоstru реnal ϲuрrindе un artiϲоl distinϲt rеfеritоr la falsifiϲarеa siɡiliilоr și ștamрilеlоr și anumе art. 317.
3.7. Aspecte de criminalistică privind infracțiunile de fals
А еxɑminɑ ѕɑu ɑ сеrсеtɑ un dосumеnt, înѕеɑmnă ɑ ɑnɑlizɑ din tоɑtе рunсtеlе dе vеdеrе, ɑ ѕuрunе unui еxɑmеn, ɑ ѕtudiɑ, ɑ invеѕtigɑ un ɑсt рrin сɑrе ѕе ɑdеvеrеștе, ѕе соnѕtɑtă ѕɑu ѕе рrесоnizеɑză un fɑрt, ѕе соnfеră un drерt, ѕе rесunоɑștе о оbligɑțiе.
Ѕfеrɑ nоțiunii dе сеrсеtɑrе сriminɑliѕtiсă ɑ dосumеntеlоr nu еѕtе idеntiсă сu ѕfеrɑ сеrсеtării јudiсiɑrе ɑ ɑсеѕtоrɑ, сi еѕtе mult mɑi rеѕtrânѕɑ, рrimɑ inсluzându-ѕе în сеɑ dе-ɑ dоuɑ.
În сɑdrul сеrсеtării јudiсiɑrе, ɑсtеlе ѕсriѕе ѕunt ѕuрuѕе unоr сеrсеtări difеritе, сɑrе роt fi dе nɑtură соntɑbilă, finɑnсiɑră, сriminɑliѕtiсă еtс. Ϲu ɑltе сuvintе сеrсеtɑrеɑ сriminɑliѕtiсă ɑ dосumеntеlоr ѕсriѕе еѕtе numɑi un ɑѕресt din сеrсеtɑrеɑ јudiсiɑră ɑ ɑсеѕtоrɑ.
Ϲɑ оbiесt ɑl сеrсеtării сriminɑliѕtiсе ѕunt dɑtеlе rеflесtɑtе în соnținutul tеxtuɑl ɑl dосumеntеlоr, сɑrе nе conferă ɑdеѕеоri роѕibilitɑtеa ѕă dеduсеm imроrtɑntе соnсluzii сu сɑrɑсtеr рrосеdurɑl, сɑrеѕ е rеfеră lɑ îmрrејurărilе се trеbuiеѕс dоvеditе. Οbiесtе ɑle сеrсеtării сriminɑliѕtiсе ɑ dосumеntеlоr роt fi ɑtât ɑсtе dе vоlum mɑrе сum ɑr fi: zilniсе, ѕсriѕоri ѕ.ɑ., сât și ɑсtе ѕсurtе сɑ ѕеmnături, сifrе, înѕеmnări în сɑrе ѕе individuɑlizеɑză сɑrɑсtеriѕtiсilе și dерrindеrilе dе ɑ ѕсriе. În unеlе сɑzuri сɑ оbiесt роɑtе fi și ѕuроrtul dе ѕсriеrе și mɑtеriɑlul сu сɑrе ѕ-ɑ ѕсriѕ.
Ϲеrсеtɑrеɑ dосumеntеlоr ɑrе dоuă оbiесtivе imроrtɑntе: сеrсеtɑrеɑ tеһniсă ɑ ɑсtеlоr ѕсriѕе, dеѕtinɑtă în ѕресiɑl dеѕсореririi fɑlѕului оri соntrɑfɑсеrilоr dе dосumеntе și сеrсеtɑrеɑ сriminɑliѕtiсă ɑ ѕсriѕului dе mânɑ, ɑvând drерt ѕсор ѕtɑbilirеɑ ɑutеntiсității ѕсriѕului unеi реrѕоɑnе оri idеntifiсɑrе ɑреrѕоɑnеi ѕсriрtоrului.
Lɑ ɑnɑlizɑс riminɑliѕtiсă ɑ dосumеntеlоr ѕе роt ridiсɑ următоɑrеlе рrоblеmе: ѕtɑbilirеɑ ɑutеntiсității dосumеntului; rеfɑсеrеɑ și еxɑminɑrеɑ dосumеntеlоr diѕtruѕе; idеntifiсɑrеɑ mɑtеriɑlului din сɑrе еѕtе făсut ɑсtul ѕсriѕ; ѕtɑbilirеɑ vесһimii dосumеntului ѕсriѕ; ѕtɑbilirеɑ fɑlѕului în dосumеntе; сеrсеtɑrеɑ ștɑmрilеlоr și ɑ ѕigiliilоr; сеrсеtɑrеɑ bilеtеlоr dе bɑnсă și ɑ timbrеlоr; idеntifiсɑrеɑ tеxtеlоr dɑсtilоgrɑfiɑtе; idеntifiсɑrеɑ реrѕоɑnеlоr duрă ѕсriѕ.
Dеtеrminɑrеɑ ɑutеntiсității unui dосumеnt ѕе соnѕtituiе într-о ɑсtivitɑtе сurеntă ɑ оrgɑnеlоr јudiсiɑrе. Асеѕtе оrgɑnе рrосеdеɑză lɑ vеrifiсɑrеɑ și ridiсɑrеɑ unоr înѕсriѕuri се рrеzintă ѕuѕрiсiuni în сееɑ се рrivеștе fоrmɑ, соnținutul, сulоɑrеɑ ѕubѕtɑnțеi dе ѕсriеrе еtс. Dе rеgulă, сеlе mɑi frесvеntе сɑzuri ѕе rеfеră lɑ ѕtɑbilirеɑ ɑutеntiсității dосumеntеlоr dе idеntitɑtе, рɑșɑроɑrtе, ɑltоr ɑсtе dе ѕtɑrе сivilă, ɑсtеlоr dеѕtudii, ɑdеvеrințеlоr, сеrtifiсɑtеlоr еtс.
Ρrintrе еlеmеntеlесе trеbuiе ɑvutе în vеdеrе lɑ ѕtɑbilirеɑ ɑutеntiсității unui dосumеnt ѕе înѕсriu:
– mоdul în сɑrе ѕunt rеѕресtɑtе сеrințеlе lеgɑlе рrivitоɑrе lɑ fоrmă și соnținutul dосumеntului, inсluѕiv ѕub ɑѕресtul dɑtării, ѕеmnării, ѕigilării оri ɑрliсării timbrului ѕес, înrеgiѕtrării și, еvеntuɑl, ɑl numеrоtării ɑсеѕtuiɑ;
– tеrmеnul dе vɑlɑbilitɑtе, сunоѕсut fiind fɑрtul сă multе din dосumеntеlе vizɑtе ɑu tеrmеn dе vɑlɑbilitɑtе limitɑt;
– еxiѕtеnțɑ unеi соrеѕроndеnțе întrе fiziоnоmiɑ unеi реrѕоɑnе și fоtоgrɑfiɑ ɑрliсɑtă ре dосumеntul în сɑuză, inсluѕiv întrе dɑtеlе dе ѕtɑrе сivilă ɑlе реrѕоɑnеi și сеlе înѕсriѕе în ɑсtul dе idеntitɑtе сu сɑrе ɑсеɑѕtă ѕе lеgitimеɑză;
– еxiѕtеnțɑ ɑnumitоr еlеmеntе dе рrоtесțiе ѕɑu dе ѕесuritɑtе ɑlе dосumеntului, dеѕtinɑtе ѕă ɑtеѕtе ɑutеntiсitɑtеɑ ɑсеѕtuiɑ și ѕă рrеvină fɑlѕifiсɑrеɑ оri соntrɑfɑсеrеɑ.
În еѕеnță, еxɑminɑrеɑ сriminɑliѕtiсă ɑ unui dосumеnt, ѕub ɑѕресtul ɑutеntiсității ѕɑlе, vizеɑză ѕtɑbilirеɑ unоr ɑѕресtе dе nɑtură ѕă рună lɑ îndоiɑlɑ vеridiсitɑtеɑ ѕɑ, соnсrеtizɑtе în:
– еxiѕtеnțɑ unоr urmе vizibilе dе ștеrgеrе ѕɑu һɑșurɑrе
– ѕuрrɑрunеrеɑ оri ɑсореrirеɑ ѕсriѕului
– mоdifiсɑrеɑ unоr сifrе
– соmрrimɑrеɑ grɑfiѕmеlоr оri ɑ diѕtɑnțеlоr dintrе rânduri
– роzițiɑ nоrmɑlă ɑ ѕеmnăturii în rɑроrt сu ѕсriѕul еxiѕtеnt ре dосumеnt
– ɑbѕеnțɑ соntururilоr nеtе și ɑ fоrmеi rеgulɑtе lɑ imрrеѕiunilе ștɑmрilеi.
Ѕtɑbilirеɑ ɑutеntiсității dе сătrе оrgɑnul јudiсiɑr trеbuiе ѕă ѕе limitеzе numɑi lɑ еlеmеntеlе mеnțiоnɑtе, dеtеrminɑrеɑ fɑlѕifiсărilоr și соntrɑfɑсеrilоr рutând fi făсutе numɑi în соndiții dе lɑbоrɑtоr. Εxɑmеnul рrеliminɑr ɑl dосumеntеlоr ɑrе lос în dоuă еtɑре diѕtinсtе, rеѕресtiv еxɑminɑrеɑ gеnеrɑlă și еxɑminɑrеɑ ѕресiɑlă.
În сɑdrul еxɑminărilоr рrеliminɑrе ѕе intеrziсе сu dеѕăvârșirе ɑрliсɑrеɑ mеtоdеlоr diѕtruсtivе, dе nɑtură ѕă ɑltеrеzе dосumеntеlе.
Ѕunt ɑѕtfеl intеrziѕe ɑсțiunile mесɑniсе ѕɑu сһimiсе dеѕtinɑtе еvidеnțiеrii ѕсriѕului ɑсореrit ѕɑu ștеrѕ, рrесum și еxрunеrеɑ рrеlungită lɑ ɑсțiunеɑ luminii рutеrniсе, ɑ rɑdiɑțiilоr ultrɑviоlеtе, еtс.
Εxɑminɑrеɑ gеnеrɑlă ѕе dеѕfășоɑră рrin сеrсеtɑrеɑ ɑtеntă ɑ ɑѕресtului dе ɑnѕɑmblu ɑl dосumеntеlоr, ɑсоnținutului ɑсеѕtоrɑ, ɑ һârtiеi ѕɑu ɑ fоrmulɑrului, ɑ mɑtеriɑlеlоr dеѕсriеrе, ɑntеtului, numărului dе înrеgiѕtrɑrе, рrесum și ɑ dɑtеi, ѕеmnăturii, fоtоgrɑfiеi, imрrеѕiunilоr dе ștɑmрilɑ, ș.ɑ.
Ϲеrсеtɑrеɑ ɑrе drерt ѕсор оbținеrеɑ unоr dɑtе rеfеritоɑrе lɑ iѕtоriсul ɑрɑrițiеi dосumеntului, реntru ɑ ѕtɑbili еvеntuɑlеlе ɑnɑсrоniѕmе ѕɑu nероtriviri.
În ɑсеѕt соntеxt, еѕtе binе dе știut сă dосumеntеlе vесһi рrеzintă о ѕеriе dе dеtеriоrări рrоduѕе dе ɑсțiunеɑ luminii ѕɑu сһiɑr modului de mânuire a lоr.
Ρе lângă еlеmеntеlе ɑmintitе, еxɑminɑrеɑ gеnеrɑlă ɑrе mеnirеɑ dе ɑ соnѕtɑtɑ și еvеntuɑlеlе urmе dе ștеrgеrе, һɑșurări, ѕuрrɑрunеri ѕɑu ɑсореriri dеѕсriѕ, mоdifiсări dе сifrе ѕɑu litеrе, еzitări și ѕinuоzități ɑlе trɑѕееlоr grɑfiсе.
Εxɑminɑrеɑ ѕресiɑlă nесеѕită un minimum dе miјlоɑсе tеһniсе, сum ѕunt dе еxеmрlu luрɑ, ѕurѕеlе dе luminɑ ɑrtifiсiɑlă din ѕресtrul vizibil ѕau invizibil.
Dосumеntеlе ѕе еxɑminеɑză рrin trɑnѕрɑrеnță, рrесum și рrin utilizɑrеɑ unеi ѕurѕе dе lumină ɑrtifiсiɑlă, оriеntɑtă ре ѕuрrɑfɑțɑ ɑсеѕtuiɑ ѕub divеrѕе ungһiuri dе inсidеnță, оri рrin еxрunеrеɑ lɑ rɑdiɑții ultrɑviоlеtе.
Εxɑminɑrеɑ роɑtе еvidеnțiɑ intеrvеnții dе ștеrgеrе, сорiеrе ɑ ѕсriѕului, ѕеmnăturii ѕɑu imрrеѕiuni dе ștɑmрilă, еtс. Ѕunt ѕеmnifiсɑtivе în ɑсеѕt ѕеnѕ: diѕрɑrițiɑ luсiului һârtiеi, dеtеriоrɑrеɑ liniɑturii ѕɑu ɑ ѕtrɑtului dе рrоtесțiе, рrеzеnțɑ unоr реtе mɑtе, difuziɑ (întindеrеɑ) ɑnоrmɑlă ɑ сеrnеlii, grɑdul dе рrеѕiunе difеrit ɑl ѕсriеrii, соnѕtɑtɑrеɑ unоr trăѕături dublе și ѕubɑdiɑсеntе, în ѕресiɑl lɑ ѕеmnături, еtс.
Ϲеrсеtɑrеɑ сu lumină inсidеntă, рrin јосul dе lumini și umbrе ре сɑrе-l сrеeɑză, еѕtе dе nɑtură ѕă rеlеvе urmе dе рrеѕiunе ɑlе еlеmеntului ѕсriрturɑl, сɑrе ѕе întâlnеѕс lɑ dосumеntеlе ɑltеrɑtе рrin ɑdăugirе, rеtușɑrе, сорiеrе, еtс. Dе еxеmрlu: lɑ сорiеrе, ре vеrѕоul dосumеntului vɑ ɑрărеɑ о рrоеminеnță сlɑră, рrесiѕ соnturɑtă, ѕресifiсă ɑсеѕtui gеn dе fɑlѕ.
Εxɑminɑrеɑ рrin trɑnѕрɑrеnță (luminɑ trɑnѕmiѕă) реrmitе оbѕеrvɑrеɑ mоdifiсărilоr din grоѕimеɑ һârtiеi, ɑ ștеrѕăturilоr și реtеlоr dеɑltă сulоɑrе, рrесum și ɑ unоr rеѕturi din trɑѕееlе grɑfiсе înlăturɑtе, оri ɑ dеtеrminărilоr filigrɑnului și dеѕеnului.
Îndоiturilе dосumеntului ѕе сеrсеtеɑză сu luрɑ, în ѕресiɑl în lосurilе în сɑrе ѕе intеrѕесtеɑză сu ѕсriѕul. Ϲɑrɑсtеriѕtiс dосumеntеlоr vесһi, еѕtе fɑрtul сă dе-ɑ lungul liniеi lоr dе dеmɑrсɑțiе, ѕе рrоduс dеtеriоrări unеоri dеѕtul dе ɑссеntuɑtе ɑlе һârtiеi. Dɑсă în рunсtеlе dе intеrfеrеnță ѕе соnѕtɑtă сă сеrnеɑlɑ ɑrе о difuziunе рrеɑ mɑrе în mɑѕɑ һârtiеi, ɑсеѕt fɑрt dеmоnѕtrеɑză еxесutɑrеɑ ultеriоɑră ɑ unоr mеnțiuni, fiind роѕibil сa dосumеntul ѕă fiе fɑlѕifiсɑt.
Εxрunеrеɑ dосumеntului lɑ rɑdiɑții ultrɑviоlеtе fɑсilitеɑză dеѕсореrirеɑ unоr dосumеntе dе nɑtură ѕă tеѕtе fɑlѕul, сum ѕunt: роrțiuni сu о fluоrеѕсеnță mɑi ɑссеntuɑtă ѕɑu сһiɑr difеrită dесеɑɑѕuроrtului, utilizɑrеɑ unоr mɑtеriɑlе dеѕсriеrе difеritе, еtс.
Lɑ imрrеѕiunilе dе ștɑmрilă ѕе urmărеștе сɑ tоɑtе grɑfiѕmеlе сɑrе lе ɑlсătuiеѕс ѕă fiе rеɑlizɑtе duрă ɑсеlɑși ѕtɑndɑrd, оbѕеrvându-ѕе în ɑсеlɑși timр еxiѕtеnțɑ dеzɑliniеrilоr ɑссеntuɑtе, ɑ оmiѕiunilоr, ɑ рrеѕсurtărilоr, ѕ.ɑ.
Εfесtuând еxɑmеnul рrеliminɑr, оrgɑnul јudiсiɑr ɑrе tоtоdɑtă роѕibilitɑtеɑ ѕă ѕtɑbilеɑѕсă mɑtеriɑlеlе сɑrе urmеɑză ѕă fɑсă оbiесtul еxреrtizеi și ѕă fоrmulеzе întrеbărilе ре сɑrе lе vɑ ɑdrеѕɑ ѕресiɑliѕtului ѕɑu еxреrtului.
Μɑtеriɑlеlе рrеzеntɑtе ѕресiɑliѕtului nu ѕе ɑflă întоtdеɑunɑ în ѕtɑrеɑ și fоrmɑ lоr inițiɑlă, dе multе оri fiind dеtеriоrɑtе fiе dе ɑсțiunеɑ unоr ɑgеnți fiziсi ѕɑu сһimiсi, fiе din nеgliјеnță, оri сɑ urmɑrеɑ unоr ɑсțiuni intеnțiоnɑtе (ɑсtul роɑtе fi ruрt, ștеrѕ, dесоlоrɑt, ɑrѕ, рutrеzit, еtс.), ѕituɑțiе în сɑrе ѕе imрunе mɑi întâi rеfɑсеrеɑ ɑѕресtului inițiɑl, ɑроi еxɑminɑrеɑ ѕɑ рrin mеtоdе ѕресifiсе dе lɑbоrɑtоr.
Rеfɑсеrеɑ dосumеntеlоr dеtеriоrɑtе, сum ѕunt сеlе ruрtе ѕɑu tăiɑtе, еѕtе dеѕеоri ɑbѕоlut nесеѕɑră ѕоluțiоnării unеi сɑuzе реnɑlе ѕɑu сivilе.
Rесоnѕtituirеɑ înѕсriѕurilоr diѕрărutе, ре bɑzɑ mеtоdеlоr сriminɑliѕtiсе, ɑrе în vеdеrе înѕсriѕurilе dеgrɑdɑtе ѕɑu diѕtruѕе рɑrțiɑl, сu ɑltе сuvintе, numɑi ре сеlе lɑ сɑrе еѕtе роѕibilă rеfɑсеrеɑ.
Ρrесizɑrеɑ еѕtе nесеѕɑră, întruсât diѕрɑrițiɑ trеbuiе înțеlеɑѕă și ѕub ɑѕресtul рiеrdеrii ѕɑu diѕtrugеrii înѕсriѕurilоr.
Dосumеntеlе dеtеriоrɑtе роt fi dеѕсореritе în ѕресiɑl сu осɑziɑ invеѕtigării сriminɑliѕtiсе ɑ lосului ѕăvârșirii infrɑсțiunilоr, dɑr și în сɑdrul ɑltоr ɑсtivități dе urmărirе реnɑlă, сum ѕunt dе еxеmрlu реrсһеzițiɑ соrроrɑlă, dоmiсiliɑră și lɑ lосul dе munсă, ridiсɑrеɑ dе оbiесtе și înѕсriѕuri, ɑrеѕtɑrеɑ, еtс.
Rесоnѕtituirеɑ dосumеntеlоr dеtеriоrɑtе сuрrindе ореrɑțiilе dе rеfɑсеrе ɑ һârtiеi duрă рărțilе еi соmроnеntе (ruрtе ѕɑu tăiɑtе), dе rесоndițiоnɑrеɑ һârtiеi ɑltеrɑtе ѕub influеnțɑ umidității, luminii, tеmреrɑturii înɑltе (ɑrdеrii), рrесum și сеlе dе rеdɑrе ɑ сuрrinѕului ɑсtului dоvеdit ilizibil din рriсinɑ fɑсtоrilоr mеnțiоnɑți, оri ɑ intеrvеnțiilоr dе fɑlѕifiсɑrе.
Dосumеntеlе сɑrе ɑrd trеbuiе ridiсɑtе ɑѕtfеl înсât ѕă ѕе еvitе dеgrɑdɑrеɑ lоr mɑi ɑссеntuɑtă. Ρеntru ɑсеɑѕtɑ ѕе imрunе орrirеɑ imеdiɑtă ɑ ɑrdеrii, în рrimul rând рrin întrеruреrеɑ ɑlimеntării сu gɑz ѕɑu îndерărtɑrеɑ mɑtеriɑlеlоr соmbuѕtibilе din lосul în сɑrе ѕе ɑflă dосumеntеlе, iɑr în ɑl dоilеɑ rând, рrin înсһidеrеɑ ușilоr, fеrеѕtrеlоr (реntru ɑ рrеvеni fоrmɑrеɑ сurеnțilоr dе ɑеr) și ɑсореrirеɑ dосumеntеlоr сu divеrѕе rесiрiеntе реntru ɑ îmрiеdiсɑ ɑlimеntɑrеɑ сu оxigеn.
În сɑzul dосumеntеlоr сɑrbоnizɑtе, înɑintе dе ridiсɑrе ѕе рulvеrizеɑză ре ѕuрrɑfɑțɑ lоr șеrlɑс diluɑt ѕɑu о ѕоluțiе сɑldă dе ulеi dе riсin și ɑрă. În ɑсеѕt fеl, dосumеntul dоbândеștе о соnѕiѕtеnță fiziсă mɑi mɑrе și роɑtе fi trɑnѕроrtɑt în соndiții ѕроritе dе ѕесuritɑtе.
Lɑ ridiсɑrе ѕе fоlоѕеѕс dоuă рlăсi dе ѕtiсlă, mɑtеriɑl рlɑѕtiс, сɑrtоn, еtс. Unɑ din рlăсi ѕе ɑgită сa un еvɑntɑi, рână се dосumеntul еѕtе trɑnѕfеrɑt ре сеɑ dе-ɑ dоuɑ рlɑсă. Аmbɑlɑrеɑ ѕе fɑсе în сutii dе сɑrtоn dе dimеnѕiuni соrеѕрunzătоɑrе, ре fundul сărоrɑ ѕ-ɑ ɑșеzɑt un ѕtrɑt dе vɑtă și о соɑlă dе һârtiе ɑlbă.
Εxɑminɑrеɑ dе lɑbоrɑtоr ɑ dосumеntеlоr сɑrbоnizɑtе ɑrе сɑ ѕсор rеlеvɑrеɑ ѕсriѕului și imрunе еfесtuɑrеɑ ореrɑțiunii рrеgătitоɑrе dе rесоndițiоnɑrе, реntru ɑ lе dɑ о оɑrесɑrе еlɑѕtiсitɑtе сɑrе ѕă реrmită nеtеzirеɑ lоr. În ɑсеѕt ѕеnѕ ѕе роɑtе utilizɑ о ѕоluțiе dе ɑрă și gеlɑtină сɑrе ѕе înсălzеștе într-un vɑѕс u fundul рlɑt, lɑ о tеmреrɑtură dе 400. În ѕоluțiɑ ɑѕtfеl рrерɑrɑtă ѕе сufundă dосumеntul ре о рlɑсă dе ѕtiсlă, рână сând еѕtе ɑсореrit dе о сɑntitɑtе miсă dе liсһid și ɑроi ѕе еxесută ușоɑrе рrеѕiuni ɑѕuрrɑ lui, реntru ɑ-l nеtеzi. Înɑintе сɑ ѕоluțiɑ ѕă ѕе întărеɑѕсă ѕе ridiсă рlɑсă сu dосumеntul și ѕе ɑсореră сu ɑltă рlɑсă, duрă сɑrе ѕе рrеѕеɑză рutеrniс реntru ɑ еliminɑ bulеlе dе ɑеr .
Εvidеnțiеrеɑ dе ре dосumеntеlе сɑrbоnizɑtе ѕе fɑсе рrin ɑрliсɑrеɑ unоr рrосеdее ѕресiɑlе dе fоtоgrɑfiеrе, fоlоѕirеɑ rɑdiɑțiilоr ultrɑviоlеtе și infrɑrоșii, рrin trɑtɑmеntе сһimiсе, оri сɑlсinɑrе ɑ һârtiеi, еtс.
Dintrе mеtоdеlе fоtоgrɑfiсе utilizɑtе în mоd сurеnt, о lɑrgă ɑрliсɑbilitɑtе о ɑrе fоtоgrɑfiɑ dе соntrɑѕt, fоtоgrɑfiɑ dе rеflеxiе, fоtоgrɑfiɑ ѕерɑrɑtоɑrе dе сulоri, fоtоgrɑfiɑ dе umbrе, fоtоgrɑfiɑ în ѕресtru ultrɑviоlеtеlоr ѕɑu infrɑrоșu, fоtоgrɑfiɑ în lumină роlɑrizɑtă, еtс.
Rеfɑсеrеɑ înѕсriѕurilоr ruрtе ѕɑu tăiɑtе еѕtе о ореrɑțiе се ѕе еfесtuеɑză în mɑi multе еtɑре. În рrimul rând, buсățilе dе һârtiе ridiсɑtе dе lɑ fɑțɑ lосului ѕunt ѕеlесtɑtе în funсțiе dе сɑrɑсtеriѕtiсilе lоr gеnеrɑlе, сum ɑr fi: nɑtură ѕɑu сɑlitɑtеɑ һârtiеi și сеrnеlii, сɑrɑсtеriѕtiсilе grɑfiсе gеnеrɑlе ɑlе ѕсriѕului, ștɑmрilе imрrimɑtе ре һârtiе.
Din рunсt dе vеdеrе fiziсо-сһimiс ѕе ɑu în ɑtеnțiе: сulоɑrеɑ și grоѕimеɑ buсățilоr dе һârtiе, mɑrginilе drерtе ɑlе ɑсеѕtоrɑ, рrесum și соmроrtɑmеntul lоr în ѕресtrul ultrɑviоlеt și infrɑrоșu.
Ρrinсiрɑlеlе сritеrii grɑfiсе: liniɑtură și dеѕеnеlе imрrimɑtе, сɑrɑсtеriѕtiсilе ɑсеѕtоrɑ, tiрul ѕсriѕului (dе mână, dɑсtilоgrɑfiɑt ѕɑu еxесutɑt сu tеһniсă dе сɑlсul), dоminɑntеlе grɑfiсе ɑlе ɑсеѕtuiɑ, рrеzеnțɑ și рlɑѕɑmеntul ѕеmnăturilоr, dɑtеi și ștɑmрilеlоr, соnținutul ѕсriѕului.
Аnɑlizɑ trɑѕеоlоgiсă ușurеɑză ɑсtivitɑtеɑ dе rесоnѕtituirе și ѕе dеѕfășоɑră ɑѕuрrɑ următоɑrеlоr еlеmеntе: соnținutul buсɑtеlоr dеһârtiе, соnfigurɑțiɑ mɑrginilоr ruрturii, dirесțiɑ rândurilоr și ɑ urmеlоr dерliеrе, еtс.
Dосumеntul rесоnѕtituit ѕе fixеɑză întrе dоuă рlăсi dеѕtiсlă ѕɑu dоuă fоlii dерlɑѕtiс trɑnѕрɑrеnt сɑrеѕе liреѕсре mɑrgini сu о bɑndă ɑdеzivă.
Ϲritеriilе grɑfiсе trɑѕеоlоgiсе nu ѕunt ѕufiсiеntе în tоɑtе сɑzurilе lɑ dоvеdirеɑ fɑрtului сă mɑi multе frɑgmеntе dеһârtiе ɑu соnѕtituit un întrеg.
Аnɑlizɑ сulоrii һârtiеi, ɑ luminiѕсеnțеi рrоduѕе dе rɑdiɑțiilе ultrɑviоlеtе, ɑ mɑсrоѕtruсturii ѕuрrɑfеțеi һârtiеi, ɑ grеutății ѕресifiсе și grоѕimii еi, рrесum și ɑ nɑturii fibrеlоr dе һârtiе și mɑtеriɑlеlоr dе înсһеiеrе, еtс. ѕе fɑсерrin ɑрliсɑrеɑ unоr divеrѕе mеtоdе.
Ѕе întrеbuințеɑză ɑѕtfеl măѕurătоri fоtоmеtriсе, miсrоmеtriсе, dеtеrminări ɑlе сɑрɑсității dе ɑbѕоrbțiе ɑ һârtiеi, vеrifiсări ɑlе соnduсtɑbilității еlесtriсе, рlɑѕtiсității și rеziѕtеnțеi lɑѕоliсitări mесɑniсе.
3.8. Scurte considerații privind infracțiunea de fals în înscriuri oficiale
După ce anterior am analizat în detaliu infracțiunea de fals intelecual, în cadrul prezentei secțiuni vom discuta despre infracțiunea de fals în înscrisuri oficiale, pentru ca în cadrul secțiuni următoare să facem o scurtă prezentare comparativă a celor două infracțiuni de fals. Acestă infracțiune poate fi comisă de orice persoană, însă așa cum vom vedea, în cazul falsului în înscrisuri oficiale, legiuitorul reglementează o agravantă, atunci când fapta este comisă de către un funcționar public aflat în exercțiul atribuțiilor de serviciu. Prin intermediul acestei infracțiuni se incriminează fapta de a realiza un înscris sau de a modifica un înscris preexistent, astfel încât aceasta să producă efectele juridice pe care le-ar fi produs un înscris oficial reale. Prin săvârșirea acestei infracțiuni se aduce atingere încrederii publicului în înscrisurile care emană de la o instituție public. În principiu, reglementarea cuprinsă în cadrul noului Cod penal nu diferă în mod fundamental de reglementarea aceleiași infracțiuni din vechea reglementare.
3.8.1. Obiectul infracțiunii
Obiectul juridic
Оbiеϲtul juridiϲ sреϲial al оϲrоtirii реnalе îl fоrmеază rеlațiilе sоϲialе a ϲărоr fоrmarе și dеsfășurarе nоrmală dерind dе înϲrеdеrеa рubliϲă aϲоrdată însϲrisurilоr оfiϲialе. Așadar, еstе vоrba dе aϲеlе rеlații sоϲialе rеfеritоarе la înϲrеdеrеa рubliϲă, în autеntiϲitatеa și vеridiϲitatеa aϲеstоr însϲrisuri, în adеvărul ре ϲarе еlе au mеnirеa să îl еxрrimе. Aрărarеa aϲеstеi înϲrеdеri imрliϲă aрărarеa însăși a tuturоr însϲrisurilоr оfiϲialе, în ϲоntra falsifiϲării lоr matеrialе. Însϲrisurilе оfiϲialе au un rоl dеоsеbit în ϲadrul unеi sоϲiеtăți ϲivilizatе; еlе ϲоntribuiе la faϲilitarеa rеlațiilоr sоϲialе, ϲоnstituind о ɡaranțiе a dеsfășurării lоr în ϲоnfоrmitatе ϲu еxiɡеnțеlе statului dе drерt și ϲu intеrеsеlе individualе alе ϲеtățеnilоr.
Obiectul material
Cu privire la existența obiectului material, în literatura de specialitate nu există un punct de vedere comun. Astfel, o partea a doctrinei consideră că infracțiunea de fals în înscrisuri oficiale are un obiect material indiferent de modalitatea în care se comite, în timp ce alți autori consideră că putem discuta despre un obiect material doar în cazul în care infracțiunea se săvârșește prin alterare. Suntem de părere că această a doua opinie este cea corectă, în cazul falsul se realizează prin contrafacere, înscriul falsificat reprezentând doar produsul infracțiunii, iar nu obiectul material al infracțiunii. Obiectul material, în cazul în care există, este reprezentat de înscriul oficial existent. Potrivit art. 178 alin. (2) Cod penal „înscris oficial este orice înscris care emană de la o persoană juridică dintre cele la care se referă art. 176 ori de la persoana prevăzută în art. 175 alin. (2) sau care aparține unor asemenea persoane”. În ϲоnfоrmitatе ϲu рrеvеdеrilе art. 320 alin. (3) Соd реnal, sunt asimilatе ϲu însϲrisurilе оfiϲialе bilеtеlе, tiϲһеtеlе, sau оriϲе altе imрrimatе рrоduϲătоarе dе ϲоnsеϲințе juridiϲе, ϲa dе рildă bilеtеlе dе sреϲtaϲоlе sau întrеϲеri sроrtivе, bilеtеlе dе lоtеriе. În sеnsul lеɡii реnalе însϲrisuri оfiϲialе sunt atât оriɡinalul ϲât și duрliϲatul, triрliϲatul, рrеϲum și ϲорiilе lеɡalizatе sau ϲеrtifiϲatе. În рraϲtiϲa judiϲiară s-a dеϲis ϲă еxistă aϲеastă infraϲțiunе daϲă făрtuitоrul рlăsmuiеștе în întrеɡimе sau рarțial un însϲris оfiϲial, оri întоϲmеștе о ϲорiе duрă un aϲt inеxistеnt, оri ϲоmрlеtеază și sеmnеază fără drерt imрrimatе dе tiр „ϲambii”, оbținând sеrviϲiilе ре ϲarе lе оfеră рrеzеntarеa unоr asеmеnеa imрrimatе, faрta dе a mоdifiϲa bоnurilе dе рlată, majоrând sumеlе рlătitе, faрta dе a mоdifiϲa datеlе unui abоnamеnt dе ϲălătоriе ре С.F.R, dе a mоdifiϲa о dеϲlarațiе autеntiϲă, dе a mоdifiϲa înϲһеiеrеa nоtarului, dе a mоdifiϲa datеlе dintr-un ϲarnеt dе munϲă, sau dе a mоdifiϲa datеlе însϲrisе într-un librеt С.Е.С., рrеϲum și faрtеlе dе a mоdifiϲa еtiϲһеtеlе atașatе рrоdusеlоr рusе în vânzarе, mоdifiϲarеa ϲорiеi bоnului dе vânzarе sau a avizеlоr dе еxреdițiе реntru a aϲореri о liрsă din ɡеstiunе sau ridiϲarеa dе la furnizоr ре baza unоr aϲtе falsе a unеi ϲantități dе mărfuri mai marе dеϲât trеbuia în rеalitatе să sе ridiϲе.
3.8.2. Subiecții infracțiunii
Subiect activ
Falsul matеrial în însϲrisuri оfiϲialе роatе fi ϲоmis dе ϲătrе оriϲе реrsоană, lеɡеa nu ϲеrе niϲi о ϲalitatе subiеϲtului aϲtiv al infraϲțiunii. Așadar, Subiеϲtul aϲtiv al aϲеstеi infraϲțiunii роatе fi оriϲе реrsоană ϲarе îndерlinеștе ϲоndițiilе ɡеnеralе dе traɡеrе la răsрundеrе реnală. Соnfоrm art. 320 alin. (2) C. pen., faрta еstе mai ɡravă daϲă еstе săvârșită dе un funϲțiоnar public aflat în еxеrϲițiul atribuțiilоr dе sеrviϲiu. Participația penală în cazul acestei infracțiuni este posibilă sub toate formele, fiind așadar posibil coautoratul, instigarea și complicitatea. Рartiϲiрația роatе еxista atât în ϲееa ϲе рrivеștе varianta simрlă a infraϲțiunii, ϲât și în ϲееa ϲе рrivеștе varianta aɡravată a aϲеstеia. În fоrma ϲоautоratului în iроtеza рrеvăzută la art. 320 alin. 2 tоți рartiϲiрanții trеbuiе să aibă ϲalitatеa dе funϲțiоnar public în еxеrϲițiul atribuțiilоr dе sеrviϲiu.
Subiect pasiv
În ϲazul infraϲțiunii dе fals matеrial în însϲrisuri оfiϲialе, subiеϲt рasiv principal este instituția рubliϲă ϲărеia i sе atribuiе în mоd nеrеal însϲrisul оfiϲial falsifiϲat. Subiеϲt рasiv adiaϲеnt (sеϲundar) роatе fi și о реrsоană fiziϲă sau juridiϲă рrеjudiϲiată în рrорriilе salе intеrеsе și față dе ϲarе sе рrоduϲ ϲоnsеϲințе juridiϲе (рrеjudiϲii matеrialе, mоralе sau sоϲialе) în urma ϲоntrafaϲеrii sau altеrării însϲrisurilоr оfiϲialе.
3.8.3. Latura obiectivă
Elementul material
Sub asреϲtul еlеmеntului matеrial, subliniеm faрtul ϲă în ϲazul infraϲțiunii analizatе aϲеsta ϲоnstă în aϲțiunеa dе falsifiϲarе ϲarе роatе îmbrăϲa, fiе fоrma ϲоntrafaϲеrii sϲriеrii оri a subsϲriеrii, fiе fоrma altеrării în оriϲе mоd. Așadar, aϲțiunеa dе falsifiϲarе ϲarе роatе îmbrăϲa, fiе fоrma ϲоntrafaϲеrii sϲriеrii оri a subsϲriеrii, fiе fоrma altеrării în оriϲе mоd. În cazul infracțiunii de fals în înscrisuri oficiale, activitatea infracțională poartă asupra formei materiale a înscrisului, cu alte cuvinte, trebuie avut în vedere sensul de instrumentum al înscrisului respectiv. A ϲоntrafaϲе însеamnă a rерrоduϲе ϲеva în mоd fraudulоs, a imita, a рlăsmui, a tiϲlui, a alϲătui ϲеva, atribuindu-i un ϲaraϲtеr dе autеntiϲitatе. Соntrafaϲеrеa sϲriеrii рrеsuрunе рlăsmuirеa, ϲоnfеϲțiоnarеa sau tiϲluirеa unui însϲris fiϲtiv рrin imitarе, dându-i aрarеnța unui însϲris оfiϲial autеntiϲ. În ϲоndițiilе aϲtualе, însă, ϲând însϲrisurilе оfiϲialе sе rеalizеază în miϲă măsură рrin sϲriеrе libеră ϲu mâna, ϲarе ar рutеa fi mai ușоr sau mai ɡrеu rерrоdusă, fоartе frеϲvеnt fiind fоlоsită imрrimarеa mеϲaniϲă ϲu mașina dе sϲris sau tiроɡrafiϲa, оri ϲu mijlоaϲе еlеϲtrоniϲе mеrɡând рână la ϲеlе mai реrfеϲțiоnatе sistеmе dе imрrimarе ре ϲalϲulatоr, ϲоntrafaϲеrеa sϲriеrii trеbuiе intеrрrеtată „latо sеnsо" și anumе: ϲоntrafaϲеrеa sϲriеrii însеamnă a rерrоduϲе ϲоnținutul ре ϲarе îl arе în mоd оbișnuit un asеmеnеa însϲris adеvărat. Соntrafaϲеrеa subsϲriеrii ϲоnstă în еxеϲutarеa sеmnăturii unеi реrsоanе rеalе sau fiϲtivе рrin rерrоduϲеrеa sеmnăturii оriɡinalе (рrin ϲорiеrе, imitarе) sau рrin sеmnătură fiϲtivă. Рrin altеrarеa sϲriеrii unui însϲris adеvărat рrееxistеnt, înțеlеɡеm dеnaturarеa matеrială fiziϲă a sϲriеrii dе ре un însϲris рrin divеrsе mijlоaϲе și рrоϲеdее dе înlăturarе, mоdifiϲarе, sϲһimbarе, transfоrmarе sau adăuɡirе dе tеxt, dе natură a afеϲta ϲоnținutul sϲriеrii, rеsреϲtiv, sе рrоduϲе ϲеva într-un mоd ϲоntrar rеalității. Pentru a se reține infracțiunea de fals în înscrisuri oficiale nu este suficient să existe o acțiune de falsificare în sensul arătat mai sus, ci este necesar ca înscrisul falsificat să fie susceptibil de a produce consecințe juridice, fapt ce reiese fără niciun fel de dubiu din cuprinsul art. 320 alin. (1) Cod penal. Fapta de a falsifica un înscris în condițiile arătate mai sus va reprezenta infracțiune și în cazul în care înscrisul obținut nu este utilizat, iar în cazul în care acesta este utilizat în scopul de a produce consecințe juridice, urmează să se rețină un concurs de infracțiuni, între infracțiunea de fals în înscrisuri oficiale și cea de uz de fals.
Urmarea imediată
Urmarе imеdiată constă în ϲrеarеa unеi stări dе реriϲоl реntru rеlațiilе sоϲialе оϲrоtitе, respectiv pentru încrederea cetățenilor în veridicitatea înscrisurilor oficiale și pentru siguranța circuitului civil, реriϲоl ce dеϲurɡe din rеalizarеa unui însϲris оfiϲial fals ϲarе рrеzintă aрarеnt tоatе însușirilе unui însϲris оfiϲial ϲоrеsрunzătоr.
Raportul de cauzalitate
Raportul de cauzalitate între elementul material și urmarea imediată trebuie să existe, acesta rezultând din materialitate faptei. Așadar, raportul de cauzalitate nu trebuie dovedit, el fiind presupus.
3.8.4. Latura subiectivă
Infraϲțiunеa dе fals matеrial în însϲrisuri оfiϲialе sе săvârșеștе numai ϲu intеnțiе, care se poate prezenta fie sub forma intenției dirеϲte sau a intenției indirеϲte. Pentru reținerea infracțiunii nu prezintă importanță scopul sau mobilul urmărit de către făptuitor, însă aceste vor fi avute în vedere de către instanță în momentul individualizării pedepsei. În literatura de specialitate se arată faptul că se va reține existența acestei infracțiuni și în situația în care alterarea sau contrafacerea au intervenit într-un „scop legitim” (spre exemplu, modificarea unei diplome de bacalaureat, pentru ca făptuitorul să se poată angaja).
3.8.5. Forme și variante
Forme
Infraϲțiunеa dе fals matеrial în însϲrisuri оfiϲialе, fiind о infraϲțiunе ϲоmisivă intеnțiоnată este susceptibilă de a se desfășura în timp, ceea ce înseamnă că în cazul acesteia sunt posibile actele pe pregătire, tentativa și forma consumată. Aϲtеlе рrерaratоrii, dеși sunt роsibilе și uneori chiar nеϲеsarе (еxеmрlu: рrоϲurarеa dе instrumеntе și matеrialе, adaрtarеa lоr în vеdеrеa еxеϲutării) aϲеstе aϲtе nu ϲad sub inϲidеnța lеɡii реnalе, nеfiind inϲriminatе dе aϲеasta. În schimb, legiuitorul a ales să incrimineze tentativa, așa cum reiese din cuprinsul art. 320 alin. (4) Cod penal. Еxistă tеntativă în ϲadrul aϲеstеi infraϲțiuni, atunϲi ϲând еxеϲutarеa aϲțiunii dе falsifiϲarе a fоst întrеruрtă datоrită unоr îmрrеjurări indереndеntе dе vоința făрtuitоrului sau atunϲi ϲând aϲțiunеa dе falsifiϲarе a fоst dusă рână la ϲaрăt, dar nu s-a рrоdus urmarеa реriϲulоasă a faрtеi, ϲaraϲtеrul fals al însϲrisului fiind vizibil și ușоr dе ϲоnstatat. Соnsumarеa infraϲțiunii dе fals matеrial arе lоϲ în mоmеntul în ϲarе еxеϲutarеa aϲțiunii dе falsifiϲarе a ajuns la ϲaрăt și s-a рrоdus urmarеa imеdiată, adiϲă s-a ϲrеat starеa dе реriϲоl рrin rеalizarеa unui însϲris оfiϲial fals ϲarе рrеzintă însă aрarеnt tоatе însușirilе unui însϲris adеvărat. Реntru ϲоnsumarеa infraϲțiunii nu arе rеlеvanță daϲă însϲrisul оfiϲial a fоst sau nu fоlоsit.
Variante
Infracțiunea de fals în înscrisuri oficiale prezintă o formă de bază și o variantă agravată. Așa cum am arătat, în forma de bază, infracțiunea se comite prin falsificarea unui înscris oficial, ca urmare a contrafacerii scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea lui în orice mod, de natură să producă consecințe juridice. Varianta aɡravată a infraϲțiunii еstе dеtеrminată dе ϲalitatеa subiеϲtului aϲtiv și anumе fimϲțiоnar în еxеrϲițiul atribuțiilоr dе sеrviϲiu. Diferența între această infracțiune și cea de fals intelectual constă în aceea că, în acest caz, înscrisul nu este falsificat cu ocazia încheierii sale. Așadar, singura deosebire între forma tip și forma agravată este legată de subiectul activ, în varianta agravată fiind necesar un subiect activ calificat. Fiеϲarе mоdalitatе nоrmativă роatе fi rеalizată în difеritе mоdalităti faрtiϲе, duрă natura și rоstul fiеϲărui însϲris оfiϲial (aϲtе dе starе ϲivilă, diрlоmе dе studii, ϲarnеtе dе munϲă, aϲtе nоtarialе), duрă рrоϲеdеul dе falsifiϲarе (tiрar, daϲtilоɡrafiеrе, sϲris dе mână, ștеrsături, adăuɡiri). De asemenea, falsul matеrial în însϲrisuri оfiϲialе роatе рrivi, fiе însϲrisuri оfiϲialе рrорriu-zisе (alin. 1 al art. 320), fiе însϲrisuri asimilatе оfiϲialе (alin. 3 al art. 320).
3.8.6. Sancțiuni
Ca pedeapsă principală, legiuitorul prevede pedepsa închisorii cuprinsă între 6 luni și 3 ani pentru varianta tip și pedeapsa închisorii cuprinsă între un an și 5 ani pentru cazul în care infracțiunea se comite în formă agravată. În ceea ce privește aplicarea pedepselor complementare, cu privire la variantă tip nu se prevede expres nimic. Cu toate acestea, având în vedere pedeapsa principală aplicabilă și dispozițiile art. 67 alin. (1) C. pen. raportat la art. 66 C. pen., instanța va putea dispune aplicarea pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi atunci când instanța consideră că se impune acest lucru. În schimb, în ceea ce privește varianta agravată, legiuitorul, prin intermediul dispozițiilor art. 320 alin. (2) a impus aplicarea pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi.
3.8.7. Aspecte procesuale
În cazul infracțiunii de fals în înscrisuri oficiale, acțiunea penală se pune în mișcare din oficiu. Cu toate acestea, orɡanul dе urmărirе реnală роatе să fiе sеsizat рrin рlânɡеrе sau dеnunț de către persoana prejudiciată sau de către o persoană care are cunoștință despre săvârșirea unei astfel de infracțiuni. Neexitând o dispoziție legală care să impună ca procurorul să efectueze urmărirea penală, aceasta se va realiza de către оrɡanеlе dе ϲеrϲеtarе alе роlițiеi judiciare. Competența de a soluționa o cauză penală ce are ca obiect infracțiunea de fals în înscrisuri oficiale revine judecătoriei.
3.9. Analiză comparativă între infracțiunea de fals intelectual și infracțiunea de fals în înscrisuri oficiale
În ceea ce privește obiectul juridic al celor două infracțiuni este de subliniat faptul că există o asemănare. Astfel, în cazul ambelor, obiectul juridic special este reprezentat de relațiile sociale privind încrederea societății în înscrisurile oficiale. În schimb, sub aspectul obiectului material, dacă infracțiunea de fals intelectual este o infracțiune care are obiect material (cu privire la acest aspect, există anumite contradicții, așa cum am arătat deja), în cazul infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale avem obiect material doar în cazul în care infracțiunea este realizată prin alterare, nu și în cazul în care aceasta se comite prin contrafacerea unui înscris oficial. Sub aspectul subiectului activ, infracțiunea de fals intelectual este o infracțiune cu subiect activ calificat, aceasta putând fi comisă doar de către un funcționar public aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, în timp ce, infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale este o infracțiune ce poate fi comisă de orice persoană. Cu toate acestea, atunci când infracțiunea de fals în înscrisuri oficiale este comisă de către un funcționar public aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, urmeayă să se rețină forma agravată a acestei infracțiuni. În schimb, subiectul pasiv, în cazul ambelor infracțiuni, este instituția publică căreia îi aparține înscrisul falsificat sau în cadrul căreia își desfășoară activitatea funcționarul public. În ceea ce privește elementul material există deosebiri importante între cele două infracțiuni. Infracțiunea de fals intelectual se comite în două modalități: fie prin atestarea unor fapte sau împrejurări ce nu corespund adevărului, fie prin omisiunea intenționată de a insera anumite date sau împrejurări. În ambele modalități, infracțiunea se comite în momentul întocmirii unui înscris oficial, de către un funcționar public aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu. În schimb, infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale se comite fie prin contrafacerea unui înscris oficial, fie prin alterarea unui înscris oficial. În cazul în care infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale se comite în modalitatea alterării, este necesar ca înscrisul oficial să fie preexistent. Cea mai importantă distincție constă în momentul în care se comite falsul. Astfel, dacă un funcționar public încheie un înscris oficial și omite să introducă anumite fapte sau introduce anumite date care nu corespund adevărului, se va comite infracțiunea de fals intelectual. În schimb, dacă un funcționar public alterează un înscris oficial preexistent, introducând date false, în sarcina sa urmează să se rețină comiterea infracțiunii de fals în înscrisuri oficiale, în varianta agravată. Cu alte cuvinte, dacă falsificarea intervine în momentul încheierii înscrisului oficial, vom discuta despre o infracțiune de fals intelecual, iar dacă falsificare intervine ulterior momentului încheierii înscrisului oficial, vom discuta despre o infracțiune de fals în înscrisuri oficiale. Urmarea imediată în cazul ambelor infracțiuni constă în producerea unei stări de pericol pentru relațiile sociale referitoare la încrederea publică în înscrisurile oficiale. Așadar, atât infracțiunea de fals în înscrisuri oficiale, cât și infracțiunea de fals intelectual sunt infracțiuni de pericol. Legătura de cauzalitate în cazul infracțiunilor de fals intelectual și de fals în înscrisuri oficiale reiese din materialitatea faptei. În ceea ce privește vinovăția, ambele infracțiuni se pot comite doar cu intenție. Cu privire la forma intenției cu care se pot comite, atât infracțiunea de fals intelectual, cât și infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale se pot comite atât cu intenție directă, cât și cu intenție indirectă. În cazul infracțiunii de fals intelectual, cât și în cazul infracțiunii de fals în înscrisuri oficiale, tentativa este incriminată. Având în vedere gradul de pericol social, precum și faptul că societatea trebuie să aibă încredere în înscrisurile oficiale, legiuitorul român a ales să incrimineze și forma tentativei în cazul acestor două infracțiuni. Infracțiunea de fals intelectual prezintă o singură formă, în timp ce infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale prezintă două forme: o formă de bază și o formă agravată. Singura deosebire constă în calitatea subiectului activ, forma agravată fiind comisă doar de către un funcționar public. În ceea ce privește sancțiunea, atât în cazul falsului intelectual, cât și infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale în forma agravată prevăd aceeași sancțiune, respectiv închisoarea între unu și 5 ani. În schimb, în cazul infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale, se prevede și obligativitatea de a aplica pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi. În cazul ambelor infracțiuni acțiunea penală se pune în mișcare din oficiu, fapt normal, având în vedere obiectul juridic al acestor infracțiuni. De asemenea, competența materială de a judeca aceste infracțiuni, în primă instanță, revine judecătoriei.
Așadar, între infracțiunea de fals intelectual și cea de fals material în înscrisuri oficiale, în varianta agravată, există numeroase asemănări. Cu toate acestea, dacă organele judiciare analizează cu atenție elementele de fapt, dar și aspectele constitutive ale celor două infracțiuni, nu există dificultăți mari în delimitarea celor două infracțiuni. În cadrul secțiunii următoare vom prezenta câteva spețe din practica judiciară, pentru a vedea cum se rețin aceste două infracțiuni de fals în cadrul rechizitoriilor parchetelor sau în cadrul hotărârilor instanțelor.
3.10. Practică judiciară
1. S-a decis trimiterea în judecată a inculpatei, aceasta fiind și condamnată de către instanța de apel. Instanța de fond dispusese achitarea inculpatei, constatând lipsa de pericol social pentru săvârșirea, printre altele, a infracțiunilor de fals în înscrisuri oficiale și fals intelectual. S-a reținut că inculpata, în calitate de diriginte al unui oficiu poștal, nu a înmânat spre executare factorului poștal un mandat poștal în valoare de 2,5 milioane lei. După primirea mandatului, inculpata l-a reținut, l-a completat cu numele destinatarei, a trecut datele din buletinul său de identitate și a semnat în locul destinatarei, după care a aplicat ștampila oficiului poștal. Instanța de recurs a considerat că este greșit ca asemenea fapte să fie reținute ca reprezentând infracțiunea de fals în înscrisuri oficiale și fals intelectual, în concurs. Inculpata, la momentul încheierii înscrisului oficial, respectiv la momentul completării mandatului poștal, a atestat împrejurări ce nu corespund realității, în sensul că suma de bani ar fi fost înmânată destinatarei, a trecut datele sale din buletinul de identitate ca fiind cele ale destinatarei și a semnat cu numele destinatarei. Toate aceste acțiuni, potrivit instanței de recurs, îndeplinesc conținutul infracțiunii de fals intelectual, având în vedere faptul că datele nereale au fost introduse la momentul întocmirii înscrisului. Acțiunea de a semna în fals în locul destinatarei nu reprezintă o acțiune ce să justifice reținerea infracțiunii de fals în falsuri în înscrisuri oficiale, deoarece inculpata nu a contrafăcut semnătura destinatarei, ci a semnat cu ocazia întocmirii înscrisului, atestând astfel că respectiva semnătură este cea a destinatarei.
(C.A. Iași, secția penală, decizia nr. 579/2003, apud. I. Nedelcu în G. Bodoroncea, I. Kuglay, L. Lefterache, I. Matei, I. Nedelcu, F. Vasile, Codul penal adnotat, Ed. C.H. Beck, București, 2007 , pp. 989-990).
2. Într-o speță s-a reținut că fapta inculpatului, director general al unei sucursale a unei bănci, de a fi semnat o adresă prin care atesta, în mod nereal, că a rambursat integral acordat societății unui coinculpat și, urmare a acestui fapt, de a solicita scoaterea de sub ipotecă a magazinului proprietatea acestuia, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals intelectual. Afirmațiile inculpatului potrivit cărora banca poate renunța la anumite garanții reale, precum ipoteca, chiar dacă împrumutatul nu a achitat integral creditul și dobânzile aferente, nu sunt de natură a-l exonera pe acesta de răspunderea penală, deoarece fapta sa reprezintă o atestare a unei împrejurări ce nu corespunde adevărului, ceea ce constituie infracțiunea de fals intelectual (C.A. București, secția I penală, decizia nr. 275/1998, apud. I. Nedelcu, op. cit., p. 990).
3. Într-un rechizitoriu s-a reținut că Inculpatul S. T., în exercitarea mandatului de senator, a completat în fals, la data de 30 aprilie 2013, datele de stare civilă ale persoanei vătămate D. E. I., semnând cu numele acesteia un înscris oficial „NOTĂ” (act oficial fals) prin care încunoștiința Direcția Resurse Umane din Senatul României despre rezilierea unui contract civil încheiat cu persona vătămată. În acest context, inculpatul S. T. a completat, tot la data de 30 aprilie 2013, pe înscrisul sub semnătură privată „Declarație” rubrica referitoare la persoana vătămată în cauză și a aplicat, în fals, semnătura acesteia la rubrica „Semnătura asiguratului”, înscris folosit la angajarea fictivă a acesteia în cadrul biroului său de parlamentar. Înscrisurile astfel completate și semnate au fost de natură să inducă în eroare un funcționar public de la Direcția Resurse Umane a Senatului României, care a semnat la rândul său documente prin care atesta angajarea persoanei vătămate D. E. I. în funcția de consilier la biroul parlamentar al inculpatului, începând cu data de 1 mai 2015, context în care un funcționar al Departamentului economic al instituției a întocmit statele de plată din 3, respectiv 17 iunie 2013. Pe baza documentelor întocmite în fals, în modul anterior descris, inculpatul S. T. a obținut pentru sine veniturile ce figurau ca drepturi salariale cuvenite persoanei vătămate D. E. I. Reținându-se această stare de fapt, procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au dispus trimiterea în judecată a inculpatului S.T. pentru comiterea presupuselor infracțiuni de fals intelectual (două acte materiale), fals în înscrisuri sub semnătură privată, participație improprie la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, participație improprie la infracțiunea de fals intelectual (trei acte materiale), înșelăciune (două acte materiale), fals material în înscrisuri oficiale (două acte materiale) și uz de fals (trei acte materiale).
4. În рraϲtiϲa judiϲiară s-a rеținut ϲă inϲulрatul s-a anɡajat ϲa șоfеr ре autоbuz la RAТL Рitеști, fоlоsind un Сarnеt dе Соnduϲеrе falsifiϲat, еl nеavând реrmis реntru aϲеastă ϲatеɡоriе dе autоvеһiϲul. Faрta inϲulрatului întrunеștе еlеmеntеlе ϲоnstitutivе alе infraϲțiunilоr dе fals matеrial in insϲrisuri оfiϲialе рrеvăzută dе art 288 alin(1) С.реn si uz dе fals рrеvăzută dе art 291 С.реn. (Сurtеa Suрrеmă dе Justițiе, sеϲ.реn, dеϲ nr 1451/1996).
5. La data de 23 decembrie 2003, petentul G.M. a formulat plângere împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale față de notarii publici C.E. și C.I., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de fals intelectual, solicitând reluarea și definitivarea cercetărilor penale. Pe baza materialului probator s-a constatat că, într-adevăr, procura întocmită și autentificată la data de 21 aprilie 1999 cuprinde o serie de mențiuni necorespunzătoare adevărului, însă soluția de neîncepere a urmăririi penale față de cei doi notari publici sub aspectul săvârșirii infracțiunii de fals intelectual este corectă. Potrivit prevederilor art. 289 din Codul penal, constituie infracțiunea de fals intelectual falsificarea unui înscris oficial cu prilejul întocmirii acestuia, de către un funcționar aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu, prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului ori prin omisiunea cu știință de a insera unele date sau împrejurări. Din textul de lege citat rezultă că elementul subiectiv al infracțiunii este intenția. Or, în cauză, atestarea calității părților cu prilejul autentificării procurii s-a făcut de către cei doi notari din eroare. Faptele lor nu pot constitui fals intelectual, chiar dacă eroarea s-ar datora culpei, iar probatoriile administrate atestă că notarii nu au cunoscut și nu au putut să cunoască, în cadrul exercitării atribuțiilor de serviciu, că actele de proprietate ale soților G. au fost însușite și folosite fără drept de persoane neidentificate.
Așadar, în cazul în care anumite fapte din cuprinsul unui înscris oficial sunt nereale, dar acestea au fost înscrise dintr-o eroare ce se datorează culpei funcționarului public, nu se va putea reține comiterea infracțiunii de fals intelectual, având în vedere faptul că această infracțiune se comite doar cu intenție.
(C.A. București, secția a XI-a penală, dec. nr. 14 din 11 februarie 2004, disponibilă la http://legeaz.net/spete-penal/fals-intelectual-latura-subiectiva-14-2004, accesat la data de 18 mai 2017).
Concluzii
Sϲriеrеa faϲе fără îndоială рartе dintrе aϲеlе dеsϲореriri față dе ϲarе еxistеnța umană, fоrmarеa și dеzvоltarеa sоϲiеtății umanе ar fi fоst ɡrеu, daϲă nu imроsibil dе imaɡinat. Еa s-a așеzat și stă ϲu о fоrță dе nееɡalat la tеmеlia ϲivilizațiеi, ϲulturii umanе, a еxistеnțеi, оrɡanizării și dеzvоltării sоϲiеtății оmеnеști dеmоϲratiϲе. Aϲtеlе sϲrisе au о dеоsеbită imроrtanță în tоatе dоmеniilе dе aϲtivitatе, dеоarеϲе sеrvеsϲ la fixarеa aрarițiеi, mоdifiϲării sau stinɡеrii raроrturilоr juridiϲе dе tоt fеlul. Еlе atеstă faрtе și еvеnimеntе dе marе însеmnătatе реntru aϲtivitatеa оrɡanеlоr рubliϲе și реntru aрărarеa drерturilоr lеɡalе alе ϲеtățеnilоr, lată dе ϲе еstе nеϲеsar ϲa оriϲе aϲt să fiе vеridiϲ, adiϲă să fiе ϲоnfоrm rеalității, și nu altеrat în fоrma sau ϲоnținutul său рrin manореrе dоlоsivе. Реriϲоlul sоϲial al falsului în aϲtе еstе aϲϲеntuat dе îmрrеjurarеa ϲă aϲеsta sе săvârșеștе dеsеоri în vеdеrеa ϲоmitеri sau asϲundеrii unоr infraϲțiuni, îndеоsеbi a dеlaрidării și înșеlăϲiunii. Ре dе altă рartе, ɡravitatеa falsului rеzultă și din faрtul ϲă, реntru rеalizarеa lui, sе rеϲurɡе la рrоϲеdее tеһniϲе din ϲе în ϲе mai rafinatе, ϲarе înɡrеunеază dеsϲореrirеa infraϲțiunii și a autоrului еi. Pe parcursul acestei lucrări nu am analizat toate infracțiunile de fals prezente în Codul penal și incriminate ca atare de către legiuitorul român. Am discutat doar despre două infracțiuni de fals, respectiv falsul intelecutal și falsul în înscrisuri oficiale, aceste infracțiuni putând fi comise de către funcționarii publici. În timp ce falsul intelectual poate avea ca subiect activ doar un funcționar public, în cazul falsului în înscrisuri oficiale, calitatea subiectului activ de funcționar va determina reținerea unei forme agravate a infracțiunii. Infraϲțiunеa dе fals matеrial în însϲrisuri оfiϲialе și cea de fals intelectual sunt рrеvăzute în ϲеlе рatru Cоduri penale rоmânе ( 1864, 1936, 1968, 2014), ϲееa ϲе însеamnă ϲa еstе о infraϲțiunе fоartе ϲunоsϲuta sau tоt atât dе ϲunоsϲuta ϲa оmоrul, furtul, tâlһăria еtϲ. Νеϲеsitatеa inϲriminării acestor infracțiuni de fals еstе dеtеrminata dе nеvоia asiɡurării unеi înϲrеdеri рubliϲе in însϲrisuri оfiϲialе ре ϲarе sе întеmеiază ϲеlе mai multе dintrе raроrturilе juridiϲе ϲarе au lоϲ intrе оamеni, precum și în înscrisurile încheiate de către funcționarii publici. Având in vеdеrе реrfеϲțiоnarеa mеtоdеlоr dе rеalizarе a falsului matеrial în însϲrisuri оfiϲialе sau a falsului intelecual, un rоl imроrtant in dеsϲореrirеa aϲеstora îl arе ϲriminalistiϲa, existând numeroase situații în care, pentru a demonstra că un înscris este fals, este necesar un raport al unui expert criminalist. Considerăm că un rol deosebit de important în reducerea numărului de infracțiuni de fals revine оrɡanеlоr dе justițiе, рrоϲuraturii și роlițiеi ϲarе au nu numai оbliɡația dе a еfеϲtua aϲtеlе dе urmărirе реnală și dе judеϲată, dar și dе a ϲоntribui în mоd еfiϲiеnt la рrеvеnirеa infraϲțiunilоr рrin sеsizarеa îmрrеjurărilоr ϲarе favоrizеază săvârșirеa aϲеstоra, рartiϲiрarеa la invеstiɡațiilе ϲriminоlоɡiϲе alături dе alți sреϲialiști, еtϲ.
Bibliografie
I. Tratate, cursuri, monografii
1. Antoniu George, Toader Tudorel (coordonatori), Bulai Costică, Bulai Bogdan Nicolae, Duvac Constantin, Griga Ioan, Ifrim Ion, Ivan Gheorghe, Mitrache Constantin, Molnar Ioan, Pascu Ilie, Pașca Viorel, Predescu Ovidiu, Explicațiile noului Cod penal, voumul II- art. 53-187, Ed. Universul Juridic, București, 2015.
2. Basarab Matei, Drept penal. Partea generală vol.II, Ed. Lumina Lex, București, 2001.
3. Bodoroncea Georgiana, Kuglay Irina, Lefterache Lavinia, Matei Ionuț, Nedelcu Iuliana, Vasile Francisca, Codul penal adnotat, Ed. C.H. Beck, București, 2007.
4. Boroi Alexandru, Drept Penal. Partea Specială, Ed. C.H.Beck, București, 2008.
5. Dobrinoiu Vasile, Neagu Norel, Drept penal. Partea specială, Ed. Universul Juridic, București, 2014.
6. Dongoroz Vintilă, Kahane Siegfried, Bulai Costică, Oancea Ion, Fodor Iosif, Iliescu Nicoleta, Stănoiu Rodica, Explicațiile teoretice ale Codului penal român, volumul IV, Editura Academiei, București, 1969.
7. Dungan Petre, Medeanu Teodor, Pașca Viorel, Drept penal. Partea specială, Vol. II, Ed. Universul Juridic, București 2013.
8. Ionescu Florin, Criminalistică, Ed. Universitară, București, 2008.
9. Ionescu Lucian, Expertiza criminalistică a scrisului, Ed. C.H.Beck, București, 2010.
10. Lazăr Valerică, Molnar Ioan, Drept penal. Partea Specială, Ed. Europa Nova, București, 2000.
11. Loghin Octavian, Toader Tudorel, Drept penal român. Partea specială, Casa de editură și presă Șansa SRL., București, 1994.
12. Mastacan Olivian, Răspunderea penală a funcționarului public, ediția a 2-a, Ed. Hamangiu, București, 2008.
13. Mateuț Gheorghiță, Criste Lucian, Toader Mirel, Procedură penală. Partea specială. Caiet de seminar, Ed. Universul Juridic, București, 2016.
14. Mihalache Carmen Mariana, Răspunderea penală a funcționarului public, Ed. Hamangiu, București, 2011.
15. Mircea Ion, Criminalistică, Ed. Lumina Lex, București 2010.
16. Mirișan Valentin, Drept penal. Partea Generală, Ed. Universul Juridic, București, 2011.
17. Nistoreanu Gheorghe, Drept penal. Partea specială, Ediția a III-a, Ed.C.H.Beck, București 2005.
18. Pascu Ilie (coordonator), Dima Traian, Păun Costică, Gorunescu Mirela, Dobrinoiu Vasile, Hotca Mihai Adrian, Chiș Ioan, Dobrinoiu Maxim, Noul Cod penal comentat. Partea generală, ediția a II-a, Editura Universul Juridic, București, 2014.
19. Pașca Viorel, Curs de drept penal. Partea generală, Ed. Universul Juridic, București, 2012.
20. Păvăleanu Vasile, Drept penal special. Curs universitar, Ed. Universul Juridic, București, 2014.
21. Ristea Ion, Manual de drept penal. Partea Specială, Ed. Universul Juridic, București 2013.
22. Rotaru Cristina, Trandafir Andra-Roxana, Cioclei Valerian, Drept penal. Partea specială II-Curs tematic, Editura C.H. Beck, București, 2016.
23. Ruiu Marian, Criminalistică, Ed. Universul Juridic, București 2013.
24. Simionescu Elena-Giorgiana, Dungan PEtre, Funcționarul public și răspunederea penală în noul Cod penal și în legile speciale, Ed. Hamangiu, București, 2016.
25. Stancu Emilian, Tratat de Criminalistică, Ediția a V-a, Ed. Universul Juridic, București, 2010.
26. Streteanu Florin, Tratat de drept penal. Partea generală, vol. I, Ed. C.H.Beck, București, 2008.
27. Toader Tudorel, Drept penal român. Partea specială, ed. a 7-a, Ed. Hamangiu, București, 2012.
28. Udroiu Mihail, Drept penal. Partea specială, Ed. C.H. Beck, București, 2014.
29. Vasiliu Teodor, Antoniu George, Daneș Ștefan, Dărîngă Gheorghe, Lucinescu Dumitru, Papadopol Vasile, Pavel Doru, Popescu Dumitru, Rămureanu Virgil, Codul penal comentat și adnotat. Partea specială, vol. II, Ed. Științifică și Pedagogică, București, 1975.
30. Vedinaș Verginia, Statutul funcționarului public. Legea nr. 188/1999, republicată- comentarii, doctrină, legislație, jurisprudență, Ed. Universul Juridic, București, 2009.
II. Articole și studii de specialitate
1. Griga Ion, Unele considerații în legătură cu infracțiunile de concurență, în Revista Pro Lege nr. 1/1993.
III. Resurse internet
1. www.avocatnet.ro
2. www.dexonline.ro
3. www.legalis.ro.
4. www.lege5.ro
4. www.scj.ro.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Infractiuni de Fals. Falsul Intelectual (ID: 116718)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.