Influentaeducative ale Televizorului Asupra Scolarului din Ciclul Primar

=== e1298a36886968ea84f84c8562ddf982ae44c308_452866_1 ===

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI-

SPECIALIZARE-PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR

-MASS-MEDIA ESTE O ARMĂ DE DISTRUGERE ÎN MASĂ CU DOUĂ TĂIȘURI NEMILOASE-

INFLUENTE EDUCATIVE ALE TELEVIZORULUI ASUPRA SCOLARULUI DIN CICLUL PRIMAR

SUGESTII METODOLOGICE ȘI ANALITICE -COMPENDIU

BUCUREȘTI 2017

CUVANT ÎNAINTE

Asaltul mediatic la care suntem supuși tot mai frecvent din partea mass-mediei, ne face să credem că, generațiile ce urmează a veni la cârma umanității vor robotiza de la senzualitate până la sentimentalism sau chiar raționalism, tot ce le va ieși în cale. Exacerbarea influenței media în viața elevilor, va constitui fără doar și poate rampa de lansare pentru un haos educațional dar și rampa pentru instalarea unui “haos primordial” în rândul elevilor și a dascălilor, care se vor trezi nevoiți să ia măsuri severe pentru a stopa proliferarea răului mediatic cu toate conotațiile sale.

Mass-media este un mijloc de dominare a maselor, un mijloc de exercitare abuzivă a demagogiei manipulatorii. Fără a avea o continuitate prin mesajul subliminal introdus în diversele programe pe canale autohtone sau europene, mesajul propagat cu mijloace deosebit de rapide dezvoltă un apetit de alienare totală, încă de la cele mai fragede vârste preșcolare. Se pare că, cei mai afectați de proliferarea acestui fenomen negativist și acaparator sunt conducătorii trusturilor de presă, care nu au linii directoare în privința decelării motivaționale pentru care se derulează anumite tipuri de programe sau emisiuni la anumite ore, fără a ține cont de criteriile de sex sau vârstă ceea ce, în ultimă instanță, se traduce printr-o demagogie și anarhie informațională.

Din păcate educabilul, adică elevul de la vârsta cea mai fragedă este bombardat cu ceea ce este mai nociv pentru el. Copii riscă să devină niște mașinării, care în afara mass-mediei sunt asediați și de tablete, iphone-uri sau alte mijloace tehnologice de distrugere a naturalității vârstelor școlare dar și a dezvoltării temperamentale, influențată de un model nociv etalat obsesiv pe micile ecrane.

Pentru a nu fi acaparați cu totul de tăvălugul informatic al mass-mediei trebuie să luam atitudine și să inoculăm educabililor că ei sunt cei care, în ultimă instanță, pot propune, pot demara proiecte, pot redesena mesajele subliminale etalate de mai toate televiziunile. Pentru realizarea acestui deziderat, va fi nevoie de conjugarea tuturor forțelor dar și de mobilizarea factorilor de decizie existenți în societatea actuală.

Nu în ultimul, rând Ministerul Educației ar trebui să se implice într-un viitor apropiat în elaborarea de programe online pe care să le difuzeze toate canalele de televiziune sau radio autohtone cu participarea elitiștilor din învățământ, pentru limpezirea programelor educaționale ce trebuie copiate.

CUPRINS

Introducere

I. Fundamentarea teoretica metodologică
Capitolul I.
Televiziunea – componenta culturala dominantă a societătii virtuale.
11. ce este televiziunea si care sunt componentele ei ?
1.2.scurt istoric al aparitiei si dezvoltarii ei si momentul de varf al acestei evolutii din zilele noastre.
1.3. rolurile fundamentale ale televiziunii.
1.4. extinderea influentelor ei de a lungul timpului.

Capitolul II
Scoala si televizorul
2.1. televizorul componentă a vietii cotidiene a copilului.
2.2. televizorul coparticipant la educatia copiilor.
2.3. rolurile pozitive ale televizorului asupra copiilor.

Capitolul III
Prin ce si când pot apărea si influentele negative ale televizorului asupra copiilor.
3.1. prin difuzarea la ore nepotrivite pentru copii a unor emisiuni care pot avea influente negative pentru educatia copiilor.
3.2. exagerari cantitative chiar in programele pe care copiii le difuzează pe intervalul unei zile.
3.3. inceputul prea timpuriu al vizionarii programelor tv
3.4.utilizarea televizorului si dependenta.

Capitolul IV
Posibilitati ca scoala sa aiba un partener cu disponibilitate exceptionala cum sunt cele ale televiziunilor.
4.1. de reanalizat experienta televiziunii scolare si de valorizat ceva pozitiv.
4.2. de propus dezvoltarea de catre Ministerul Educatiei a unei televiziunii proprii care sa revina direct scolii.

PARTEA a II a
Cercetarea personala

Capitolul V . Obiective, ipoteze, metodologie
Sarcina: de a investiga si a contribui la dezvoltarea unei atitudini corecte fata de relatia copiilor cu televiziunea.

Obiective: acele conditii ca sa o transforme in autentic factor de dezvoltare.
5.1. A cunoaste preferintele si interesele elevilor.
5.2. A investiga ce emisiuni urmaresc foarte mult si cat timp acorda
5.3. A afla daca dispun de ajutorul parintilor sau invatatoarei.
5.4.De a afla atitudinea cadrelor didactice fata de folosirea televizorului pentru educatie.
5.5.De a cunoaste opinia parintilor personalizata de sprijin si atunci copiii vor avea rezultate din ce in ce mai bune.

Metodologie:
-Chestionar aplicat elevilor de clasa a III- a si a IV-a
-Convorbiri cu cei de clasa I si a II- a
-Desene cu ce le-a placut cel cel mai mult dintr-o emisiune
-Convorbiri sau chestionar cu ce au investigat

REZUMAT FINAL ÎN ENGLEZĂ A PRINCIPALELOR CONCEPTE-…….MAXIMUM 4 PAGINI

NOUA VIZIUNE CURRICULARĂ-MASS-MEDIA

MINISTERUL Educației și Cercetării a propus de ceva timp anexarea la Curricumul Național a componentei Media O educație de Calitate.

Această componentă a Curricumului a derivat din necesitatea particularizării educației prin intermediul mass-media naționale sau internaționale fiind inclusă în Programul Național intitulat sugestiv EDUCAȚIE PENTRU CETĂȚENIE DEMOCRATICĂ.

Curricumul-ul MEDIA O EDUCAȚIE PENTRU CALITATE este parte integrantă a curricumul-ui la decizia școlii și este component vie a două arii curriculare:

A-Aria curriculară Limbă și Comunicare

B-Aria curriculară Om și Societate

Din pricina stilului de viață alert și a influențelor distructive ale televiziunii asupra întregii dezvoltări a copilului și a educației sale generale dar mai ales datorită modelelor nehative și kitsch-urilor care se promovează pe toate ecranele este necesară o autoimpunere a unor deziderate ale educatorului, care trebuie să pretindă eliminarea acestor neajunsuri prin monitorizarea fenomenului excesiv mass-media din cauza următoarelor motive:

1-Diminuarea atenției și a memoriei afective în detrimentul accelerării dorințelor premature de a copia modele degradante

2-Distrugerea adevăratelor valori imuabile, prin focalizarea pe o antieirahizare a valorilor

3-Anihilarea adevăratelor valori democratice naționale și ancorarea în valorile distructive occidentaliste.

4-Exacerbarea egocentrsimului timpuriu încă de la fazele preșcolare(3-5 ani) prin refuzarea comunicării și a altruismului benefic în relația cu semenii

5-Generarea de anti-valori în dauna promovării valorilor reale dobândite de generații în ciuda contextului macro-economic sau politic și social.

6-depersonalizarea timpurie a modelelor autohtone de modelat în etapele vârstei preșcolare

COMPETENȚE ALE PROGRAMULUI EDUCAȚIA PENTRU CETĂȚENIE DEMOCRATICĂ.TRĂSĂTURI CURRICULARE

SUGESTII METODOLOGICE ÎN PROCESUL DE PREDARE -ÎNVĂTARE

Procesul de învățare predare în cazul acestui curriculum, va pune accentul pe sedimentare si operationalizare a elementelor educaționale sau a conceptelor cheie mai ales că, ele trebuiesc pliate și subordonate tuturor necesităților imediate, care converg spre definitivarea procesului real de învățare.

Educatorul va trebui să aleagă metodele activ-paticipative moderne precum:

1-BRAINSTORMINGUL

2-JURNALUL CU DUBLĂ INTRARE

-DIAGRAMA VENN

4-METODA CADRANELOR

5-DIAMANTUL

6-TURUL GALERIEI

7-SPUNE CE GÂNDEȘTI

8-POVESTEA FOTOGRAFICĂ

9-DILEMA

10-JOCUL TEATRAL

11-FOTOCOLAJUL

Aceste metode moderne, enumerate mai sus par a fi de departe doar câteva, din cele ce se potrivesc conceptului educational de mass-media.Ele sunt cele mai indicate și pentru că,dezvoltă aptitudinile reale ale educabililor fără a impune o liniaritate demodată a metodelor,ce impuneau dirijarea procesului educational strict de către profesor.

PROCEDEE DE EVALUARE A ACTIVITĂȚII

Pentru eficientizarea și optimizarea pragmatică a metodelor expuse mai sus se vor folosi toate tipurile de activități :activitate pe perechi, activitate pe grupuri, activitate frontală.Procesul de evaluare este unul deosebit de complex și se manifestă unanim în mai multe forme, ceea ce denotă o similitudine perfectă și transversală.

Cele mai cunoscute metode de evaluare sunt:problematizarea, portofoliul, proiectul, stirea, ziarul, newsletter, filmul, spotul, reclama etc.

PROCESUL DE EVALUARE trebuie să se focalizeze pe mai multe straturi de competențe și să reliefeze :

1-capacitatea de decodare a limbajului mass-media

2-capacitatea de structurare a informațiilor

3-capacitățile de utilizare a informațiilor

4-capacitățile de sedimentare a simbolurilor prin decodificare

Procesul de evaluare trebuie să fie de mai lungă durată și să transfigureze metodic toate nivelurile de percepere a mesajului negativ sau pozitiv. Deasemenea, procesul de evaluare trebuie să reflecte nevoia de informare a educabilului, nevoia de transparență decizională asupra influențelor negative.Evaluarea informației de către educator va trebui realizată după mai multe criterii obiective ca: transparența, veridicitatea, verosimilitatea, obiectivitatea, comprehensiunea,verticalitatea.

Deasemenea, elevul alături de cadrul didactic își vor conjuga eforturile pentru a găsi soluțiile cele mai optime de revizuire a activităților informatice dăunătoare, activități care trebuie înlocuite cu altele, care să pozitivizeze și să optimizeze calitatea actului creator și a actului stimulator.

Elevul alături de cadrul didactic, va trebuie să constientizeze nevoia de transmitere a informației atât cantitativ cât și calitativ căci în caz contrar lucrurile pot degenera, iar efectul televizunii și a mass-media asupra lor este unul dezastruos.De aceea educabilul și educatorul trebuie să aleagă modalitățile de alegere a informațiilor cu adevărat valoroase, de care depinde perfecționarea și motivaționarea ulterioară.

În Atari condiții televiziunea trebuie să se autodefineascî mai ales la nivel national și să accepte implicarea tuturor factorilor de decizie educaționali în segmentarea și stratificarea tuturor metodelor de aplicare a procesului congnitiv și motivational.

SCENARII DIDACTICE REPREZENTATIVE PENTRU CICLU PRIMAR

STUDIU DE CAZ CU METODE APLICABILE

Metoda proiectului reporter spontan

-se vor forma grupe omogene de fete și elevi care vor adduce de acasă câte o tablet cu calități tehnice de înregistrare audio sau video.

Un grup va lua poziția spontană a reporterului care a asistat la in eveniment destul de interesant petrecut în curtea școlii

Cele două grupe formate vor avea trasate drept sarcini următoarele lucrurii:

A-se vor realiza povești audio cu referire la evenimente ieșite din comun petrecute în curtea școlii sau la un test la educație fizică. Odată înregistrate audio sau video, poveștile pe un flip chart se vor desena în alb-negru cauzele producerii evenimentului filmat.

B-se vor realiza clipuri video cu martorii la evenimentul special, iar fetele vor realiza un mini-dicționar cu verbele , adjectivele sau substantivele ce caracterizează fiecare personaj implicat în evenimentul special produs.

Această metodă se va aplica cu predilecție la elevii claselor a III-a și a IV-a.

METODA JURNALULUI CU INTRARE DUBLĂ

Elevii vor primi câte in minijurnal după care li se vor poiecta pe in perete mare câteva imagini representative din câteva desene animate pentru copii.

După vizionarea acestor desene animate fiecare din elevi va avea de facut in rezumat în imagini. În dreptul fiecărei imagini vor trasa zodiac în care cred că se poate înscrie personajul de desen animat respective.

De pildă, Rățoiul Donald va fi încadrat în zodiac Săgetător. Un coleg sau o colegă va scrie aleatoriu în jurnal începând de la sfârșit care ar fi defectele personajului de desen animat și totodată va cere colegului, să scrie în jurnalul său ce calități ar fi dorit să posede în plus, personajul de desen animat proiectat.

La sfârșitul confruntării celor două jurnale se vor da sfaturi de un arbitru , adică de un elev neutru care ar dori să precizeze cu ce nu este de acord în privința celor notate de colegii săi. Jurnalele vor fi schimbate apoi între ei și se va face o trecere în revistă a tuturor defectelor sau a calităților personajelor la nivel de zodiac.

Avantajele metodei sunt acelea că, sporesc creativitatea și motivația interioară a educabilului indiferent de segmentul de vârstă, la care se raportează, căci metodele pot fi adjustate sau simplificate indiferent de complexitatea metodei în sine.

TELEVIZIUNEA ȘI ROLUL EI” DISTRUCTIV-EDUCATIV”

EDUCABILUL NU ESTE O EMISIUNE DE RATING

CI UN PIONER AL DISCERNAMÎNTULUI

TELEVIZiUNEA -componentă culturală dominantă a societății virtuale

Ce este televiziunea?

Televiziunea, a fost definită de marea majoritate a specialiștilor drept, un ansamblu de tehnici, metode și principii prin liantul cărora se efectuează transmisia electrică pe un canal de comunicare a imaginilor vizuale sau audio.

Prin extrapolare televizorul este o modalitate de a se delecta prin tehnici special a peste 2,3 miliarde de oameni în prezent. Televiziunea cât și fiul ei televizorul au două funcții principale indisolubil legate de emiterea unui simbolism subliminal, în subconștientul educabilului sau a omului comun. De foarte multe ori în ultimul timp s-a acreditat idea că, televiziunea este o armă iar jurnaliștii ar reprezenta a doua putere în stat. Însă, în realitatea imediată televiziunea este un mijloc de manipulare a maselor acolo unde există directive pe o anumită linie, care, politizează estetismul funcțiilor reale ale ei.

Funcțiile sunt:

1-Recepționarea informațiilor electrice codificate care sunt selectate, amplificate și applicate cu ajutorul telecomenzii.

2-Transformarea semnalelor electrice după ce au fost alese și modulate synergic pentru a avea in efect benefic asupra minții și auzului telespectatorului.

3-Identificarea semnalelor care pot crea stări subliminale negative lucru destul de contestat de patronatele mass-media.

TELEVIZIUNEA a mai fost definită și modalitate economică de propagarea simbolismului mediatic financiar. Din punct de vedere economic, televiziunea este o filieră sedimentată în jurul a două piețe de rating și profit financiar.

A.PIAȚA PRIMARĂ-este locul generic care, reglementează și legiferează trocul dintre consumatori și dintre difuzorii de emisiuni sau linii mass-media.

B. PIAȚA SECUNDARĂ-reunește difuzorii și programatorii de emisiuni sau grille de programe recente.

II.COMPONENTELE TELEVIZIUNII

TELEVIZIUNEA se structurează pe mai multe componente organice care contribuie la buna funcționare a tuturor celorlalte funcții auxiliare.

MCR-Denumit simbolic și Master Control Room sau Regia de emisie ea este principal component a televiziunii moderne , spațiul unde se conservă emisiunile finalizate și de unde, deasemenea, se elaborează restul

STUDIOUL GENERIC-este o componentă reală a televiziunii deoarece în interiorul acestuia se pregătesc dinainte toate emisiunile și rceuzita prezentatorilor

STUDIOUL DE EMISIE- este o componentă reală a televiziunii și comasează toți factorii de care depinde buna realizarea grilelor de program și a emisiunilor.

ISTORIC AL APARIȚIEI ȘI FUNCȚII MODELATOARE

A.DESCOPERIRI EPOCALE datate 1897

-germanul K.F.Braun descoperă tubul cu rază catodică având tubul fluorescent

-1904 J. Fleming a inventat tubul cu doi electrozi

-1906 Lee de Floring adaugă o grilă tubului lui Fleming făcându-l să amplifice semnalele electrice.

1908-se brevetează reflexia magnetică de scoțianul Swinton.

-1923 au început experimentele cu televiziunea mecanică

Geneza germano-scoțiană-1926

.De germanul Paul Nipkow și de scoțianul John Baird se leagă nașterea televizorului și implicit a televiziunii prin emisie spontană dirijată. Dacă Nipkow a inventat o mașinărie formidabilă numită televizor electromecanic, scoțianul Baird a revoluționat transmisia la distanță prin intermediul unui semnal TV transmis cu celeritate și cu exactitate la 705 km distanță. Incredibila emisie s-a desfășurat între linia telefonică dintre Londra și Glasgow fiind o reușită totală.

D-PRIMA TELEVIZIUNE PARTICULARĂ SCOȚIANĂ-1926

După această inaugurare uluitoare, s-a născut un concept extraordinar demarat de compania Baird Televison Development Company Ltd.

Baird Televison Development a fost prima companie de televiziune privată care a transmis emisiuni televizate transatlantice pe ruta Londra- New York și totodată primul program de televiziune pentru BBC. Următorii care au început să fabrice televizoare în serie au fost americanii în anul 1928, francezii în 1929 urmați de ruși în anul 1934.

E.TRANSMISIUNI ÎN PERIOADA INTERBELICĂ

1942-1944-Acest interval este considerat cel mai prolific pentru nașterea televiziunii germane care a dat o replică târzie dar foarte consistentă consorțiului consacrat de scoțieni. Germanii dispunea de tehnică destul de avansată și transmiteau direct din Turnul Eiffel în timp ce americani se luau la trântă cu germanii și cu britanicii realizând în premieră mondială prima transmisiune cu rachete balistice ghidate prin Tv si transmise de-a lungul Oceanului Pacific.

F.APARIȚIA TELEVIZUNII COLOR

Comisia federală de Comunicații a adoptat Național Televison Sistem Comitte la 17 decembrie 1953 iar din 22 ianuarie 1954 sistemul NTSC a intrat în grafic emițând pentru prima oară emisiuni color pentru public.

Ca o concluzie televiziunea pare a fi cea mai paradoxală invenție a omenirii deoarece are o predispoziție de a anula la nivel individual dar și colectiv puterea de a sintetiza pe căi naturale un adevăr sau o situație anume prin manipulare sau nuanțare de politică națională sau europeană.

ROLUL TELEVIZUNII .INFLUENTE CONSTRUCTIVE SAU DISTRUCTIVE

Principalele roluri ale televiziunii clasice sau moderne sunt:

ROLUL DE INFORMARE

ROLUL DE MANIPULARE

ROLUL DE EDUCARE

ROLUL DE EMANICPARE

A.ROLUL DE INFORMARE

Încă de la nașterea sa televiziunea s-a autodefinit drept promotoarea și transmițătoarea informațiilor de maximă urgență și folos către un public mai larg, către o audiență complexă de la toate nivelurile de vârstă. În realitate televiziunea ne oferă, informații reale din toate domeniile de activitate: artă, medicină, știință, sport, politică etc. Ne oferă deasemenea puterea de a discerne mentalitățile altor culturi sau popoare.

B.ROLUL DE MANIPULARE

Din păcate televiziune a devenit un catalizator al energiilor politice demagogice care au o influență distructivă asupra segmentului de vârstă afla la nivelul de cimentare a informațiilor reale și de preluare a lor ca adevăr statuat.

Există trusturi de presă care pentru a-și spori ratingul fac exces de zel și promovează emisiuni nuanțate și proliferează ura sau discriminarea ceea ce nu poate decât să se constituie în factor frenator sau dereglant asupra percepției educabilului neavizat asupra fenomenului real sau a scopului ambiguu definit.

Manipularea poate fi:

1-individuală

2-colectiv-națională

3-coercitiv

C.ROLUL DE EMANCIPARE

Rolul de emancipare est unul din cele mai eficiente pe care le pune în operă televiziunea. De pildă, la emisiunile destinate publicului preșcolar se promovează valorile imuabile față de mamă sau față de istoria patriei. Aceste emisiuni devin factorii principali de emancipare a motivației și a personalității . Copii vor dori să devină copia fidelă a unei vedete de film sau de muzică sau a unui scriitor atât timp cât aceste prototipuri vehiculate vor avea afinitate reală cu așteptările lor interioare.

INFLUENȚELE TELEVIZUNII ASUPRA MINȚII UMANE

A.Printre principalele efecte distructive ale televiziunii asupra omului amintim distrugerea și pasivizarea tuturor emisferelor cerebrale. Televizorul și nu în ultimul rând televiziunea exercită o dominație absurdă asupra individului uman căci din câte bine se știe, dezvoltarea prematură prin educare informațională va conduce de regulă la efecte distructive.

B. Un alt efect al televiziunii asupra dezvoltării individului și a individualității este instalarea hiperairascibilității, a hiperactivității și respectiv a insomniei cronice.

C.Un alt factor negativ al televiziunii este incapacitatea de dezvoltare a emisferei cerebrale stângi datorată excesului de atenție afectivă ce gravitează în jurul emisiunilor

D. Vizionarea necontrolată activează paleocortexul ceea ce în ultimă instanță prin slăbirea comunicării intercorticale la educabilul de fragedă vârstă se instaurează scade nivelul de inteligență și performanțe intelectuale .

E.Efectul Hipnotic-televiziunea dar și televizorul exercită un efect hipnotic față de educabil pe care îl anihilează la nivel cerebral prin inducerea undelor Alfa, unde deosebit de periculoase care se manifestă prin dereglării psiho-motorii.

Exemplele pot continua însă un singur lucru este demn de semnalat. Acela că televiziunea are și valențe creator-modelatorii pentru că ea poate deveni rampa de lansare a viitoarelor talente prin emisiuni ce promovează dar care mai ales recompensează pe educabil.

Funcțiile principale ale televiziunii asupra elevilor ar trebui să țină cont de următorii factori :

1-factorul ereditar

2-factorul cultural

3-factorul temperamental

4-factorul istoric

5-factorul politic

6-factorul economic

7-factorul psihologic

8-factorul motivațional

9-factorul coercitiv

Concluzii

Înainte de a începe drumul sinuos al redactării corpusului rezervat influentei exacte a televiziunii asupra elevilor indiferent de ciclu în care se află repartizați vom încerca să trasăm principalele scopuri și obiective urmărite prin elaborarea acestei primei părți a unei lucrări destul de sinuoase .

Scopurile principale urmărite sunt:

Acceptarea vizunii noului Curriculum

Diferențierea educație-noneducație la nivel mass-media

Sedimentarea principalelor metode de lucru cu elevii din ciclul primar

Dezvoltarea aptitudinilor individuale prin televiziune

De regulă educabilul aflat la vârsta primară are nevoie de modele imediate și de spontanietatea aprecierii. Din aceste rațiuni credem că activitatea lor trebuie centrată pe activități frontale sau de grup.

Evaluarea procesului evolutiv trebuie făcută neapărat de cadre didactice specializate și care cunosc foarte bine curriculumul jurnalistic și metodele de corectare a deficiențelor care pot apărea la acest nivel de înțelegere.

Din aceste motive cadrele didactice trebuie să urmărească obiective foarte bine trasate pentru realizarea efectului maxim pentru a:

Obține rezultate egale cu efortul depus la catedră

Anulare a diferențelor ereditare

Realizare a scopului educativ formal sau nonformal

Reeducare a motivației prin notarea ritmică

Eficientizarea metodelor clasice prin contopire cu cele moderne

La sfârșitul fiecărui obiectiv cadru sau de referință atins trebuie elaborată o modalitate de testare inedită și ritmică, fiindcă altfel se va ajunge la blocaje de motivaționare.

ȘCOALA ȘI TELEVIZORUL

ARGUMENT ȘI OBIECTIVE PROPUSE

Acest al doilea capitol va include o tematică mai spinoasă, prin prisma faptului că, paradigma Școală-televizor este pe undeva o antinomie, o contradictio în aidecto.

Modernitatea Curricumul-ui actual centrat pe obiectivele de referință sau cele cadru pare a ne face mai dornici în aplicarea segmentelor generale ale Curricumul-ui la Decizia Școlii. Și cum în momentul de față la nivel primar sau gimnazial nu există o directivă clara a Inspectoratelor Școlare, nevoia de a asimila latura pur explicativă și educativă a mass-media trebuie valorificată și inclusă în Ariile Curriculare Limbă și Comunicare măcar ca și titlu de Opțional cu aplicabilitate de măcar o oră pe săptămână și de ce nu la ciclul liceal câte două sau trei ore . Afinitatea unor educabili către jurnalism sau media TV trebuie exploatată cu obiectivitate iar interdisciplinaritatea trebuie să fie cuvântul-cheie în motivarea și aplicarea obiectivelor propuse, prin intermediul scenariilor didactice clasice sau moderne.

Obiectivele pe care elevul indiferent de nivelul de educație propus trebuie să le atingă sunt:

a-să cunoască elementele definitorii ale mass-media

b-să conștientizeze rolul școlii în viața particulară și individuală

c- să asimileze doar elementele pozitive ale televiziunii și a media în general

d-să emită judecăți de valoare

e-să se autoevalueze cu obiectivitate

f-să recunoască funcțiile educative și non-educative

g-să elaboreze proiecte și să participe la activități extrașcolare și extracurriculare.

CAPITOLUL II

2.1 TELEVIZORUL-element al vieții cotidiene al copilului

Vom începe abordarea cu un studiu realizat pe o marjă de 40 de copii cu vârste cuprinse între 3-6 ani din care reiese că televizorul și în speță televiziunea au efecte devastatoare asupra psihicului copiilor fiindcă le distruge apetența spre jocurile didactice firești ale copilări

Cele mai nocive efecte ale televizorului asupra copiilor sunt:

1-predispoziția spre sedentarism intelectual și fizic și spre obezitate

2.predispoziția spre o inadaptabilitate psihică și emoțională alături de ceilalți copii din grupele de preșcolari de la creșă, la grădiniță și până la ciclul primar.

3-predispoziția elevilor și a preșcolarilor la comportamente agresive sau la lipsa de motivație a învățării

4-afectarea gravă a dimensiunii sociale ulterioare a elevului

5-diminuarea vizibilă a performanțelor școlare ale educabilului

6-promovarea și încetățenirea unui stil de viață nesănătos

Ne vom opri în continuare asupra a două din efectele nocive pe care le exercită televiziunea asupra dezvoltării preșcolarului cu precizarea suplimentară că, televiziunea și televizorul ca elemente ale Noului Curriculum Media au și sectoare de dezvoltare pozitivă dar ele trebuie eșalonate după o foarte atentă stratificare și prin intermediul fișelor de evaluare individuală la nivelul ciclului primar sau preșcolar. Aceste fișe sunt absolut necesare pentru portofoliul profesorului îndrumător și din cauză că, odată alcătuit profilul educațional și psihologic al fiecărui elev sau a colectivității să se poată emită măsuri reglatorii pe nivele de vârstă sau de moștenire genetică.

CAPITOLUL II-

Consiliul Executiv declară voința sa de a încuraja libera circulație a informației, de a promova cea mai largă și echilibrată difuzare a informației, fără nici o îngrădire a libertății de expresie, de a dezvolta mijloace capabile să amplifice capacitatea de comunicare în țările în curs de dezvoltare pentru a crește participarea lor la procesul de comunicare și, în sfârșit, de a favoriza cunoașterea și înțelegerea mutuală a națiunilor, acordând sprijinul său mijloacelor de informare în masă”.

A.TELEVIZORUL-componentă a vieții cotidiene a elevului

Televizorul pare a câștiga tot mai multe teritorii și nu este exclus chiar și prin prisma Noului Curriculum să ia locul cadrului didactic căci, în ultimă instanță se pare că rolul său modelator converge sper această realitate.

TELEVIZORUL-CA ȘI COMPONENTĂ DE SINE QUA NON a procesului educativ poate deveni hotărâtor în finalitatea mesajului noilor obiectibe operaționale sau celor de cadru aflate la Decizia Școlii.

Paradigma ELEV-TELEVIZOR-TELEVIZIUNE -EDUCAȚIE pare a deveni o realitate și are următoarele funcții:

a-funcția de reglare a neajunsurilor curriculare prin extracurricularitatea emsiunilor educative de profil

b-funcția motivațională imediată

c-funcția de emulație fără notare ritmică sau testare

EXERCIȚIU

Cu ajutorul metodei sondajului de opinie elevii se vor chestiona reciproc pentru a afla care sunt aspectele pozitive sau negative ale televizorului în viața de zi cu zi

SONDAJ DE OPINIE-EMISIUNI DE SUCCES PENTRU ELEVI

1.Dintre emisiunile voastre preferate care vi se pare cea mai educativă?

a-să învățăm limba engleză?

b-muzica de la a la z?

c-filme de animație românesți?

2.De ce filmele de animație românești vă atrag mai mult?

a-învătăm limba literară corectă?

b- găsim modele de personaje care ne seamănă?

c- limpezim gramatica și expresiile populare?

3.În timpul liber preferați următoarele canale tv:

a-disney junior

b-minimax

c-cartoonnetwork

d-cinemax

4.Ce vă atrage la vedetele voastre preferate?

a-vestimentația

b-tunsoarea

 REȚINEȚI

Textul jurnalistic este rezultatul activității de colectare, de selecție, de ierarhizare și de condensare a informației. Textul jurnalistic nu oferă informația brută, ea este în prealabil tratată de jurnalist, în așa fel încât să răspundă așteptărilor publicului. Albert Kientz oferă un model general de tratare a informației în presa tipărită, utilizând drept criterii de analiză a filtrării informației: 1. originalitatea mesajului – are la bază evenimente care conțin informații noi (de actualitate), neașteptate, neobișnuite, care trimit la schimbări în raport cu o tradiție statuată convențional sau care modifică percepția comună a realității. 2. gradul de inteligibilitate a mesajului – textul va fi redactat într-un limbaj accesibil publicului căruia se adresează; utilizează cuvintecheie, explicații, repetiții; 3. gradul de implicare a publicului – determină alegerea genului publicistic și a spațiului acordat informației de canalul mediatic;

PROIECT DIDACTIC-MEDIA ȘI VISUL COPLIĂRIEI

DATA-

CLASA-A III-A

ARRIA CURRICULARA-LIMBA SI COMUNICARE

PROFESOR-

TEMA-MASS -MEDIA ÎNTRE MIT ȘI PROVOCARE

LA SFÂRȘITUL OREI ELEVII VOR PUTEA SĂ:

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ

-să diferențieze între media și școală

-să acceseze diferite surse de informație

OBIECTIVE OPERAȚIONALE:

-să definească mass-media

-să spună rolul televizorului în viața lor

-să clasifice mijloacele media

-să cunoască tipurile de emsiuni și de televiziuni

-să recunoască avantajele și dezavantajele utilizării televizorului

Influența pozitivă prin:

a-informare

-învățare

c-motivaționare

Influență negativă prin:

a-modele negative obsesive

b-obezitate

c-minciună

d-promovează lipsa de respect față de familie

e-duce la afecțiuni ale creierului

SCENARIU DIDACTIC:

A.MOMENT ORGANIZATORIC -2 MIN

-saluta pune absenții

Elevii se pregătesc de o lecție inedita

Pregătesc materialele cerute

B.CAPTAREA ATENȚIEI-5MIN

Profesorul intreaba daca televizorul sau calculatorul sau tableta fac parte din arsenalul preferat de ei

Elevii raspund pe fise -majoritatea au asa ceva in casa

Activitatea frontala cu cea de grup

C.ANUNTAREA TEMEI

-profesorul anunța titlul lecției si îl scrie pe tabla

Elevii notează in caiete

D.DIRIJAREA INVĂȚĂRII

-învățătorul scrie pe tabla o întrebare

DE UNDE VINE TERMENUL DE TELEVIZIUNE?

Elevii răspund formând grupuri

Apoi se spune originea mass-mediei

Cuvânt englezesc care desemnează ansamblul mijloacelor si tehnicilor care duc la informarea noastră

Profesorul enumeră apoi mijloacele de informare în masă

-mijloace scrise-ziarul, revistele,

-mijloace audio-vizuale-televizorul, calculatorul

Elevii notează pe caiete

Mijloace moderne

ELEVII LE INDICA: televizorul, computerul, tableta,

Activități pe grupe sau frontale

Elevii vor identifica funcțiile media:

De informare

De sistematizare

De educare

De captare

ASIGURAREA FEED-BACKULUI se va realiza prin fise de lucru

Profesorul va adapta doua fise de lucru

TEMA PENTRU ACASA

ELEVII POT ALEGE INTRE:

Fă o emisiune cu si despre parintii tai

Realizeza un interviu cu un gandac

Pune intrebări soc domnului invatat

CAPITOLUL IV.Prin ce pot apărea efectele negative ale televizorului în viața elevului

Televizorul îți pune tot mai des amprenta asupra educabilului indiferent de vârsta pe care acesta o are . În atari condiții de vitregie, cadrul didactic va preîntâmpina dificultăți reale în a pune în operă obiectivele cadru, generale sau de referentă la clasa . De aceea cadrul didactic ca trebui să formeze grupe distincte de performanță după întocmirea fișelor de aptitudini individuale și după o reglare a tuturor deficiențelor de la toate nivelele de vârstă.

Vizionarea filmelor de animație, a cântecelor aluzive, a filmelor nu ajută cu nimic la dezvoltarea intelectuală a primilor ani din viața copilului.

Educabilii din această categorie dar și cei din ciclul primar vor fi expuși la:

1-probleme cronice de atenție și concentrare

2-probleme dese de memorie

3-anxietate frecventă asociată cu disfuncții organice

4-temeri și frici nejustificate și lipsa motivației educaționale la clasă sau în efectuarea temelor cu profil mass-media

5-blocaje frecvente la nivelul gândirii logice

6-blocaje afectiv-volitive

7deprinderi periculoase

PROMOVAREA UNUI STIL DE VIAȚĂ NESĂNĂTOS

Televiziunea mai are un minus destul de puternic deoarece nu poate sintetiza și sertariza procesele ascendente absolut necesare promovării valorilor naționale cu reticență asupra nonvalorilor universale.

TELEVIZIUNEA produce cu obstinație o funcție de demolare a obiectivelor operaționale sau a celor de referință. Această funcție constă în promovarea reclamelor cu substrat subliminal cum ar fi: reclamele la elemente de vestimentație cu tentă erotizantă, reclamele la băuturi carbogazoase dăunătoare sănătății, reclamele la cosmetice prea rapid asimilate vârstei mai ales la fetițe, reclame voalate, reclame la fast-fooduri sau la dispozitive electronice sau electrice ceea ce creează un stil de viață nesănătos .

Profesorii sau educatorii vor trebui să implementeze activități extracurriculare sau extrașcolare care să indice o activitate fizică intensă în dauna celei pasive de a urmări cu încăpățânare reclame sau alte emisiuni .

Televiziunea mai are câteva artificii tehnice și informaționale prin care în mod eminamente needucațional promovează linii occidentale în dauna promovării valorilor naționale prin următoarele funcții coercitive care distrug aplicarea obiectivelor din Curriculum-ul Media:

Funcții distructiv-educative

a-FUNCȚIA SIMILĂRII TIPARULUI IMPUS

B-FUNCȚIA COMPRIMĂRIIVALORILOR EUROPENE EXCLUSIVE

C-FUNCȚIA ANULĂRII PUNCTULUI DE VEDERE CRITIC

D-FUNCȚIA AGLOMERĂRII RECLAMELOR AMBIGUE

E-FUNCȚIA DEZUMANIZĂRII PRIN DEPENDENȚA MEDIA

FUNCȚIA ANULĂRII PUNCTULUI DE VEDERE CRITIC

Ne vom opri în continuare asupra principalei funcții din care rezultă nuanțarea anumitor trusturi de presă care urmăresc în mod absolutizant devalorizarea emiterii părerilor proprii într-o societate democratică axată pe liberul arbitru.

De regulă, copii de grădiniță sau de clasa I se pot manipula atunci când prin intermediul emisiunilor de anumit gen se prezintă o viziune exclusivă. Educatorul să învățătorul trebuie să analizeze cu finețe aceste situații să să găsească prin intermediul activităților creative să permită emiterea unor puncte de vedere critice menite să formeze personalitatea viitorului elev. Un alt scop ascuns urmărit prin anularea punctului de vedere critic este acela de a egaliza personalitatea umană și a o putea manipula prin prototipuri impuse cu scop dezumanizant.

EVALUARE-FIȘĂ DE LUCRU INDEPENDENTĂ

Elevii de la clasele III-IV vor completa următoarea fișă pentru a-și exprima părerile pro sau contra cu privire la influența reală a televiziunii în procesul de educație sau în activitățile extrașcolare

FIȘĂ DE LUCRU

1.CE spun colegii de desenul animat My Little Pony?

Activitate pe grupuri de fetițe și băieți care vor imita comportamentul și recuzita personajelor desenului animat

2. Ce nu v-a plăcut în comportamentul personajelor positive? De ce se umanizează personajele negative?

Se vor alcătui desene și pe baza metodei diagramele venn se va face o clasificare a trăsăturilor fizice și morale negative sau pozitive

3. Dacă ar fi să vă puneți în locul unui personaj pe care l-ați alege?

Elevii încearcă să realizeze in zodiac pe baza unui mini-interviu în care o fetiță este reporterul și in băiețel este unul din personaje.

4.Vi se par personajele modele de urmat?

Elevii vor răspunde în scris pe baza uni tipar de răspuns cu itemi de alegere da sau nu

5.Vă doriti să mâncați în timp ce vizionați desenul animat? Vă afectează greutatea?

Elevii vor răspunde după tiparul scrierii libere în patru rânduri în care își vor exprima părerea despre rolul alimentației sănătoase

IMPACTUL Pozitiv MEDIA ȘI MEDIA TV ASUPRA ELEVULUI

Televiziunea și media au un impact destul de controversat asupra minții umane și în genere asupra educabilului.De regulă consorțiile mari mass-media încearcă să distorsioneze atenția și să inducă efectul de distragere a atenției asupra elevilor.

Singurul impact pozitiv al televizorului în viața educabilului este generat de programele educative cum ar fi:

-A-ÎNVĂȚAREA UNEI LIMBI STRĂINE

B-MEDITAȚII ONLINE

C-EMISIUNI ISTORICE

D-EMISIUNI RELIGIOASE CE PROMOVEAZĂ TRADIȚIILE STRĂBUNE

-ÎNVĂTAREA UNEI LIMBI STRĂINE

La clasă învătarea unei limbi străine prin intermediul Media tv sau a radioului se poate pune în opera prin intermediul a mai multe metode moderne.

METODA PHILIPS 6-6

Cu ajutorul acestei metode elevii se vor împărți în două grupe de șase fete și sașe băieți

Se vor alcătui două coloane

COLOANA A COLOANA B

Muzică rock/blues/simfonică

Interpret metallica/enya/chopin

Album ………………

Gen musical ……………….

Repertoriu ………………….

Modern …………………..

Elevii vor nota pe spațiile punctate cuvinte în engleză pe care le-au auzit după pronunție chiar dacă sunt greșite. Educatorul îi va îndruma arătându-le calea și literele limbii engleze adică alfabetul după care vor avea de efectuat un sondaj de opinie cu ajutorul claselor mai mari cu legătură la necesitatea învățării unei alte limbi străine.

PRIN CE POT APĂREA INFLUENȚE NEGATIVE ASUPRA

ELEVULUI DIN CAUZA TELEVIZORULUI

CAPITOLUL III

A.Difuzarea la ore nepotrivite a anumitor emisiuni cu un caracter needucativ sau cu mesaje subliminale exacerbează întreaga dezvoltare ulterioară a copilului. Psihologul american Maria Winn susținea că, vizionarea fără discernământ a educabililor a emisiunilor TV conduce la dereglări deosebit de dureroase.

Maria Winn-celebra pedagogă și psihologă a arătat că, într-un studiu făcut pe un grup de 500 de copii între 9 și 10 ani, toții au declarat că preferă să se uite la televizor decât să citească. Aceasta este, de fapt, situația generală la nivelul tuturor societăților occidentale, unde s-a generalizat ritualul zilnic al vizionării TV. Chiar și în România este ușor de constatat că nici copii și nici tinerii crescuți cu TV nu mai citesc cărți. „Televizorul este mai provocator și mai relaxant, nu pretinde nici un efort, spun copii, și de aceea îl preferă.” (Winn,1996) [8, 3].

Principalele efecte negative ale vizionării prea premature a emisiunilor de către elevi conduce la următoarele disfuncții generale:

a-anularea satisfacției pe care o produce lectura și exacerbarea obsesiei mass-media prin inhibarea tuturor aptitudinilor de lecturare

b-vizionarea emisiunilor prea devreme sau prea complicate implică eforturi minime din partea educabilului pe când cititul necesită eforturi deosebit de mari și dezvoltă motivații mult superioare.

c-exagerările cantitative au și ele o influență distructivă asupra elevilor încă de la cea mai timpurie vârstă preșcolară

d-Exagerările cantitative vor duce la proasta dezvoltare a cortexului cerebral și la disfuncționalități severe în modalitatea de percepție a mesajului mass-media.

Creierul copiilor care își petrec timpul frecvent în fața televizoarelor este cu adevărat condiționat să nu mai găsească plăcere în lectură. Nu numai că aceasta este mai puțin fascinantă ca imaginea în mișcare sau pentru că ar cere un efort mai mare, ci și pentru că tot ce înseamnă vizionare reprimă edificarea rețelelor neuronale implicate pe parcursul lecturii. Cartea ar putea dispărea pe viitor în primul rând pentru că nu se vor mai găsi pasionați de lectură sau de oameni care să o aprecieze, care să o dorească, care să o cumpere.

f- Creierul elevilor care-și petrec timpul preponderent în fața televizoarelor este cu adevărat silit să nu mai găsească bucurie și foloase în lectură. Nu numai că aceasta este mai puțin fascinantă ca imaginea în mișcare, sau pentru că ar cere un efort mai mare, ci , pentru că tot ce înseamnă vizionare tv duce la edificarea rețelelor neuronale implicate pe parcursul lecturii. Cartea ar putea dispărea pe viitor în primul rând pentru că nu se vor mai găsi suficienți oameni care să o aprecieze, care să o dorească, care să o cumpere să o recomande cu generozitate pentru a mări cercul devoratorilor de cultură pozitivă bineînțeles.

POKEMONN-MIRAJUL ÎNTUNECAT AL DEZVIRGINĂRII SUFLETEȘTI

Desenele animate cele mai frecvente care apar în ultima vreme pe toate canalele TV au o factură demonică. Odată intrate în percepția educabilului de la cele mai fragede vârste școlare ele devin prototipuri ale distrugerii inocenței copilăriei dar mai ales duc la atrofierea tuturor competențelor de predat ale profesorului sau educatorului de la clasa respectivă.

Pokemon un lung metraj de animație de origine japoneză, a fost mult timp factorul destabilizator a mii de elevi români sau străini. La un moment dat, într-o școală din Japonia în Decembrie 1998 un simplu instantaneu al unui episod din ciclul demonic Pokemon a declanșat o isterie în masă și peste 700 de elevi au devenit victime ale unor crize succesive de epilepsie care la unii în ciuda tratamentelor s-au acutizat.

Monstrul Pikaky este un damnat care sun protecția falsă a pentagramei însemn satanic denumit în latină Tetagramaton izbucnește explozii foarte luminoase dar cu efect subliminal incredibil . Elevii care au fost prezenți la acea dată precizează sursa-Sience en Vie Junior-1998 au rămas contaminați de efluviile de lumină distructivă parcă teleghidate de un mecanism militar de manipulare a emisferelor cerebrale.

Pokemoniștii au invadat ulterior librăriile iar cărțile de joc care imitau anumite procesiuni aparent nevinovate, au făcut adevărate furori în rândul elevilor care numai cu gândul la carte nu mai erau.

FIȘĂ DE LUCRU-EFECTELE NEGATIVE ALE DESENLOR ANIMATE

1.Indică prin încercuirea itemului corect care e efectul cel mai negativ al desenului animat Pokemon:

a-provocarea epilesiei

b-imitarea comportamentelor agresive

c-lipsa de dorință de a asculta de părinți

2.Trasează prin săgeți răspunsul care se potrivește cifrei sau literei:

1 Pokemon A-PIKAKY

2 Punguța cu doi bani B-Polonia

3 Tom și Jerry C-Ion Creangă

4 Lolek și Bolek D-Motan și Șoricel

5 Alba ca zăpada E-Mărul

3.Care e emisiunea ta preferată?

-Destine ale copilăriei

-Să învătăm engleză prin animație

-De vorbă cu Dumnezeu

4. Răspundeți prin da sau nu

a- Stau foarte mult la televizor DA/NU

b-Prefer cărțile din programa Școlară DA/NU

C-Nu mânânc în fața televizorului DA/NU

d-Prefer plimbările în aer liber decât filmele cu violențe DA/NU

e-Refuz să mă culc în jurul orelor 22 DA/NU

UTILIZAREA TELEVIZORULUI ȘI DEPENDENȚA

Un articol destul de consistent publicat anul trecut in revista americana Acta Paediatrica, realizat de prof. Dimitri Christakis, pediatru la Seattle Children’s Research Institute si Universitatea din Washington, a deomonstrat că, cel putin pana la varsta de doi ani (ideal trei), un copil nu ar trebui sa se uite deloc la televizor.

Cu alte cuvinte emisiunile și dependența TV vor duce la o dezvoltare nefirească și total nesănătoasă a copilului care trebuie să-și dezvolte creierul de la 300 de grame până la in kilogram dar fără imixtiunea perturbatoare a semnalelor luminoase sau a aundelor alfa care distorsionează toată emisfera cerebrală.

De aici putem trage câteva concluzii medicale:

a-Programele educationale pentru televiziune destinate celor mai mici intarzie dezvoltarea limbajului și totodată dezvoltă o afinitate pentru pasivizarea funcțiilor vitale ale organismului.

b- Educabilul nu reușete să își dezvolte limbajul propriu ci, dimpotrivă nu relaționează cu ceilalți subiecți devenind in introvertit și in inadaptabil.

c-Copiii de varsta scolară sau preșcolară, care, au urmarit frecvent programe tv in primii doi-trei ani de viata dau randament mai slab la testele de memorie si citire; de la clasă și se observă de asemenea un deficit de atentie si o mai slabă concentrare.

Paradoxal în Statele Unite s-a emancipat o isterie a copilul ce trebuie să dezvolte dependență indusă de televizor de la câteva luni. Prototipuri precum Baby Einsten sau Baby Superman au dus la o proastă percepție a rolului educational al copilului care este supus unui adevărat asediu mediatic pentru a I se inocula dragostea de televiziune. Urmările sunt din cele mai dezastruoase.

Televiziunea, jocurile video sau internetul, au capacitatea de a genera dependența cronică puternică. Viata sociala are de suferit, indiferent de varsta celui dependent.

Un alt pericol este mesajul erotic, care stimulează și obsedează ulteriror imaginatia copiilor si contribuie la o maturizare precoce din punct de vedere sexual. Lipsa unor informatii avizate poate duce la instalarea de dezechilibre la perioada pubertătii si adolescenței, o intelegere eronată a sexualitatii.(Acta paediatrica)

Dependent de mass-media face parte din o ecuatie destul de dureroasa a inadaptabilitatii elevului prin:

a-lipsa de supraveghere parinteasca

b-lipsa de activități extrascolare impuse

c-lipsa de interdependenta scoală -famili

CAPITOLUL IV

ȘCOALA UN PARTENER AL INTERDISCIPLINARITĂȚII MASS-MEDIA

Ministerul educației și Cercetării ar trebui să revitalizeze Curricumulul existent la nivelul școlilor fiincă în contextul emancipării liniei mass-media elevul deci educabilul trebuie să redevină principalul ax al educabilității.

Din aceste rațiuni trebuie redimensionată întreaga structurăa informației educaționale iar paradigma elev-mass-media să conveargă spre clarificarea scopului final al tuturor obiectivelor sau a competențelor interne sau externe.

Scopul educației pentru comunicare și mass media:

-Formarea și cultivarea capacității de valorificare culturală a informației furnizată de presă , radio, telelviziune, radiofuziune

-Dezvoltarea capacităților de exprimare personală și de transmitere a mesajelor constructive și eliminarea discrepanțelor de pe palierul sex sau etnie minoritară

Obiective:

Educația pentru comunicare si mass-media:

– formarea unei atitudini critică, selectivă față de multitudinea de informații oferite de mass-media.

-acumularea vocabularului de bază dar și a celui neologic

-recunoașterea formelor de comunicare originale și specifice nivelurilor de vârstă

-cunoașterea de reguli și modele istorice axate pe promovarea naționalului

-identificarea particularităților diferitelor structuri comunicaționale

Atitudini și valori:

-crearea unei atitudini corespunzătoare față de calitatea diferitelor mesaje

-evitarea (L.Șoitu): discursurilor incoerente, vulgarizarea limbajului, impunerea și promovarea anonimatului, inflația verbală cu maximă nereciprocitate, generalizarea monotoniei, iresponsabilitatea față de un cuvânt rostit, conștiința neangajării

CAPITOLUL IV-DIALOG ȘCOALĂ-MINISTER-TELEVIZUNE

PROPUNERI PENTRU REVITALIZAREA CURRICUMULUI ȘI A DIALOGULUI ȘCOALĂ-PĂRINTE-ELEV

I.REORGANIZAREA CURRICUMU-LUI

Se pot impune mai multe anexe ale noi viziuni precum:

A-CURRICULUM PRIN IMPLEMETAREA NAȚIONALULUI

Acest curriculum va sta la baza relaționării obiectivelor cadru sau specifice cu nevoile imediate ale fiecărei unități de învătământ în parte. Deasemenea a cest curriculum va elimina toate inegalitățile datorate necomasării celor două arii curriculare :

a-aria curriculară Om și Societate

b- aria curriculară Limbă și Comunicare

A.ARIA CURRICULARĂ OM ȘI SOCIETATE ARE FUNCȚIILE:

-de motivare

-de întelegere a mesajului mass-media

-de cristalizare a valorilor naționale prin activități extracurriculare

B.ARIA CURRICULARĂ LIMBĂ ȘI COMUNICARE ARE FUNCȚIILE:

-Descifrarea mesajului audio-vizual

-lectura imaginii

-interpretarea emisiunilor sau a reclamelor

II.PARTENERIAT ȘCOALĂ-INSTITUȚII

Acesta se va baza mai ales pe promovarea specialiștilor atât din rândul sefului elevilor din cadrul fiecărui ciclu cât și din cadrul administrațiilor locale sau ale profesorilor formatori sau a consilierilor școlari de regulă, cei care provin din protipendada gradați.

Bibliografie selectivă

COMAN MIHAI-Introducere în sistemul mass-media-polirom 1999

DINU MIHAI, -Comunicarea, POLIROM 1999

LUMINIȚA ROȘCA-formarea identității jurnalistilor, polirom 1996

Mass-media și educația permanentă

Transformările ce se produc la nivelul practicii sociale fac necesară extinderea procesului educativ pe toată durata existenței individului, fapt realizabil cu aportul mai multor factori precum:

-arria curriculară

-obiectivele cadru

-activitățile extrașcolare intermediare

-introducerea de opționale proprii prin CDȘ

. Nu este vorba doar despre o cunoaștere de dragul cunoașterii, ci și despre curajul de a veni în întâmpinarea cerințelor dezvoltării sociale, economice, științifice și tehnologice care îi solicită individului cunoștințe și abilități noi, necesare pentru a opera opțiuni responsabile și a întreprinde acțiuni eficace. În literatura de specialitate, educația permanentă este privită ca un efort de adaptare la situații inedite, generate de progresul culturii și civilizației.Principiul educației permanente, factor simultan este de a-l ajuta pe individ să se perfecționeze continuu, în așa fel încât să poată face față cu succes schimbărilor survenite în viața socială. Într-o astfel de perspectivă, responsabilitățile de formare inițială ce-i revin se schimbă, școala nu mai poate pretinde că asigură o cunoaștere încheiată definitivă, suficientă individului pentru tot restul vieții sau că îi transmite pattern-uri comportamentale ce nu vor mai cunoaște schimbări ulterioare. Școala nu formează personalități desăvârșite sub aspect intelectual sau moral, care să nu mai necesite evoluții și transformări în contextul vieții de familie, practicării unei profesii, angajării în viața comunității. Dimpotrivă, școala trebuie să-i cultive tânărului dorința de a se autodepăși printr-un efort continuu de învățare, să-i dezvolte capacitatea de a obține independent informații din surse variate și de a le evalua critic-reflexiv, capacitățile intelectuale necesare pentru rezolvarea de probleme imediate.

TEMĂ PENTRU ACASĂ

VARIANTA I-de rezolvat individual acasă

Educatorii vor solicita elevilor să redacteze două compuneri video sau audio prin care să explice la nivelul clasei a IV că televiziunea sau mass-media au un rol educativ permanent și că, ele pot conduce la dezvoltarea tuturor aptitudinilor originale și ereditare ale fiecărui elev.

VARIANTA II-de rezolvat prin liantul tuturor partenerilor activi

Elevii vor organiza un concurs de mărțisoare video sau prin decupaje de articole din ziare pe care le vor vinde la licitație prin intermediul unei emisiunii transmise ad-hoc cu ajutorul autorităților locale a consiliilor elevilor sau a părinților.

VARIANTA III

Emisiunile vor avea caracter de serial și se vor desfășura săptămânal în cadrul opționalelor alături de profesioniști mass-media din cadrul ziarelor sau a televiziunilor locale.

RELAȚIA MINISTER-ȘCOALĂ-TELEVIZUNE

Această paradigmă ar putea fi redefinită prin conjugarea eforturilor tuturor factorilor de decizie de la nivel național până la nivel educațional local. De pildă pentru crearea unei televiziuni școlare MEC ar putea căuta sponsori din cadrul marilor trusturi Media precum:

a-PRO TV

B-ANTENA III

C-ROMANIA CULTURAL

D-REALITATEA TV

E-TVR I

Însă până la concretizarea acestui deziderat trebuie să reanalizăm studiile care arată că, în România mass-media a devenit foarte nocivă și prost utilizată de elevi sau preșcolari

3.2. Studii versus sondaje în România privind influența mass-media

În România, de câțiva ani, se realizează monitorizări, sondaje și studii privind influența mass–media, în special la TV, asupra publicului, inclusiv asupra copiilor și tinerilor. Consiliul Național al Audiovizualului, în urma monitorizărilor, a adresat câteva somații publice și amenzi severe posturilor TV pentru încălcarea reglementărilor privind protecția copiilor în cadrul serviciilor de programe, Unele televiziuni, au difuzat la ora 20 filme cu încadrare greșită „interzis minorilor sub 12 ani”, deși ele sunt în categoria filmelor „ interzise minorilor sub 16 ani” și pot fi difuzate numai după ora 22. C. N. A, a solicitat public să participe la elaborarea legilor privind protecția copilului dar mai ales a educabilului.

CNA ar trebui să elaboreze pe viitor strategii complexe pentru a evita astfel de disfuncționalități prin:

a-colaborarea cu membrii MEC

b-elaborarea de comun acord cu posturile tv a programelor tv școlare

c-diseminarea competențelor mass-media pe criterii de vârstă

MEC ar trebui să elimine concurența neloială a mass-media prin:

a-crearea unei televiziuni online

b-înregimentarea elevilor elitiști în realizarea competențelor mass-media

c-eradicarea emisiunilor nocive și suburbane

CAPITOLUL V-CERCETAREA PERSOANALĂ-METODE SI OPTIONALE

Învățarea istoriei prin intermediul mass-media-OPȚIONAL

METODE DE PREDARE A mass-media prin sondarea istorică

OPȚIONALUL învătării istoriei prin liantul mass-media reflecte următoarele linii educaționale mass-media:

Competențe specifice disciplinei:

Cunoaștere și înțelegere

a.Utilizarea limbajului și posibilitatea de-a se informa și perfecționa în domeniul noilor media prin apel la profesori de istorie sau cultura civică

; b.înțelegerea impactului mass media asupra istorieii contemporane și a iminenței schimbării strategiilor noastre pedagogice vis a vis de materaia istorie prin mass-media

1. Explicare și interpretare

a. explicarea raporturilor de determinare care acționează în mediul educațional ( formele educației) identificarea rolului media și al școlii;

b. interpretarea strategică a propriei specialități din perspectiva valorificării rezervorului de informație oferit de mass-media

2. Instrumental aplicative:

Educatorul va colabora cu sefii ariilor curriculare pentru:

a. manifestarea capacității de-a analiza critic o emisiune cultural-istorică, un program de cultură civică, etc., de-a modera o dezbatere eminamente istorică plecând de la o vizionare în grup a unui documentar.

. b. capacitatea de-a distinge mesajele explicite de cele criptate, de-a identifica riscurile manipulative ale unor programe care doresc o prezentare falsă a istoriei naționale

c. proiectarea unor produse curriculare incluzând strategii de valorificare a mass media la lecții de istorie sau cultură civică sau consiliere.

3. Competențe atitudinale-motivaționale

a. depăsirea pasivității și a introspecției critice față de mass-media în privința modelului istoric prin căutarea activă a soluțiilor de integrare educațională a mijloacelor de comunicare în masă prin intermediul istoriei sau a istoricilor contemporani

; b. dezvoltarea unei atitudini optimiste în raport cu posibilitățile școlii a utilizatorului media , manifestarea hotărârii de-a întreprinde ceva în acest sens alături de profesorii de istorie sau cultură civică din școlile arondate ariei curriculare

Înainte însă de a pleca la drumul metodic al aplicării noii viziuni mass-media asupra elevilor din ciclul primar trebuie să ținem cont de următoarele efecte negative ce se propagă tot mai des :

a-prost intenționate spre emițător

b-anticipate de un receptor avertizat

c-efecte subliminale devastatoare

d-efecte percepute în mod optimist sau pesimist

e-efecte de contrângere subiectivă

f-efecte de natură cognitivă sau comportamentală ambiguă

Efectele media pot fi privite ca fiind:

1-parte a unui proces de învățare socială, culturală;

2–rezultat al activității de sintetizare a informației de către receptor;

STUDIU DE CAZ-CUM ÎȚI PETRECI TIMPUL LIBER(elevii de clasa a IV)

. Timpul liber

Timpul liber reprezintă o resursă importantă și o condiție pentru consumul de mass-media. Timpul liber, modul de organizare și de utilizare a acestuia ne dau indicatorii coordonatei temporale în care se înscrie educația informală și mass-media. Volumul și organizarea timpului liber au fost investigate pe baza itemilor:

1-Cât timp liber îți rămâne zilnic, după orele de curs și după pregătirea temelor școlare?

2-Îți organizezi timpul destinat pregătirii temelor școlare astfel încât să-ți rămână mai multe ore libere pentru activitățile preferate?

3-Cât din timpul fetelor sau a băietilor este petrecut după opinia voastră în fața televizorului?

4-Ce emisiuni preferi să vizionezi în timpul liber sunt si istorice?

Indicarea emisiunilor TV preferate a dus la o mare varietate de emisiuni, dar cele cu procente mai semnificative sunt din aceeași zonă de interes: divertismentul.

Iată graficul celor mai urmărite emisiuni de divertisment de către elevi:

EMISIUNI PREFERATE

PROIECT MULTIDISCIPLINAR-ELEVUL ȘI MASS-MEDIA EXACTĂ

TITLUL PROIECTULUI : COPILĂRIE FĂRĂ TELEVIZOR

CONTEXT :

 VAZUTA CA UN CLIMAT PSIHO-SOCIAL

SCOALA trebuie să modereze și să instituie motivaia pentru elevul din ciclul primar.

Invățătorul trebuie să își propună următoarele scopuri :

a-să determine elevul să se familiarizeze cu lipsa televizorului sau a tabletei sau a internetului din viața sa privata

b-Să inducă elevului dragostea de lectură în toate formele pe care aaceasta o îmbracă adică :

-lectura explicativă

Lectura critică

Lectura didactică

SCOPUL PROIECTULUI :

CONSTIENTIZAREA DE CATRE ELEVI A CAUZELOR

SI EFECTELOR nocive ale televizorului

ELEVII vor constientiza că pasivitatea la care conduce statul la televizor nu face decât să atrifieze scoarta cerebrală și, în plus determină instalarea unei stări de agresivitate și irascibilitate, nemaipermițând desfășurarea activităților școlare sau extrașcolare.

CAUZE :

INVATATORUL va căuta cauzele le va propune iar elevii vor căuta să afișeze alte cauze

EFECTE :

A-irascibilitate

b-somnolentă

c-lipsa de concentrare

d-efectuarea defectuoasă a temelor pentru acasă

OBIECTIVELE DE REFERINȚĂ

A-să evite emisiunile tv

B-să manifeste dragoste de lecturăp și activități în natură

C- să caute activitățile sportive

D-să promoveze viața sănătoasă prin pliante

*INTELEGEREA EFECTELOR POZITIVE SI NEGATIVE ALE FOLOSIRII TELEVIZORULUI

*FORMAREA UNEI ATITUDINI CRITICE SI REPARATORII

GRUPUL TINTĂ/BENEFICIARI DIRECȚI ȘI INDIRECȚI

Grupul țintă va fi Școala in care predă invatatorul

Beneficiarii :

Primăria din zonă

Părinții

Elevii

După implementarea acestui proiect elevii împreună cu dascălul lor vor efectua mai multe activități de profil prin care se va pune în operă toată metodologia curricualră a opționalului Mass-Media dar și a proiectului în sine.

MODELE DE ACTIVITĂȚI :

ACTIVITATEA 1

“Veniți de luați Lumină-

În această activitate se vor urmări scopuri, se va da o evaluare finală

ACTIVITATEA I-VENITI DE LUAȚI LUMINĂ-

DESCRIERE

Se va prezenta proiectul în fața Consiliului profesoral și a membrilor Arriei Curriculare, a Consiliului Părinților clasei a IV-a. Invitati vor fi autoritățile locale , primarul, poliția locală și membrii unui post de televiziune local.

Se vor face :

a-prezentări POWER POINT

b-simulări de interviuri și emisiuni realizate de elevi

PERIOADA

LUNA OCTOMBRIE 2017

Luna decembrie 2017

GRUPUL ȚINTĂ:

A-părinții

b-cadrele didactice ciclul primar

c-mass-media locală

RESURSE

A-coli, tablete, reportofoane

REZULTATE ASTEPTATE

-să se elimine afinitatea obsesiva fata de tv

-să se accepte activități extrașcolare

-să se redeseneze motivația pentru lectură

– să se colaboreze cu autoritățile locale pentru implementarea de noi programe educative

:

FIȘĂ DE EVALUARE

1.CARE SUNT PRIMELE MĂSURI CARE LE VETI LUA IMPOTRIVA TELEVIZORULUI?

2. CUM VI SE PARE IDEEA ÎNFIINȚĂRII UNEI BIBLIOTECI VIRTUALE?BIFATI ALEGEREA

a-bună d-vreau biblioteca reală

b-nepotrivită e-rea

-plictistoare

3. Exprimă în 7 rânduri ce părrere ai de colaborarea cu părinții și cu primarul

4.Răspunde cu DA sau NU la următoarele întrebări

a-Iubești sportul?

DA/NU

b-Îți plac excursiile la mănăstiri?

DA/NU

c-Preferi teme suplimentare sau meditații după ore?

DA/NU

d-Cine e povestitorul tău preferat? Creangă sau Andersen?

DA/NU

5. 4.Pe parcursul activitații m-am simțit: (bifați starea care reprezintă cel mai bine starea dumneavoastră)

A-FERICIT B- INDIFERENT

B-EMOTIONAT D-MOTIVAT

C-UIMIT

Concluzii si sugestii…

Elevii vor trasa cocluziile lor

Părinții vor prezenta concluzii si sugestii

CONCLUZII GENERALE

SE va prezenta un scurt și schematic rezumat despre rolul televiziunii si de unele avantaje

Televiziunea:

– Este utilizată, în procent ridicat, din nevoia de a fi în pas cu moda (70,4%).

– 61,7% din elevi urmăresc programele TV din dorința de a se informa asupra actualității.

– Peste jumătate din elevii din ciclul primar (59%) apelează la TV în scopuri subiective, de divertisment (din nevoia de a trăi aventuri, evenimente senzaționale, de a evada în imaginație).

– Tot televiziunea oferă, pentru 45,3% dintre elevi, ocazii de a învăța modele de comportament social.

– Ceva mai puțin de jumătate din elevi (42,7%) urmăresc programele TV din obișnuință – ceea ce indică un fenomen de obsesie larg răspândit în rândul populației tinere – sau pentru a se relaxa.

– Un procent important de elevi (39%) își satisfac prin intermediul televiziunii nevoia de a îmbogăți cultura generală.

– Aproape un sfert din elevi (23,9%) apelează la televiziune pentru a dobândi cunoștințe legate de interesele lor profesionale.

s-Mass-media în concordanță cu școala. Mass-media în disconcordanță cu școala

Se va lăsa la liberul arbitru al elevilor să completeze un tabel cu caracteristicile mass-media într-un tabel de genul următorului:

ACTIVITATEA II

Se va găsi un titlu sugestiv-PREFER SPORTUL NU TELEVIZORUL

DESCRIERE

Se va prezenta în fața Consiliului profesoral o activitate complexă și practică de exerciții fizice și mas-media prin interdisciplinaritatea ariilor curriculare.

INVITATI:

Primaria,

-postul local de televiziune

-Inspectoratul școlar

-Părinții

Se vor face prezentări Power Point respectiv

PERIOADA

18 NOIEMBRIE

ȘI ULTIMELE ZILE DE VACANȚĂ

OBIECTIVE:

SĂ DEPISTEZE ROLUL LUDICULUI SPORTIV

SĂ DEPISTEZE DIFERENTA INTRE SPORT SI SEDENTARISM

SĂ DESPISTEZE DIFERENTA INTRE TELEVIZOR SI BIBLIOTECA

SĂ EFECTUEZE EXERCITII SPORTIVE

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA:

Ioan Cerghit-Mass-media si educatia tineretului scolar

M. Ralea-socilogia succesului

B.Bloom-Invatarea Deplina

RH.Dave-Fundamentele educatiei permanente

POPESCU NEVEANU PAUL-dictionar de psihologie

CONCLUZII GENERALE-

In other words, the actual size of the media in curent educațional vision is still subject to a process of analysis or reinterpretation by teacher of the department of our country.

Students together with teachers should propose the Ministry of Education additional powers connected to the real needs of the personality of each. Even so problematic media in historical context and educational EU will not be complete until after resizing the concepts of healthy related tasks that must meet each component of Education.

We have structured this paper license the new vision of the curriculum national,wide but also tried to revalue modern didactic methods to be folded to class teacher, because the primary activities are particularly dense and lessons must consider the following factors:

a-to heredity child's genetic heritage

b-c-involvement of parents in choosing the optional extracurricular activities

d-e-level response to baseline or periodic

In the first chapter I have tried to emphasize status of the teacher in Romania in the context of the new methodical shortsightedness.

But then through methods and scenarios and exercises I started teaching in a didactic way methodically very difficult. Along with modern methods worksheets or systematic evaluations have allowed me to do some tangents and digressions original theme itself

I also tried to reveal the special role of importance that it has television in the lives of learners from his first contact with the programs and with all avalanche informational summit destroys motor skills and transforms the student into a machine to assimilate negative information acre ii mental or spiritual evolution can destroy laterI also try to realeve the special role of importance of also tried to reveal the special role of importance that it has television in the lives of learners from his first contact with the programs and with all avalanche informational summit destroys motor skills and transforms the student into a machine to assimilate negative information acre in mental or spiritual evolution can destroy later.

Since the advent of televizion have not played a decisive role in changing the World but rather heightened obssesion to Cuatia truth to established a dictatorship of reporters Who could to not be caught.

Indeed they are many calities such as:

a-spontan message to

b-power to find a way

c-secret desire to find the truth at the risk of life in interventions

For example, in reference to the cartoon My Little Pony, I've wanted to highlight that this drawing is particularly harmful and addictive of children stimulating an appetite for demonic fabulous with all the implications .

In conclusion the media can be an educational factor but hardly the age at which teens can discern right from wrong in every sense. until then the methodology and innovations have changed in such a way as to override national values.

I tried to problematize focusing on Western harmfulness TV, innocuous indiscriminate acquisition problems due to selective non-values ​​which were not intended only trade and because of this have become market leaders.

. A cartoon Pokemon with many references to demonic invocations statanice or subliminal messages must categorically forbidden by the Ministry of Education.