Influenta Depresiei Maternale Si a Stimei de Sine Asupra Perceptiei Mamei In Relatia cu Propriul Copil

=== 9bb8e1269dd495156b21ed4b008a6f4e47462993_393916_1 ===

Capitolul 3

Studiu de caz

2.1.Metodologia cercetării

Perioada gravidității este însoțită de sentimente, emoții contradictorii și gînduri diverse, care reflectă latura psihică firească a sarcinii. Sarcina implică un efort de compensare și adaptare somatic, ci și de modelare psihologică de care trebuie să se țină seama în îngrijirea prenatală. Starea emoțională are o influență decisivă asupra bunului mers al sarcinii.

Și de aceea mi-am propus ca scop: determinarea relației dintre anxietatea și depresia la femeile care tocmai au născut.

Obiectivele cercetării:

Identificarea eșantionului de cercetare;

Stabilirea și aplicarea metodelor specifice de cercetare;

Analiza statistico-matematica a datelor obținute;

Interpretarea datelor obținute;

Formularea concluziilor și recomandărilor.

Ipoteza cercetării:

Presupunem că există relație dintre anxietate și depresie la femeile însărcinate

Presupunem că există diferențe în manifestarea anxietății și depresiei la femeile însărcinate și cele care au născut.

Descrierea eșantionului: pentru cercetarea dată ne-am propus un eșantion de 40 de femei, dintre care 20 de femei fiind însărcinate și 20 care deja au născut și au copii până în jurul vistei de un an, aplicând pe ambele grupuri un test de anxietate și de depresie postpartum, nu s-a ținut cont de vârstă său mediu.

În vederea realizării cercetării propuse am mers la prieteni,rude, la spitalul din raion unde stau internate femei atât însărcinate, care au inascut cât și cu copii mici, unde am identificat cele 40 de persoane. Subiecților le-au fost aplicate cele două teste, în mod individual, fiindu-le explicate condițiile testării, oferire de explicații asupra itemilor prezenți în test. Subiecții au avut sarcina de a alege varianta cea mai potrivită și mai apropiată pentru ei înșiși din testele propuse. Pentru completarea testelor să oferit timpul și explicațiile necesare, fără a fi constrânși și influențați în vreun oarecare mod. Rezultatele obținute cât și interpretarea acestora la testele realizate le-au fost oferite persoanelor cu explicațiile de rigoare.

2.2. Descrierea metodelor utilizate la cercetare

Eșantionului stabilit pentru cercetare i-au fost aplicatedoua teste, astfel pentru evaluarea anxietății am utilizat Scală de anxietate (J.Taylor) alcătuit din 50 de afirmații asupra cărora subiectul trebuie să răspundă prin da sau nu. (vezi anexa 1)Pentru a prelucra rezultatele:

se calculează numărul răspunsurilor „da” la afirmatiile14-50;

se calculează numărul răspunsurilor „nu” la afirmațiile 1-13;

se calculează suma rezultatelor „a” și „b”.

Scorul final obținut se interpretează în funcție de încadrarea în următoarele intervale:

40-50 de puncte denotă un grad foarte ridicat de anxietate;

25-40 de puncte releva un grad ridicat de anxietate;

15-25 de puncte indică un grad mediu (cu tendința spre un grad ridicat) de anxietate;

5-25 puncte denotă un grad mediu (cu tendint spre un grad scăzut) de anxietate.

Cea de-a doua scală aplicată este Scală de depresie (Eidinburgh) cuprinde 10 itemi, asupra cărora se acordă puncte: a – 0 puncte; b – 1 punct; c – 2 puncte; d -3 puncte; e – 4 puncte (vezi anexa 2). Scorul final se interpretează în funcție de încadrarea în următoarele intervale:

între 0 și 8 puncte nu este vorba de depresie;

între 9 și 15 puncte poate fi vorba de o depresie foarte ușoară;

între 16 și 21 puncte avem de-a face cu o depresie ușoară;

între 22 și 25 puncte se considera că depresia este moderată;

peste 26 puncte depresia este severă.

2.3. Analiza și interpretarea rezultatelor obținute

Cercetarea noastră presupune un experiment de constatare, în care am aplicat metodele descrise mai sus.

Pentru verificarea primei ipoteze, în care presupunem că există relație dintre anxietate și depresie la femeile însărcinate, am apelat la metoda de prelucrare statistică a datelor – coeficientul de corelație liniară Brawais – Pearson, pentru a determina dacă există sau nu legătură între acești doi factori studiați, și totodată, și tipul de legătură și interinfluență, utilizînd formula:

r=[-1;1]

unde xi, yi sunt variabilele implicate;

n – nr. subiecțlor implicați.

r ≥ 0, 195, pentru p = 0,05

r ≥ 0, 254, pentru p = 0,01

r ≥ 0, 321, pentru p = 0,001

În urma aplicării formulei s-a obținut următorul rezultat (eșantion – femei însărcinate):

Tabelul 1 Prezentare coeficientului de corelație dintre anxietate și depresie la femeile însărcinate

Corelînd anxietatea și depresia la femeile însărcinate, am obținut un coeficient r = 0,633 pentru p = 0,01. Coeficientul de corelație este semnificativ, conform tabelului Fischer a valorilor semnificative pentru coeficientul de corelație, ceea ce confirmă și demonstrează că legătura dintre acești doi factori este direct proporțională, adică cu cît nivelul anxietății este mai mare, cu atît mai înalt este nivelul depresiei, și invers.

De cele mai multe ori anxietatea este în legătură cu depresia. Anxietatea este un sentiment dezagreabil de teamă, de aprehensiune, ce duce la creșterea temerilor față de orice posibile nenorociri, în timp ce pentru depresiv, catastrofele sunt actuale și inevitabile. Anxietatea din depresie, fluctuații cantitative de puseuri paroxistice pot duce la niște comportamente neadecvate pentru a scăpa de angoasă resimțită. Atacurile de panică sunt deseori observate în sindroamele depresive. Tulburările anxioase sunt complicate deseori de episoadele depresive. Depresia și anxietatea sunt două entități patologice distincte care au relații apropiate, uneori părând că decurg una din cealaltă. Depresia se mai poate manifesta prin iritabilitate, manifestări agresive, agitație.

Această relație este alimentată și de starea în care se află femeia – sarcina, deoarece această stare este una care o face pe femeie, mai pretențioasă, mai îngrijorată, suspicioasă și precaută. Felul cum decurge sarcina, înseamnă foarte mult: sau este liniștită și savurează placerea stării în care se află, sau dacă sarcina decurge cu problem nivelul anxietății crește și femeia devine mai suspicioasă, evenimentele stresante din viața de zi cu zi joacă și ele un rol negativ iar dacă discutăm de o femeie gravidă al cărei echilibru hormonal este mult modificat, dacă nu chiar dat peste cap, efectele stresului zilnic vor fi chiar mai grave. Un factor de risc major în apariția depresiei și anxietății este și lipsa de activitate, care apare în anumite momente ale sarcinii, mai ales spre sfîrșitul perioadei, adică în trimestrul trei de sarcină.

În urma aplicării formulei s-a obținut următorul rezultat (eșantion – femei ce au născut):

Tabelul 2 Prezentare coeficientului de corelație dintre anxietate și depresie la femeile născute

Corelînd anxietatea și depresia la femeile ce au născut, am obținut un coeficient r = 0,656 pentru p = 0,01. Coeficientul de corelație este semnificativ, conform tabelului Fischer a valorilor semnificative pentru coeficientul de corelație, ceea ce confirmă și demonstrează că legătura dintre acești doi factori este direct proporțională, adică cu cît nivelul anxietății este mai mare, cu atît mai înalt este nivelul depresiei, și invers.

Ca stări se manifestă la fel ca și în cazul femeilor însărcinate, diferit sunt numai cauzele ce le provoacă. Dacă în primul caz, femeile mai mult se axau pe sarcina și rezultatul ei favorabil, în cazul femeilor cu copii mici sunt responsabilitățile, acțiunile, sănătatea copiilor, ocupațiile mamei pe parcursul zilei, oboseala, iepuizarea emoțională și fizică, care în final pot provoca depresia postnatală.

Depresia postnatală o afecțiune, care se manifestă prin tristețe, stări frecvente de plîns, neliniște, anxietate și iritabilitate, lipsa interesului față de viață, lipsa motivației și energiei, dificultăți de somn, stări de vină, lipsa de speranță, etc.

Cauzele care provoacă depresia postnatala sunt:

schimbările hormonale în organismul femeii, în timpul sarcinii, cantitatea de hormoni, estrogenul si progesteronul, creste considerabil. In primele 24 de ore dupa nastere, scade foarte mult si ramane la nivelul dinainte de sarcina. Cercetatorii cred ca aceste variatii puternice conduc la depresie. Este cunoscut faptul ca o mica variatie hormonala poate schimba starea femeii in perioada premenstruala.

Functionarea tiroidiana este influentata puternic imediat dupa nastere. Acest lucru poate determina stari de indispozitie, oboseala, agitatie, insomnie si anxietate. Un simplu test tiroidian poate demonstra daca este cauza depresiei postnatale. Daca testul este pozitiv, medicul de specialitate va poate prescrie medicatie pentru tiroida

Depresia postnatala este mai probabil sa apara la mamicile care au trecut prin: depresie postanatala la sarcina anterioara, o depresie care nu a avut legatura cu sarcina, sindrom premenstrual acut, o relatie sau casnicie dificila sau stresanta, lipsa de prieteni cu care sa se consulte, evenimente stresante in timpul sarcinii sau dupa nastere (cum ar fi o boala serioasa in timpul sarcinii, nastere prematura sau dificila) 
Faptul ca va simtiti deprimate in primele saptamani de cand sunteti mamica, nu inseamna ca sunteti o mama rea, ca ati facut ceva nepotrivit care sa va aduca in aceasta stare.

Din cele expuse mai sus, putem afirma că ipoteza, în care am presupus, că există o relație dintre anxietate și depresie la femeile însărcinate și care au născut, s-a confirmat.

Pentru verificarea ipotezei, în care presupunem că există diferențe în manifestarea anxietății și depresiei la femeile însărcinate și cele care au născut, am apelat la metoda de prelucrare statistică a datelor – criteriul t – Student, compararea a două medii eșantioane mici, pentru a determina dacă se confirmă sau nu prezența diferențelor semnificative a valorilor medii la femeile însărcinate și cele au născut, utilizînd formula:

Unde:

– este media eșantionului 1 (persoanele din familii monoparentale)

– estemedia eșantionului 2 (persoanele din familii complete)

– dispersia eșantionului 1

– dispersia eșantionului 2

n1 – numărul de subiecți , eșantonul 1

n2 – numărul de subiecți, eșantionul 2

Rezultatele obținute la probe au fost grupate: femei însărcinate și femei care au născut. Apoi s-au comparat valorile medii obținute la fiecare probă, care sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Tabelul 3 Prezentare valorilor medii ale anxietății și depresiei la femeile însărcinate și cele care au născut

Figura 1 Prezentarea valorilor medii la anxietate: femei îmsărcinate și femei care au născut

Există diferențe semnificative la anxietate: femei însărcinate și cele care au născut, t = 2,31 pentru pragul de semnificați p= 0,05, adică nivelul anxietății la femeile însărcinate este semnificativ mai înalt decît la cele care au născut, deoarece ele sunt mai expresive în exteiorizarea stărilor emotive ca neliniște , tristețe. (Blier, Blier-Wilson, 1989), și femeile mai mult se implică emoțional în problemele care apar, sarcina alimentează neliniștea, vulnerabilitatea emoțională, sunt mai fragile în fața fricilor, și evident, apar sentimentele de iritabilitate și disperare. La femeile care au născut aceste stări nu sunt atît de pronunțate , deoarece are ocupați, are reponsabilități și ele au mai multe șanse, posibilități și capacități de a o învinge, conform studiilor efectuate de Șafranskaia K.D. (1973)

Figura 1 Prezentarea valorilor medii la depresie: femei îmsărcinate și femei care au născut

Și între nivelele stărilor depresive, există diferențe, deoarece t = 3,19 pentru pragul de semnificație p= 0,005 , adică nivelul stărilor depresive la femeile care au născut este semnificativ mai înalt decît la cele însărcinate. Depresia reprezintă o decompensare reactivă și o epuizare a mecanismelor de apărare a Eului. Femeile manifestă îngrijorare excesivă, confuzie, lipsa energiei, incapacitatea de a dormi, lipsa apetitului stare de oboseală, chiar și după somn, îngrijorare excesivă asupra schimbărilor fizice, lipsa încrederii, tristețe, starea de copleșire, etc.

Semnele unei depresii posnatale:

Starea de tristețe nu dispare dupa 2 săptămîni, sau stări puternice de depresie și furie incep sa se manifeste 1-2 luni dupa nastere.

Sentimentele de tristete, indoiala, vinovatie, neajoturare car par ca cresc in intensitate cu fiecare saptamina si tulbura functionarea normala a femeii.

S-ar putea ca femeia a nu fie capabila sa aiba grija de ea sau de copilul ei. S-ar putea sa aiba probleme in indeplinirea responsabilitatilor pe care le are la serviciu sau acasa.

Femeia nu poate sa adoarma chiar atunci cind este obosita, sau doarme aproape tot timpul, chiar si atunci cind bebelusul este treaz.

Modificari importante ale poftei de mincare.

Lipsa de interes in lucrurile care in mod normal erau placute.

Preocupare si grija extrema legate de bebelus, sau lipsa de interes si de sentimente pentru copil. Femeia se poate simti incapabila de a-si iubi copilul sau familia.

Neliniste sau atacuri de panica. Femeia este infricosata atunci cind este lasata singura in casa cu bebelusul.

Teama de a nu face vreun rau bebelusului. Femeia care sufera de stare depresiva postpartum nu actioneaza asupra acestor sentimente, dar ele pot fi infricosatoare si pot conduce la sentimente de vinovatie, ceea ce face ca starea depresiva sa se inrautateasca.

Ginduri de a-si face rau singura, incluzind sinuciderea.

Dacă este vreun semn descries mai sus, trebuie de acționat imediat pentru a beneficia de suportul și ajutorul profesioniștilor: medici, psihologi, psihoterapeuți, etc.

Conform datelor prezentate mai sus putem spune că ipoteza s-a confirmat. Adică, există diferențe în manifestarea anxietății și depresiei la femeile însărcinate și care au născut.

Concluzii

Sarcina este adesea etichetată ca o perioadă de calmă beatitudine, în care visezi cu ochii deschiși și te relaxezi, Și totuși, pentru multe femei sarcina este o perioadă dificilă, caracterizată prin anxietate, frică, stres și întrebări multiple. Aceasta nu înseamnă că n-ar exista și momente de seninătate și satisfacție profundă.

Peste imaginea ideală a gravidei fericite că va avea un copil, se suprapune imaginea reală a factorilor care influențează echilibrul sufletesc al gravidei.

Astfel, apare neîncrederea în sine (femeia gravidă se întreabă dacă este suficient de matură pentru a avea un copil), stresul de la locul de muncă sau nesiguranța financiară cauzată de lipsa unui loc de muncă, neînțelegerile sau certurile cu partenerul, disconfortul din timpul perioadei de sarcină, pierderea atractivității, frica de consecințele din plan social ale nașterii unui copil, teama de necunoscut (o stare nouă, ce presupune multe schimbări, insuficiente informații despre etapele și evoluția sarcinii).

Sentimente contradictorii și gînduri diverse sînt o latură psihică firească a sarcinii, deoarece principalii responsabili pentru aceste stări sufletești sînt hormonii din timpul sarcinii. Starea emoțională are o influență decisivă asupra bunului mers al sarcinii. Deprimarea, frica, anxietatea, eventualele probleme personale care se suprapun peste stresul nașterii vor intensifica senzațiile neplăcute.

Cînd femeia este neliniștită, organismul răspunde fie prin reacție de „fugă”, fie prin cea de „luptă”. Dacă organismul e pregătit să facă față, toate resursele lui sînt mobilizate către organele cheie, iar dacă este lipsit de resurse vitale, uterul femeii este stăpînit de frică și se va contracta fără randament, mărind durata tranvaliului și intensitatea durerii. Aici este vizibilă legătura dintre fizic și psihic, adica efectul psihosomatic.

O mămică relaxată și stăpînă pe sine, deplin încrezătoare în propriile puteri și care beneficiază de un mediu calm și de sprijinul celor apropiați va avea cele mai bune condiții să depășească fără probleme această experiență.

Scopul cercetării constă în determinarea relației dintre anxietate și depresi la femeile însărcinate.

În concordanță cu obiectivele fixate și ipotezele supuse cercetării, putem afirma că ele s-au adeverit.

Aceatsa ne permite să afirmăm că într-adevăr există diferențe în manifestarea anxietății și depresiei la femeile însărcinate și cele care au născut.

Aceste diferențe ne permit să facem concluzii asupra unor lucruri:

Femeile însărcinate au un nivel semnificativ mai înalt al anxietății în comparație cu cele care au nascut.

Femeile care au născut au un nivel semnificativ mai înalt la depresie decît la cele însărcinate.

S- a confirmat relația direct proporțională între anxietate și depresie atît las femeile însărcinate, cît și la cele care au născut.

Tezele expuse mai sus afirmă, că ipotezele înaintate spre cerecetare s-au adeverit.

Recomandări pentru a scăpa de depresie postnatală:

Daca ati nascut de curand si va simtiti trista, anxioasa, iritata, obosita sau prezentati orice alt simptom specific depresiei postnatale, amintiti-va ca nu sunteti singura in aceasta situatie si ca multe alte mamici au trait exact aceeasi experienta ca si dumneavostra. Stati linistita si calmativa si nu nu "va pierdeti mintile" si nici "nu innebuniti".

Iata cateva activitati pe care alte mamici le-au gasit folositoare in lupta cu depresia postnatala si pe care le puteti aplica:

– tineti langa dumneavostra o persoana apropiata cu care sa vorbiti si caruia sa-i impartasiti trairile si temerile

– solicitati ajutorul unei persoane care va poate ajuta sa ingrijiti bebelusul si cu intretinerea casei. Acest sprijin binevenit ca poate ajuta sa gasiti ragaz pentru dvs. si sa va odihniti gasiti timp sa faceti ceva pentru dvs., chiar daca asta inseamna nu mai mult de 15 minute zilnic.

– unul dintre cele mai eficiente metode este rugaciunea, cititi rugaciuni dintr-o carte de rugaciuni, sau un acatist, poate fi acatistul sfantului al carui nume il poarta copilul. Rugaciunile va pot aduce o stare de liniste si pace interioara cum nu ati mai avut de mult.

– incercati sa cititi o carte interesanta, sa faceti cateva exercitii fizice (plimbarile sunt perfecte pentru sanatatea dvs. si sunt usor de facut), faceti o baie relaxanta sau meditati p subiecte spirituale.

– tineti un jurnal in care sa va notati sentimentele si trairile. Acesta este un mod de a va destainui si va descarca gandurile si frustrarile. Dupa ce treceti de depresia postnatala si va simtiti mai bine, puteti sa recititi ce ati scris in timpul perioadei de depresie, si asta va poate ajuta sa va cunoasteti mai bine.

– probabil vor fi si zile cand o sa simtiti ca nu ati reusit sa realizati nimic, insa incercati sa nu va suparati pe propria persoana cand acest lucru se intampla nu este nicio problema in a va simti coplesita.

– nasterea aduce multe schimbari, iar ingrijirea bebelusului presupune multe responsabilitati. Iar cand nu te simti tu insuti, e normal ca toate aceste lucruri noi sa ti se para ca si cum ar fi mult prea mult nimeni nu asteapta de la dvs. sa fiti o "supermamica".

– fiti sincera in legatura cu cat de mult puteti face, cere-ti ajutorul oamenilor din jurul dvs. atunci cand aveti nevoie  discutati cu doctorul in legatura cu starea dvs. Va poate oferi atat un sfat bun, cat si medicamente pentru a va ameliora situatia in care va aflati

Schimbările din perioada sarcinii, sigur atrag după sine o încercare biologică și psihologică de reechilibrare, este efortul oricărui organism de adaptare la noile condiții. Acest lucru atrage după sine și o schimbare în dispoziția psiho-afectivă însă să nu neglijăm condițiile socio-afective și cadrul de viață, responsabilități, stresori cotidieni (unii pot fi declanșatori), sprijinul acordat de cei apropiați, de soți, de prieteni, de ceilalți copii. Spre exemplu, monoparentalitatea e o situație delicată sau situația în care dumneavoastră sunteți obigată să aveți grijă și de persoane mai în vârstă la domiciliu, etc. Sunt o sumedenie de stresori, diferența constă în reactivitatea persoanelor față de aceeași situație, în asta constă diferența între indivizi.

Sarcina este o încercare pentru femeie, în această perioadă se produc schimbări importante în auto-perceptia, în imaginea de sine. Femeile își amintesc de propria copilărie, amintirile le invadează, cineva le numea poetic "fantomele din camera copilului" (S.Freiberg), proprii părinții devin un model de referință. O copilărie cu multe conflicte nerezvolate și părinți cu care nu vă identificați ușor sau o faceți conflictual determina a anumită ambivalență adică un conflict între sentimente contrare "acceptare-respingere", "asumare a situației – refuzul copilului, "bucuria maternitatii-frica de responsabilități", "satisfactie-nemultumire", "bucuria sarcinii-frica de schimbare biologică" etc. Să nu uităm frică de naștere. E important pentru toate femeile că înainte de naștere să aibă loc o pregătire anterioară cu privire la acest eveniment.

Schimbările hormonale și fiziologice precum și noile responsabilități pot fi factori care duc la apariția anxietății și depresiei după naștere. Poate fi vorba de o depresie trecătoare, poate dura 6 zile însă un episod depresiv exploziv nu are o epidemiologie așa ridicată și dacă inițiază o perioadă mai lungă de timp de stare depresivă atunci este important de a consultata de urgență un specialist. Când vorbim de specialist poate fi medicul obstetrician, medicul psihiatru, endocrinolog, psiholog sau psihoterapeut. Tratamentul acordat de un specialist este important, deoarece situația se poate agrava pe parcurs. Un medic suportiv, atent și suportul emoțional al familiei pot ajuta foarte bine și sunt principalele elemente de luat în seamă pentru recuperarea stării de echilibru și mai ales pentru recâștigarea stării de echilibru.

Englezii demonstrau în ultimii ani că anxietatea și depresia este mai frecventă înainte de naștere decât după naștere. Este importantă concentrarea lor pe perioada pre-partum pentru că se poate intervenii preventiv astfel încât capacitatea de îngrijire a copilului și bunăstarea interioară a mamei să fie recuperate.

Ce vreau să subliniez este că multe femei suferă de stări depresive în perioada de sarcină. Unele dintre persoane depășesc starea depresivă după naștere în timp ce la alte mămici se prelungește și după ce copilul se naște. Există și stări depresive de intensitate ușoară, nevrotică, însă lucrurile se pot complica la stările depresive de intensitate severă, încadrate la tulburările psihotice unde pot exista riscuri crescute de autoflagelare, conduita suicidară, și alte complicații.

Unii cercetători și clinicieni au dezvoltat intervenții la nivel hormonal, estrogenul fiind hormonul administrat, se pare că a produs a reechilibrare hormonală. Există și intervenții psihiatrice tradiționale. Aș vrea să subliniez este că nu sunt intervenții unilaterale și că deobicei este vorba de o abordare multidisciplinară și multifactorială. Intervenția medicului este primordială alături de intervenția psihoterapeutică. La acestea se adăugă anumiți pași de urmat care ar ajuta femeia sa depașească situația în care se află:

Modificare a stilului de viață, reducere a stresului, obiceiuri alimentare, obiceiuri și preocupări zilnice sociale chiar etc ;

Stabilire a unor obiective pe termen scurt și o modificare a rezolvării responsabilităților. Acestea pot fi intervenții cu scop psihoterapeutic. Vorbiți cu cineva despre simptomele dumneavoastră! Acest lucru vă va ajuta. Comunicarea ajută;

Sarcinile zilnice pot fi fragmentate în elemente mici. Încercați să fiți alături de cei din jurul dumneavoastră și care încearcă să vă ajute. Siguratatea nu e o soluție;

Încercați, pe cât posibil, să vă implicați în anumite activități, în funcție de disponibilitatea dvs. fiziologică, mentală. Mișcările, exercițiile fizice vă pot ajuta. Relaxarea este importantă, există exerciții specifice de relaxare;

Așteptați-vă că starea dumneavoastră. psihică să se remedieze treptat nu dintr-o dată, peste noapte. Nu se iese așa, ca dintr-un vis, din depresie. De obicei durează ceva timp;

Familia și prietenii sunt cei care pot fi alaturi, ajutînd persoana aflată într-o stare mai dezechilibrată;

Anexa 1

Scala de anxietate(J.Taylor)

1. De regulă sînt liniștit și e greu să fiu scos din sărite.

2. Nervii mi-s dereglați nu mai mult ca la alți oameni.

3. De obicei dorm liniștit.

4. Rareori am dureri de cap.

5. Rareori obosesc.

6. Aproape întotdeauna mă simt destul de fericit.

7. Am încredere în propriile puteri.

8. Aproape niciodată nu roșesc.

9. În comparație cu prietenii, mă simt destul de îndrăzneț.

10.De obicei am dispoziție bună.

11. Rareori am palpitații sau o greutate pe inimă.

12.De obicei mîinile îmi sunt calde.

13.Sînt timid nu mai mult ca alții.

14.Bineînțeles, îmi lipsește încrederea în propriile puteri.

15.Uneori îmi pare că nu sînt de nimic.

16.Periodic mă cuprinde o neliniște atît de mare încît nu pot sta locului.

17. Noaptea adorm cu greu.

18.Nu-mi ajunge tărie de caracter pentru a înfrunta dificultățile.

19.Ași vrea să fiu tot atît de fericit cum, după părerea mea, sînt alții.

20.Uneori îmi pare că am în față greutăți pe care nu le-ași putea înfrunta.

21. Deseori visez.

22.Observ că-mi tremură mîinile cînd încerc să fac ceva.

23.Somnul meu e neliniștit, adesea se întrerupe.

24.Mă neliniștesc mult eșecurile posibile.

25.Uneori simt frica, chiar cînd nu mă amenință nimic.

26.Mă concentrez cu greu asupra unei activități sau însărcinări.

27.De obicei lucrez cu o mare încordare.

28.Nimeresc ușor în încurcătură.

29.Aproape tot timpul sînt îngrijorat din cauza cuiva sau a ceva.

30.Sînt predispus să iau totul în serios.

31. Deseori plîng.

32.Deseori am stări de vomă.

33.Mă neliniștește mult propria sănătate.

34.Deseori mă tem că voi roși.

35.Situația mea în mijlocul celor ce mă înconjoară mă neliniștește mult.

36.Situația materială mă neliniștește mult.

37. Uneori mă gîndesc la așa lucruri, despre care n-aș vrea să vorbesc.

38.Am avut perioade cînd neliniștea mă lipsea de somn.

39.Uneori, cînd sînt în încurcătură, transpir și mă genez mult.

40.Chiar și în zilele răcoroase transpir repede.

41. Cîte odată sînt atît de agitat că nu pot dormi.

42.Sînt o persoană iritabilă.

43.Uneori mă simt absolut inutil.

44.Uneori îmi pare că sistemul nervos mi-e dereglat și din clipă în clipă voipierde cumpătul.

45.Deseori simt că ceva mă neliniștește.

46.Sînt cu mult mai sensibil decît majoritatea oamenilor.

47. Aproape tot timpul mi-e foame.

48.Mi-s neplăcute schimbările intervenite pe neașteptate.

49.Viața mea decurge aproape întotdeauna într-o tensiune continuă.

50.Așteptarea întotdeauna mă enervează.

Anexa 2

Scala de depresie postnatală Edinburg

1. Am fost capabila sa rad si sa vad partea hazlie a lucrurilor.

Tot atat de mult ca si altadata

Nu chiar asa de mult

Evident mai putin

Deloc

2. Am cautat sa ma bucur de toate.

Tot atat de mult ca si altadata

Nu chiar asa de mult

Evident mai putin

Deloc

3. * M-am acuzat pe nedrept atunci cand lucrurile mergeau rau.

Da, majoritatea timpului

Da, destul de mult

Nu foarte des

Niciodata

4. Am fost anxioasa si ingrijorata fara motive temeinice.

Deloc

Foarte rar

Da, uneori

Da, foarte des

5. * Am fost infricosata si panicata pentru lucruri mici.

Da, mult

Da, uneori

Nu, rar

Nu, deloc

6. * Lucrurile m-au depasit.

Da, majoritatea timpului am fost capabila sa depasesc problemele

Da, uneori nu m-am descurcat asa de bine ca inainte

Nu, majoritatea timpului m-a descurcat destul de bine

Nu, am fost capabila sa depasesc problemele

7. * Am fost asa de nefericita ca am avut probleme sa dorm.

Da, majoritatea timpului

Da, uneori

Nu foarte des

Nu, deloc

8. * M-am simtit trista, suparata si nefericita.

Da, majoritatea timpului

Da, uneori

Nu foarte des

Nu, deloc

9. * Am fost asa de nefericita ca am plans.

Da, majoritatea timpului

Da, destul de des

numai ocazional

Nu, niciodata

10. * Mi s-a intamplat sa ma gandesc sa-mi fac ceva rau.

Da, destul de des

Uneori

Foarte rar

Niciodata

=== 9bb8e1269dd495156b21ed4b008a6f4e47462993_393916_2 ===

BIBLIOGRAFIE

VASILE NIȚESCU-Adolescența , Editura Nemira ,București, 2008

Dr.I.STRĂCHINARU-Dezvoltarea fizică și psihică a copilului ,Editura Universitară, București, 2008

RAYMOND BOUDOUN – Fenomene depresive , ed.Enciclopedică Română ,București ,2011

RODICA CIUREA CODREANU- Etica și Psihologia Familiei, ,Editura Polirom ,București , 2010

MIRCEA PITICARU-Copilul instituționalizat, Editura Didactică și Pedagogică, București,2004

FRANCOISE DOLTO-Psihologia copilului ,Editura Polirom ,Iași ,2010

FLORESCU. L., FRĂȚIMAN. L.-Ontogeneza dezvoltării în situații de abandon, Editura Fundației ”Andrei Șaguna”, Constanța,2000

MARIA NICOLETA TURLIUC -Psihologia Comportamentului Deviant ,București , Coressi ,2007

C.G. JUNG – Dezvoltarea personalității ,Editura Coressi ,București,2008

FLORIN TUOSE -Psihiopatologie și orientări terapeutice ,Editura Editura Geneze 2006

COSMIN GOIAN , Lorena Baciu ,Andreea Bârneanu, Manual de bune practice în asistența socială, Iași, Editura Polirom ,2010

PAULA CONSTANTINESCU ,TAMARA DOBRIN,L.GAVRILIU ,ȘT NICA DUMANGIU ȘI LIDIA DUMANGIU – Copilul abandonat, Editura Ando Tours, Timișoara, 2006

ADRIAN PĂSCUȚĂ, MIHAELA TOMIȚA ,LOREDANA TRANCĂ, -Formarea practică a viitorilor profesioniști în domeniul asistenței sociale , București , editura Coressi 2011

MITROFAN. I., CIUPERCĂ C. Incursiune în psihosociologia familiei,Editura Mihaela Press, București,1998