Industrializare Si Dezindustrializare (zona Brad Gura Barza)
Cuprins
I.INTRODUCERE…..……………………………………………………………………………3
II. CONCEPTUL DE INDUSTRIE……………………..…………………………………………..4
II.1.1. Context european…………………………………………………………………………………………..4
II.1.2. Context national……………………………………………………………………………………..5
III. EFECTE ALE PROCESULUI DE DEZINDUSTRIALIZARE…………………………………..
III.1.1.Terrain vague…………………………………………………………………23
III.1.2.Brownfield …………………………………………………………23
III.1.3.Patrimoniu industrial ……………………………………………………24
III.1.4.Arheologie industriala ………………………………………………………….24
IV.(RE)CONVERSII INDUSTRIALE …………………………………..28
IV.1.1.Conversia ………………………………………………….…..28
IV.1.2. Regenerarea urbana si industria creativa……………………………………….. 29
V. EXEMPLU DE REGENERARE URBANA DIN EUROPA DE VEST..……………31
V.1.1.Theoretical background……………………………………………………………..31
VI. PROIECTE DE REGENERARE URBANA DIN ROMANIA……………………….36
VI.1.1.The Ark – Bursa marfurilor creative………………………………………………23
VI.1.2.TUB – Transcentral Urban Bucuresti ……………………………………………23
VI.1.3.Fosta fabrica de bere Ursus – Cluj Napoca ………………………………………24
VII. CONVERSIE MINA DE AUR BRAD-GURA BARZA………………………….338
VII.1.1.Istoric ………………………………………………………..338
VII.1.2.Descrierea amplasamentului …………………………..………………………….341
VII.1.3.Fondul construit …………………………343
VII.1.4..Obiectivul propus …………………………343
VIII. CONCLUZII…………………………………………………………………………345
IX.BIBLIOGRAFIE SI BIBLIOGRAFIE DIGITALA…..………………………………………
X.LISTA DE ILUSTRATII…..………………………………………………………………………
I. Introducere
Peisajul industrial, este astăzi descompus, epuizat sau reintegrat în oraș cu noi valențe funcționale. Schimbarea aceasta a avut ca urmare decăderea orașelor industriale. Pentru revenirea lor în competiția urbană condusă de noile valori era nevoie de o nouă strategie. Orașele au trebuit să se redefinească. În acest demers identificarea valorilor culturale și recunoașterea valorilor ansamblurilor post-industriale au jucat un rol important.
Această tranziție între orașul industrial – postindustrial s-a petrecut într-un timp foarte scurt, în perioada contemporană și a produs reacții ca: nostalgia, negarea, acceptarea sau pur și simplu indiferența și nepăsarea majorității prinse in jocul noului “stil de viață”.
Privind în jur am putut observa trecerea de la orașul industrial la cel post-industrial. În decursul a 15 ani, în România s-a produs o schimbare majoră a “jocului” societății: de la “migrația zilnică” a muncitorilor spre fabrici dimineața și seara, fenomen care genera o dinamică extraordinară în cadrul orașelor- dormitor, la zone post-industriale abandonate, adăpost pentru oamenii străzii, sau pur și simplu grămezi de moloz rămase în urma procesului de ecologizare a fabricilor de altădată.
Modul în care sunt tratate aceaste procese de conversie și ecologizare în România este de-a dreptul revoltător, lucrarea de față vine ca o reacție la acțiunile barbare asupra acestor valori deosebite pe care le pierdem în fiecare zi.
Lucrarea începe cu o analiză a zonelor industriale din cadrul orașelor, ce reprezintă spații industriale defavorizate, abandonate de societate sau zone cu valori culturale de ordine mondială. Ce putem face cu ele? Le transformăm în câmpuri verzi sau le redăm strălucirea de altădată printr-o reconversie funcțională adecvată?
Cea de-a doua parte tratează re-conversia, ca mijloc de reactivare urbană
și rurală. Legătura regenerării urbane cu industriile creative aparține tot acestui capitol. Studiile de caz urmăresc schimbarea modului de abordare a conversiilor în timp și priceperea orașelor de a valorifica moștenirea industrială și cea culturală.
Ultima parte a lucrării conține propunerea mea de conversie a Minei de Aur in zona industriala Brad- Gurabarza, un loc încărcat de istorie.
Danilo Loria , Revolutia industriala-Motorul cu aburi ( http://www.strettoweb.com),[accesat la 10.03.2013]
Ioan Cioara, Tehnologii de tesere, 2008,Iasi ( http://www.dex-tex.info), [accesat la 10.03.2013]
II. Conceptul de industrie
indústrie f. (lat. indústria, activitate, hărnicie, d. indu, în, și strúere, a construi). Meserie, arta de a fabrica: industria feruluĭ [!].Totalitatea operațiunilor pin [!] care se transformă materiile prime și se produc bogățiĭ: industria agricolă, manufacturieră. Cavaler de industrie, șarlatan, escroc. 1
Conform DEX industria este o artă. Există unele valențe alte industriei, în “artă” dar cel mai important aspect a fost revoluționarea “lumii”, de la sfârșitul sec. al-XVIII lea în Anglia, iar mai târziu în Franța, S.U.A, Germania, Japonia, Rusia.
II.1.1.Context european
Revoluția industrială reprezintă procesul complex de trecere de la producția manuală la producția cu ajutorul mașinilor-unelte, de la stadiul manufacturier la stadiul marii producții mecanizate, la fabrică, proces care a revoluționat întreaga bază a societății burgheze. Ea a avut la bază inventarea și folosirea unor mașini-unelte care au revoluționat vechile metode tehnice manuale, ca: inventarea mașinii de tors “Jenny” în 1764, a mașinii de filat a lui Arkwright în 1769, a mașinii de filat subțire a lui Crompton în 1779, a războiului mecanic de țesut în 1785 și a mașinii cu abur a lui Watt în 1784.
Revoluția industrială apare ca un fenomen complex, prezentând o excepțională importanță în istoria Angliei. Chiar dacă ea se desăvârșește după 1800, consecințele sale apar încă la sfârșitul secolului al XVIII-lea și ele se manifestă în multiple direcții. Sistemul de fabrică a determinat o concentrare a producției. Se formează acum noi întreprinderi grupând mii de muncitori. Unele localități ca Manchester, Liverpool, etc. se transformă din sate obscure în centre industriale de primă mărime. Aceasta a contribuit la sporirea ponderii populației urbane. În același timp, revoluția industrială a acționat și asupra elementelor care o favorizează, favorizându-le la rândul ei. Mai ales, ea a contribuit la consolidarea supremației economice mondiale a Angliei. Producția a crescut vertiginos. Odată cu aceasta apar și primele efecte negative ale industrializării capitaliste. În 1788 asistăm la prima criză de supraproducție.
Dezvoltarea industriei a determinat și un avânt considerabil al comerțului exterior. Numai între 1780 și 1792 exportul de țesături de bumbac a crescut de 6 ori. Revoluția industrială a permis însă Angliei să se consolideze nu numai ca prima putere comercială și industrială, ca un „atelier al lumii", ci și ca principala putere colonială. Această revoluție are o ascensiune masivă în toată lumea: în octombrie 1949, Mao Zedong, anunța în Piața Tiananmen formarea Republicii Populare Chineze, spunând: “ Vom vedea o pădure de coșuri de fum aici”, prezentând Beijingul ca un oraș anti-burghez, unde industria era inclusă în oraș.
1. DEX '12 Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Editura Univers Enciclopedic Gold, 2012
Pentru a înțelege “ruinele industriei” din orașele Europei centrale și de vest trebuie să privim spre trecut, până la “boom”-ul inovațiilor și invențiilor tehnologice, numită Revoluția Industrială. Folosirea surselor noi de energie a făcut posibilă trecere producției de la ateliere meșteșugărești la uzine mari. La începutul secolului al XIX-lea Marea Britanie a ajuns să fie statul industrial cel mai dezvoltat din lume, având orașe industriale ca Birmingham, considerat inima revoluției industriale, Glasgow, bazată pe industrii cum ar fi prelucrarea țesăturilor, metalurgia, construcțiile navale, fabricarea de locomotive, Manchester, Sheffield, Belfast, Cardiff și Doncaster. Cele mai importante centre ale dezvoltării industriale din Europa, ca și în Anglia de altfel, au fost bazinele carbonifere (zonele văilor Sambre, Meuse, Rin). Aici s-a dezvoltat o industrie modernă încă din prima jumătate a secolului al XIX-lea.
Manchaster și Liverpool, cele mai vechi orașe industriale din lume, au acum jumătate din numărul de locuitori pe care-l aveau în 1930. Începând din 1950, odată cu dezintegrarea industriei de textile, a început decăderea. Apogeul crizei a fost atins în 1981. Manchester a încercat să-și reînnoiască imaginea, printr-o serie de instituții și evenimente culturale în care muzica juca un rol important. Liverpool, cu sprijin european și prin deschiderea unei aripi a muzeului Tate și a altor instituții culturale în foste fabrici și-a stabilizat poziția, devenind în 2008 Capitală Culturală Europeană. 2
Au existat două etape de industrializare: valul Revoluției Industriale și o industrializare forțată de regimul comunist. Invențiile din perioada Revoluției Industriale în unele țări s-au răspândit venind pe cale austriacă, mai ales pe teritoriul Imperiului Austro-Ungar. În dezvoltarea urbană s-au produs schimbări, apar teatre, școli, clădiri și spații urbane reprezentative. După destrâmarea Imperiului, industria a avut de suferit.În țările care nu aparțineau de Imperiu industrializarea s-a produs în perioada interbelică. Astăzi părțile rămase din aceste facilități sunt de obicei clasate ca patrimoniu industrial.
După al doilea Război Mondial, pentru țările est-europene odată cu instaurarea regimului comunist a însemnat o industrializare forțată, un impact imens asupra orașelor, o creștere puternică, care a determinat mutații profunde în funcțiunea și structura teritoriilor urabane preexistente. Mari cartiere de locuințe, mari platforme industriale, asigurau locuințe și locuri de muncă, pentru populația venită din zone rurale. S-a pus mare accent pe industrii extractive și grele, dar lângă acestea s-au dezvoltat industrii textile, chimice și metalurgice, industria materialelor de construcții, industrii farmaceutice, șantiere navale, producții de țiței și gaze, precum și construcții de mașini. În cele mai multe țări comuniste căderea regimului, care însemna și oprirea producției forțate, s-a suprapus cu învechirea utilajelor și a tehnologiei de producție. În aceste state procesul de dezindustrializare, a însemnat abandonul multor fabrici.
2. Shrinking Cities Group, http://www-iurd.ced.berkeley.edu/scg/ [accesat la 10.03.2013]
II.1.2.Context national
Pana la cel de-al doilea Razboi Mondial, Romania a fost o tara cu o pondere foarte importanta a terenurilor arabile,care constituie cea mai mare si mai sigura bogatie a tarii.Totusi,mai ales in perioada interbelica, s-au dezvoltat semnificativ si unele ramuri industriale importante, printre care extractia si prelucrarea petrolului, Romania situandu-se din acest punct de vedere, la vremea respectiva, pe primul loc din Europa.
Dupa razboi,regimul comunist a trecut la nationalizarea mijloacelor de productie si la colectivizarea fortata a agriculturii.A avut loc o crestere fortata a cresterii industriale.Cu toate acestea,ne confruntam cu un proces masiv de dezindustrializare si nu valofiricam potentialul pe care tara noastra il are in acest domeniu neavand nicio strategie pe termen lung pentru dezvoltarea industriei.
România trece printr-un intens proces de industrializare, care a lăsat răni grave în multe orașe. România încă are ruralul tradițional, cu o comunitate închegată și are orașe cu centre atractive.Dezindustrializarea nu trebuie văzută doar ca un fenomen producător de sărăcie, “cheia problemelor sociale”. Trebuie să ne distanțăm de trecut printr-o absorbție și atenuare, și nu prin amnezie sau ignoranță, pentru a putea percepe realitatea din jurul nostru. Dezindustrializarea și spațiile postindustriale au înțelesuri diferite pentru cei care au fost afectați direct, pentru cei care se îmbogățesc de pe urma lor, distrugând clădiriile, furând echipamentele, ducând bucată cu bucată la fier vechi sau construind ansambluri noi de locuințe în locul lor. 3
În acest context reconversiile industriale reprezintă o evoluție naturală cu o economie dinamică (Henderson and Thisse 2004), în strânsă legătură cu:
Scăderea productivitățtii industriale din diverse cauze;
Epuizarea reurselor locale;
Dinamica teritorială ca rezultat al spațiilor industriale cu locații necorespunzătoare cu noile funcțiuni ale orașelor;
Presiunea societății civile sau administrației locale sau naționale.
În numeroase cazuri reconversiile industriale au fost făcute într-o manieră neplanificată, lucru care a generat o serie de probleme.Sfârsitul industriei în România a fost percepută ca o dramă teribilă. Există hectare intregi de pământ irecuperabil din pricina poluării.Principalul obiectiv strategic al Romaniei este atingerea nivelului de dezvoltare economica.Romania trebuie sa faca din procesul de reindustrializare o prioritate absoluta printr-o serie de masuri care au menirea de a sprijini sectorul industriei in vederea dezvoltarii sale propice :
Stabilirea obiectivelor prioritare pentru relansarea industriala a Romaniei
Eficientizarea proceselor de privatizare
Crearea de locuri de munca prin industrializare
3. Ianoș, I. (2004). Dinamica urbană. Aplicatii la orașul și sistemul urban românesc.București,Editura Tehnică.
Acum, în Copșa Mică, Hunedoara, Călan, Călărași, Zlatna, Valea Călugărească, Babadag și în multe alte localități, totul este gol, pustiu, natura începe să recucerească ruinele. O imagine morbidă dar foarte adevărată. Studiile în cadrul proiectului internațional „Shrinking Cities” arată că orașele din România sunt în declin, ocupând primele locuri din clasament (aproape toate locurile din cele 11). 4
III.Efecte ale procesului de dezindustrializare
III.1.1.Terrain vague
Ignasi de Sola-Morales în eseul Terrain Vague, din 1995 începe cu o discuție a ideii de fotografie, care este menționată de autor ca fiind vitală pentru înțelegerea noastră, în special prin fotomontaj. "Cand ne uitam la fotografii, nu vedem orașe – mai puțin cu fotomontaje vedem doar imagini, poze înrămate statice." Din acest punct de jumping-off al fotografiei vine "non-spațiu", terenul vag, astfel cum sunt definite de autor:
Spațiu gol, abandonat, în care o serie de evenimente au avut loc pare să subjuge ochii fotografului urban. Astfel de spații urbane, pe care le voi denumi cu expresia franceză terrain vague, reprezintă starea de fascinație, care indică identitatea orașlor și care este experiența noastră în relație cu ele.
În primul rând, conceptul de terrain (spre deosebire de conceptul de pământ este mult mai expansiv, include conotații mai spațiale și ideea unui teren potrivit pentru construcții, ceea ce înseamnă că acesta are mai multe legături spre urban. Vag, pe de altă parte – are legături cu o serie de idei. De la "woge" german, care este legat de mișcarea mărilor – ne "mișcare, oscilație, instabilitate, și fluctuație." Din franceză, rădăcinile se află în "vacuus", care dă conotații de post vacant, goliciune, și disponibilitate. Un alt sens este derivat din latinescul "vag", care este cel mai strâns legată de originile în peisajul gândirii urbanism dau "în sensul de" nedeterminat, imprecis, încețoșat și nesigur. (110)
Sola Morales menționează că acestea devin "spații interne pentru oraș însă externe pentru utilizarea de zi cu zi. În locuri aparent uitate, memoria trecutului pare să predomine asupra prezentului." 5
În concluzie terrain vague este un concept dificil vorbim, în esență de "non-design', dar este, de asemenea, puternic în capacitatea sa de a se susține la marginea lumii ordonate,
în care se află. Care sunt elementele comune dintre terrain vague și brown fields? În primul rând acele terenuri industriale care au fost parțial “eliberate” de construcții, dar care încă păstrează câteva elemente definitorii ale trecutului industrial. Dar și acele terenuri industriale abandonate care nu au o limită precisă și sunt disponibile, imprecise și au o vibrație, o fluctuație anume pot fi denumite terrain vague.
4.Andreșoiu, Bruno, 2007 „Procentul de irecuperabil al ideologiei”. În KOMBINAT, Ruine industriale ale Epocii de Aur, Igloo, București, pg. 7
5. Ignasi de Sola-Morales Rubio, , 1995 „ Terrain Vague. pg. 9-10
Ignasi de Sola-Morales Rubio, Terrain vague ,(http://www.archdaily.com.br), [accesat la 10.03.2013]
III.1.2.Brownfield
Termenul "brownfield", utilizat în industria imobiliară, poate avea dublu înțeles. Se poate referi la un teren, care este contaminat cu produse chimice sau la un site care a avut sau are clădiri pe el, sau … o combinație a ambelor situații. În prezent, atât în România cât și în țările vecine acesteia, există o incertitudine juridică în ceea ce privește responsabilitatea și standardele în ceea ce privește curățarea acestora, stimulentele pentru acest domeniu fiind limitate, baza de date a acestor terenuri fiind nesatisfăcătoare, Toate acestea duc la descurajarea investițiilor în acest tip de teren.6
Remedierea acestor terenuri a devenit un subiect important pentru țările industrializate sau în curs de industrializare. De obicei, ele sunt transformate în parcuri industriale. În locațiile tip brownfiel vorbim despre zone vechi cu un procent de ocupare a terenului de 90%-95%, iar în cele de tip greenfield procentul de ocupare a terenului este de maximum 65%. Greenfield desemnează terenuri libere la perferia orașelor, foste terenuri agricole sau wasteland (terenuri lipsite de nutritive, impure sau umede; regiuni rămase fără resurse, care vor fi locația unor incubatoare economice. Majoritatea parcurilor industriale de tip greenfield în România au fost realizate cu fonduri europene, fiind acum în plină dezvoltare. Aceste parcuri industriale sunt realizate, de obicei, la periferia orașelor, dacă se poate pe locul unor foste platforme muncitorești, prin implicarea activă a autorităților locale. 7
III.1.3. Patrimoniu industrial
În ultima vreme se vorbește tot mai des despre patrimoniu industrial, faptul că spațiile industriale au frumusețea și suplețea lor sau, din contră, sunt niște forme greoaie, dar cu propriul farmec. Vechile spații industriale nu ar trebui demolate sau părăsite, ci mai degrabă ar trebui reconvertite, patrimonializate, asumate ca spații interesante, atractive, funcționale
Esteticul este descentrat și reteritorializat în periferie printr-o mișcare prin care avangarda se repoziționază în câmpurile artistice/intelectuale. În cultura română fundamentalul, clasicul, complexul, grecescul/germanul reprezintă codurile care legitimează sau deligitimează orice întreprindere artistică/intelectuală, așa cum argumentează și Gabriel Troc mai jos. Valorile perene nu pot fi decât valori central și cernute istoric. Orașul nu poate fi reprezentat de populația semirurală din periferie sau de spațiile neîngrijite industrial-capitaliste, în ultimă instanță, forme spațializate ale “vulgarității goanei după profit”. Avangarda postmodernă când revalorizează spațiile industriale și periferiale, construiește un argument împotriva acestei hegemonii culturale și afirmă că ciobul poate fi și el interesant. Rugina și descompunerea poate arunca o lumină asupra lumii contemporane. 8
6. http://business-review.ro/brownfield-developments-still-waiting-for-green-light/ ,[accesat la 14.03.2013]
7. http://en.wiktionary.org/wiki/wasteland, [accesat la 17.03.2013]
8. http://www.altart.org/culturadezvoltare/?p=221, [accesat la 23.03.2013]
Edmund G.Brown Jr.,Brownfield California ( http://www.waterboards.ca.gov), [accesat la 10.03.2013]
BC Gabi ,Rafinaria Lubrifin Brasov,demolata,(http://www.panoramio.com/photo), [accesat la 10.03.2013]
În Marea Britanie la început au fost incluse doar canalele de navigație și morile, după care fabriciile în care erau amenajate muzee industriale, cum ar fi Muzeul Științei și a Industriei din Birmingham sau Fabrica de Ceramică Gladstone din Staffordshire. După aceea limitele s-au lărgit și au rămas doar criteriile legate de valoare arhitecturală și de caracterul inovativ al construcțiilor.
Expresiile „patrimoniu industrial” și „arheologie industrială” încep să fie utilizate la sfârșitul secolului al XX-lea în Anglia, unde stratificările industriei marchează aproape tot teritoriul național.
Se propunea cercetarea urmelor revoluției industriale – fabrica, cu toate infrastructurile ei, căi ferate, poduri, gări, cartiere muncitorești, hale comerciale, lucrări care nu numai că au modificat teritoriul, dar au condiționat din ce în ce mai profund viața colectivității. Dar nu numai obiectele materiale formează baza studiului, ci și înțelegerea practicilor de lucru, a modului cum au trăit generațiile trecute.
Prin definiție:
"Patrimoniul industrial este constituit din marturiile culturii industriale care au semnificatia istorica,tehnologica,sociala,arhitecturala si stiintifica.Aceste marturii pot fi cladiri,masini si instalatii,laboratoare,mori si fabrici,mine si sit-uri pentru procesare si rafinare,depozite,locuri in care energia este generata,transmisa si folosita,structuri si infrastructuri de transport,precum si locuri folosite pentru activitati sociale legate de industrie cum ar fi locuinte,lacasuri de cult,cladiri pentru educatie. 9
9. Michael Stratton, 2000 „Reviving Industrial Buildings: An Overview of conservation and Commercial Interests”. Industrial Buildings: Conservation and Heritage, E&FN Spon, Londra, pg. 11
Linden Coole,Muzeul Stiintei si al Industriei din Birmingham ,(http://www.thepotteriest.org), [accesat la 10.03.2013]
British Council, Fabrica de Ceramică Gladstone din Staffordshire ,(http://www.collectionofcollections.mx), [accesat la 10.03.2013]
III.1.4.Arheologie industrială
“Council for British Archaeology” folosește, în 1959, oficial termenul de arheologie industrială. În contrast cu studiile istorice arheologia industrială, o discipină relativ recentă, este interesată în primul rând de analiza monumentelor tehnice, fiind mai puțin interesată de oameni.
A fost definită în 2003 în Charta Patrimoniului Industrial ca:„o metodă interdisciplinară de studiu a mărturiilor, materiale și imateriale – documente,
artefacte, stratigrafii, construcții, structuri, așezări umane, peisaje naturale și urbane – create pentru sau de către un proces industrial. Ea utilizează acele metode de investigație care sunt potrivite pentru creșterea înțelegerii trecutului și prezentului industrial” 10
Transformările de după 1990 în ceea ce privește amenajarea teritoriului, extinderea urbană și politicile economice au condus la decizii importante în ceea ce privește profitabilitatea și viitorul platformelor industriale. Astfel au avut loc, o serie de procese de reconversie a platformelor industriale. Cele situate în mediul urban au fost transformate din unități de producție în unități de consum (centre comerciale), prin restructurare sistematică și falimente controlate sau prin relocarea lor în afara orașelor. Acest lucru s-a întâmplat în special în marile orașe, cele din orașele mai mici, care nu au fost considerate rentabile, au fost abandonate, (de exemplu, Fabrica de zahăr Bucecea, Fabrica de textile Buhuși, etc) sau au fost puse în stare de conservare. Site-uri industriale mari de la periferia centrelor urbane au fost restructurate (platforma IMGB București, platforma Burdujeni Suceava, etc).
Există dileme legate de patrimonializare, tensiunea dintre conservarea pură și evoluția arhitecturală și tensiunea dintre estetica și funcția tehnologică a patrimoniului industrial. De multe ori criteriul de selectare a fabricilor pentru proiecte de conversie sau de conservare a fost una legată de estetică. Iar proiectele de refuncționalizare s-au concentrat pe aspectele istoriei, arhitecturii și ale sitului, prin care a scăzut importanța aspectelor tehnice sau integritatea componentelor unui sit industrial.
În București, există exemple de unități industriale care și-au mutat acum câțiva ani activitățile de producție, direcțiile urmate după 1990 de unitățile industriale din capitală au fost foarte diferite unele de altele (Cepoiu 2009):
a) Închirierea zonelor nefolosite – câștigurile provenite din imobiliare mai mare decât producția, iar în ultimii ani există o tendință tot mai mare de evoluție. Ex: SC Electromagnetica SA – Restructurarea activităților sale după 1990, pe lângă introducerea de noi domenii (în plus față de sectorul electric principal), organizarea corporatistă și de asemenea, investiții de pe piața imobiliară. Astfel, societatea a investit în reînnoirea fostelor hale de producție cu suprafața de circa 20.000 mp, pentru a le închiria mai târziu;
10. http://www.mnactec.cat/ticcih/pdf/TICCIH_Charter_ROMANIAN.pdf [accesat 30.11.2012]
b) Lichidarea și vânzarea terenurilor industriale – în timp se dovedește a fi foarte profitabilă, pe baza avantajelor existente în ceea ce privește amplasarea, accesibilitatea și utilitatea, vorbim de suprafețe mari de teren ce oferă o gamă largă de spații pentru investiții;
c) Relocarea activităților de producție în afara orașului. Aceasta este o tendință care pare să crească mai mult și mai mult, toate unitățile industriale din București ar putea deveni ținte potențiale pentru investitorii din domeniul imobiliar, dacă luăm în considerare reglementările UE care prevăd să se mute industriile poluante din oraș;
d) Schimbarea specializării în funcție de nevoile pieței. Speculând pe cerințele pieței, care sunt în continuă evoluție, unele unități industriale au decis să schimbe profilul de activitate: de exemplu, producția de utilaje grele în producția de textile;
e) investind masiv în echipamente de ultimă oră, care produc ieftin, de calitate și care să respecte normele europene de mediu privind poluarea cauzată de activitățile industriale. 11
În trecut mari ansambluri arhitecturale au fost construite după demolarea unor castele sau biserici (exemplu Luvru a fost construit pe locul fabulosului castel al strămoșilor lui Francisc I). “Dezvoltarea cea mai pașnică a orcărui oraș implică demolări” (Freud) și “toate culturile și toate societățile s-au constituit și s-au dezvoltat demolând” (Choay), dar aceste demolări au fost pentru motivul inutilității, învechirii, disfuncționalității, neadaptării, incomodării, lipsei de confort și pentru că exista convingerea că noua construcție va fi mai bună. Venirea la putere a erei industiale a accelerat acest proces.
Conservarea patrimoniului industrial se datorează unei atitudini de a „păstra tot” bazat pe valori istorice, materialitate, originalitate. Era privită ca singura modalitate de a mai păstra unele valori excepționale arhitecturale, stilistice sau valori istorice care confirmau existența unei industrii și tehnologii unice cu dotări și echipamentele originale.
În anii ’60 s-a produs o „întorsură fără echivalent” (Choay) , a apărut o teorie nouă, principiul unei conservări integrale a edificiilor trecutului. Orașul și corpul uman sunt văzute similare. Precum memoriile sunt conservate în mintea umană așa clădirile ar trebui conservate în oraș. Dacă dezvoltarea „șterge” clădirile este amenințată de pierderea memoriei. Françoise Choay a observat că odată cu dezvoltarea turismului de masă a existat o „explozie a patrimoniului” și în același timp și s-a produs „expansiunea câmpului cronologic în care se însciu monumentele istorice”. 12
11. Cepoiu, A. L. (2009). Rolul activităților industriale în dezvoltarea așezărilor din spațiul metropolitan al Bucureștilor.București: Editura Universitară.
12. Choay, Françoise, 1992. „L’allegorie du patrimonie”, Seuil, Paris. Traducere de Kovács Kázmér apărută în Alegoria patrimoniului, Simetria, București, 1998, pg. 155
IV.(Re)conversii industriale
IV.1.1.Conversia
„Conversia este în primul rând o schimbare de funcțiune, dar una în care există o tensiune, uneori chiar una acută, între funcțiunea inițială și funcțiunea finală. Această
schimbare de funcțiune aduce cu sine modificări importante ale partiului, ale organizării
spațiului, uneori ale materialelor de finisaj sau a culorilor acestora. Esențial este că: în final,cele minimum două straturi ale clădirii sunt recognoscibile ca atare, sunt, așadar coprezente.” 13
Orașul în care prima oară depozitele au devenit atelierele și mai târziu locuințele artiștilor a fost New York. Strada South of Hudson (SoHo) a fost patrimonializată în 1973, conținând rarități ale arhitecturii industriale a secolului XIX-lea. Clădiri cu fațada din fier au fost construite inițial pentru depozitarea mărfurilor marilor firme comerciale din New York. La începutul secolului XX această zonă s-a transformat într-o aglomerare de firme de textile cu condiții de muncă proaste și salarii mizere. A căpătat numele de „cei 100 de acri ai Iadului”. Începând cu anii ’50- ’60 atelierele textile au dispărut și zona a rămas pustie și pe planșele urbaniștilor „destructurată”. Astfel a fost aleasă ca posibilă locație pentru autostrada Lomax (Lower Manhattan Expressway), dar din cauza protestelor conduse de urbanista Jane Jacobs, proiectul a fost abandonat, iar artiștii au realizat avantajele acestor spații mari, luminoase, centrale și cu chirii mici. La început au avut doar atelierele în aceste spații, mai târziu au început să locuiască în ele. Aceste spații erau denumite „loft”-uri, termen folosit cu precădere și astăzi. Erau spații dure, masculine, asociate cu muncă.
Zona de locuit și zona de lucru formau un singur spațiu. De obicei aveau echipamentele de bază ale unei locuințe – un frigider, un pat, o sobă – dar spațiul păstra caracterul de atelier. Ferestrele mari lăsând lumina și frigul să intre, transformau aceste spații în teatre urbane în care se putea întâmpla orice. Peretele se transforma în suprafață de expunere sau împreună cu mobilierul în operă de artă. După 1960 aceste spații au ajuns să devină publice, consumate ca imagine. Au devenit treptat galerii, fiind considerate spații mai „reale”. Revenirea economică a orașului a determinat migrarea artiștilor în alte zone, fiindcă lofturile au devenit spații căutate de chiriași și de turiști în goană după experiențe „șic”. Acest fenomen a fost denumit „efectul SoHo”. Această transformare în orașele dezvoltate era una spontană, până de curând, când a început să fie indusă de administrațiile orașelor care au avut de suferit de cauza dezindustrializării.
Jean Nouvel într-o discuție cu Jean Baudrillard își arată fascinația către fostele spații industriale din New York:
„Într-un asemenea spațiu o masă, trei canapele și un pat sunt de ajuns pentru a crea o poetică a locului diferită de ceea ce aveau el atunci când era saturat de mărfuri și de mașini.” (Jean Nouvel)
13. Augustin Ioan, 2005, Pentru re-încreștinirea zidirii [e-book], Ed. LiterNet [accesat 04.04.2013]
Augustin Ioan spune că noi avem o formă diferită de conversie decât aceea pe care vesticii o practică atunci când își convertesc patrimoniul istoric: noi l-am demolat pe acesta din urmă și avem de lucrat cu blocuri și edificii pompoase, dar inutile, ale modernității. Conversia îl infirmă și pe Gadamer, întrucât este de natură să saboteze „soluția fericită” pe care el o vedea la conjuncția dintre funcțiune, formă și relație cu amplasamentul. Conversiile interesante se petrec la intersecția dintre investigație filozofică și spontană, deopotrivă reactivă (la ce este deja prezent) și activă (punând în criză prezentul și formulându-se pe sine prin raportare la acest prezent) în sit real.
Mi se pare că Augustin Ioan punctează foarte bine aspectele conversiilor, evidențiind cea mai delicată problemă, raportul trecut/prezent, miza mare a conversiilor este găsirea acestui echilibru problematic și relaționarea funcțiunilor contemporane cu contextul pre-existent. Imaginea alăturată, Clădirea OAR, din București, o încercare în acest sens, din punctul meu de vedere nu este foarte reușită relaționarea contextului existent cu elementele noi ale clădirii.
Această modă postmodernă de muzeificare, împreună cu creșterea alarmantă a turismului cultural a generat o serie de reacții, de la specialiștii protecției și conservării monumentelor, care înglobează noțiuni ca management strategic, interpretare și conservare preventivă, informativă. Reacții împotriva globalizării, care (re)valorifică patrimoniul și aspectele culturale locale și regionale. Apar noi concepte în domeniul conservării, concepte bazate pe semnificație, expresie, diversitate, memorie colectivă, identitate. Valorile patrimoniului legate de materialitate, sinceritate și autenticitate au pierdut din importanța lor. Durabilitatea culturală a unui monument înseamnă folosirea lui pentru a satisface nevoi actuale în așa fel încât să nu altereze mesajul pentru generațiile viitoare, astfel se ajunge la o dezvoltare care satisface nevoile actuale ale societății fără a distruge posibilitatea generațiilor viitoare să-și satisfacă nevoile lor proprii. Creativitatea este cheia unor soluții extraordinare și libere, când prin protecția monumentelor industriale se ajunge la protecția identității comunităților și la dezvoltarea lor în mediul firesc, devenind acele zone active prin implementarea unor funcțiuni compatibile cu regulile protecției și ale posibilităților arhitecturale.
Cladirea OAR ,Bucuresti,,(http://www.cercetati.blogspot.ro), [accesat la 10.03.2013]
IV.1.2.Regenerarea urbana si industria creativa
Regenerarea urbană este un concept complex ce poate fi interpretat în mai multe moduri: „întoarcerea la oraș”, revitalizarea centrului orașului, restaurarea activităților și creșterea competitivității în context internațional și implementarea inițiativelor de îmbunătățire a calității mediului care sunt orientate către o creștere „inteligentă”, în cele mai dezvoltate economii, iar în economiile în tranziție, trebuie luate în considerare inițiativele calitative, dar proiectele trebuie să ia în considerare în mod imperativ și cerințele de ordin cantitativ.
Există trei tipuri de regenerare urbană:
impusă, când este vorba de revitalizarea unei zone după o lungă perioadă de abandon sau după o degradare severă a condițiilor de trai în zonă;
regenerare urbană ca oportunitate, în cazul în care investitorii din sectorul public și privat caută un teren pentru realizarea unui mare proiect;
avem nevoie de regenerarea urbană preventivă sau prospectivă în zone în care mediul social și cel economic s-au deteriorat.
Regenerarea urbană în orașele industriale se bazează pe restaurarea, renovarea, conversia sau distrugerea unor clădiri. Aceste intervenții duc la modificarea peisajului urban. Transformarea peisajului urban în orașele postindustriale este de fapt crearea de noi peisaje cu rolul de atracție. Aceste peisaje, ca și arhitectura lor este văzută ca o “marfă”, se studiază, se aleg și se promovează. Astfel clădirile alese devin simboluri locale și sursa de atracție a orașelor.
Acest proces implică creșterea, progresul și infuzia unor noi activități într-un oraș stagnant sau în declin, care nu mai este atractiv pentru investitori și nici pentru clasa socială medie. De obicei implică atragerea unor noi instituții prin asigurarea unor facilități cheie (transportul în comun, spații mari cu chirii mici – creșterea numărului de locuințe – sau reduceri fiscale) sau crearea de locuri de muncă, înnoirea economiei urbane.Protejarea mediului, combaterea poluării, îmbunătățirea condițiilor de viață și susținerea moștenirii arhitecturale (a centrului istoric), a turismului urban sunt incluse în fiecare strategie de regenerare urbană. Pentru crearea unei noi imagini, atragerea industriilor creative și a instituțiilor academice corelate cu cercetarea sunt punctele cheie pentru orașe.
Strategiile de regenerare urbană de obicei vizează sectorul cultural-creativ, privit în sensul cel mai larg, trecând de la procesul de creație la activități legate de distribuție, răspândire, promovare, educare și consum.
Conceptul industriei creative a pornit din Marea Britanie înglobând “ acele industrii care își au originea în creativitatea individuală, în îndemânare și talent și care au potențialul de a crea bogăție și locuri de muncă, prin regenerarea și exploatarea proprietății intelectuale” (KEA, 2006). Domeniile culturale incluse în industriile creative sunt arhitectura, publicitatea, piețele de artă și antichități, meșteșugurile, designul, designul vestimentar, filmul și producțiile video, software-ul de divertisment, muzica, artele spectacolului, cultura scrisă, serviciile de software și de IT, televiziunea, radioul. În Țările Nordice producția de jucării, turismul și sportul sunt incluse lângă mediu și patrimoniu (material și imaterial).
V.Exemplu de regenerare urbana din Europa de Vest
V.1.1.Complexul C-Mine, Genk
Combinația dintre restaurare și refuncționalizare sau implantarea unei noi funcțiuni “nedăunătoare”. O astfel de abordare este C-mine- Genk, din Belgia, un nou ansamblu educațional și cultural pe sit-ul unei foste mine de cărbuni. Din prima zi proiectul a avut în vedere atât programul cât și calitățile specifice ale contextului său: un buget limitat, un nou concept de învățământ și prezența puternică a patrimoniului industrial din jur. În primul rând, proiectul și-a propus să stimuleze creativitatea și inovarea: și crează un mediu de studiu (study-landscape) deschis spațiului interactiv de întâlniri, de studiu, de contact social și schimb de idei.Aceasta este o intervenție care pune ansamblul într-o altă dimensiune, un motor de dezvoltare pentru zonă și generator de noi evenimente. Prin această continuitate se ajunge la păstrarea identității orașelor, oferind noi valente de identitate și culturale, păstrând totodată memoria locului.
Situat pe sit-ul minei Winterslag, ansamblul are ambiția de a stimula creativitatea. C-mine vrea să creeze un loc de întâlnire pentru persoanele care doresc să fie diferite prin creativitate și inovare C-mine aduce vitalitate și oferă noi oportunități de experiență, stimulează curiozitatea și provocarea pentru noi descoperiri.
C-mine foloseste creativitatea și inovarea ca pârghie a dezvoltării oamenilor și a noilor evoluții sociale. În acest scop, C-mine desfășoară activități în patru domenii: educație, creația artistică și prezentare, economia creativă și Creative Recreation.
Sit-ul de C-mine este un loc unic, autentic și minunat, cu un trecut viu și o ofertă creativă interesantă. C-mine este un loc unde oamenii, ideile, disciplinele, cu o viziune largă se pot întâlni și împărtăși creativitatea lor. O vizită la C-mine este întotdeauna o experiență unică pentru orice vizitator. 14
Pentru mine C-mine este pur si simplu un exemplu de respect pentru trecut si patromoniul industrial. Michael Doore a făcut o prezentare cu privire la C-Mine, Genk, proiectul câștigător al Premiului RegioStars pentru anul 2010. Genk este un oraș mic în Limburg, cu 65.000 de oameni care a atras mineri din toată Europa la cele trei mine, dar acum 25 de ani minele au început să se închidă și 7.000 de mineri și-au pierdut locurile lor de muncă. Fostul proprietar a curățat zona după închidere. Winterslag C-Mine este în inima orașului. Clădirile sunt clasificate drept monumente istorice.Proiectul a început în iunie 2005 și a fost finalizat în noiembrie 2010. Multe organizații diferite au fost implicate într-un parteneriat larg. Finanțarea a venit de la ERDF Limburg și orașul Genk. 14
13.http://www.c-mine.be/nl/over-C-mine/ambitie [accesat 30.03.2013]
14.C-Mine video for Regiostars,http://ec.europa.eu/regional_policy/conferences/sustainable-growth/programme_en.cfm [accesat 14.04.2013]
C-Mine este orientat pe patru direcții:
creație artistică: spațiu pentru cultura contemporană și producții artistice;
agrement: C-Tour este o experiență unică, minier care te duce de la pasajele subterane până la clădirile minelor;
învățământul superior: crearea de mass-media și Design Academia (produs și design grafic, animație și video precum și formarea profesională continuă);
economie creativă: crearea de legături între cunoștințe, inovație și antreprenoriat.
Orașul este în curs de dezvoltare a unui grup de inițiative legate de învățământul superior din Genk, Limburg în relație cu antreprenoriatul și inovația creativă la
nivel de companie, care includ:
Laboratorul de inovații în design pentru sprijinirea inovării creative în companii. Acest lucru ar fi un centru de servicii care sprijină companiile în inovare. Se bazează pe câțiva oameni-cheie și o rețea largă de experți implicați în diverse domenii (creative) și adaptate la cerințele de afaceri.
Centrul pentru Inovare Creativă de Afaceri și Antreprenoriat se concentrează asupra instituțiilor de artă, întreprinzători, companiile care doresc să includă inovații creative în dezvoltarea de produse și servicii. Acest lucru este facilitat de un spațiu multifuncțional pentru proiecte creative și servicii, inclusiv întâlnire și spațiu de lucru, laborator pentru design și inovare, pentru platforme de colaborare, start-up-uri, pentru studenți, pentru cursuri de instruire, seminarii;
Centru de incubație pentru economia creativă pentru a evita exodul de creiere al tinerilor absolvenți ai colegiilor de artă din Limburg. Orașul este în curs de dezvoltare a antreprenoriatului prin spațiile de incubare pentru economie creativă (12 locații pentru start-up-uri, afaceri partajate facilități tehnice de specialitate).
Spațiul pentru organizarea de evenimente corporate. A fost conceput ca un spațiu multifuncțional în care pot fi organizate: evenimente, târguri, seminarii și expoziții.
Există parteneriate directe cu Academia de Media și Design. Există, de asemenea, un model de cooperare cu diverse universități și institute de cercetare, cum ar fi Universitatea din Leuven si Hasselt, " Flanders in Shape ", " Design region " și " Design Platform Limburg ". Acestea lucrează cu insituțiile orașului pentru dezvoltarea Design Innovation Lab. 15
15. Presentarea C-Mine de catre Michael Dhoore http://ec.europa.eu/regional_policy/conferences/ sustainable-growth/programme_en.cfm [accesat 14.04.2013]
Complexul C-mine Genk, ( http://www.51n4.com/project/c-mine), [accesat la 10.03.2013]
Raluca Popa,Complexul C-mine Genk, ( http://www.spatiulconstruit,ro), [accesat la 10.03.2013]
VI.Proiecte de regenerare urbana din Romania
România este țara ignoranței, clasa intelectuală încă este ignorată de “conducerea țării”. Pentru arhitecți, urbaniști, sociologi conversia fabricilor din România este o preocupare clară, dar propunerile lor sunt ignorate. De ce? Pentru că valoarea siturilor industriale în ochii investitorilor crește după dărâmarea clădirilor industriale.
În lucrarea “Reconstrucție versus reabilitare când arbitrul e doar economic”, Adrian Crăciunescu, face analiza paralelă a demolării și a conversiei unui siloz, monument istoric, aflat la granița dintre “valoare” și “caracter comun” din capitală, ajunge la concluzia că demolarea necesită un act administrativ, care este autorizarea demolării și câteva operațiuni complexe în plus, cum ar fi: demolarea construcției, transporul molozului și depozitarea molozului. A păstra o clădire cu un caracter puternic, cu o istorie, înseamnă și păstrarea identității unui loc, chiar dacă proiectul necesită un efort creativ mai mare. Dar din păcate în ultima perioadă clădiri industriale valoroase au fost victimele speculei imobiliare.
Demolările consecutive și intervențiile private au scăpat din mâna autoritățiilor. Acum pare că încep să conștientizeze acest lucru. Dar în continuare dispar clădiri industriale, pentru a face loc noilor blocuri, noilor birouri care parcă vor neapărat să arate lumii că ei “pot” întrece în înălțime fostele coșuri a brutăriilor, a uzinelor, fără a avea în vedere dezvoltarea pe termen lung a orașului. 16
Industria este evacuată înt-un ritm rapid din nucleul urban spre căile de acces ale orașului. Dacă privim implantarea mall-urilor, a supermarketurilor în București vedem că sunt în zone periferice și lângă foste zone industriale și atrag după ele dezvoltarea zonei. Sunt “unica formă de dezvoltare socială modernă”, acționează ca magneți ai divertismentului popular. Astfel se crează epicentre de divertisment sau de cultură care descentralizează orașul prin dezvoltarea lor în periferie. Ajung să locuiască în case unifamiliare, care reproduc uniformitatea veche a blocurilor, dar care uneori nu oferă nici infrastuctura necesară, fiindcă drumurile apar după ce casele au fost terminate. În aceste cazuri putem vorbi de zone urbane difuze. 17
Este foarte greu să găsim exemple de conversii industriale, din România care merită să fie prezentate în majoritatea cazurilor clădirile din patrimonial industrial sunt părăsite sau demolate.
16. Crăciunescu, Adrian, 2007, “Reconstrucție versus reabilitare când arbitrul e doar economic”, în volumul București : stop-cadru. Despre atmosferă prin arhitectură și urbanism, Proiect de cercetare a Universității Ion Mincu, Editura Universitară "Ion Mincu", București, [accesat 26.04.2013]
17.http://www.iaim.ro/catedre/istorie_teorie_restaurare/cercetare/BUCURESTI_STOP_CADRU_continut.pdf [accesat 26.04.2013]
VI.1.1. The Ark – Bursa mărfurilor creative, București
Finalizată în 1899, după proiectul arhitectului Italian Giulio Magni, clădirea a avut o importanță majoră. Ansamblul impresionează prin rigoarea execuției în cărămidă aparentă cu inserții de piatră, simboluri ale breslelor și decorații în teracotă majolicată și prin structurile elegante ale șarpantelor metalice nituite.
După 1989, ansamblul este divizat incoerent, prin privatizare. Intervențiile ulterioare nu au fost rezultatul unui proiect coerent. In 1992 un incendiu aduce grave degradări șarpantei și interioarelor, lucru care duce la abandonarea edificiului. In anul 2005 este scos la vânzare, fiind cumpărat de DC Communication și Headvertising. Proiectul de conversie a fost realizat de studioul de arhitectură al lui Mario Cuibuș.
Clădirea a suferit o intervenție majoră prin convertirea funcțională. Fațadele vechi, fiind elementele definitorii ale clădirii, au fost recuperate, una dintre ele, cea cu inscripția denumirii originale a ansamblului, a fost păstrată fără mari intervenții. Dar volumul a fost modificat prin ridicarea acoperișului și prin tăierea verticală a clădirii cu un paralelipiped translucid. Schimbările volumetrice și materialele noi folosite cu culori vii și lucioase, semnalizează intervenția unui alt stil de arhitectură.
Contrastul dintre “coaja” exterioară și “ lumea “ interioară este conceptul de la care a plecat acest proiect. Funcțiunile noi corespund tendințelor actuale fiind din industria creativă. Alături de cei doi dezvoltatori ai proiectului, DC Communication și Headvertising, în noul spațiu își au acum sediul Media Factory, Interactive Look, Space Syntax, Centrul Internațional de Artă Contemporană (CIAC) și Grupul de Inițiativă Radu Anton Roman.
Avem de a face cu o zonă de birouri pentru companiile de creație, un spațiu public dedicate expozițiilor și o piață pentru industriile creative. Fiecare nivel are un spațiu comun (sala jocurilor, de home cinema, “plaja” de pe casă), în care persoanele se pot relaxa dacă se confruntă cu o criză de idei.
Parterul și subsolul pot fi închiriate pentru evenimente, prezentări, cocktailuri, expoziții. A fost organizat Festivalul de muzică electronică și arte conexe, lansarea de colecției Riviera 2009, “m(i)tingul” breslei creative, expoziție de Fine Art Photography și Târgul Țăranului. Sper că această conversie a fost una care va declanșa un val de intervenții, transformări, restaurări și conversii ale clădirilor industriale părăsite. 18
Personal, văd acest proiect ca o inițiativă foarte bună, care a dus la salvarea acestui ansamblu valoros, și i-a adus strălucirea de altădată.
18. http://www.anuala.ro/proiecte/2009/restaurari/r03/ [accesat 03.05.2013]
Romania Libera,Proiect reconversie The Ark,( http://www.romanialibera.ro), [accesat la 10.03.2013]
Alina Tanasa,Proiect reconversie The Ark, ( http://www.da.zf.ro), [accesat la 10.03.2013]
VI.1.2. TUB – Transcentral Urban, București
În București a existat o inițiativă de a crea epicentre culturale. Proiectul a fost dezvoltat de TUB prin colaborarea mai multor specialiști. Arhitectul Mario Cuibuș a fost inițiatorul proiectului.Asociația Spațiului Urban București (ASUB) propune soluția de revitalizare urbană Transcendental Urban București (TUB), fiind rezultatul unei asocieri între 14 birouri de arhitectură. Propune proiecte de dezvoltare urbană prin crearea unor trasee pietonale care leagă camere urbane. TUB-ul are ca obiectiv conturarea unei strategii de dezvoltare pe termen lung, care să susțină imaginea viitoare a Bucureștului.
Vorbim despre Bucureștiul lipsit de viziune, de multe ori întors împotriva bucureștenilor, pe alocuri lipsit de identitate. Vorbim despre oraș, dar și despre locuitorii lui, DE CE?
Pentru că oamenii sunt cei care modelează animă și îmbogățesc sau distrug orașul.
Nu de puține ori ne-am întrebat cum de orașul în care trăim zi de zi a decăzut în așa fel și ce se întamplă de fapt cu oamenii care trăiesc aici?! În tot acest amalgam, descoperim mizerie și urâțenie, dar și un potențial uriaș neexplorat. Sunt pretutindeni colțuri nedescoperite și închistate, care ar trebui să participe Ia imaginea unitară a orașului în care trăim. Vrem un oraș modern și primitor? Pentru asta, avem nevoie de o strategie de dezvoltvare pe termen lung care să implice specialiști și mai ales cetățenii.
CE ESTE TUB? : TUB este o mișcare care are scopul de a cultiva și informa publicul, în vederea înțelegerii ideii de spațiu public, traseu și evenimente în spațiul urban.
Echipa TUB propune o serie de proiecte de dezvoltare pentru diferite zone din centrul capitalei. Această primă abordare reprezintă un element de orientare major, dar și o dezbatere deschisă legată de spațiul public, trasee pentru pietoni și biciclisti, precum și zone de loisir în zona centrală.
TUB se adresează bucureștenilor activi, dornici de mișcare, tinerilor care doresc o alternativă de petrecere a timpului liber, pensionarilor, copiilor, turiștilor dornici să exploreze orașul, dar și autorităților locale și specialiștilor.
Proiectul propune crearea unor “camere urbane” și un “circuit pentru citadini și cicliști” și care formează o rețea de spații urbane din centrul orașului, având în vedere reinventarea centrului și dezvoltarea pe termen lung a Bucureștiului. Camerele sunt denumite după o caracteristică a funcțiunii dominante din zona respectvă: “clasică”, “contemporană”, “divertisment”, “spirituală”, “alternativă”. Insula de cultură înaltă, cea clasică, ar fi zona instituțiilor Librăria Cărturești de pe Bulevardul Magheru, Teatrul Ion Creangă, sediul Uniunii Arhitecților, strada Arthur Verona, Biserica Anglicană și Parcul Ioanid. În ceea ce privește divetrismentul de masă nu putem să identificăm zone compacte, fiind dispersate în centrul istoric sau mai există folosirea ocazională a Pieței Universității, a Pieței Constituției, a Pieței Unirii sau a Pieței Revoluției pentru concerte și festivaluri. 19
19. http://www.t-u-b.ro/ [accesat 03.05.2013]
VI.1.3.Fosta fabrică de bere Ursus, Cluj Napoca
Fosta fabrică de bere Ursus, unul dintre simbolurile Clujului, cu o istorie de 135 de ani, este transformată de către proprietari, compania Ursus Breweries, filiala locală a producătorului sud-african de bere SAB Miller, într-un imens morman de moloz.
Fabrica Ursus din Cluj a fost înființată în anul 1878, fiind de-a lungul timpului unul dintre cei mai importanți producători de bere din țară. Asta până în anul 2010, când proprietarii au decis oprirea producției de la Cluj și transferarea liniilor tehnologice la Buzău și Timișoara. După Revoluție, Ursus a fost prima companie privatizată prin ofertă publică din România. Începând cu anul 1993, s-a produs prima bere după rețeta Pils, Ursus Pils, urmată în anul 1994 de Ursus Premium Pils, o bere care viza segmentul superior al pieței, fiind totodată prima bere românească ce avea denumirea de „Premium”. Din anul 1994, Ursus începe distribuția berii către zonele învecinate Clujului, dar și în București și Constanța. Din păcate, istoria acestui simbol al Clujului se termină în anul 2010, când compania Ursus Breweries, filiala locală a producătorului sud-african de bere SABMiller, a decis închiderea fabricii Ursus de la Cluj.
Decăderea, și pe urmă moartea acestui simbol al Clujului, a venit în luna noiembrie 2010, când Ursus a închis fabrica din Cluj, unitate care, potrivit companiei, avea costuri mari de operare.
„Dezafectarea producției industriale la fabrica de bere din Cluj a început în urmă cu peste 2 ani din cauza lipsei de flexibilitate a locației fabricii. Fiind o unitate de producție în interiorul orașului, aceasta avea oportunități limitate de dezvoltare și costuri de operare mai mari, dificil de susținut în contextul scăderii pieței de bere din România din acel moment. Construcțiile industriale care sunt în curs de dezafectare ocupă un spațiu în interiorul orașului, spațiu care poate fi folosit mai eficient. Clădirile necesitau întreținere și supraveghere pentru a le asigura securitatea și siguranța, generând riscuri și costuri care nu se justifică. Credem că este atât în interesul companiei, cât și în cel al Clujului și al clujenilor ca terenul fostei fabrici să capete o nouă destinație generatoare de activitate și locuri de muncă“, a spus Diana Klusch, corporate affairs director al Ursus Breweries." 20
Reprezentanții Ursus au mai spus că vor să facă un muzeu al berii în această locație și că există loc suficient, dar că actuala construcție era mult prea mare pentru un astfel de muzeu. *30
Acesta mi se pare unul dintre cele mai grave exemple, locația fiind intr-un oraș universitar, cu importanți oameni de cultură. Micro – fabrica de bere este soluția prin care compania spune că acționează în interesul populației și astfel terenul ajunge să fie doar o victimă a speculei imobiliare. Micr-fabrica este doar un mic element, “un circ” oferit populației pentru a masca “spectacolul din culise”. Din păcate suntem prea nepăsători și ignoranți sau chiar nu putem face nimic în unele cazuri și, chiar dacă în viitor această atitudine se va schimba, aceste clădiri nu vor putea fi readuse la viață.
20.http://www.zf.ro/analiza/fabrica-ursus-din-cluj-cu-o-istorie-de-135-de-ani-este-demolata-cum-a-ajuns-la-final-povestea-uneia-dintre-cele-mai-vechi-fabrici-de-bere-din-romania-10759560 [accesat 29.05.2013]
Ramona Costea,Fosta fabrica de bere Ursus,Cluj Napoca, ( http://www.citynews.ro), [accesat la 10.03.2013]
Fosta fabrica de bere Ursus,Cluj Napoca, ( http://www.bistrita.citynews.ro), [accesat la 10.03.2013]
VII.Conversie Mina de Aur Brad – Gura Barza
VI.1.1 Istoric
Mineritul în zona Brad este atestat documentar din anul 21 i.Hr. Aurul extras din minele de aici a ajuns în piramidele egiptene, la Roma, în Imperiul Austro-Ungar, dar și în Uniunea Sovietică. Ultimul gram de aur a fost scos în anul 2006, când a fost închisă Exploatarea Minieră Barza. Oprirea acestora s-a mai întâmplat în toți acești mii de ani doar o singură dată și doar pentru 3 luni, în perioada Revoluției de la 1848.
Societatea « Mica », deținătoarea minelor din zonă din 1880, până la naționalizare a ridicat mult nivelul de trai din zonă, atât din punct de vedere social, cât și sanitar. «Patru sunt liniile de direcție ale acestei acțiuni: sănătate, muncă, minte și suflet». Prin urmare in 1929, au fost înființate: o baie populară Ia GuraBarza, sanator de boli pulmonare în apropiere de Brad, policlinica din Brad, dispensare medicale. Societatea a contribuit mult și Ia intărirea mentalității oamenilor de a fi fideli locului, până Ia chestiuni practice: ctitorii de cult, așezăminte culturale Ia sate, ateneu cu sală de spectacole de 150 de locuri, cămine culturale, opt biblioteci, școli primare în satele din jurul Bradului, școala profesională, complex magazine și cvartal de locuințe Ia Gurabarza, săli de gimnastică, amenajarea terenurilor de sport, case de ajutor reciproc și cinematografe. Un loc aparte în cadrul instituțiilor finanțate de societate, a fost ocupat de școli.
Societatea Mica a reprezentat un model de economie capitalistă, care și-a urmărit constant interesele, dar care a avut în atenție și condițiile celor care îi aduceau prosperitatea financiară și economică. 21
VII.1.2. Descrierea amplasamentului
Zona Gura Barza face parte din teritoriul comunei Crișcior comună suburbană a orașului Brad. Este situată în partea de nord a județului, Ia 2.5 km de municipiul Brad și Ia 35 km de municipiul Deva; cu o suprafață de 6285 ha. În componența comunei intră satele: Crișcior- satul de reședința, Barza, Valea Arsului și Zdrapți. Față de reședința comunei, satele sunt situate Ia distanțe cuprinse între 4 km (Zdrapți) și 7 km (Valea Arsului). Drumul național DN 76 , Deva – Brad – Crișcior, asigură legătura cu reședința județului, iar pe calea ferată, Ia o depărtare de 5 km se află stația Brad.
21.http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Mica_(societate_minier%C4%83) [accesat 29.05.2013]
VII.1.3. Fondul construit
După cum reiese și din prezentarea anterioară o mare parte din clădirile realizate în zona Gura Barza au fost construite de Societatea minieră Mica și datează din perioada interbelică (uzina de prelucrare, uzina electrica, laboratorul de analize, diverse locuințe, baza sportivă … ). Prin urmare dezvoltarea zonei s-a aflat într-o relație de simbioză cu dezvoltarea mineritului, implicit a societății. Pe suprafața sitului, până în anul 2001, funcționau următoarele unitați industriale de producție: S.C. Atelierele Centrale, denumită anterior U.M.M.R- unitate care repara și producea utilaje și piese de schimb pentru industria minieră (asigurând locuri de muncă pentru 842 de persoane); inteprinderea minieră Barza – denumită anterior Uzina de preparare (funcția de bază fiind prelucrarea minereurilor extrase din minele: Barza, Brusturi și Băița Hațeg, iar sortimentele de produse finite fiind metalele neferoase și prețioase: aur, argint, zinc, cupru, sulf și pietre semiprețioase); uzina electrica (C.T Gurabarza), ce producea energie electrică și termică, atat pentru activitățile industriale din zonă cât și pentru locuințele din localitate și din municipiul Brad.
Din anul 2006, când a fost închisă Mina Barza au fost demolate peste 80% din clădirile existente pe sit. Procesul de demolare a fost stopat in 2011, din cauza lipsei fondurilor, fapt care a dus la salvarea câtorva clădiri.
VII.1.4. Obiectivul propus
Se urmărește crearea unei solutii care sa pastreze valoarea istorica a locului prin implantarea unei noi functiuni si anume al unui muzeu cu parc tematic cu radacini in industria creativa.Proiectul si-a propus sa stimuleze creativitatea si inovarea unui spatiu interactiv de intalniri,de studiu,de contact social si schimb de idei,un motor de dezvoltare pentru zona si generator de noi evenimente prin pastrarea identitatii orasului,pastrand totodata memoria locului.Din punctul meu de vedere cel mai important lucru,pe langa salvarea sit-ului industrial,este crearea unui mecanism economic care practic produce o autonomie,astfel complexul devine sustenabil.Folosirea acestui monument este de a satisface nevoile actuale ale societatii.
Elementele pozitive ale unui proiect de acest tip:
– crearea unui motor economic pentru zonă
– promovarea unor « bucăți de istorie »
– crearea unei destinații
– investițiile pe care le atrage în împrejurimi
Cred că dacă ar fi bine fundamentat un astfel de proiect poate fi fezabil și în România.
Mina de Aur Brad-Gura Barza , ( http://www.zhd.ro), [accesat la 10.03.2013]
Mina de Aur Brad-Gura Barza , ( http://www.adevarul.ro), [accesat la 10.03.2013]
VIII. Concluzii
Prin ințelegerea calităților estetice, istorice, dar și a caracterulului efemer al unei astfel de « instalații », chiar și sit-urile care nu mai au niciun viitor pot fi reconvertite. Acestea fiind de fapt martori ai naturii schimbătoare a omenirii. Prin urmare un design de calitate poate pe langă conservarea esteticii romantice a sit-ului să contribuie Ia crearea unui spațiu din punct de vedere fizic, economic și cultural sustenabil.
O propunere pentru abordarea unui sit industrial ar trebui să puncteze următoarele:
abordarea urbanistică a regiunii;
studiu pe locație; funcțiuni mixte și noi structuri;
spațiu verde ce reflectă caracterul industrial al sitului;
o balanță între ce se conservă și ce este nou.
Trebuie să acționăm acum pentru a reduce crearea de noi sit-uri brownfield din Europa. Acest lucru necesită o recunoaștere a dezvoltatorilor și proiectanților că toate construcțiile noi sunt, în esență temporare și că, prin urmare, avem nevoie să construim flexibil, cu posibilități de conversie ulterioară. Aceste noi abordări sunt pentru ambele tipuri de sit-uri (brownfield și greenfield), inovații în construcție (de exemplu, construcții din beton modular, care pot fi re-utilizate în sit), design-ul flexibil.
Cheia unui astfel de proiect :
Reutilizarea sit-urilor industriale abandonate și decadente;
Conservarea din punct de vedere estetic;
Amestecul echilibrat între vechea funcțiune și noua utilizare;
lntervenție arhitecturală pentru susținerea nolui program;
lntervenții care nu numai că respectă estetica abandonului, dar care le și permit vizitatorilor propriile reacții.
Conservarea patrimoniului industrial ar trebui să fie considerată ca o opțiune alternativă atunci când vine vorba de planificarea reconversiei zonelor industriale. Clădirile industriale ar putea deveni nu numai muzee ale trecutului, ci locuri care demonstrează problemele teritoriale generate de industrie în diferite etape ale evoluției societății.Strategiile de gestionare a terenurilor industriale dezafectate va trebui sa fie modificată. Trebuie un nou mod de gândire pentru a rezolva vechile probleme. Zonele industriale dezafectate au fost create ca urmare a dezvoltării neechilibrate, care sacrificat mediul de viitor pentru un profit pe termen scurt.Trebuie implicați cetățenii, grupurile ecologiste și toate părțile societății civile, este important ca factorii de decizie să țină seama de perspectivele tuturor părților interesate.
IX.Bibliografie si Bibliografie digitala
Andreșoiu, Bruno, 2007 „Procentul de irecuperabil al ideologiei”. În KOMBINAT, Ruine industriale ale Epocii de Aur, Igloo, București
Antrop, M. (2004) Landscape change and the urbanization process in Europe. Landscape and Urban Planning
Cantacuzino, S. 1989, Re/architecture, Artes Graficas Toledo S.A.
Cepoiu, A. L. (2009). Rolul activităților industriale în dezvoltarea așezărilor din spațiul metropolitan al Bucureștilor.București: Editura Universitară.
Choay, Françoise, 1992. „L’allegorie du patrimonie”, Seuil, Paris. Traducere de Kovács Kázmér apărută în Alegoria patrimoniului, Simetria, București, 1998
DEX '12 Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Editura Univers Enciclopedic Gold, 2012
Feilden, Sir Bernard; Jokilehto, Jukka; Thornburn, Andrew – Management Guidelines for
World Cultural Heritage Sites – ICCROM, Roma, Italia, 1993
Ianoș, I. (2004). Dinamica urbană. Aplicatii la orașul și sistemul urban românesc.București: Editura Tehnică.
Ignasi de Sola-Morales Rubio, 1995 „ Terrain Vague”
Ioan, A. 2002, O(noua) “ESTETICA A RECONSTRUCTIEI”, Colectia spatii imaginate, Paideia, Bucuresti.
Lever, W.F., “Glasgow: Policy for the post-industrial city”, în Managing the city: the aims and impacts of urban policy, Brian Turnbull Robson (ed.), Ed. Rowman & Littlefield, 19875
Mihali, Ciprian (2001), Altfel de spații, Paideia, București
Stratton Michael, 2000 „Reviving Industrial Buildings: An Overview of conservation and Commercial Interests”. Industrial Buildings: Conservation and Heritage, E&FN Spon, Londra
Articole
http://www.arhiforum.ro/agora/despre-conversii
http://www.altart.org/culturadezvoltare/?p=221
http://business-review.ro/brownfield-developments-still-waiting-for-green-light/
http://www.consonni.org/en/proyectos/creative-factories-europe-directory
http://courses.umass.edu/latour/Germany/jchandler/index.html
http://ec.europa.eu/regional_policy/conferences/sustainable-growth/programme_en.cfm
http://en.wiktionary.org/wiki/wasteland
http://www.iaim.ro/catedre/istorie_teorie_restaurare/cercetare/BUCURESTI_STOP_CADRU_continut.pdf
http://www-iurd.ced.berkeley.edu/scg/
www.prd.uth.gr/research/DP/2002/ uth- prd-dp -2002-02_en.pdf
http://www.zf.ro/analiza/fabrica-ursus-din-cluj-cu-o-istorie-de-135-de-ani-este-demolata-cum-a-ajuns-la-final-povestea-uneia-dintre-cele-mai-vechi-fabrici-de-bere-din-romania-10759560
Site-uri
http://www.c-mine.be
http://www.t-u-b.ro/
http://courses.umass.edu
www.forbidden-places.net
http://www.arhiforum.ro
http://www.anuala.ro
http://www.iaim.ro
http://www.archdaily.com
http://www.dezeen.com
http://enciclopediaromaniei.ro
References
1. Bibliography
Reading Photographs – Richard Salkeld
Digital photography: top 100 Simplified® Tips & Tricks,4th edition
Digital Dictionary – A Glossary about Photographic Terms
Photography Terms & Terminology | Nikon Photography-Glossary
DSLR Glossary – DSLR Basics – Digital SLR Photography
Skeat W.W. (1963) – An Etymological Dictionary of the English Language, Oxford University Press, Oxford
Skeat W.W (2000) – The Concise Dictionary of English Etymology, Diane Pub Co, London
Albert C. Baugh and Thomas Cable (2002)– “A History of the English Language”, Prentice Hall
The Art and Style of Product Photography – John Wiles and Sons,Inc
Reframing Photography “Theory and Practice” – Rebekah Modrak with Bill Anthes
Photography: The Concise Guide – Bruce Warren
Real World Digital Photography: Katrin Eismann,Sean Duggan,Tim Grey
Digital Photography FAQs – Jeff Wignall
Digital Image Processing – Jayaraman
Color Gamut Mapping – Ján Morovič
Popular Photography – 69th VOL.
Digital Color Halftoning – Henry R. Kang
Exposure and Understanding the Histogram – Andrew Gibson
Nature Photography – Ken Griffiths
The A-Z Creative Digital Photography – Lee Frost
From Still to Motion: A photographer's guide to creating video with your DSLR – James Ball,Robbie Carman,Matt Gottshalk,Richard Harrington
Digital Infrared Photography – Deborah Sandidge
Introduction to Computer Graphics – Krishnamurthy
LED Lighting: Professional Techniques for Digital Photographers – Kirk Tuck
The Everything Digital Photography Book – Ric deGaris Doble
Exposure and Lighting for Digital Photographers Only – Michael Meadhra,Charlotte K. Lowrie
Complete Digital Photography, Seventh Edition – Ben Long
Digital SLR Cameras & Photography For Dummies – David D. Busch
Langford's Starting Photography: The Guide to Great Images with Digital Or Film – Michael John Langford,Philip Andrews
Simply Digital Photography – Rob Sheppard
Digital Photography for Science – Enrico Savazzi
The Complete Guide to Sony's Alpha 100 DSLR (B&W Edition) – Gary Friedman
Digital Photography: Top 100 Simplified Tips & Tricks – Rob Sheppard
Comprehensive Guide to Mastering Digital Photography – Ron Bigelow
Digital SLR Cameras and Photography For Dummies – David D. Busch
The New Photography Manual – Lee Frost,Rod Lawton
Time-lapse Photography: A Complete Introduction to Shooting, Processing, and rendering time-lapse movies with a SLR camera – Ryan Chylinski
The Digital Photographer's Guide to Filters: The Complete Guide to Hardware and software filtration – Ross Hoddinott
Complete Digital Photography, Seventh Edition – Ben Long
Digital Photography: Expert Techniques – Ken Milburn
Infrared Optics and Zoom Lenses – Allen Mann
2. Webiography
http://www.merriam-webster.com/dictionary/etymology
http://www.historyworld.net/wrldhis/PlainTextHistories.asp?historyid=ab13;
http://www.all-things-photography.com/digital-dictionary.html
http://www.cambridgeincolour.com/tutorials/camera-autofocus.htmhttp://photographylife.com/what-is-aperture-in-photography
http://en.wikipedia.org/wiki/Autofocus
http://www.f64.ro/pages/dictionar-fotografic.html
http://www.eurogsm.ro/thephonegeeks/geektionary.html
http://camerapedia.ro/wiki/1990/ http://cursfoto.blogspot.ro/2009/03/probleme-la-focalizarea-automata.html
http://en.wikipedia.org/wiki/Aperture
http://photographylife.com/what-is-aperture-in-photography
http://blog.gabrielaphotography.com/glosar/glosar-definitii-si-termeni-fotografici/
http://www.poze-nunta.ro/cursuri-foto/apertura-intre-tehnica-si-inspiratie/
http://www.arenait.net/2014/03/12/htc-pregateste-un-nou-one.html
http://www.diacaf.com/it-si-media/camera-foto-cu-apertura-f18-pentru-iphone-6-telefoane_3422254.html
http://fotodex.ro
http://en.wikipedia.org/wiki/File:Amtrak_Southwest_Chief_time_exposure.jpg
http://en.wikipedia.org/wiki/File:Bothamley1894.png
http://forum.nikonisti.ro/viewtopic.php?f=27&t=9998
http://forum.nikonisti.ro/viewtopic.php?f=27&t=9998
http://www.f64.ro/pages/dictionar-fotografic.html
http://en.wikipedia.org/wiki/Burst_mode_%28photography%29
http://www.foto-club.ro/list/121/item/31331/Burst
http://www.f64.ro/pages/dictionar-fotografic.html
http://www.easylight.ro/lanterna-led-fenix-pd12
Burst Mode aduce functia Burst Mode a iPhone 5S in orice alte iDevice-uri (Video)
http://boofcv.org/index.php?title=Tutorial_Camera_Calibration
http://en.mimi.hu/photography/calibration.html
http://www.samaelwings.com/calibrare.html
http://www.squid.ro/calibrare-obiective-foto/
http://www.oxforddictionaries.com/definition/english/card-reader
http://en.wikipedia.org/wiki/Card_reader
http://www.computerhope.com/jargon/c/cardread.htm
http://www.rs-roadsoft.ro/index.php/Solutii/hardware/rs-cardreader
http://www.qualcomm.com/research/projects/computer-vision/computational-photography
http://books.google.ro/books?id=Ps2oj4ZFlDoC&pg=PA112&lpg=PA112&dq=chroma+photography&source
http://www.dexonline.news20.ro/cuvant/culoare.html
http://ro.wikipedia.org/wiki/Culoare
http://ro.wikipedia.org/wiki/Culori_web
http://en.wikipedia.org/wiki/Chromatic_aberration
http://www.erik-krause.de/index.htm?./ca/
http://www.foto-club.ro/list/121/search/ABERATIE%20CROMATICA
http://help.adobe.com/ro_RO/photoshop/cs/using/WS6d15b274d5d2e3411172e0812509841e3f-8000.html
http://www.referat.ro/referate/Telescoape_astronomice_5165.html
http://www.webopedia.com/TERM/C/color_management_system_CMS.html
http://www.argyllcms.com/
http://dba.med.sc.edu/price/irf/Adobe_tg/manage/cmsdef.html
http://cobra.rdsor.ro/cursuri/managementul_culorii.pdf
http://blogs.windows.com/windows_live/b/windowslive/archive/2011/07/26/photo-gallery-now-supports-raw-format.aspx
http://www.streamingmedia.com/Articles/Editorial/What-Is-…/What-is-a-Codec-74487.aspx
http://es.termwiki.com/RO:codec
http://help.adobe.com/ro_RO/photoshop/cs/using/WS6d15b274d5d2e3411172e0812509841e3f-8000.html
http://www.referat.ro/referate/Telescoape_astronomice_5165.html
http://www.color.interiordezine.com/color-info/balance/
http://docs.gimp.org/en/gimp-tool-color-balance.html
http://www.pozedenunta.ro/lectii/3
http://www.f64.ro/downloads/Manuale/5DMK2/Canon_5D_MarkII_RO.pdf
http://gimp-savvy.com/BOOK/index.html?node61.html
http://www.outsource2india.com/imaging/color-cast-removal.asp
http://dictionar.netflash.ro/englez-roman/?w=cast+in+situ&h=2
http://www.olympus.ro/site/ro/c/photographycameras_inspiration/photo_school/taking_pictures_of_sunsets.html
http://www.olympus.ro/site/ro/c/photographycameras_inspiration/photo_school/taking_pictures_of_sunsets.html
https://documentation.apple.com/en/finalcutstudio/workflows/index.html#chapter=5%26section=6%26tasks=true
http://lightworking.net/colour/
http://www.evz.ro/detalii/stiri/retusul-de-culoare-415936.html
http://www.selromtv.rec.ro/selromtv.php?id=8
http://www.biancapoptean.ro/articol/Rasfat-360
http://www.webopedia.com/TERM/C/color_depth.html
http://www.cambridgeincolour.com/tutorials/bit-depth.htm
http://www.astropix.com/HTML/J_DIGIT/MON_RES.HTM
http://ro.wikipedia.org/wiki/Contrast_%28vedere%29
http://www.diypedia.ro/editoriale-decoratiuni/item/184-ce-este-contrastul-de-culoare
http://www.webopedia.com/TERM/D/digital_zoom.html
http://en.wikipedia.org/wiki/Digital_zoom
http://www.price.ro/t-4447
http://camerapedia.wikia.com/wiki/Diopter
http://camerapedia.wikia.com/wiki/Diopter
https://nikoneurope-no.custhelp.com/app/answers/detail/a_id/38339/~/ajustarea-dioptriei-vizorului-unui-slr
http://mercador.ro/oferta/aparat-foto-dslr-sony-a350-nefolosit-ca-nou-IDtSim.html
http://www.despreochi.ro/sfaturi-si-noutati/lentile-cu-dioptrii-ajustabile/
http://www.webopedia.com/TERM/D/download.html
http://www.digitalslrphoto.com/dslrbasics/glossary/
http://about.pinterest.com/terms/
http://windows.microsoft.com/ro-ro/windows/transfer-files-settings-from-another-computer#1TC=windows-7
http://euro.ubbcluj.ro/~alina/cursuri/internet-practic/13.htm
https://nikoneurope-ro.custhelp.com/app/answers/detail/a_id/39078/~/nu-se-pot-transfera-imagini-din-aparatul-foto
http://www.yac.mx/ro/pc-tech-tips/apple/transfer-photos-from-computer-iphone.html
http://www.stark-labs.com/page26/DSLR_Shutter.html
http://dslrcontroller.com/
http://goincase.com/shop/incase-dslr-pro-sling-pack
http://www.photoromaniafestival.ro/academia/introducere-in-dslr-cu-sebastian-vaida/
http://adevarul.ro/tech/gadget/bijuteria-coroana-dslr-nikon-modelul-d4s-lansat-oficial-romania-1_5319b0820d133766a8b02127/index.html#
http://www.dpreview.com/glossary/digital-imaging/dynamic-range
http://www.cambridgeincolour.com/tutorials/dynamic-range.htm
http://www.kenrockwell.com/tech/dynamic-range.htm
http://pcgeek.ro/dinamica-element-de-stil-in-fotografie
http://greensphera.ro/test/fotograful-stefan-forster-ochiul-bine-antrenat-pentru-fotografia-de-peisaj/
http://monstertemplate.ro/categoria/galerie-foto-dinamica-flash/
http://www.dpreview.com/glossary/digital-imaging/dynamic-range
http://www.geofflawrence.com/exposure.html
https://exposure.so/
http://www.f64.ro/pages/dictionar-fotografic.html
http://www.e-scoala.ro/fizica/aparat_foto_parti_componente.html
http://forum.softpedia.com/topic/951249-fotografii-cu-expunere-lunga/
http://translation.babylon.com/english/Exposure%20bracketing/
http://www.foto-magazin.ro/tutorial_open.php?art=ftm20/archives/2009/08/despre_bracketi.html
http://www.calatorie-fotografie.net/t231-functia-bracketing-a-dslr-ului-sau-cum-sa-realizam-manual-o-imagine-tip-hdr-high-dynamic-range
http://www.steves-digicams.com/knowledge-center/what-is-exposure-compensation-and-when-do-i-use-it.html
Exposure Compensation: Manual Shooting Without Being In Manual
http://cpn.canon-europe.com/content/education/infobank/exposure_settings/exposure_compensation.do
http://www.vorbareti.ro/2012/compensarea-expunerii.html
http://fototehnica.appspot.com/tangents/exp_Compensare_expunere.htm
http://www.scientia.ro/tehnologie/118-gadgeturi-telefoane-mobile/2366-aparatul-foto-digital-configurare-tehnici-baza.html
http://www.mir.com.my/rb/photography/glossary/terms_f.htm
http://www.uscoles.com/fstop.htm
http://www.stsite.com/camera/cam04.php
http://camerapedia.ro/f-stop/
http://www.constantinbutucstudio.ro/blog/tag/f-stop/
http://en.wikipedia.org/wiki/Image_file_formats
http://www.scantips.com/basics09.html
http://commons.wikimedia.org/wiki/Commons:Tipuri_de_fi%C5%9Fiere
http://www.cs.mtu.edu/~shene/DigiCam/User-Guide/EXT-FLASH/NIKON/NIKON-fixed-aperture-990.html
http://www.momtog.com/2013/11/fixed-vs-variable-aperture-lenses/
http://camerapedia.ro/lentila-obiectivul-foto/
http://www.photomaniacs.ro/canon-ef-70-300mm-f-4-5.6-usm-l-is-24-1-zoom-numeobiectiv-1_ro.htm
http://www.westbuy.ro/camere-dslr-filmmaking/obiective-acces.-dslr/canon-ef-24-105-f-4-is-usm-af-white-box-.html
http://www.edmundoptics.com/imaging/imaging-lenses/fixed-focal-length-lenses/
http://www.ebay.com/gds/What-Is-the-Difference-Between-a-Fixed-Focal-Length-Lens-and-a-Zoom-Lens-/10000000177629146/g.html
http://www.photographyblogger.net/why-go-prime-the-benefits-of-a-fixed-focal-length/
http://www.to-foto.ro/distanta-focala-si-tipurile-obiectivelor/
http://fototehnica.appspot.com/glosar/ro/d_ro.html
http://www.oxforddictionaries.com/definition/english/focal-length?q=focal+length
http://www.cambridgeincolour.com/tutorials/camera-lenses.htm
http://hyperphysics.phy-astr.gsu.edu/hbase/geoopt/foclen.html
http://fototehnica.appspot.com/glosar/ro/d_ro.html
http://www.westbuy.ro/camere-dslr-filmmaking/obiective-acces.-dslr/canon-ef-24-105-f-4-is-usm-af-white-box-.html
http://www.alzovideo.com/alzo-dslr-rig-accessory-smoothy-zoom-focus-assist.htm
http://www.btobey.com/learn/af-assist.php
http://www.canon.ro/For_Home/Product_Finder/Camcorders/professional/XH_G1/
http://www.f64.ro/blog/2013/07/26/review-obiectiv-sigma-35mm-f1-4-dg-hsm/
http://www.noutatifoto.ro/review-olympus-e-pl5/
http://www.photographymad.com/pages/view/using-fo
http://incognito.mobi/focus
http://www.noutatifoto.ro/test-sony-a58-la-stana-lui-nea-folea/
http://www.maximintegrated.com/glossary/definitions.mvp/term/Gamma-Correction/gpk/982
http://en.wikipedia.org/wiki/Image_editing
https://www.google.ro/search?client=opera&q=regielive&sourceid=opera&ie=UTF-8&oe=UTF-8#q=CORECTie+DE+gama+IN+FOTOGRAFIE+definitie&start=10.
http://en.wikipedia.org/wiki/Gamut
http://digitalphotography.readabout.net/Choosing-the-right-color-gamut-for-your-images-in-Digital-Photography.html
http://www.foto-magazin.ro/tutorial_open.php?art=ftm20/archives/2011/03/management_de_culoare.html
http://www.mygarage.ro/powered-pc-garage/140102-review-monitor-led-philips-273e3lhsb00-27-inch.html
http://en.wikipedia.org/wiki/Gradation_(art)
http://photographytraining.tpub.com/14209/css/14209_274.htm
http://www.foto-magazin.ro/forum/viewtopic.php?t=9204
http://www.foto-magazin.ro/forum/viewtopic.php?t=5420&sid=6565945161c912b56c10a29b0b1a8862
http://whatis.techtarget.com/definition/grayscale
http://en.wikipedia.org/wiki/Grayscale
http://www.digiretus.ro/tippek/cikkiro.php?SORSZAM=47
http://ro.wikipedia.org/wiki/Pixel
http://www.techterms.com/definition/halftone
www.digitizationguideline
http://dexonline.ro/definitie/semiton
http://startut.ro/scoala-photoshop/interfata-photoshop-ului
http://www.terranita.ro/blog/2011/07/25/scurta-istorie-a-tipografiei-partea-3/
http://www.digitalcameraworld.com/2013/06/27/histogram-photography-cheat-sheets-for-achieving-perfect-exposure/
http://www.kenrockwell.com/tech/histograms.htm
http://www.foto-club.ro/article/6932/Histograma
http://www.nikonisti.ro/articole/tutorial-foto-ce-este-histograma-si-cum-o-folosim/1284
http://en.wikipedia.org/wiki/Hot_shoe
http://www.popphoto.com/how-to/2009/07/5-things-you-didnt-know-about-hot-shoe-flash
http://www.fotoshooting.ro/ghidul-incepatorului/termeni-si-definitii-din-fotografie/
http://www.noutatifoto.ro/sony-rx100-ii-sau-mai-bine-zis-rx100-pe-steroizi/
http://www.scientia.ro/tehnologie/118-gadgeturi-telefoane-mobile/2390-ghid-foto-carti-resurse-online-7.html
http://en.wikipedia.org/wiki/Hue
http://www.popphoto.com/how-to/2009/07/5-things-you-didnt-know-about-hot-shoe-flash
http://www.myprintshop.ro/tipartehnic.html
http://www.fotografiistudio.com/articol.php?n=retus-tutorial
http://en.wikipedia.org/wiki/Hue
http://jura.wi.mit.edu/bio/graphics/scanning/resolution.php
http://www.foto-magazin.ro/tutorial_open.php?art=ftm20/archives/2008/07/despre_rezolutie.html
http://ro.wikipedia.org/wiki/Pixel
http://www.bei.ro/articol/rezolutia-digitala-in-web-design-confuzia-intre-dpi-si-ppi.html
http://en.wikipedia.org/wiki/Image_sensor
http://cameraimagesensor.com
http://www.e-camere.ro/articole/Senzorul-de-imagine-CCD-vs-CMOS-Tipuri-de-senzori-SONY-CCD-/3
http://www.technogeek.ro/ccd-versus-cmos.html
http://sandeepbansal.com/time-lapse-photography-using-an-intervalometer/
http://www.bmumford.com/photo/camctlr.html
http://fotodex.ro/?s=intervalometru&submit=Search
http://www.fotografiistudio.com/articol.php?n=foto_secventa
http://www.clubulfoto.com/anunturi/tag/intervalometru/
http://en.wikipedia.org/wiki/Infrared_photography
Infrared Conversions, IR Modifications & Photography Tutorials | Life Pixel IR
http://ro.termwiki.com/RO:infrared_%28IR%29_%E2%82%84
http://www.nikonisti.ro/articole/fotografia-digitala-in-infrarosu/54
http://en.wikipedia.org/wiki/JPEG
http://searchsoa.techtarget.com/definition/JPEG
http://www.foto-magazin.ro/foto-tehnica_open.php?art=ftm20/archives/2006/07/ce_sa_alegem.html
http://www.fotoshooting.ro/ghidul-incepatorului/ce-este-file-format/
http://www.computerhope.com/jargon/l/landmode.htm
http://www.exposureguide.com/camera-modes.htm
http://www.yoda.ro/reviews/e-boda-revo-r80-review.html
http://www.fotoshooting.ro/ghidul-incepatorului/ce-este-file-format/
http://simple.wikipedia.org/wiki/Liquid_crystal_display
http://hazlii.net/lcd-sau-led-ce-televizor-sa-imi-iau/
http://hazlii.net/lcd-sau-led-ce-televizor-sa-imi-iau/
http://ro.wikipedia.org/wiki/Afi%C8%99aj_cu_cristale_lichide
http://www.luminous-landscape.com/techniques/the_next_chapter_in_photographic_lighting.shtml
http://theonlinephotographer.typepad.com/the_online_photographer/2012/04/led-lighting-for-photography-kirk-tuck.html
http://ro.wikipedia.org/wiki/LED
http://ro.wikipedia.org/wiki/Afi%C8%99aj_cu_cristale_lichide
http://en.wikipedia.org/wiki/Lithium-ion_battery#History
http://batteryuniversity.com/learn/article/types_of_lithium_ion
http://ro.wikipedia.org/wiki/Acumulator_Li-ion
Japonezii pregătesc acumulatori Li-ion care se încarcă de 3 ori mai repede şi ţin mai mult timp
http://forum.softpedia.com/topic/583304-formatare-baterie-li-ion/
http://en.mimi.hu/photography/matrix_metering.html
http://www.digital-photo-secrets.com/tip/2879/which-is-best-spot-center-weight-or-matrix-metering/
https://www.facebook.com/Nikonisti/posts/10150512426843317
http://adevarul.ro/tech/mobile/apple-iphone-5s-apple-iphone-5s-1_52307e05c7b855ff566fce06/index.html
http://www.telegraph.co.uk/technology/mobile-phones/8191275/Mobile-data-use-Whats-in-a-megabyte.html
https://www.roamline.com/how-much-is-250mb
http://www.fotosmiley.ro/online/
http://adevarul.ro/tech/mobile/foloseste-ti-telefonul-ajuta-gasirea-unui-tratament-alzheimer-cancer-1_5322e0510d133766a8e4a266/index.html
http://photography.about.com/od/developingandprinting/ss/megapixels.htm
http://www.cre8it.com/nowwhatzine6/digitalphotography1.html
http://www.fotosmiley.ro/online/
http://www.linkmania.ro/topic/468127-crezi-ca-multi-megapixeli-egal-un-aparat-bun/
http://photo.stackexchange.com/questions/11909/what-is-moire-how-can-we-avoid-it
http://photographylife.com/what-is-moire
http://www.gimp.e3.ro/glossary.html
https://nikoneurope-ro.custhelp.com/app/answers/detail/a_id/56358/~/cum-s%C4%83-reduce%C5%A3i-efectul-moire-%C5%9Fi-de-culoare-fals%C4%83
http://www.foto-magazin.ro/termen.php?n=1087
http://planetoftheweb.com/components/promos.php?id=208
http://www.plagiarismchecker.com/plagiarism-vs-copyright.php
https://support.google.com/plus/answer/2613195?hl=ro
http://itutorial.ro/2013/01/09/cum-sa-inserati-o-fotografie-sau-un-videoclip-intr-un-mail-de-pe-iphone-si-ipad-tutorial/
http://www.movavi.com/codec/mjpg.html
http://www.axis.com/products/video/about_networkvideo/compression_formats.htm
https://support.google.com/plus/answer/2613195?hl=ro
http://www.fresh-start.pro/compresiile-video-profesionale
http://en.wikipedia.org/wiki/Noise_reduction
http://www.awn.com/mag/issue3.12/3.12pages/amididvnr.php3
http://andrei.clubcisco.ro/cursuri/4spg/8.tehnici.de.imbunatatire.si.restaurare.a.imaginilor.PDF
http://www.foto-magazin.ro/tutorial_open.php?art=ftm20/archives/2008/10/reducerea_zgomo.html
http://www.webopedia.com/TERM/O/optical_zoom.html
http://www.pantherproducts.co.uk/index.php?pageid=camerazoom
http://www.awn.com/mag/issue3.12/3.12pages/amididvnr.php3
http://www.foto-club.ro/list/121/search/ZOOM
http://www.antena3.ro/high-tech/singurul-smartphone-din-lume-prevazut-cu-zoom-optic-10x-samsung-galaxy-s4-zoom-este-disponibil-in-223286.html
http://www.foto-magazin.ro/foto-tehnica_open.php?art=foto-tehnica_zoomdigital.php
http://wiki.answers.com/Q/What_is_Orientation_sensor_in_digital_photography?#slide=1
http://www.streetdirectory.com/travel_guide/104325/photography/orientation_sensors_in_digital_cameras.html http://www.awn.com/mag/issue3.12/3.12pages/amididvnr.php3
http://www.articlesphere.com/ro/Article/Orientation-Sensors-in-Digital-Cameras/48187
http://www.nokia.com/ro-ro/telefoane/telefon/lumia820/specificatii/
http://www.webopedia.com/TERM/O/overexposure.html
http://photography.about.com/od/gloss3/g/overexposure.htm
http://www.vorbareti.ro/tag/supraexpunere
http://photography.nationalgeographic.com/photography/photo-tips/color-palette-simply-beautiful-photos/
http://www.foto-magazin.ro/tutorial_open.php?art=ftm20/archives/2006/11/estetica_in_fot_1.html
http://www.yoda.ro/smartphones/samsung-galaxy-s-iii-mini-intr-o-gama-extinsa-de-culori-galerie-foto.html
https://nikoneurope-ro.custhelp.com/app/answers/detail/a_id/57739/~/spa%C5%A3iu-culoare–srgb-%C5%9Fi-adobe-rgb
http://www.ptgui.com/info/panorama_photography.html
http://www.fotografiistudio.com/articol.php?n=panorama-obiectiv
http://en.wikipedia.org/wiki/Parallax
http://fototehnica.appspot.com/glosar/ro/e_ro.html#eroare_paralaxa
http://www.nodalninja.com/nn3-ro/despre-paralaxa/10/
http://fototehnica.appspot.com/glosar/ro/e_ro.html#eroare_paralaxa
http://ro.wikipedia.org/wiki/Paralax%C4%83
http://en.wikipedia.org/wiki/Pixel
http://whatis.techtarget.com/definition/pixel
http://www.foto-magazin.ro/despre-fotografie_open.php?art=despre-fotografie_interpolare.php
http://thesaurus.babylon.com/POLARIZER
http://en.wikipedia.org/wiki/Polarizing_filter_%28photography%29
http://www.cambridgeincolour.com/tutorials/polarizing-filters.htm
http://dslr-foto.com/2012/05/02/filtrul-de-polarizare-test-foto/
http://en.wikipedia.org/wiki/Rangefinder_camera
http://www.photozone.de/slr-vs-rangefinder
http://fototutorial.wordpress.com/2009/11/11/clasa-compacta/ http://badorgood.com/forum/rangefinder-vs-slr-2755
http://www.catalinmustata.com/blog/2009/11/jimmy-povestea-unui-rangefinder-pt-2/
http://en.wikipedia.org/wiki/Red-eye_effect
http://electronics.howstuffworks.com/question51.htm
http://www.scientia.ro/stiinta-la-minut/45-scintilatii-stiintifice-tehnologie/170-cum-apare-efectul-de-ochi-rosii-in-fotografii.html
http://www.cautafotograf.ro/sfaturi/Efectul-de-ochi-rosii-ce-este-cum-sa-previi-si-cum-sa-indepartezi-4.html
http://www.steves-digicams.com/knowledge-center/how-tos/digital-camera-operation/flash-mode-red-eye-reduction.html
http://www.dpreview.com/forums/thread/525345
http://windows.microsoft.com/ro-ro/windows-vista/remove-red-eye-from-a-picture
http://www.cautafotograf.ro/sfaturi/Efectul-de-ochi-rosii-ce-este-cum-sa-previi-si-cum-sa-indepartezi-4.html
http://www.steves-digicams.com/knowledge-center/how-tos/digital-camera-operation/flash-mode-red-eye-reduction.html
http://www.dpreview.com/forums/thread/525345
http://www.bei.ro/articol/rezolutia-digitala-in-web-design-confuzia-intre-dpi-si-ppi.html
http://totulgratuit.blogspot.ro/2010/07/redimensionare-poze-on-line.html
http://www.programecalculator.ro/program-de-redimensionat-poze-imagini/
http://en.wikipedia.org/wiki/Image_resolution
http://www.digital-photo-secrets.com/tip/1711/what-is-image-resolution-why-does-it-matter/
http://www.foto-magazin.ro/tutorial_open.php?art=ftm20/archives/2008/07/despre_rezolutie.html
http://ro.wikipedia.org/wiki/Rezolu%C8%9Bie_digital%C4%83
http://www.webopedia.com/TERM/C/color_saturation.html
http://www.digital-photo-secrets.com/tip/1711/what-is-image-resolution-why-does-it-matter/
http://ro.wikipedia.org/wiki/Culorile_in_fotografie
http://www.aurelvirlan.ro/blog/category/aurel-virlan/
http://en.wikipedia.org/wiki/Photographic_print_toning
http://www.digital-photo-secrets.com/tip/1711/what-is-image-resolution-why-does-it-matter/
http://fotodex.ro/
http://www.digiretus.ro/tippek/cikkiro.php?SORSZAM=26
http://www.programecalculator.ro/cum-se-obtine-efectul-sepia-cu-photoshop/
http://en.wikipedia.org/wiki/Shutter_%28photography%29
http://www.digitalcameraworld.com/2013/08/09/camera-shutter-cheat-sheet-understanding-shutter-speeds-curtains-and-how-it-all-works/#null
http://www.foto-magazin.ro/tutorial_open.php?art=ftm20/archives/2007/03/despre_obturato.html
http://forum.nikonisti.ro/viewtopic.php?f=27&t=9998
http://en.wikipedia.org/wiki/Single-lens_reflex_camera
http://www.slrphotographyguide.com/slr.shtml
http://www.foto-magazin.ro/forum/viewtopic.php?p=2112&sid=87ace21bbe357ed308af3819308e14e3
http://www.calatorie-fotografie.net/t50-nikon-fm10-probabil-ultimul-slr-pe-film-ce-poate-fi-gasit-nou-pe-piata
http://en.wikipedia.org/wiki/Telephoto_lens
http://www.cambridgeincolour.com/tutorials/telephoto-lenses.htm
http://www.alexmazilu.ro/orasul-prin-obiectiv-telephoto/
http://en.wikipedia.org/wiki/Thumbnail
http://www.dpreview.com/glossary/camera-system/thumbnail-index
http://www.tutorialeonline.net/ro/article/crearea-imaginilor-thumbnails
http://en.wikipedia.org/wiki/Time-lapse_photography
http://www.hongkiat.com/blog/how-to-make-time-lapse-video-ultimate-guide/
http://en.wikipedia.org/wiki/Time-lapse_photography
http://www.hongkiat.com/blog/how-to-make-time-lapse-video-ultimate-guide/
http://www.fotografiistudio.com/articol.php?n=foto_secventa
http://fotografiecluj.blogspot.ro/2013/02/alternativa-gratuita-la-capturenx2-time.html
http://en.wikipedia.org/wiki/Exposure_%28photography%29
Brighten Underexposed Photos With The Screen Blend Mode In Photoshop
http://www.vorbareti.ro/tag/subexpunere
http://blog.fotolitera.ro/2009/07/expunerea-perfecta/
http://en.wikipedia.org/wiki/Photographic_filter
http://en.wikipedia.org/wiki/UV_filter
http://www.calinstan.com/blog/filtrele-foto-polarizare-uv-skylight-nd/
http://en.wikipedia.org/wiki/Viewfinder
http://en.wikipedia.org/wiki/Through_the_Viewfinder_photography
http://www.techopedia.com/definition/498/white-balance-wh
http://www.foto-magazin.ro/tutorial_open.php?art=ftm20/archives/2008/04/despre_balansul.html
http://www.foto-magazin.ro/foto-tehnica_open.php?art=ftm20/archives/2009/06/balans_expodisc.html
http://www.cambridgeincolour.com/tutorials/wide-angle-lenses.htm
http://en.wikipedia.org/wiki/Wide-angle_lens
http://www.foto-magazin.ro/tutorial_open.php?art=tutorial_briot3.php
http://www.gadget-talk.ro/2013/06/06/canon-lanseaza-obiectivul-compact-grand-angular-ef-m-11-22mm-f4-5-6-is-stm/
http://en.wikipedia.org/wiki/Zoom_lens
http://electronics.howstuffworks.com/camera2.htm
http://fotodex.ro/?s=TRANSFOCATOR&submit=Search
http://www.foto-magazin.ro/tutorial_open.php?art=tutorial_briot3.php
http://www.fotomagia.home.ro/obiective.htm
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Industrializare Si Dezindustrializare (zona Brad Gura Barza) (ID: 116551)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.