Industria Vending, Delimitari Conceptuale, Aspecte Contabile Si Fiscale

=== 6662d5687cbdba081116382d83089ffd3a931045_439668_1 ===

CUPRINS

CAPITOLUL I : INDUSTRIA VENDING – DELIMITǍRI CONCEPTUALE

I.1. Vendingul – noțiuni introductive

Noțiunea de “vending” se referǎ la activitatea de a vinde produse prin intermediul automatelor, semnificȃnd un proces de vȃnzare automatǎ.

Automatul este o mașină acționată de monede, care are drept scop vânzarea de marfǎ. Automatul furnizează produse diverse, cum ar fi gustări, băuturi, apă și alte produse.

Industria vending oferǎ în primul rând beneficiul de a nu risipi nicio energie umană. Distribuitorul este gestionat de către operator. Producătorii de mașini ȋși vȃnd utilajele operatorului, care decide la rȃndul sǎu ce sistem de plăți va adopta.

În al doilea rând, automatele sunt flexibile în timp, ele putȃnd funcționa 24 de ore pe zi, șapte zile pe săptămână; fiecare consumȃnd ȋntre 2.500 la 4.400 kWh per an .

Masina poate fi operatǎ în orice moment chiar dacă este vorba de vacanță sau sfârșit de săptămână.

În al treilea rând, automatul poate salva timp. Este o afacere, ȋn care un angajat nu mai trebuie să piardǎ timpul pentru masa de prânz. Cu un distribuitor automat, este nevoie doar de cȃteva monede și de apǎsarea unor butoane pentru a obține o băutură sau o gustare .

Sectorul de vânzări din industria vending a înregistrat o creștere semnificativă de-a lungul anilor și va continua să facă acest lucru în următorii ani.

Este ȋnsǎ nevoie de o permanentǎ îmbunătățire, pentru a putea aduce mai multă contribuție și pentru a putea oferii mai multe beneficii oamenilor.

Problema specifică cu care se confruntǎ industria vending este o problemă de naturǎ tehnică. Automatul are multe probleme tehnice, cum ar fi metoda de plată, nivelul de securitate, structura foarte grea, și capacitatea de produs.

În primul rând, apar probleme legate de metoda de plată.

În al doilea rând, apar probleme legate de nivelul de securitate. Multe distribuitoare automate astăzi rupt banii, și de asemenea, pot fi luate de către un hoți cu ușurințǎ.

Insǎ, dacǎ mai multor oameni daca li s-ar cere sa defineascǎ sectorul de distribuție automată ar fi susceptibili a menționa apa minerala, chips-uri și bomboane.

Dar, în timp ce aceste produse sunt încă discontinue în industrie, adevărul este că o revoluție în tehnologie a transformat vendingul într-o industrie de 30 de miliarde $, o industrie specializatǎ în comoditate și produse proaspete.

În prezent, consumatorii pot folosi automatele pentru a ajuta la eficientizarea stilului lor de viață ocupat prin achiziționarea de toate, de la bomboane și vitamine la mese cu paste si homar. Progresele tehnologice și creșterea accesului la internet au creat un potențial nelimitat pentru acest vehicul auto-service final, în timp serviciile mai complexe, diversele opțiuni de plată o mai ușoarǎ utilizare, toate au făcut ca cumpărăturile prin intermediul unui automat pentru băuturi sǎ fie mai ușoare, mai rapide și mai fiabile decât oricând pentru consumatori.

I.2. Evoluția industriei vending

Istoria aparatelor moderne pentru vânzări desigur este mai scurtă, însă ea numără deja peste o sută de ani.

Automatele mecanice complexe de vânzare (sau "vendori") au apărut la începutul secolului trecut. Aceste dispozitive vindeau bomboane, gumă de mestecat, țigări.

În anii cincizeci ai secolului trecut automatele nu doar turnau suc și apă în pahare, dar și singure pregăteau cafea și ceai.

În timp ce mașinile tehnologic îmbunătățite de astăzi pot fi noi, nu e nimic nou despre produse oferite de industria vending.

De fapt, încă din 215 î.Hr., eroul matematician a descris un dispozitiv care distribuia apa sfințită folosită în templele din Egipt.

Ȋn Statele Unite, Thomas Adams a instalat mașini de gumăc Tutti-Fruiti în anul 1888, la New York, pe platformele de tren, și a rescris pentru totdeauna modul în care americanii achiziționau produse.

Industria a continuat să se extindă în 1902, când restaurantul roman a fost deschis în Philadelphia, și chiar mai mult în 1905, când Poșta S.U.A. a început să folosească ștampila furnizorilor. Mai târziu, băuturile răcoritoare îmbuteliate rǎcite cu gheață au început să apară pe piață, și în 1946, primele automate de cafea au condus la utilizarea de mașini automate pentru pauzele de cafea.

În 1963, companiile distribuitoare au adăugat la mașinile lor diverse tipuri de sandwich refrigerate prin furnizarea cuptoarelor cu microunde pentru a încălzi mâncarea de la frigider, iar în 1978, primele mașini automate de apǎ au fost introduse.

Până la 1985, mai multe masini au fost echipate cu carduri de credit și de debit pentru serviciile de plată, iar în anii 1990, mașini specializate în prepararea de cafea proaspǎtǎ, cu diverse arome, espresso, cappuccino au intrat pe piață.

Ȋn noul secol, multe dintre mașinile de astăzi oferă chiar și acces la internet. La momentul actual automatele cu vânzare sunt larg răspândite în întreaga lume.

În țările UE ele numără peste opt milioane, în Japonia în jur de șase milioane (numărul automatelor de vânzare în Japonia depășește de 8 ori numărul telefoanelor automate publice), iar în SUA – peste 7 milioane.

Indiferent de istoria sa de peste o sută de ani, industria vendingului până în prezent nu și-a pierdut dinamismul și atracția economică pentru întreprinzători.

Dimpotrivă, dezvoltarea tehnologiei permite producerea unor mașini din ce în ce mai diverse și „inteligente", precum și extinderea sortimentului de produse vândute de automatele pentru vânzare.

Conceptul de „vending" a intrat în uz relativ recent și de fapt semnifică vânzarea diferitor produse.

Deși primele automate de vânzare ce au apărut pe piața Rusiei au fost automatele de cafea, treptat cu ajutorul aparatelor vending au început a fi vândute țigări, băuturi, cartele de reîncărcare. Ar fi incorect să considerăm vendingul o invenție a secolului XX. Istoria cunoaște cazuri de vânzare a apei sfințite cu ajutorul automatelor de vânzare în Egiptul Antic.

Deși mecanismele instalate cu aceste scopuri în temple, desigur, nu se asemănau cu automatele moderne de cafea, totuși principiul de bază al vendingului aici a fost respectat. Pe străzile Chinei medievale, de asemenea, funcționa o rețea vending: din automatele de vânzare speciale se putea de cumpărat creioane.

Probabil, în istorie au mai existat și alte exemple de acest gen de vending, însă răspândirea generală a acestei afaceri a început din Europa.

Adevărul este că, în zilele noastre puteți obține doar despre orice vă puteți gândi la undistribuitor automat.

În plus față de standard de gustări tradiția de vânzare, puteți cumpăra, de asemenea cărți audio și flori proaspete, sau ridica niste oua sau un galon de lapte pe drum spre casǎ. La Shop 2000 în Pennsylvania, consumatorii pot folosi un card de credit și de a alege petouch screen printre 200 de articole, de la lichid de frână la un galon de lapte.

Un cos peo bandă transportoare se oprește la elementele selectate, apoi aparatul scade fiecare selecție încoș care se încadrează în jos deschiderea în mașină.Cel mai bun dintre toate, noi mașini de astăzi și toate avansurile tehnologice ale acestora înseamnă consumatoriau acces la cele mai proaspete produse posibile 24 de ore pe zi, șapte zile pe săptămână.

Alimentele inghețate pot rămâne proaspete mai mult timp, distribuitoarele automate de meniuri pot fi postate pe site-uri web și ordonarea și tranzacțiile financiare pot fi gestionate prin intermediul web, de asemenea.

Într-adevăr astăzi nu există nici o limită la ceea ce poate fi achiziționat prin intermediul distribuitoarelor automate.

I.3. Impactul revoluției informațiilor asupra industriei vending

De multe ori, atunci când citim știri din industria de vending, vedem că acestea fie încep fie se termină cu “potrivit unui studiu”.

În cele mai multe cazuri, aceste studii – realizate de universități de prestigiu, asociații, companii private – corelează informații din varii domenii și transgresează domeniul vendingului.

De altfel, această industrie volatilă nu mai este de mult strict delimitată, aflându-se în plină evoluție, acest fapt fiind chiar urmarea unor studii care arată, de fapt, potențialul uimitor al vendingului.

Ne putem întreba, într-un mod cu totul legitim, dacă industria de vending influențează studiile sau invers.

Realitatea ne dovedește că influența are loc în ambele direcții, întrucât caracteristicile studiilor sunt de multe ori dictate de impactul vendingului asupra consumatorilor.

De multe ori, studiile nou apărute le contrazic pe cele anterioare și, mai mult decât atât, arată că industria de vending trebuie să studieze în mod constant comportamentul consumatorilor săi.

De asemenea, operatorii din industria de vending trebuie să țină cont și de aspectele socio-demografice ale profilului consumatorului.

Chiar dacă, de cele mai multe ori, studiile confirmă informații împărtășite deja de o largă majoritate a celor din industria de vending, uneori acestea dărâmă mituri, infirmă păreri unanim acceptate sau aduc grave deservicii de imagine.

Cu toate acestea, la baza evoluției acestui domeniu stă însăși revoluția informației, care a făcut posibilă dezvoltarea unui domeniu considerat, cândva, de nișă.

Alteori, însă, diverse studii vin să corecteze deficiențele acestei industrii, cum ar fi atenția precară acordată calității produselor, de dragul profitului, sau, pur și simplu, nepotrivirea dintre caracteristicile anumitor produse și comercializarea lor prin vendomate.

Un exemplu în acest sens este ilustrat de un studiu realizat în Italia cu privire la riscurile alimentației de la automatele de vending.

În urma acestui studiu, s-a arătat că laptele vândut în unele aparate conține numeroși agenți patogeni, fiind descoperite chiar bacterii precum Salmonella și E.coli.

Mai mult decât atât, patogenii găsiți în lapte nu erau descoperiți prin testele prin care se verifică de fapt siguranța alimentelor, ceea ce a tras un semnal de alarmă în rândul consumatorilor, dar și în rândul celor care fac astfel de teste. Astfel de studii arată importanța lor pentru siguranța consumatorilor și, mai mult, rolul lor de prevenție este corelat cu cel de avertizare: trag un semnal de alarmă asupra unor deficiențe din industrie.

Dincolo însă, de acest rol “corectiv”, studiile realizate despre și pentru industria de vending au și un rol important în ceea ce privește activitatea de marketing din jurul industriei, având în vedere faptul că informațiile despre consumatori oferă insight-uri relevante despre evoluția vendingului.

Un studiu realizat la comanda European Vending Association, care și-a propus să adune date despre comportamentul consumatorilor a fost realizat în 11 țări și a adus rezultate importante cu privire la felul în care consumatorii se raportează la alimentele reci, calde, păstrate sau livrate într-un anumit fel, dar și cu privire la impactul pe care obiceiurile consumatorilor le au asupra felului în care aceștia se raportează la industria de vending.

În concluzie, faptul că industria de vending este în plină dezvoltare arată că tendințele din această industrie și din afara ei sunt de fapt cele care modelează evoluția vendingului.

Pe de altă parte, preluarea informațiilor din aceste studii și adaptarea lor la practicile industriei se traduc în rezultate, mai exact în vânzări și câștiguri.

De fapt, importanța studiilor reprezintă de fapt un win-win situation: operatorii de vending au de câștigat prin faptul că țin cont de ele – încrederea clienților, evitarea unor crize de imagine etc, iar consumatorii sunt favorizați prin faptul că cele mai multe studii țin cont de sănătatea lor, comportamentul lor și obiceiurile lor de consum.

CAPITOLUL II : ANALIZA INDUSTRIEI VENDING ȊN SUA ȘI ȊN EUROPA

II.1. INDUSTRIA VENDING IN STATELE UNITE ALE AMERICII

Acum aproape 120 de ani, Vendingul a apǎrut în mod oficial ȋn peisajul american atunci când Thomas Adams a luat decizia fatidicǎ de a instala mașini de gumă Tuitti-Fruiti pe Platforme de tren din New York, rescriind pentru totdeauna modul de achiziționare a produselor de cǎtre americani. Astăzi, în Statele Unite, se poate cumpăra orice, de la cărți și CD-uri, mobilier de birou și detergent de rufe de la un distribuitor automat.

Evolutia industriei, generat de ambele, tehnologia și cererile în creștere la alimentate din partea consumatorilor în căutarea de a simplifica viața lor ocupatǎ, a fost determinată de asociația comercială a industriei, Asociația Națională Automatic Merchandising (NAMA), care a vizat sǎ propulseze industria încă de la începuturile sale în 1936.

NAMA reprezintǎ companiile de servicii, producătorii de echipamente și furnizorii de produse și servicii companiilor de servicii care operează în alimente și băuturi răcoritoare, distribuitoare automate, servicii de cafea și industrii de management, inclusiv servicii alimentare la fața locului, catering, și servicii mobile.

Misiunea organizației este simplǎ: în mod colectiv, în avans, a promova merchandisingul și industria vending.

Din dorința de a dezvolta programe care sǎ ajute la îmbunătățirea imaginii industriei vending și a educație prin crearea de programe de certificare, pentru a ajunge la nivel internațional pentru a colabora cu partenerii sǎi de peste mări, NAMA lucrează în prim-planul unei game largi de probleme critice cu care se confruntă viitorul industriei vending și ȋncearcǎ sǎ asigure prosperarea industriei vending.

Atunci când NAMA a fost creatǎ pentru prima dată, industria a fost încă în expansiune, în SUA, de adus ȋn discuției ȋn acest context sunt restaurantul roman din Philadelphia Automat, Pennsylvania, și.Post Office SUA care a început să folosească automatele pentru a emite timbre.

Mai târziu, pe măsură ce tehnologia a suferit ȋmbunǎtǎțiri, băuturile răcoritoare îmbuteliate rǎcite cu gheață au început să apară pe piață, și în 1946, primele automate de cafea au condus la utilizarea de mașini automate pentru pauzele de cafea.

În1963, companiile distribuitoare au adǎugat la mașinile lor sandwich refrigerate prin furnizarea de cuptoare cu microunde pentru a încălzi mâncare la frigider.

De-a lungul drumului sǎu, NAMA a ajutat la crearea resurselor necesare pentru a ajuta companiile sǎ facǎ industria vending sǎ prospere.

De exemplu, NAMA a proiectat nenumărate programe,servicii și resurse educaționale special concepute pentru a ajuta membrii ȋn a reuși în fiecare aspect al industriei.

În afacerile guvernului, NAMA protejează membrii de legislațiile dǎunǎtoare – aspecte cum ar fi oprirea noi legi fiscale, păstrând legile fiscale existente sub control sau eforturile de a restructura proiectul de lege dolar.

În departamentul educație, NAMA a creat zeci de programe de ultimă oră care au oferit peste tot în țară pe tot parcursul anului ajutor pentru ca membrii să înțeleagă mai bine tehnologia; sǎ poatǎ învăța descoperiri importante de management.

Departamentul de Comunicații NAMA a lansat recent un film, "Alegerea de alimente proaspete, pentru oamenii de pe Go ", conceput pentru a schimba percepțiile greșite învechite despre industrie și pentru a ajuta mai bine la ilustrarea adevaratei povesti despre Vending .

Figura nr. II.1. Raportul industriei vending ȋn perioada 2000-2009

Sursa : Elliot Maras, “2009 State of the Vending Industry Report “ , ȋn site internet http://www.vendingmarketwatch.com/article/10256531/2009-state-of-the-vending-industry-report

Marea Recesiune a condus la Marea restructurare. Din punct de vedere fiscal anul 2009 a marcat cel mai mare declin de 1 an în vânzarea din industria vending și prima scădere de două cifre din istoria inregistrata a industriei.

Potrivit statului Automatic Merchandiser a industriei raport Vending, vânzările au scăzut cu 10 puncte procentuale în 2009, marcȃnd trimiterea vânzărilor agregate la puțin sub pragul de 20 de miliarde $.

Declinul, alimentat de o ratǎ a șomajului record de care a afectat aproape fiecare sector al economiei Statelor Unite, a început la sfârșitul anului 2007, a luat amploare prin 2008, și a atins apogeul în al treilea trimestru al anului 2009.

Rata șomajului națiunii a ȋnsemnat mai mult de două ori de la 4,5 la sută în începutul anului 2007, la 10 la sută la sfârșitul anului 2009.

Agregate cu 15 puncte procentuale, scăderea vânzărilor industriei vending, cumulate pentru ultima perioadă de 2 ani, a inversat în valoare de vending creștere a vânzărilor industriei de aproape 15 ani.

Operatorii au răspuns cu o mulțime de măsuri de protecție a profitului, raportată pentru prima dată în stat anul trecut, ȋn cadrul Raportului Industriei Vending și continuând până în anul 2009. Ca urmare, operatorii au ȋnregistrat profituri mai sănătoase în 2009 decât în 2008, potrivit Asociației Naționale Automatic Merchandising (NAMA) 2010 profit Raport, care măsoară pentru anul 2009 performanța.

Raportul NAMA, care, spre deosebire de sondajul Automatic Merchandiser analizeaza rapoarte de operare, a constatat că operatorii și-au îmbunătățit marjele brute în 2009, ceea ce a permis să-și îmbunătățească profiturile înainte de impozitare fațǎ de anul 2008.

Raportul NAMA a remarcat că abilitatea de a menține marjele în fața vânzărilor în scădere a fost motivul major pentru care firmele au fost capabile ȋn a-și îmbunătăți profiturile într-o piață în scǎdere.

Cu toate acestea, ambele anchete au constatat declinul vânzărilor ȋn industria vending a fost mai mare în 2009 decât în 2008, și că declinul a afectat toate segmentele cheie ale produsului.

Raportul a constatat că marja de profit înainte de impozitare pentru o firmă "tipică" careface mai mult de 2 milioane $ in vanzari, a fost de 1,5 la sută în anul 2009, comparativ cu 0,5 la sută în 2008.

Asociatia Nationala a Restaurantelor (NRA) a raportat faptul cǎ vȃnzǎrlei totale au scǎzut cu 2,9 la sută în 2009, în termeni ajustați în funcție de inflație, marcând cea mai gravă pierdere, deoarece autoritățile naționale de reglementare au început urmărirea vânzărilor în 1971, iar mai puțin de o treime din pierderi au fost suferite de vending.

Figura nr. II.1. Raportul industriei vending ȋn perioada 2010-2012

Sursa : Elliot Maras, “2009 State of the Vending Industry Report “ , ȋn site internet http://www.vendingmarketwatch.com/article/10256531/2009-state-of-the-vending-industry-report

În 2012, sectorul de distribuție automată a ȋnregistrat o creștere pozitivă a veniturilor, suferind o îmbunătățire. Operatorii au continuat să crească prețurile, sǎ investească agresiv în tehnologie și sǎ se extindǎ foarte mult pe piețele micro.

Creșterea a fost însoțită de către mai mulți operatori de creștere a prețurilor -83 la suta – într-un efort continuu pentru a ține pasul cu creșterea produsului și pentru a putea suporta costurile de exploatare.

Acești operatori s-au întâlnit cu o rezistență mai mică decât din trecut, ca utilizatorii finali.Tehnologia a fost numitǎ ca fiind unul din factorii care contribuie la creșterea de top, împreună cu îmbunătățire aeconomiei.

Operatorii au raportat investiții în sisteme care să permită o operare pentru a rula cu profituri mai mariși costuri de operare mai mici, instalarea mai multor opțiuni de plată și lansarea de pe piețele micro.

În 2012, cele mai multe segmente de produse au cunoscut o creștere.

Cel mai mare segment de venituri, reprezentat de băutura rece,a crescut cu mai mult de 1,5 la sută în canalul de vânzări.

Potrivit BMC,creșterea este atribuită economie condolidate. Ceaiurile ready-to-bea și cafeaua, precum și băuturi energizante, au fost băuturile care au apǎrut ȋn numǎrul cel mai mare, în timp ce segmentele stabilite cum ar fi băuturi răcoritoare carbogazoase și băuturile de fructe nu au crescut mult în 2012.

Figura nr. II.2. bomboane / mașini gustare / cofetărie, recenzie de 4 ani

Sursa : Elliot Maras, “2009 State of the Vending Industry Report “ , ȋn site internet http://www.vendingmarketwatch.com/article/10256531/2009-state-of-the-vending-industry-report

Veniturile ȋn industria vending au crescut cu 2,4 la sută, în 2014, ajungȃnd la un agregat ȋn industrie de 20.2 miliarde $, cea mai mare din ultimii cinci ani.

Creșterea a fost determinată în mare măsură, profitând de oportunitățile de creștere, cum ar fi piețele micro și tehnologii, care depășeau provocările costurilor produselor în creștere și reglementarea Vendingului școlar.

ȋn mod semnificativ veniturile au crescut și au fost legate de adoptarea micro-pieței. Operatorii raportează că segmentul de micro piață este ȋn conducere de 8,9 la suta din veniturile lor.

Tehnologia este un alt domeniu care propulseazǎ operatorii vending mai departe spre succes. Se permite operatorilor să elimine produsele mai puțin performante, sǎ identifice zonele de creștere și cele care conduc afacerile mai eficient. Mai mult de jumătate dintre operatori folosesc acum un sistem de gestionare a distribuitorului sau VMS.

Una dintre cele mai importante provocări resimțite de către industrie, în 2014 a fost schimbarea necesară în produsele permise în echipamentele situate în școlile publice .

Legea privind sǎnǎtatea, din 2010 a cerut Departamentul SUA al Agriculturii sǎ stabileascǎ standarde de nutritie pentru toate produsele alimentare vândute în școli – dincolo de programele de meniuri școlare federale sprijinite. Cerința oferă o limită de sodiu, zahăr total și calorii în toate elementele de gustare.

Figura nr. II.3. : Venituri din industrie în miliarde

Sursa : Elliot Maras, “2009 State of the Vending Industry Report “ , ȋn site internet http://www.vendingmarketwatch.com/article/10256531/2009-state-of-the-vending-industry-report

În 2015, procent din venitul asociat piețele micro a crescut la un record 10,2 la sută din total, ceea ce face ca venitul asociat pieței micro sǎ fie cel mai mare serviciu de furnizare de venituri.

II.2. Industria vending ȋn Europa

Pentru consumatorul european istoria vendingului a început din secolul XVIII. Anume atunci în puburile englezești vânzătorii eliberau porții de tutun în schimbul monedelor. Însă mecanizarea acestor vânzători specifici s-a reușit doar în ajunul secolului XX.

Atunci era vorba doar despre vânzarea „mărunțișului", iar automatele de cafea au apărut mult mai târziu. Cât n-ar fi de straniu, invenția gumei de mestecat a fost un imbold imens pentru dezvoltarea vendingului în Lumea Nouă și Lumea Veche.

Anume guma a fost produsul principal pentru automatele de vânzare. Și așa s-a întâmplat că guma a servit popularității vendingului, iar vendingul – popularității gumei. Mai apoi vendingul și-a găsit admiratori în persoana fumătorilor: astfel, în SUA au fost instalate mii de aparate cu țigări, care nu necesitau locuri de muncă suplimentare.

O nouă întorsătură în dezvoltarea vendingului a avut loc odată cu inventarea instalației de răcire combinate cu o jetonieră. Acum cu ajutorul automatelor de vânzare se vindeau tot felul de băuturi în sticle, iar mai apoi și în cutii. Cea mai buna publicitate a vendingului au devenit automatele de vânzare ale companiei „Coca-Cola". Apropo, rețeaua sa de vending până în prezent aduce cel mai mare profit din acest domeniu.

Unicul factor care încă restrângea dezvoltarea vendingului până la mijlocul secolului XX au fost metodele limitate de achitare. Să admitem că nu era foarte comod să porți cu tine un pumn de monede pentru ca să le utilizezi la automatele de cafea. Și doar apariția colectoarelor de bancnote a salvat vendingul de la posibila dispariție.

De acum în domeniul vendingului nu mai existau limite în valoarea produsului. Și vendingul și-a început marșul triumfal în lumea afacerilor. Vendingul a devenit popular ca niciodată, iar automatele de vânzare au început să apară în cele mai îndepărtate orașe. Creatorii vendingului însă nu s-au mulțumit cu doar atât.

Cardurile de plastic și telefoanele mobile au devenit o sursă suplimentară de achitare a produselor mici vândute prin intermediul vendingului. Acum vendingul a devenit într-adevăr accesibil pentru toți: chiar dacă vă veți uita portmoneul cu banii acasă, oricum vă puteți lua ceva de mâncat de la diversele automate vending sau vă puteți încălzi cu o ceașcă de cafea din automatul de cafea. Vendingul a devenit și mai popular din moment ce mașinile au reușit nu numai să vândă, ci și să gătească.

Automatele de cafea create după cel de-al doilea război mondial au devenit un atribut obligatoriu al instituțiilor publice. Anume automatele de cafea au devenit direcția principală de dezvoltare a vendingului.

Cafea fierbinte în orice anturaj și practic în orice loc – pentru aceasta milioane de oameni îi sunt recunoscători vendingului și automatelor de cafea. Alte milioane de oameni datorită sistemului vending au devenit întreprinzători de succes.

Raportul publicat recent EVA privind industria vending în Europa, acoperind 21 de țări europene (inclusiv Rusia, Turcia și Ucraina), subliniază stabilitatea generală a activității de vânzări în ciuda condițiilor economice continue dure.

Pe mǎsura ce oamenii au un stil de viață foarte ocupat în prezent în Europa, există o cerere mare pentru alimente și băuturi care pot fi consumate pe drum – și cererea este în creștere.

Deoarece tot mai mulți oameni "sar peste micul dejun" și chiar masa de prânz, cererea pentru snacking este deosebit de evidentǎ pentru cei care au nevoie să mănânce atât în timpul navetei lor spre lucru și în diferite momente în timpul zilei de lucru.

Cu toate acestea, gradul de penetrare medie în Europa este în prezent doar 20%. In timp ce Snacking este mult mai important în unele țări europene (de exemplu, Rusia), în comparație cu alte țǎri, a fost ilustrat faptul că peste 60% dintre distribuitoare automate sunt de fapt automate de băuturi.

Industria vending în toată Europa are o cifră de afaceri de 11.1 miliarde € anual. Sunt aproximativ 3,7 milioane de distribuitoare automate din Europa. Mașinile sunt de obicei conduse de IMM-uri și întreprinderi familiale, cu 69% dintre operatori care funcționează cu mai puțin de 100 de mașini. Există 295 de milioane de consumatori care utilizează mașini de cel puțin o dată pe săptămână.

Industria Vending în Europa, în 2011, a ȋnregistrat de 3,8 milioane de mașini, cu o cifră de afaceri totală de 11,5 miliarde €.

Primele șase cele mai importante țǎri, (Italia, Franța, Germania, Marea Britanie, Spania și Țările de Jos ) au reprezentat 78,3% din baza totală a câmpului mașinii.

Olanda are cea mai mare penetrare a raportului dintre distribuitoare automate la cald, cu 36,6 muncitori pentru fiecare mașină.

În comparație cu Rusia, pe de altă parte, are 1,457.3 oameni pe mașină. Primii 5 operatori au reprezentat acțiuni comune de piață, de la o piață la alta: de la numai 9,5% până la 82,3% , 60,5% din totalul mașinilor din zonele acoperite sunt băuturi calde automate.

Piața europeană a avut un venit vending total în 2015 de 14,6 miliarde de euro de euro.

În Europa, distribuitoare automate au vȃndut peste 90 de milioane de produse alimentare și băuturi articole în fiecare zi. Băuturi calde reprezintă 79% din volumul de vânzări și 60% din venituri, cu băuturi reci de 10% și 18%,și gustare și produse alimentare 11% și 21%. Există aproximativ 130 de europeni pentru fiecare distribuitor automat, iar acest lucru variază în Țările de Jos fațǎ de Rusia. Peste 80% dintre mașini sunt situate la locul de muncă.

Figura nr. II.4.