Impozitul PE Venit ȘI Contribuții Sociale Studii DE Caz Pentru Veniturile Realizate ÎN Mod Independent DE Persoane Fizice

IMPOZITUL PE VENIT ȘI CONTRIBUȚII SOCIALE – STUDII DE CAZ PENTRU VENITURILE REALIZATE ÎN MOD INDEPENDENT DE PERSOANE FIZICE

Coordonator științific,

Lect. univ. dr. Doina PĂCURARI

Absolvent,

Cadar Andreea

ANUL 2016

CUPRINS

Introducere……………………………………………………………………………………………………..

CAP. 1 Aspecte generale privind impozitul pe venit…………………..

Contribuabilii……………………………………………………………………………

Veniturile impozabile…………………………………………………………………

Veniturile neimpozabile…………………………………………………………..

CAP. 2 Impozitul pe veniturile din activități independente………………

2.1 Determinarea venitului net impozabil …………

2.1.1 Determinarea venitului net pentru sistem real…………………

2.1.2 Determinarea venitului net pentru norme de venit…………

2.1.3 Determinarea venitului net pentru drepturi de autor……..

2.2 Calculul impozitului pe venit realizat în mod independent …………………………………

2.2.1 Retinerea la sursă a impozitului pe venit……………………………

2.2.2 Plăți anticipate stabilite de organele fiscale………………………

CAP. 3 Impozitul pe venituri din salarii și asimílate salariilor………..

3.1 Determinarea impozitului pe venituri din salarii si asimilate acestora…………..

3.2 Plata impozitului și declararea acestuia …………………………..……….

CAP. 4 Impozitul pe venituri din cedarea folosinței bunurilor……..

4.1 Determinarea venitului net anual din cedarea folosinței bunurilor….

4.2 Stabilirea impozitului pe venit determinat pe baza normelor de venit……………

CAP. 5 Impozitul pe venituri din investiții………………………………

5.1 Stabilirea veniturilor din investiții și veniturilor neimpozabile……

5.2 Determinarea veniturilor din operațiuni cu instrumente financiare….

CAP. 6 Impozitul pe venituri din pensii……………………………

6.1 Determinarea impozitului pe venituri din pensii……………….

CAP. 7 Impozitul pe venituri din activități agricole, piscicultură și silvicultură ……………………………………………………………….

7.1 Determinarea venitului net anual în sistem real……………………

7.2 Determinarea venitului net anual pe baza normelor de venit………

CAP. 8 Impozitul pe venituri din premi și jocuri de noroc …………..

8.1 Stabilirea venitului net din premii și din jocuri de noroc……………………

CAP.9 Impozitarea veniturilor din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal……………………………………………………..

CAP.10 Impozitul pe veniturile din alte surse…………………..

10.1 Stabilirea veniturilor din alte surse……………………………….

10.2 Calcului și declararea impozitului pe venituri din alte surse

CAP.11Venitul net anual impozabil …………………………………….

11.1 Stabilirea câștigului anual impozabil…………………………………

11.2 Stabilirea și plata impozitului anual datorat…………………………….

11.3 Declarația privind venitul realizat………………………………………

CAP. 12 STUDII DE CAZ PRIVIND IMPOZITAREA VENITURILOR REALIZATE IN MOD INDEPENDENT DE PERSOANELE FIZICE………………………………………………………………………………………………

Concluzii

Bibliografie

Anexe

CAPITOLUL 1. ASPECTE GENERALE PRIVIND IMPOZITUL PE VENIT

Impozitul pe venit reprezintă un impozit direct datorat bugetului de stat de către persoanele fizice pentru veniturile pe care le realizează din diverse surse.

Practicarea impozitului pe venit s-a putut realiza în momentul în care veniturile realizate de diferitele categorii sociale au putut cunoaște o suficientă diferențiere. Creșterea numărului de persoane care realizau venituri din salarii, rente, diferse surse a contribuit la introducerea unor astfel de impozite. „Obiectul impozitului pe venit îl reprezintă venitul obținut de orice persoană juridică sau persoană fizică cu domiciliul sau reședința în România sau persoană nerezidentă care obține venituri din diverse surse în România”.

CONTRIBUABILII

Conform legii „contribuabilii sunt acele persoane obligate să plătească acest tip de impozit, fiind clasificați astfel:

– persoanele fizice nerezidente care desfășoară o activitate independentă prin intermediul unui sediu permanent în România;

– persoanele fizice nerezidente care obțin venituri în România, altele decât veniturile aferente sediului permanent sau venituri din activități dependente;

– persoanele fizice nerezidente care desfășoară activități dependente în România;

– persoanele fizice residente” .

De la plata impozitului pe venit sunt scutite următoarele persoane:

– persoanele fizice cu handicap (grav sau accentuat), pentru veniturile realizate din activități independente, veniturile din pensii, veniturile din salarii și asimilate salariilor, veniturile din activități agricole, silvicultură și piscicultură;

– persoanele fizice care obțin venituri din desfășurarea activității de creare de programe pentru calculator.

1.2 VENITURILE IMPOZABILE

În sfera impozitului pe venit intră următoarele „categorii de venituri:

→ venituri din activități independente ( activități de producție, comerț, prestări de servicii, venituri din profesii liberale, venituri din drepturi de proprietate intelectuală);

→ venituri din salarii și asimilate salariilor;

→ venituri din investiții (venituri din dividende, dobânzi, câștiguri din transferul titlurilor de valoare și a aurului financiar, venituri din lichidarea unei persoane juridice);

→ venituri din cedarea folosinței bunurilor (venituri din închirierea unei clădiri, din arendarea unui teren, bunuri mobile și imobile obținute de proprietar);

→ venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură (cultivarea produselor agricole, creșterea și exploatarea animalelor);

→ venituri din pensii;

→ venituri din transferul proprietăților imobiliare;

→ venituri din premii și din jocuri de noroc;

→ venituri din alte surse” .

Cota de impozitare este de 16% și se aplică asupra venitului impozabil corespunzător fiecărei surse din fiecare categorie de venituri supuse pentru determinarea impozitului pe veniturile din: activități independente, cedarea folosinței bunurilor, salarii și asimilate salariilor, investiții, activități agricole, silvicultură și piscicultură, pensii, premii și alte surse.

În cazul impozitului pe venit, perioada fiscală este anul fiscal care corespunde anului calendaristic. Prin excepție, perioada fiscală poate fi mai mică decât anul calendaristic dacă în cursul anului se ivește decesul contribuabilului și în cazul în care persoana își începe activitatea impozabilă în cursul anului.

Contribuabilii pot decide asupra destinației unei sume, constituind până la 2% din impozitul pe venitul datorat, fie pentru întreținerea entităților nonprofit sau a unităților de cult, fie pentru oferirea de burse private. „În acest scop, persoanele obligate la plata impozitului pe venit trebuie să depună formularul 230 “Cerere privind destinația sumei reprezentând până la 2% din impozitul anual pe veniturile din salarii și asimilate salariilor”. Agenția Națională de Administrare Fiscală are obligația calculării, reținerii și virării sumelor reprezentând până la 2% din impozitul datorat de contribuabilii care își exercită acest drept prin depunerea declarațiilor corespunzătoare (formularul 230 dacă persoana fizică realizează venituri din salarii, respectiv formularul 200 “Declarație privind veniturile realizate din România”, dacă realizează alte categorii de venituri impozabile)”.

1.3 VENITURI NEIMPOZABILE

Prin actuala legislație, sunt precizate o serie de venituri neimpozabile la calcului impozitului. „Acestea sunt următoarele:

● indemnizațiile pentru risc maternal, maternitate, creșterea copilului și îngrijirea copilului bolnav;

● ajutoarele, indemnizațiile și alte forme de sprijin cu destinație specială, acordate din bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul de stat, bugetul fondurilor speciale, bugetul local;

● indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă acordate, potrivit legii;

● recompense acordate conform legii din fonduri publice;

● sume încasate din asigurări sub forma despăgubirilor, sume asigurate, sume primite drept despăgubiri pentru pagube suportate în urma calamităților naturale;

● despăgubiri în natură sau în bani primite de către o persoana fizică, inclusiv cele reprezentând daunele morale;

● veniturile realizate din valorificarea bunurilor mobile sub forma deșeurilor, prin centrele de colectare, în vederea dezmembrării, care sunt scopul principal al programelor naționale finanțate din alte fonduri publice sau bugetul de stat;

● sume primite în urma exproprierii pentru cauză de utilitate publică;

● sume sau bunuri primite sub formă de sponsorizare sau mecenat;

● venituri primite care urmare a tranferului dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile și mobile din patrimoniul personal, altele decât câștigurile din transferul titlurilor de valoare și/sau aurului financiar;

● drepturi în natură și în bani primite de militarii în termen, soldații, elevii și studenții unităților de învățământ din sectorul de apărare națională, siguranța națională și ordinea publică, precum și polițiștii și funcționarii publici cu statul special din sistemul administrației penitenciare;

● sume reprezentând diferența de dobândă subvenționată pentru creditele primite;

● bunuri sau sume primite cu titlu de moștenire sau donație, inclusiv titluri de valoare și aur financiar;

● veniturile în valută primite de personalul încadrat în instituțiile publice de apărare, ordine publică și sigurantă națională, trimis în misiune permanentă în străinătate;

● subvenții acordate pentru achiziționarea de bunuri

● premii, prime și alte drepturi acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor și altor specialiști la campionatele mondiale, europene și la jocuri olimpice;

● premii și alte drepturi sub formă de transport, masă, cazare și altele asemenea, obținute de elevi și studenți în cadrul competițiilor interne și internaționale”.

CAPITOLUL 2. IMPOZITUL PE VENITURI DIN ACTIVITĂȚI INDEPENDENTE

În categoria „veniturilor din activități independente sunt incluse veniturile comerciale, veniturile din profesii libere și veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din prestări de servicii, venituri din activități de producție, realizate individual și/sau într-o formă de asociere”.

În categoria veniturilor comerciale sunt reprezentate de fapte de comerț ale contribuabililor, din prestări de servicii, altele decât veniturile din profesii libere, precum și din practicarea unei meserii.

Faptele de comerț constituie următoarele activități:

activități de cumpărare efectuate în scopul revânzării;

activități de producție;

activități al căror scop este facilitarea încheierii de tranzacții comerciale printr-un intermediar, cum ar fi: contract de comision, de mandat, de reprezentare, de agent de asigurare, indiferent de perioada pentru care a fost încheiat contractul;

organizarea de spectacole culturale, sportive, distractive și altele asemenea;

transportul de bunuri și de persoane;

activități de editare, multiplicare, imprimerie, indiferent de tehnica folosită și altele asemenea;

vânzarea în regim de consignație a bunurilor cumpărate în scopul revânzării sau produse pentru a fi comercializate;

Veniturile din profesii libere sunt incluse veniturile din exercitarea profesiilor medicale, de notar, de avocat, auditor financiar, consultant fiscal, expert contabil, contabil autorizat, consultant de plasament în valori mobiliare, arhitect sau a altor profesii reglementate, desfășurate în mod independent.

Veniturile din valorificarea sub orice formă a drepturilor de proprietate intelectuală rezultă din brevete de invenție, mostre, desene și modele, procedee tehnice, mărci de fabrică și de comerț, know-how, procedee tehnice din drepturi de autor.

Impozitul pe veniturile din activități independente se calculează de către organul fiscal, prin aplicarea cotei de impozitare de 16% asupra venitului net impozabil, pe baza declarației privind venitul realizat.

2.1 DETERMINAREA VENITULUI NET IMPOZABIL

Stabilirea venitului net se determină prin trei metode:

→ Venit net determinat ca diferența între venitul brut și cheltuieli aferente veniturilor pe baza datelor din contabilitate în sistem real (în partidă simplă);

→ În cazul venitului net anual din drepturile de proprietate intelectuală, ca diferența între venitul brut și cheltuieli forfetare;

→ Venit net anual din activități independente pe baza normelor de venit.

2.1.1 DETERMINAREA VENITULUI NET IMPOZABIL ÎN SISTEM REAL

Venitul net din activități realizate în mod independent se determină ca diferență între venitul brut și cheltuielile deductibile aferente realizării de venituri, pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă.

Venit net = Venit brut – Cheltuieli deductibile altele decât cheltuielile de sponsorizare, mecenat, pentru acordarea de burse private, cheltuieli de protocol, cotizații plătite la asociațiile profesionale

Sunt considerate „venituri brute următoarele:

veniturile sub formă de dobânzi din creanțe comerciale sau din alte creanțe utilizate în legătură cu o activitate independentă;

sumele încasate din desfășurarea activității, precum și echivalentul în lei al veniturilor în natură;

veniturile din anularea sau scutirea unor datorii de plată apărute în legătură cu o activitate independentă;

câștigurile din transferul activelor din patrimoniul afacerii, utilizate într-o activitate independentă, exclusiv contravaloarea bunurilor rămase după încetarea definitivă a activității;

veniturile înregistrate de casele de marcat instalate ca aparate de taxat pe autovehicule de transport persoane sau bunuri în regim de taxi;

veniturile din angajamentul de a nu desfășura o activitate independentă”.

Nu sunt incluse în venitul brut următoarele sume :

→ sumele primite sub formă de credite bancare sau de împrumuturi de la persoane fizice sau juridice;

→ aporturile în numerar sau echivalentul în lei al aporturilor în natură făcute la începerea unei activități sau în cursul desfășurării acesteia;

→ sumele sau bunurile primite sub formă de sponsorizări, mecenat sau donații.

→ sumele primite ca despăgubiri.

Pentru a putea fi deduse la calculul venitului net anual, cheltuielile trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

→ să fie cuprinse în cheltuielile exercițiului financiar al anului în cursul căruia au fost plătite;

→ să fie efectuate în cadrul activităților desfășurate în mod independent, justificate prin documente;

→ să reprezinte cheltuieli privind salariile și cele asemănătoare salaroolie

→ cheltuielile cu primele de asigurare să fie efectuate pentru activele din patrimoniul afacerii, pentru bunuri utilizate în cadrul unor contracte de leasing;

→ să respecte regulile privind amortizarea ;

→ să reprezinte contribuții profesionale obligatorii datorate organizațiilor profesionale;

→ să fie efectuate pentru contribuabil pe perioada deplasării, reprezentând cheltuiel de transport și cazare.

Sunt încadrate în categoria cheltuielilor deductibile limitat următoarele:

» cheltuieli de protocol, în limita unei cote de 2% aplicată asupr diferenței rezultate dintre totalul veniturilor brute și totalul cheltuielilor deductibile, altele decât cheltuielile de protocol, cheltuieli de sponsorizare, mecenat;

» perisabilitățile, scăzămintele, pierderile rezultate din manipulare/depozitare, potrivit legislației în materie, inclusiv cheltuielile cu bunuri cu termen de valabilitate depășit;

» cheltuieli de sponsorizare, pentru acordarea de burse private, mecenat, în limita unei cote de 5% aplicată asupra bazei de calcul;

» cheltuielile sociale, în limita sumei obținute prin aplicarea unei cote de până la 2% asupra valorii anuale a cheltuielilor efectuate cu salariile personalului;

» cheltuielile reprezentând vouchere de vacanțe și tichete de masă acordate acordate de angajatori;

» „prima de asigurare voluntară de sănătate, în conformitate cu legislația în vigoare” , în limita echivalentului în lei a 250 euro anual pentru o persoană;

» contribuțiile „efectuate în numele angajaților la fonduri de pensii facultative, în conformitate cu legislația în vigoare”;

» cheltuielile de „funcționare, întreținere și reparații, aferente autoturismelor folosite de contribuabil sunt deductibile limitat, potrivit legii”, la cel mult un singur autoturism aferent fiecărei persoane;

» cheltuielile efectuate atât pentru activitatea independentă, cât și în scopul personal al contribuabilului sau asociaților sunt deductibile numai pentru partea de cheltuială care este aferentă activității desfășurate în mod independent;

» cheltuielile reprezentând „contribuții obligatorii pentru salariați, inclusiv cele pentru asigurarea de accidente de muncă și boli profesionale și cheltuieli reprezentând contributii sociale obligatorii pentru contribuabili în limítele stabilite de lege”;

» dobânzi aferente împrumuturilor de la persoane fizice și juridice, pe baza contractului încheiat între părți, în limita nivelului dobânzii de referință a Băncii Naționale a României, pentru împrumuturile în lei, respectiv, pentru împrumuturile în valută;

» cheltuieli pentru asigurarea securității și sănătății în muncă;

» cotizații plătite asociațiilor profesionale în sensul limitării acestora la 4.000 euro anual;

» cheltuielile reprezentând chiria, rata de leasing, (în cazul contractelor de leasing operațional), respectiv cheltuielile cu amortizarea și dobânzile pentru contractele de leasing financiar;

» cheltuielile reprezentând contribuțiile profesionale obligatorii datorate organizațiilor profesionale din care fac parte contribuabilii, în limita a 5% din venitul brut realizat.

Din categoria „cheltuielilor nedeductibile la calculul venitului net anual fac parte:

cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile ale căror surse se află pe teritoriul României sau în străinătate;

sumele sau bunurile folosite de contribuabil pentru uzul personal sau al familiei

sale;

cheltuielile cu primele de asigurare, efectuate pentru persoanele care obțin venituri din salarii și asimilate salariilor;

impozitul pe venit datorat pentru respectiva activitate independentă, inclusiv impozitul pe venitul realizat în străinătate;

donații de orice fel;

ratele aferente creditelor angajate;

amenzile, dobânzile, confiscări, penalități de intârziere și penalitățile autorităților române, potrivit legii, altele decât cele plătite conform clauzelor din contractele comerciale;

cheltuielile privind bunurile constatate lipsă din gestiune sau degradate și neimputabile, dacă inventarul nu este acoperit de o poliță de asigurare;

cheltuielile de achiziționare sau de fabricare a bunurilor și a drepturilor amortizabile din Registrul-inventar;

50% din cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate, care nu sunt folosite exclusiv în scopul desfășurării activității și care au masa totală maximă autorizată mai mică de 3.500 kg și mai puțin de 9 locuri (fac excepție vehiculele utilizate exclusiv pentru servicii de urgență, servicii de pază și protecție, servicii de curierat, pentru transportul de persoane cu plată, cele utilizate de agenții de vânzări și de achiziții, vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plată și vehiculele utilizate ca mărfuri în scop comercial). Prin cheltuieli aferente acestor vehicule se înțeleg cheltuielile cu întreținerea și repararea, cheltuielile privind combustibilul, primele de asigurare aferente vehiculelor, ș.a.. Excepție fac cheltuielile privind amortizarea”.

Contribuabilii care realizează venituri din activități independente și determină venitul net în sistem real au obligația să organizeze și să conducă contabilitate în partidă simplă, cu respectarea reglementărilor în vigoare privind evidența contabilă și să completeze „Registrul-jurnal de încasări și plăți, Registrul-inventar și alte documente contabile prescrise de legislația în materie”.

2.1.2 DETERMINAREA VENITULUI NET PE BAZĂ DE NORME DE VENIT

Pentru activitățile independente (altele decât venituri din drepturi de proprietate intelectualăși din profesii liberale) desfășurate de către contribuabil în mod individual, venitul net se poate realiza pe baza normelor de venit.

Normele de venit pentru fiecare activitate desfășurată de contribuabili nu poate fi mai mică decât „salariul de baza minim brut pe țară garantat” determinat prin înmulțirea cu 12.

În cazul în care o persoană fizică desfășoară o activitate independentă pe intervale de timp mai mici decât anul calendaristic, norma de venit aferentă acelei activități se adaptează în mod corespunzător (se împarte venitul anual stabilit pe baza normelor de venit la 365 și se înmulțește rezultatul cu numărul de zile în care s-a desfășurat activitatea).

Dacă un contribuabil desfășoară două sau mai multe activități generatoare de venituri specificate în nomenclator, venitul net se realizează prin însumarea normelor de venit potrivit fiecărei activități. De asemenea, dacă un contribuabilul desfășoară o activitate menționată în nomenclator, dar și alte activități independente care nu se regăsesc în nomenclator, venitul net se stabilește pe baza datelor din contabilitate în partidă simplă.

Plătitorii de impozitul pe venit care în cursul anului fiscal nu mai îndeplinesc condițiile de impunere pe bază de norme de venit vor fi obligați în sistem real de la data respectivă, venitul net anual urmând să fie obținut prin însumarea fracțiunii de normă de venit aferentă perioadei de impunere pe bază de normă de venit cu venitul net rezultat din evidența contabilă în partidă simplă.

Dacă venitul brut realizat de un contribuabil impus pe baza normelor de venit depășește echivalentul în lei al sumei de 100.000 euro în cursul anului, începând din anul următor venitul net trebuie determinat pe baza contabilității în partidă simplă. Contribuabilii pentru care venitul net se stabilește pe baza normelor de venit completează Registrul de încasări și plăți doar la partea de încasări.

2.1.3 DETERMINAREA VENITULUI NET DIN DREPTURILE DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ

Modul în care se stabilește venitul net din drepturile de proprietate intelectuală, precum și din crearea unor lucrări de artă monumentală, se realizează prin scăderea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin utilizarea cotei de 40%. Totalitatea încasărilor în bani și/sau echivalentul în lei al veniturilor în natură obținute din drepturi de proprietate intelectuală reprezintă venitul brut din drepturi de proprietate intelectuală. Acești contribuabili completează Registrul de încasări și plăți doar la partea de încasări sau, dacă își pot îndeplini obligațiile declarative doar pe baza documentelor emise de plătitorii de venituri, atunci au obligația doar de a păstra aceste documente fără a mai completa registrul menționat.

Pentru stabilirea venitului net anual din drepturi de proprietate intelectuală, din venitul brut se scad următoarele: cheltuieli privind contribuțiile sociale obligatorii plătite și o cheltuială deductibilă egală cu 20% din venitul brut (25% din venitul brut în cazul veniturilor provenind din crearea unor lucrări de „artă monumental”). Cota de cheltuieli nu se acordă contribuabililor care utilizează baza materială a beneficiarului drepturilor de proprietate intelectuală respective.

Contribuabilii care obțin venituri din activități independente pentru care venitul net se stabilește prin deducerea cheltuielilor forfetare, precum și cei pentru care venitul net se determină pe baza normelor de venit, pot să opteze pentru determinarea venitului net în sistem real, prin depunerea unei cereri în acest sens. „Cererea de opțiune, împreună cu declarația de venit estimat, trebuie depusă până la data de 31 ianuarie inclusiv, în cazul contribuabililor care au desfășurat activitate și în anul anterior, respectiv în termen de 15 zile de la începerea activității, în cazul contribuabililor care încep activitatea în cursul anului fiscal. După aprobarea de către organul fiscal competent, opțiunea este valabilă pe o perioadă de 2 ani fiscali consecutivi și se consideră reînnoită pentru o nouă perioadă dacă nu se depune de către contribuabil o cerere de renunțare. Cererea de renunțare la opțiune trebuie depusă până la data de 31 ianuarie inclusiv a anului fiscal pentru care se dorește modificarea”.

2.2 CALCULUL IMPOZITULUI PE VENIT REALIZAT ÎN MOD INDEPENDENT

2.2.1 REȚINEREA LA SURSĂ A IMPOZITULUI PE VENIT

Contribuabilii care obțin venituri din activități independente, au obligația de a depune la organul fiscal competent o „declarație privind venitul realizat” în anul fiscal încheiat (declarația se depune până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului). Declarația privind venitul realizat se completează pentru fiecare sursă și categorie de venit.

Contribuabilii care au obținut pierdere din activități independente în anul anterior, cei care au înregistrat venituri pe perioade mai mici decât anul fiscal, precum și cei care estimează că vor realiza venituri care diferă cu cel puțin 20% față de anul fiscal anterior, pot depune odată cu declarația privind venitul realizat în anul anterior și „declarația de venit estimate” pentru anul curent.

Nu au obligația depunerii declarației privind venitul realizat persoanele fizice sau juridice obligate prin lege să plătească impozitul pentru care venitul net se stabilește pe baza normelor de venit, cu excepția cazului în care aceștia au depus declarații de venit estimat în luna decembrie, pentru care nu s-au stabilit plăți anticipate.

Contribuabilii care obțin venitul net pe bază de norme de venit, precum și cei pentru care cheltuielile se determină în sistem forfetar și care au optat pentru determinarea venitului net în sistem real, depun odată cu cererea de opțiuni și declarația de venit estimat.

Contribuabilii care încep în cursul anului o activitate desfășurată în mod individual sau într-o asociere fără personalitate juridică, au obligația să depună la organul fiscal competent o „declarație referitoare la veniturile și cheltuielile estimate” realizate în anul respectiv, în termen de 15 zile de la data începerii activității (cu excepția contribuabililor care realizează doar venituri pentru care impozitul se încasează prin reținere la sursă).

Pierderea fiscală anuală înregistrată din activități independente se reportează și se completează cu veniturile obținute din aceeași sursă de venit în următorii 5 ani fiscali.

2.2.2 PLĂȚI ANTICIPATE STABILITE DE ORGANELE FISCALE

Contribuabilii care realizează venituri din activități independente sunt obligați să efectueze în cursul anului plăți anticipate cu titlu de impozit, exceptând cazul veniturilor pentru care impozitul se reține la sursă. Plățile anticipate se desfășoară în 4 rate egale, până la data de 25 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru. Plățile anticipate se stabilesc de organul fiscal competent luându-se ca bază de calcul venitul anual estimat sau venitul net realizat în anul precedent, după caz, prin emiterea unei decizii de impunere care se comunică contribuabilului.

În cazul următoarelor venituri impozitul reprezentând plăți anticipate se reține la sursă de către plătitorii acestor venituri:

„venituri din activitatea de expertiză contabilă și tehnică, judiciară și extrajudiciară (10% din venitul brut din care s-au dedus contribuțiile sociale obligatorii reținute la sursă);

venituri din activități desfășurate în baza contractelor/convențiilor civile încheiate potrivit Codului civil (10% sub forma plăților anticipate sau 16% ca impozit final, dacă beneficiarul veniturilor optează în acest sens);

venituri din drepturi de proprietate intelectuală (10% din venitul brut din care s-au dedus contribuțiile sociale obligatorii reținute la sursă);

venitul obținut de o persoană fizică dintr-o asociere cu o persoană juridică plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor (3% la veniturile care îi revin din asociere)”;

Scadența de plată a impozitului reținut la bugetul de stat este data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care s-a achitat venitul, cu excepția impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, caz în care impozitul trebuie plătit la bugetul de stat trimestrial, până la data de 25 a lunii următoare trimestrului pentru care s-a stabilit impozitul.

În cazul veniturilor cu sistem de reținere la sursă a impozitelor, plătitorii de venituri au obligația să depună la organul fiscal competent o declarație privind calcularea și reținerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit, până în ultima zi a lunii februarie a anului curent, pentru anul anterior.

După definitivarea impunerii pentru anul anterior, diferențele de impozit rămase de achitat se plătesc în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere anuală. După expirarea acestei perioade, contribuabilii sunt obligați la plata majorărilor de întârziere.

CAPITOLUL 3. IMPOZITUL PE VENITURI DIN SALARII ȘI ASIMILATE SALARIILOR

Potrivit legii, „veniturile din salarii sunt reprezentate de veniturile în bani și/sau în natură obținute de o persoană fizică ce realizează o activitate pe baza contractului individual de muncă, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor (sporuri, salarii de bază, indemnizații, premii, salarii de merit, prime, etc.) sau de forma sub care ele se acordă (indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă). Veniturile asimilate salariilor includ, printre altele, și valoarea nominală a tichetelor de creșă, tichetelor de masă, tichetelor de vacanță, acordate potrivit legii, precum și orice alte câștiguri în bani și în natură primite de angajați ca plată pentru munca lor”.

În categoria avantajelor de natură salarială ori asimilate salariilor se încadrează, printre altele:

cazare, îmbrăcăminte, hrană, personal pentru munci casnice, precum și alte bunuri sau servicii oferite gratuit sau la un preț mai mic decât prețul pieței;

folosirea oricărui bun din patrimoniul afacerii, inclusiv a unui vehicul de orice tip, în scop personal, cu excepția deplasării pe distanța dus-întors de la domiciliu la locul de muncă;

anularea unei creanțe a angajatorului asupra angajatului;

împrumuturi nerambursabile;

tichetele cadou, tichete de masă, vouchere de vacanță;

permisele de călătorie pe orice mijloace de transport, folosite în scop personal;

abonamentele și costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, utilizate în scop personal.

În veniturile neimpozabile se încadrează următoarele sume:

– „ajutoarele și alte sume acordate de angajator salariaților, în scopuri sociale. Cadourile oferite de angajatori în beneficiul copiilor minori ai angajaților, cu ocazia Paștelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului și a sărbătorilor similare ale altor culte religioase, precum și cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie, sunt neimpozabile în măsura în care valoarea cadoului oferit fiecărei persoane, cu oricare din ocaziile de mai sus, nu depășește valoarea de 150 lei;

– drepturile de hrană acordate de angajatori (în cazul personalului din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, a celui din unitățile cu specific deosebit, a sportivilor de performanță, etc.);

– contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecție și de lucru, a alimentației de protecție, a medicamentelor și materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protecție a muncii, precum și a uniformelor obligatorii și a drepturilor de echipament, ce se acordă potrivit legislației în vigoare;

– contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul între localitatea în care angajații își au domiciliul și localitatea unde se află locul de muncă al acestora, la nivelul unui abonament lunar, pentru situațiile în care nu se asigură locuință sau nu se suportă contravaloarea chiriei, conform legii;

– sumele primite de angajați pentru acoperirea cheltuielilor de transport și cazare și indemnizația primită pe perioada delegării și detașării în altă localitate, în țară și în străinătate, în interesul serviciului (excepție fac indemnizațiile de delegare/detașare acordate peste limita de 2,5 ori indemnizația stabilită prin lege pentru instituțiile publice – în prezent 17 lei/zi pentru delegațiile/detașările în altă localitate din țară);

– cheltuielile efectuate de angajator pentru pregătirea profesională și perfecționarea angajatului legată de activitatea desfășurată de acesta pentru angajator;

– sume acordate pentru acoperirea cheltuielilor privind mutarea în interesul serviciului;

– valoarea abonamentelor telefonice , inclusiv cartelele telefonice, effectuate în interese de serviciu;

– diferența favorabilă dintre dobânda practicată pe piață și dobânda preferențială stabilită prin negociere;

– „primele de asigurare voluntară de sănătate, potrivit legii”, suportate de angajator pentru salariații proprii;

– veniturile sub forma folosirii în scop personal a vehiculelor pentru care cheltuielile sunt deductibile 50%”.

În situația în care veniturile în bani și/sau în natură sunt imputate salariatului, acestea nu se mai supun impozitului.

Contribuabilii au dreptul la deducerea venitului net lunar a unei valori sub forma de deducerea personală, acordată fiecărei luni pentru perioada impozabilă numai pentru veniturile obținute din salarii acolo unde există funcția de bază.

Spre deosebire de anul 2015, în 2016 deducerea personală se modifică astfel:

Pentru contribuabilii cu un venit brut lunar de până la 1.500 lei inclusiv, și care:

→ nu au nici o persoană în întreținere: 300 lei;

→ cu o singură persoană în întreținere: 400 lei;

→ cu două persoane în întreținere: 500 lei;

→ cu trei persoane în întreținere: 600 lei;

→ cu patru sau mai mukte persoane în întreținere: 800 lei;

-Pentru contribuabilii cu un venit lunar brut cuprins între 1.501 lei și 3.000 lei, deducerile personale se reduc față de cele de mai sus;

-Pentru contribuabilii care obțin venituri lunare brute de peste 3.000 lei, deducerea personală este zero.

În cazul în care o persoană este aflată în întreținere de mai mulți contribuabili, valoarea reprezentând deducerea personală se acordă unui singur contribuabil, conform înțelegerii între părți. Pentru minorii contribuabililor, deducerea personală se atribuie fiecărui contribuabil în întreținerea cărora/ căruia se află aceștia.

3.1 DETERMINAREA IMPOZITULUI PE VENITURI DIN SALARII ȘI ASIMILATE SALARIILOR

Persoanele fizice care obțin venituri din salarii datorează un impozit lunar, care se calculează și se reține la sursă de către plătitorii de venituri. Impozitul reținut este impozit final. Beneficiarii care realizează venituri din salarii la două sau mai multe locuri de muncă trebuie să aleagă dintre acestea locul unde dorește să fie înregistrat ca având funcția de bază.

Calculul impozitului lunar se determină astfel:

la locul unde se este înregistrat ca având funcția de bază, prin utilizarea cotei de impozit 16% aplicată bazei de calcul determinate ca diferență între venitul net din salarii și următoarele:

deducerea personală acordată pentru luna respectivă;

contribuțiile la fondurile de pensii facultative, astfel încât la nivelul anului să nu se depășească echivalentul în lei a 400 euro;

cotizația sindicală plătită în luna respectivă;

prima de asigurare voluntară de sănătate astfel încât nivelul annual să nu depășească echivalentul în lei a 400 euro.

Venitul net este determinat ca diferență între venitul brut și contribuțiile sociale individuale obligatorii.

pentru veniturile obținute la locurile de muncă unde nu este încadrat ca având funcția de bază, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul obținute ca diferență între venitul brut și contribuțiile obligatorii pentru fiecare loc de obținere a veniturilor.

Persoanele fizice supuse impozitului pot decide asupra destinației unei sume însemnând 2% din impozit pentru sprijinul unităților de cult, organizațiilor non-profit, precum și acordarea burselor private. Pentru aceasta, contribuabilii completează și depun declarația 230 „Cerere privind destinația sumei reprezentând până la 2% din impozitul annual pe veniturile din salarii și asimilate salariilor” organului fiscal.

3.2 PLATA IMPOZITULUI ȘI DECLARAREA ACESTUIA

„Plătitorii de venituri de natură salarială ori asimilate salariilor au datoria de a calcula și de a propri impozitul aferent veniturilui fiecarei luni, precum și de a-l plăti bugetului de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare.

Sunt excluse de la regulă următoarele categorii de plătitori de venituri de natură salarială care nu plătesc lunar, ci trimestrial, impozitul pe venit reținut:

– persoanele juridice plătitoare de impozit pe profit care în anul anterior au avut un număr mediu de până la 3 salariați exclusiv și au obținut câștiguri totale mai mici de 100.000 euro;

– fundații, asociații și alte entități fără scop patrimonial care au avut în anul anterior un număr mediu de până la 3 salariați exclusiv;

– persoanele fizice autorizate și întreprinderile individuale, precum și persoanele fizice care exercită profesii libere și asocierile fără personalitate juridică constituite între persoane fizice, care au personal angajat pe bază de contract individual de muncă;

– persoanele juridice plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor care în anul anterior, au avut un număr mediu de până la 3 salariați exclusive”.

Simultan, acești contribuabili nu depun declarația 112 lunar, ci depun trimestrial, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului, toate cele trei declarații aferente lunilor din trimestrul respectiv.

Declarația 112 „Declarație privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, a impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate” – se depune până pe data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se achit veniturile, dată până la care trebuie achitat către bugetul de stat impozitul păstrat la sursă;

Declarația 205 „Declarație informativă privind impozitul reținut la sursă, pe beneficiari de venit” – declarație anuală privind impozitul pe venit reținut la sursă, cu termen de depunere până în ultima zi a lunii februarie a anului următor celui la care se referă declarația.

Cele două declarații se depun de către plătitorii de venituri și pentru alte categorii de venituri cu reținere la sursă a impozitului, nu doar pentru cele din salarii.

CAPITOLUL 4. IMPOZITUL PE VENITURILE DIN CEDAREA FOLOSINȚEI BUNURILOR

Veniturile din cedarea folosinței bunurilor sunt acele venituri realizate de proprietar, „uzufructuar” sau alt deținător legal, din cedarea folosinței unor bunuri mobile sau imobile, altele decât veniturile din activități independente. Aceste venituri pot fi obținute în bani și/sau în natură.

Veniturile impozabile realizate de proprietar cuprind veniturile din închirieri sau subînchirieri de bunuri mobile sau imobile, precum și veniturile din arendarea bunurilor agricole din patrimoniul personal.

Veniturile „din închirieri sau subînchirieri de bunuri imobile sunt cele din cedarea folosinței locuinței, garajelor, terenurilor, caselor de vacanță și altele asemenea, a căror folosință este cedată în baza unor contracte de închiriere/subînchiriere, uzufruct, arendare și altele asemenea, inclusiv a unor părți din acestea, utilizate în scop de reclamă, afișaj și publicitate”.

Impozitul pe veniturile din cedarea folosinței bunurilor se determină prin aplicarea cotei de impozit de 16% asupra venitului net realizat de contribuabil.

4.1 DETERMINAREA VENITULUI NET ANUAL DIN CEDAREA FOLOSINȚEI BUNURILOR

Venitul net realizat din cedarea folosinței bunurilor se stabilește prin deducerea venitului brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de impozitare 40% asupra venitului brut. Pentru deducerea cheltuielilor astfel calculate nu sunt necesare documente justificative.

Contribuabilii pot opta pentru stabilirea impozitului în sistem real, pe baza datelor din contabilitatea simplă, și nu au obligația de a completa Registrul de evidență fiscală și de conducere a evidenței contabile. Exercitarea opțiunii se face după aceleași reguli ca și în cazul impozitului pe veniturile din activități independente (prin depunerea la începutul anului a declarației privind venitul estimat/norma de venit și bifarea pe această declarație a casetei corespunzătoare sistemului real).

Venitul net obținut din arendarea bunurilor agricole se determină la fiecare plată prin deducerea venitului brut a cheltuielilor obținute prin aplicarea unei cote de 40% către venitul brut.

Potrivit legii, „impozitul obținut din veniturile din arendă se stabilește prin reținerea la sursă de către plătitori prin aplicarea cotei de impozit de 16% către venitul net, determinându-se astfel impozitul final”.

Venitul brut este reprezentat de totalitatea sumelor în bani și/sau echivalentul în lei al veniturilor în natură și se stabilește pe baza arendei sau a chiriei prevăzute în contractul încheiat între părți pentru fiecare an fiscal, indiferent de momentul încasării arendei sau chiriei. Venitul brut se majorează cu valoarea cheltuielilor ce sunt, conform dispozițiilor legale sau înțelegerii contractuale, în sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui deținător legal, dacă acestea sunt efectuate de cealaltă parte contractantă.

Persoanele fizice care realizează venituri din cedarea folosinței bunurilor din patrimoniul personal sunt obligați să depună o declarație privind venitul estimat, în termen de 15 zile de la încheierea contractului între părți. Declarația se depune odată cu înregistrarea la organul fiscal a contractului încheiat între părți. În cazul în care contractul de închiriere este reziliat, persoana fizică trebuie să înștiințeze în scris organul fiscal într-un termen de 5 zile.

Contribuabilii care obțin câștiguri din cedarea folosinței bunurilor sunt obligați să efectueze în cursul anului plăți anticipate cu titlu de impozit. Excepție de la regulă sunt contribuabilii care realizează venituri din arendare sau din chirii stabilite în lei și nu au optat pentru aplicarea sistemului real. Plățile anticipate se realizează în 4 rate egale, până la data de 25 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru, cu excepția veniturilor din arendare, pentru care plata impozitului se efectuează potrivit deciziei emise pe baza declarației privind venitul realizat.

Plățile anticipate se stabilesc de către organul fiscal fie pe baza veniturilor determinate potrivit datelor din contabilitatea în partidă simplă, fie pe baza contractului încheiat între părți.

4.2 STABILIREA IMPOZITULUI PE VENIT DETERMINAT PE BAZA NORMELOR DE VENIT

Contribuabilii care obțin venituri din închirierea în scop turistic a camerelor situate în propietate personală (cu o capacitate de cazare cuprinsă între una și cinci camera), impozitarea de face pe baza normelor de venit, prin aplicarea cotei de 16% impozitului final (normal anuală de venit). Aceștia sunt obligați să depună declarația privind venitul estimat/ norma de venit până pe 31 ianuarie inclusiv, pentru fiecare an fiscal către organul fiscal competent.

Plata impozitului se realizează pe baza deciziei de impunere emisă de organul fiscal, în două rate egale, 50% din impozit până la data de 25 iulie respectiv 50% din impozit până la data de 25 noiembrie inclusiv.

În cazul în care numărul camerelor închiriate este mai mare de 5, contribuabilul are obligața să stabilească venitul net în sistem real. Așadar, va avea datoria să depună declarația de venit estimat în termen de 30 de zile de la data evenimentului, pe baza căruia organul fiscal va determina impozitul de plată sub forma unor plăți anticipate. După depunerea declarației mai sus menționată, organul va hotărî impozitul final annual, diferențele de plată urmând a fi plătite în termen de 60 de zile de la data înștiințării deciziei de impunere.

Privind „impozitarea veniturilor din arendă, se fixează următoarele aspecte:

în cazul în care a contribuabilul a ales pentru aplicarea sistemului real, acesta va avea de plată impozitul pe venit determinat prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului net annual declarat.

dacă contribuabilul nu a ales pentru stabilirea venitului net în sistem real, impozitul se oprește de către plătitorul de venituri. Impozitul se calculează la momentul achitării prin utilizarea cotei de 16% aplicat diferenței dintre venitul brut și cheltuieli forfetare de 25% din venitul brut”.

CAPITOLUL 5. IMPOZITUL PE VENITURI DIN INVESTIȚII

5.1 STABILILEA VENITURILOR DIN INVESTIȚII ȘI VENITURILOR NEIMPOZABILE

Persoanele fizice care realizează câștiguri din investiții financiare datorează impozit pentru:

→venituri impozabile din dobânzi;

→venituri din transferul titlurilor de valoare (sunt incluse titluri de participare la un fond deschis de investiții sau alt instrument financiar, clasificat de către Comisia Națională a Valorilor Mobiliare);

→venituri din dividende;

→venituri din lichidarea unei persoane juridice;

→venituri din operațiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen, pe bază de contract (transferul aurului).

În categoria veniturilor impozabile sunt încadrate următoarele:

→veniturile repartizate persoanelor membre caselor de ajutor reciproc în funcție de fondul social deținut;

→venituri obținute la prima tranzacționare a acțiunilor emise de Fondul „Proprietatea” de către persoanele fizice cărora le-au fost transmise aceste acțiuni în condițiile legii;

→venituri obținute din deținerea și tranzacționarea instrumentelor financiare emise de către unitățile administrativ-teritoriale;

→veniturile aferente titlurilor de plată realizate de persoanele autorizate potrivit legii.

De asemenea, următoarele categorii nu generează venituri impozabile, astfel:

∙schimburi directe de proprietăți asupra părților sociale (transferuri între soți și ieșirea din indiviziune) sau valorilor mobiliare;

∙schimburi de titluri de valoare și/sau aur financiar la momentul obținerii acestora cu titlu de donație sau moștenire;

∙modificarea certificatelor de depozit în acțiuni sau drepturi de alocare;

∙oferirea și valorificarea prin orice cale a punctelor primite drept măsuri compensatorii;

∙acordarea valorilor mobiliare sub forma drepturilor de preferință;

∙repartizarea titlurilor de participare noi sau majorarea valorii nominale a titlurilor de participare deja existente;

∙repartizarea primelor de emisiune în mod proporțional cu cu partea ce ii revine fiecarei persoane;

∙transferurile de proprietate la momentul schimburilor valorilor mobiliare ca efect al împrumutului de valori mobiliare;

∙acordarea în bani sau în natură a cotei părți din aporturi cu ocazia reducerii de capital social;

∙aportul în natură reprezentând „emiterea acțiunilor de societăți sau părți sociale, potrivit legii”.

Pierderea sau profitul din transferul titlurilor de valoare reprezintă rezultatul negativ sau pozitiv între prețul de vânzare și valoarea fiscală, care sunt incluse costurile aferente tranzacției și costurile legate de transferul de proprietate aferente împrumuturilor de valori mobiliare. Pentru transferul drepturilor de proprietate, pierderea sau câștigul se obține prin diferența negativă sau pozitivă dintre prețul de vânzare și valoarea fiscală, constituită de prețul de cumpărare. Pentru tranzacțiile cu acțiuni obținute la un preț gratuit sau preferențial, venitul se realizează ca diferență între prețul de vânzare și valoarea fiscală a acestor acțiuni reprezentată de prețul de achiziție care sunt incluse costurile aferente tranzacției. Cât despre tranzacțiile cu acțiuni primite cu tiltu gratuit de persoanele fizice, pierderea sau câștigul este determinat ca diferență negativă ori pozitivă efectuat între prețul de vânzare și valoarea fiscală, constituită de valoarea nominală a acestora. În cazul transferului din operațiuni cu aurul financiar, câștigul sau pierderea reprezintă diferența pozitivă sau negativă dintre prețul de vânzare și valoarea fiscală, care sunt incluse și cheltuielile aferente tranzacției. În cazul titlurilor de valoare obținute în urma unei succesiuni, valoarea fiscală sau prețul de cumpărare este reprezentat de prețul de achiziție plătit de deținătorul care dobândește titlurile de valoare, la care se adună și costurile aferente întocmirii actelor de succesiune.

Venitul impozabil obținut din lichidarea unei persoane juridice este determinat de diferența dintre excedentul distribuțiilor în natură sau în bani, peste valoarea fiscală a titlurilor de valoare.

5.2 DETERMINAREA VENITURILOR DIN OPERAȚIUNI CU INTRUMENTE FINANCIARE

Venitul sau pierdea din acțiuni cu instrumente financiare derivate reflectă diferența pozitivă sau negativă dintre câștigurile realizate din pozițiile închise pornind cu prima zi de tranzacționare și până în ultima zi de tranzacționare a anului fiscal, precum și costurile aferente acestor poziții, reflectate în cont.

Cheltuielile realizate din operațiuni cu poziții închise reprezintă plățile efectuate în cursul anului fiscal, și remarcate în contul beneficiarului de venit, mai puțin plățile de principal. Veniturile aferente operațiunilor reprezintă încasările aferente acestor operațiuni cu poziții închise efectuate în cursul unui an fiscal, și evidențiate în contul beneficiarului de venit, mai puțin încasările în principal.

Câștigul net anual din tranzacționarea titlurilor de valoare (altele decât părțile sociale și valorile mobiliare în cazul societăților închise), se determină ca diferență între câștigurile și pierderile percepute în cursul unui anu fiscal.

Pentru tranzacțiile cu astfel de titluri de valoare efectuate în cursul anului fiscal, fiecare societate de administrare a investițiilor, intermediar sau plătitor de venit, după caz, are următoarele obligații:

transmiterea în formă scrisă, către fiecare contribuabil, a informațiilor privind câștigul anual/pierderea anuală (termen: ultima zi a lunii februarie a anului următor celui de raportare);

calcularea câștigului anual/pierderii anuale pentru tranzacțiile efectuate în cursul anului pentru fiecare contribuabil;

calcularea câștigului/pierderii la fiecare tranzacție efectuată de contribuabil;

depunerea la organul fiscal a declarației informative privind totalul câștigurilor/pierderilor pentru fiecare contribuabil (termen: ultima zi a lunii februarie a anului următor celui de raportare).

Într-un mod asemănător se obține câștigul net anual din operațiunile de vânzare-cumpărare de valută la termen, pe baza unui contract, precum și din alte operațiuni de acest gen, iar plătitorilor de venit și intermediarilor le revin obligațiile menționate mai sus privind calcularea câștigului anual sau a pierderii anuale și transmiterea informațiilor către contribuabil. Dacă în urma compensării făcute la sfârșitul anului fiscal între pierderile și câștigurile din astfel de operațiuni rezultă pierdere anuală, aceasta nu se reportează.

Impozitul „se obține prin aplicarea cotei de impozit asupra bazei de calcul stabilite în mod diferit, în funcție de categoria de câștiguri din investiții, potrivit următorului table”:

Potrivit legii, „începând cu data de 1 ianuarie 2017, cota de impozitare pe dividende se va reduce la 5%”.

CAPITOLUL 6. IMPOZITUL PE VENITURILE DIN PENSII

Veniturile din pensii sunt reprezentate de sume primite sub formă de pensii de la fondurile constituite din contribuțiile sociale obligatorii făcute către un sistem de asigurări sociale, inclusiv veniturile din fondurile de pensii facultative și cele subvenționate de la bugetul de stat.

6.1 DETERMINAREA IMPOZITULUI PE VENITURI DIN PENSII

Impozitul pe câștigurile din pensii se obține prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului impozabil lunar (impozit final).

Venitul „impozabil lunar din pensii se determină prin deducerea din venitul lunar din pensie a:

contribuției pentru asigurări sociale de sănătate datorată;

unei sume neimpozabile lunare de 1.050 lei. În fiecare an fiscal, suma lunară neimpozabilă crește cu 50 lei, până ce plafonul neimpozabil ajunge la valoarea de 1.200 lei pe lună”.

Impozitul se calculează lunar, prin aplicarea cotei de 16% asupra câștigului lunar impozabil, de către administratorii fondurilor de pensii, se reține la data efectuării plății pensiei și se virează la bugetul de stat de către unitățile plătitoare ale acestor venituri până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se face plata pensiei. Impozitul reținut este impozit final.

CAPITOLUL 7. IMPOZITUL PE VENITURI DIN ACTIVITĂȚI AGRICOLE, PISCICULTURĂ ȘI SILVICULTURĂ

Sunt „incluse în categoria câștigurilor din activități agricole venituri realizate din:

– exploatarea pepinierelor viticole și pomicole;

– creșterea și exploatarea animalelor, (inclusiv din exploatarea produselor de origine animală);

– cultivarea produselor agricole vegetale” .

Aceste venituri obținute din piscicultură și silvicultură reprezintă veniturile primite din recoltarea și exploatarea produselor specifice fondului forestier național (produse lemnoase și nelemnoase), inclusiv cele obținute din valorificarea amenajărilor piscicole.

7.1 DETERMINAREA VENITULUI NET ANUAL ÎN SISTEM REAL

Câștigurile obținute din piscicultură și silvicultură sunt supuse impozitului potrivit regulilor de la venituri din activități independente, determinarea venitului anual net fiind stabilită pe baza datelor în sistem real (contabilitatea în partidă simplă). Câștigurile obținute din valorificarea produselor de origine animală în altă stare decât cea naturală reprezintă venituri determinate din activități independente și sunt supuse prevederilor de impunere propriei categorii.

Veniturile neimpozabile realizate de către membrii fără personalitate juidică sau de către persoanele fizice din valorificarea produselor culese din flora sălbatică în stare naturală și produselor capturate din fauna sălbatică. De asemenea, veniturile realizate din exploatarea fânețelor naturale și pășunilor nu sunt supuse impozitului.

7.2 DETERMINAREA VENITULUI NET PE BAZA NORMELOR DE VENIT

Impozitarea veniturilor obținute din activități agricole se realizează pe baza normelor anuale de venit. Normele de venit se determină în funcție de unitatea de suprafață (ha), familie de albine, cap de animal pentru categoriile de animale (păsări de curte până la 100, albine până la 75 de familii, oi până la 50, capre până la 25, porci pentru îngrășat până la 6, vaci și bivolițe până la 2) și produse vegetale ( cereale, plante oleaginoase, sfeclă de zahăr, hamei pe rod, cartof, până la 2 ha, tutun, vie pe rod, arbuști fructiferi până 1 ha, leguminoase pentru boabe și pomi pe rod până la 1.5 ha, legume în câmp până la 0.5 ha, flori și plante ornamentale până la 0.3 ha, legume în spații protejate până la 0.2 ha). În aceste cazuri venitul net se determină în sistem real.

Impozitul veniturilor obținute din activități agricole realizate pe baza normelor anuale de venit se determină prin aplicarea cotei de 16%, rezultatul impozitului fiind cel final.

Contribuabilii pentru care câștigul net din activitățile agricole este stabilit pe baza normelor de venit sunt obligați să depună declarația de venit anual, până la data de 25 mai inclusiv a anului fiscal pentru anul în curs (în cazul în care obțin venituri impozabile). Așadar, conform deciziei de impunere, organul fiscal determină impozitul anual care trebuie plătit în două cote egale până la data de 25 octombrie 50% din impozit, respectiv 15 decembrie 50% din impozit.

CAPITOLUL 8. IMPOZITUL PE VENITURILE DIN PREMII ȘI DIN JOCURI DE NOROC

Câștigurile din premii în bani sau în natură, includ veniturile din promovarea servicii sau produselor ca urmare a practicilor comerciale, precum și veniturile din concursuri, altele decât cele realizate în cadrul competițiilor sportive de către antrenori, sportive, tehnicieni și alți specialiști și cele obținute de către elevi și studenți în cadrul competițiilor interne și internaționale.

În categoria veniturilor neimpozabile sunt incluse pliantele, materiale publicitare, puncte bonus primate cu ocazia stimulării vânzărilor, mostrele.

Câștigurile din jocurile de noroc cuprind veniturile realizate ca urmare a participării la jocuri de noroc, inclusive cele de jack-pot.

8.1 DETERMINAREA VENITULUI NET DIN PREMII ȘI DIN JOCURI DE NOROC

Venitul net este determinat ca diferență dintre venitul din jocuri de noroc sau din premii și o sumă neimpozabilă, a cărei valoare este stabilită la 600 lei.

Veniturile „din premii se impun prin reținerea la sursă, aplicând cota de 16% asupra venitului net obținut din fiecare premiu, iar veniturile sub forma jocurilor de noroc se impun prin reținerea la sursă determinând impozitul datorat la fiecare plată prin aplicarea următorului barem de impunere”.

Persoanele contribuabile sunt obligate să depună la organul fiscal, declarația privind venitul realizat și să plătească impozitul pe venit calculat la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei care a fost reținut.

Așadar, fiecare plătitor de venituri sau organizator are următoarele obligații:

-să depună anual până în ultima zi a lunii februarie a anului curent pentru anul anterior, organului fiscal o declarație informativă cu privire la venitul brut pentru fiecare plătitor;

-să transmită informații fiecărui contribuabil referitoare la venitul brut, dobândit în cursul anului fiscal, în formă scrisă.

CAPITOLUL 9. IMPOZITAREA VENITURILOR DIN TRANSFERUL PROPRIETĂȚILOR IMOBILIARE DIN PATRIMONIUL PERSONAL

Persoanele fizice care realizează venituri din transferul dreptului de proprietate și a dezmembrărilor acestuia, prin acte juridice, între vii asupra construcțiilor de orice fel și a terenurilor aferente acestora, precum și a terenurilor de orice fel fără construcții, sunt obligate să plătească un impozit care este calculate astfel:

-pentru construcții sau terenuri obținute într-un termen de până la 3 ani inclusiv:

-3% până la valoare de 200.000 lei inclusiv;

-peste 200.000 lei, 6.000 lei +2% socotite la valoarea ce depășește 200.000 lei inclusiv.

-pentru cele dobândite la o dată mai mare de 3 ani:

-2% până la valoarea de 200.000 lei inclusiv;

-peste 200.000 lei, 4.000 lei +1% socotit la valoarea ce depăștește 200.000 lei inclusiv.

În următoarele cazuri nu se datorează impozit:

la dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor și construcțiilor de orice fel, prin reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul legilor speciale;

în cazul actelor de desființare cu efect retroactive pentru actele de transfer al dreptului de proprietate;

la dobândirea dreptului de proprietate cu titlu de donație între rude și afini până la gradul al III-lea inclusiv, precum și între soți;

constatarea „că posesorul este cunoscut ca proprietar al imobilului, pe baza posesiei exerciate sub nume de proprietar necontestat”.

Pentru transmiterea dreptului de proprietate și a dezmembrămintelor acestuia cu titlu de moștenire nu se impune plata impozitului dacă succesiunea este dezbătută și terminată în termen de 2 ani de la data decesului autorului succesiunii. În cazul neterminării procedurii succesorale în acest termen, moștenitorii datorează un impozit de 1% calculat la valoarea masei succesorale.

Baza de calcul a impozitului pe veniturile din transferul proprietăților imobiliare o determină valoarea declarată de părți în actul prin care se transmite dreptul de proprietate sau dezmembrămintele sale. În cazul în care valoarea declarată este inferioară valorii informative stabilite prin expertiza întocmită de „camera notarilor publici”, impozitul se va determina la nivelul valorii stabilite prin expertiză (cu excepția tranzacțiilor încheiate între rude ori afini până la gradul al II-lea inclusiv, precum și între soți, caz în care impozitul se calculează la valoarea declarată de părți în actul prin care se transferă dreptul de proprietate).

Impozitul se calculează și se încasează de către notarul public înainte de legalizarea actului sau, după caz, întocmirea încheierii de finalizare a succesiunii. Impozitul trebuie virat la bugetul de stat până pe data de 25 a lunii următoare celei în care a fost reținut.

Notarii publici sunt obligați să depună semestrial la organul fiscal teritorial o declarație informativă privind transferurile de proprietăți imobiliare pe care le-au intermediat (Declarația 208).

În cazul în care transferul dreptului de proprietate sau al dezmembrămintelor acestuia se obține prin hotărâre judecătorească sau prin altă procedură, impozitul se calculează și se încasează de către organul fiscal competent. În acest caz, contribuabilul are obligația de a declara venitul obținut în maximum 10 zile de la data transferului (Declarația 209).

CAPITOLUL 10. IMPOZITUL PE VENITURILE DIN ALTE SURSE

10.1 STABILIREA VENITURILOR DIN ALTE SURSE

Câștigurile din alte surse sunt acele venituri recunoscute ca fiind supuse impozitului, dar care nu se încadrează în categoriile de venituri obținute din activități independente, cedarea folosinței bunurilor, salarii, pensii, investiții, jocuri de noroc, premii, activități agricole.

Astfel de „venituri sunt următoarele:

câștiguri primite de la societățile de asigurări, ca urmare a contractului de asigurare încheiat între părți, cu ocazia tragerilor de amortizare;

primele de asigurări suportate de altă entitate decât contribuabilul, în cadrul unei activități în care suportatorul nu are o relație generatoare de venituri din salarii cu acesta;

veniturile, sub forma diferențelor de preț pentru anumite bunuri, servicii și alte drepturi, primite de persoanele fizice pensionari, foști salariați, potrivit contractului de muncă sau în baza unor legi speciale;

venituri din activități (altele decât cele de comerț, prestări de servicii, profesii liberale, activități agricole, piscicultură);

venituri primite de la persoanele fizice reprezentând onorarii din activitatea de arbitraj comercial;

venituri obținute pe baza contractului de administrare de la o persoană fizică, reprezentând venituri obținute din exploatarea și valorificarea masei lemnoase în volum de maxim 20 mc/an din pădurile pe care persoanele fizice le au în proprietate;

serviciile sau bunurile primite de la un participant la persoana juridică , furnizate sau acordate de persoana juridică în folosul personal al acestuia;

repartizarea titlurilor de participare;

suma achitată unui participant către o persoană juridică, pentru bunurile sau serviciile achiziționate de la acesta;

plata dobânzii penalizatoare în cazurile nerespectării termenului de plată a dividendelor oferite participanților”.

Persoanele fizice care obțin câștiguri din alte surse, nu sunt obligați să completeze Registrul de evidență fiscal și de conducere a evidenței contabile.

10.2 CALCULUI ȘI DECLARAREA IMPOZITULUI PE VENITURI DIN ALTE SURSE

Persoanele fizice care obțin venituri, identificate ca fiind impozabile, altele decât cele menționate mai sus, datorează un impozit calculat prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului brut. Impozitul se calculează (pe baza declarației privind venitul realizat), și se reține la sursă de către plătitorii de venit și se virează la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reținut. Contribuabilii nu sunt obligați să realizeze plăți anticipate în cursul anului fiscal.

În condițiile prevăzute în Codul de procedură fiscal, orice venituri sesizate de organul fiscal a căror sursă nu a fost identificată sunt impuse cu cota de 16% aplicată bazei impozabile ajustate.

CAPITOLUL 11. VENITUL NET ANUAL

Câștigul net anual supus impozitului se determină de către organul fiscal capabil pe fiecare categorie de venituri, obținute din activități independente, din cedarea folosinței bunurilor și din activități agricole, prin deducerea din venitul net anual a pierderilor fiscal și se înscrie în decizia de impunere. Pierderea fiscală înregistrată pentru aceste categorii de venituri se compensează cu venituri realizate din aceeași sursă din următorii 7 ani fiscali consecutivi. Contribuabilii care obțin astfel de venituri au obligația ca în cursul anului fiscal să efectueze plăți anticipate cu titlu de impozit.

Reportarea pierderilor se realizează astfel: se efectuează în ordine cronologică în funcție de vechimea pierderii, dreptul la report este personal și netransmisibil, pierderea reportată determină pierderea definitivă a contribuabilului.

Pe baza deciziei de impunere emisă contribuabililor și pe baza calcului venitului anual estimat, organul fiscal stabilește plățile anticipate pentru fiecare sursă de venit. Diferența dintre impozitul anual socotit venitului net realizat în anul anterior și suma plăților anticipate datorate de contribuabil se distribuie pe termene de plată din cadrul anului fiscal următor.

11.1 STABILIREA CÂȘTIGULUI NET ANUAL

Venitul net anual realizat din operațiuni cu instrumente financiare, inclusive cele derivate, din transferul titlurilor de valoare, din transferul aurului financiar se determină ca diferență dintre câștigul net anual și pierderile reportate din anii fiscali anteriori.

Contribuabilii, inclusiv asociațiile fără personalitate juridică, care inițiază o activitate financiară în timpul anului fiscal, sunt nevoiți să depună declarația cu privire la veniturile și cheltuielile estimate în termen de 30 zile, de la data inițierii activității.

Pentru persoanele fizice sau juridice obligate să plătească impozit care în anul anterior au obținut venituri pe intevale de timp mai mici decât anul fiscal și pierderi, estimează că vor obține venituri ce diferă cu cel puțin 20% față de anul anterior. De asemenea, aceste persoane care obțin venituri nete pe baza de normelor de venit, și cheltuieli determinat în sistem forfetar și au optat pentru realizarea venitului net în sistem real, vor depune la organul fiscal competent declarația privind venitul estimate sau norma de venit.

Plățile anticipate pentru câștigurile din cedarea folosinței bunurilor sunt stabilite de organul fiscal astfel: pe baza veniturilor determinate în sistem real pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă și pe baza declarației privind venitul estimat. Aceste plăți se determină în 4 rate egale până pe data de 25 inclusiv a ultimei lui din trimestru și se achită pe baza deciziei de impunere. Plățile anticipate sunt stabilite pe baza contractelor de închiriere încheiat între părți, și pentru veniturile din activitățin realizate în mod independent plățile sunt stabilite pe baza normelor de venit. În cazul în care contractul este reziliat în timpul anului fiscal, plățile anticipate vor fi recalculate de organul fiscal pe baza documentelor justificative.

Contribuabilii care obțin venituri din activități independente, activități de silvicultură, impuse în sistem real, își întrerup activitatea temporar, precum și cei care își înceteză activitatea în timpul anului fiscal, sunt obligați să depună la organul fiscal în termen de 30 de zile, o declarație împreună cu documentele justificative în vederea recalculării plăților anticipate.

11.2 STABILIREA ȘI PLATA IMPOZITULUI ANUAL DATORAT

Impozitul anual datorat se obține prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului net anual impozabil, fiind stabilit de organul fiscal pe baza declarației privind venitul realizat.

Agenția Națională de Administrare Fiscală are obligația calculării, reținerii și virării sumelor reprezentând până la 2% din impozitul datorat pentru venitul net realizat. Totodată, Agenția Națională de Administrare Fiscală stabilește, pe baza declarației de venit realizat, impozitul anual datorat, plățile impozitului se virează în contul bugetului de stat. Diferențele de sume rămase de achitat se plătesc în termen de maxim 60 de zile de la data transmiterii deciziei de impunere.

11.3 DECLARAȚIA PRIVIND VENITUL REALIZAT

Declarația privind venitul realizat (Declarația 200) se depune de către contribuabilii care obțin venituri din activități de silvicultură, activități independente, din cedarea folosinței bunurilor, determinate în sistem real, până pe data de 25 mai inclusiv a anului următor. Declarația 200 se întocmește pentru fiecare sursă și categorie de venit.

Declarația privind venitul realizat este completată de către contribuabilii care obțin: venituri din cedarea folosinței bunurilor care nu au optat pentru determinarea venitului în sistem real caz în care plățile anticipate vor fi luat în considerare la stabilirea impozitului anual datorat, venituri din drepturile de proprietate intelectuală, venituri din jocuri de noroc și din premii, și venituri din alte surse.

Contribuabulii care obțin următoarele venituri nu depun declarații privind venitul realizat:

-venituri sub formă de salarii și asimilate salariilor pentru care informațiile sunt introduse în declarația 112

-venituri din activități independente a căror impunere este finală;

-venituri nete stabilite pe baza normelor de venit cu excepția persoanelor care au depus declarația privind venitul estimate în luna decembrie și nu s-au stabilit plăți anticipate;

-venituri din cedarea folosinței bunurilor sub formă de arendă;

-venituri din investiții, a căror impunere este finală;

-venituri din pensii;

-venituri din alte surse;

-venituri din activități agricole;

-venituri din premii și jocuri de noroc a căror impunere este finală;

-venituri din transferul proprietăților imobiliare din patrimonial personal.