Impozite Si Taxe Locale la Primaria X

=== 8911506a676dcd6aa2d0a137f8439420d3b4263c_365529_1 ===

Cuprins

Introducere

Cap.1 Impozitele și taxele locale

1.1 Bugetul local – considerații generale

1.2 Contribuabilii persoane fizice

1.2.1 Impozite datorate de persoanele fizice

1.2.2 Taxele achitate de persoanele fizice

1.2.3 Drepturile și obligațiile persoanelor fizice

1.2.4 Plata sau compensarea obligațiilor fiscale

1.2.5 Procedura executării silite

1.3 Contribuabili persoane juridice

1.3.1 Impozite datorate de persoanele juridice

1.3.2 Taxele achitate de persoanele juridice

1.3.3 Drepturile și obligațiile persoanelor juridice

1.3.4 Plata sau compensarea obligațiilor fiscale

1.3.5 Procedura executării silite

Cap.2 Prezentarea Primăriei Satu Mare

2.1 Direcția de Impozite și Taxe Locale Satu Mare

Cap.3 Analiza evoluției impozitelor și taxelor la Primăria Satu Mare în perioada 2013-2015

Cap.4 Concluzii și propuneri

Bibliografie

Introducere

„În această lume nu poți fi sigur de nimic, cu excepția decesului și a impozitelor”, spunea Benjamin Franklin, iar viața de zi cu zi, realitatea economică pe care o trăim, ne demonstrează continuu acest lucru.

Atât timp cât statul există, impozitele și taxele fac parte din viața cotidiană; fiscalitatea se referă la perceperea și urmărirea impozitelor, taxelor sau a altor venituri care aparțin bugetului de stat sau a bugetelor locale, împreună cu reglementările privind impozitele și taxele.

Apariția fiscalității și a legilor fiscale a dus la apariția și organizarea unor organe ale statului, care să aplice și să realizeze aplicarea legislației și a măsurilor fiscale.

Bugetul statului și cele locale, prin plata impozitelor directe și indirecte și a taxelor, fac posibil mersul economiei țării, investițiile și serviciile publice, ajutoarele sociale; fiecare cetățean are obligații de plată către stat, dar în același timp, beneficiază de serviciile statului, zi de zi.

Prin activitatea fiscală se încurajează sau descurajează anumite practici economice și domenii de activitate; fiecare persoană, fizică sau juridică, ajunge să fie subiectul unui control fiscal, când se investighează, analizează și se evaluează actele și informațiile, iar apoi se dispun măsuri de remediere sau dacă se impune, sancțiuni.

Dezvoltarea modernă a finanțelor publice din România a început odată cu apariția Legii 69/1991 privind Administrația Publică Locală; legea a stat la baza organizării finanțelor locale, prin care a început procesul de descentralizare a administrației și autonomia locală administrativă.

În anul 1998, prin apariția Legii 189 privind Finanțele Publice Locale s-au introdus reglementări noi: cheltuielile bugetare trebuie acoperite din veniturile proprii; există o cotă prestabilită din impozitele pe salarii al contribuabililor dintr-o unitate teritorială.

Legea 273/2006 privind Finanțele Publice Locale, aflată acum în vigoare, prevede sumele care intră în bugetul local și competențele instituțiilor care aplică această lege, execuțiile bugetare locale, împrumuturile pe care le pot contracta instituțiile și finanțarea instituțiilor publice.

Conform Lg. 273/2006, principiile care stau la baza elaborării și execuției bugetelor locale sunt:

○ principiul unității – toate resursele trebuie să figureze într-un singur document

○ principiul universalității – înscrierea în buget, separat, a încasărilor și a cheltuielilor; donațiile și sponsorizările au destinații distincte bine stabilite

○ principiul anualității – bugetul se stabilește și se execută într-un an

○ principiul echilibrului bugetar – cheltuielile bugetare se acoperă integral din veniturile bugetare

○ principiul specializării

○ principiul publicității bugetare – bugetul este adus la cunoștința opiniei publice, atât ca proiect, cât și după adoptare

○ principiul unității monetare – bugetul se exprimă în moneda națională

○ principiul autonomiei finanțelor locale

○ principiul solidarității – bugetul se împarte între instituțiile publice, dar din fondul de rezervă pot fi ajutate persoane fizice aflate în situații cu grad ridicat de dificultate

○ principiul proporționalității

○ principiul consultării

Legislația financiară este în continuă schimbare și este flexibilă, iar odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, a trebuit să-și adapteze legislația financiară și standardelor Uniunii; țara noastră a beneficiat de programe externe de asistență și de modernizare a administrației fiscale.

În continuare se are în vedere creșterea autonomiei administrative locale, creșterea gradului de colectare a veniturilor bugetare, dar și creșterea gradului de încredere a contribuabililor în administrația fiscală locală, combaterea evaziunii fiscale.

Cap. 1 Impozitele și taxele locale

1.1 Bugetul local – considerații generale

Lg. 273/2006 definește bugetul local ca fiind documentul unde sunt înscrise veniturile și cheltuielile comunității locale, pe perioada de un an calendaristic. Aici se fac cunoscute constituirea veniturilor, repartizarea lor și utilizarea lor în societate. Bugetele locale sunt de două categorii:

→ bugetul primăriei generale București sau ale județelor

→ bugetul primăriilor orașelor, comunelor și sectoarelor din capitală

În cadrul bugetelor locale, formarea veniturilor se realizează din:

● venituri proprii (impozite, taxe)

● venituri din sume defalcate din bugetul de stat

● subvenții realizate din bugetul de stat

● donații și sponsorizări

Cheltuielile bugetare cuprind:

○ cheltuielile cu serviciile publice subordonate Consiliilor Locale sau Județene

○ finanțarea instituțiilor socio-culturale (școli, cultură, religie, asistență socială)

○ finanțarea serviciilor publice (apă, canal, drumuri, salubrizare, locuințe sociale)

○ finanțarea transportului public

○ plata creditelor contractate și a dobânzilor aferente

○ constituirea fondului de rezervă

Conform legii, bugetele locale se elaborează astfel: Ministerul Finanțelor Publice transmite Direcțiilor Generale Regionale ale Finanțelor Publice și consiliilor județene o scrisoare prin care le informează despre limitele sumelor defalcate prin bugetul de stat și situația macroeconomică a momentului, până la data de 1 iunie a fiecărui an.

În termen de 10 zile, ordonatorii de credite ai bugetului de stat transmit administrațiilor locale sumelor aferente cheltuielilor aprobate de Guverne, pentru ca acestea să le poată cuprinde în propriile bugete. Apoi, ordonatorii de credite ai bugetelor locale elaborează proiectul de buget local și îl depun la Administrațiile județene ale Finanțelor Publice, împreună cu estimările pe următorii 3 ani, apoi se trimit Direcțiilor Generale Regionale ale Finanțelor Publice, care le transmit mai departe, Ministerului Finanțelor Publice până la data de 15 iulie a fiecărui an.

Ministerul Finanțelor Publice transmite, în termen de 5 zile de la publicarea în Monitorul Oficial, Direcțiilor Generale Regionale și Administrațiilor Județene ale Finanțelor Publice sumele defalcate din veniturile bugetului de stat. Administrațiile Județene ale Finanțelor Publice repartizează, în 5 zile de la comunicare, unităților administrative aceste sume, pentru a-și putea definitiva proiectele de buget local. În termen de 15 zile de la publicarea în Monitorul Oficial, administrațiile locale trebuie să definitiveze bugetul local și să îl aducă publicității, astfel încât contestațiile să poată fi depuse în termen de 15 zile de la publicare.

Fig.1 Elaborarea bugetelor locale; sursa: http://www.legex.ro/Ordin-209-2010-107351.aspx

După 5 zile de la expirarea termenului de depunere a contestațiilor, proiectul de buget este supus aprobării consiliilor locale sau județene. Administrațiile Financiare ale Finanțelor Publice trebuie să centralizeze bugetele locale din întregul județ, să le transmită Direcțiilor Generale Regionale ale Finanțelor Publice, apoi se transmit Ministerului de Finanțe.

Veniturile și cheltuielile bugetului se repartizează pe trimestre. Conform art. 54 din Lg. 273/2006, atât execuția veniturilor, cât și execuția cheltuielilor se face în patru etape. Execuția veniturilor bugetare se face prin intermediul etapelor: așezarea impozitelor, determinarea cuantumului datorat de o persoană fizică sau juridică, emiterea titlurilor executorii (dacă este cazul), încasarea efectivă a impozitelor.

Execuția cheltuielilor bugetare se realizează prin patru etape: angajarea plăților, lichidarea plăților pe baza documentelor justificative, ordonanțarea plăților, plata efectivă.

Trimestrial, situații financiare privind execuția bugetară se vor depune la Administrațiile Județene ale Finanțelor Publice, care le va înainta Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice. Execuția bugetară se încheie la data de 31 decembrie a fiecărui an; veniturile sau cheltuielile neefectuate se reportează anului următor.

Veniturile fiscale se constituie din:

▬ venituri fiscale: impozite și taxe pe clădiri, auto, terenuri, taxe judiciare de timbru, venituri din bugetul statului, impozit pe spectacole, alte impozite și taxe

▬ venituri nefiscale: vânzări de bunuri și servicii, operațiuni financiare, venituri din proprietate

Sumele defalcate din bugetul statului au cea ma mare importanță în cadrul bugetului, fiind cele prin care se finanțează cheltuielile cu învățământul, protecția socială, cultura, reabilitatea drumurilor, subvențiile, investițiile. Potrivit art. 33 al Lg. 273/2006 se calculează:

x

Sr.j = –––––––––– x Sr.tj

)

unde:

Sr.j – sume defalcate repartizate județului

Sr.tj – sume defalcate de repartizat pe total județe

Ivm.j – impozitul pe venit mediu pe locuitor încasat pe județ în anul anterior

Ivm.tj – impozitul pe venit mediu încasat pe total județe în anul anterior

Nr.loc.j – nr. locuitorilor din județ

Nr.loc.tj – suma locuitorilor județelor

Subvențiile acordate din bugetul de stat, donațiile și sponsorizările sunt alte sume importante ale bugetelor locale. De asemenea, autoritățile locale pot apela la împrumuturi publice sau bancare.

Obligațiile fiscale ale contribuabililor constau în: declararea bunurilor impozabile și plata unor taxe datorate; obligația de a înregistra în contabilitate impozitele și taxele datorate, obligația de a le plăti la termenele legale (altfel, ele vor fi stopate la sursă), orice alte obligații.

Conform Lg. 227/2015 privind Codul Fiscal, principiile fiscalității sunt:

„Art.3

a). neutralitatea măsurilor fiscale în raport cu diferitele categorii de investitori și capitaluri, cu forma de proprietate, asigurând prin nivelul impunerii condiții egale investitorilor, capitalului român și străin

b). certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare, care să nu conducă la interpretări arbitrare, iar termenele, modalitatea și sumele de plată să fie precis stabilite pentru fiecare plătitor

c). justețea impunerii sau echitatea fiscală asigură ca sarcina fiscală a fiecărui contribuabil să fie stabilită pe baza puterii contributive, respectiv în funcție de mărimea veniturilor sau a proprietăților acestuia

d). eficiența impunerii asigură niveluri similare ale veniturilor bugetare de la un exercițiu bugetar la altul prin menținerea randamentului impozitelor, taxelor și contribuțiilor în toate fazele ciclului economic, atât în perioadele de avânt economic, cât și în cele de criză

e). predictibilitatea impunerii asigură stabilitatea impozitelor, taxelor și contribuțiilor obligatorii, pentru o perioadă de timp de cel puțin un an, în care nu pot interveni modificări în sensul majorării sau introducerii de noi impozite, taxe și contribuții obligatorii”

1.2 Contribuabilii persoane fizice

Persoanele fizice care realizează venituri de orice natură, care dețin în proprietate bunuri sau care trebuie să plătească diverse taxe sunt contribuabilii persoane fizice.

Cele mai importante impozite ale persoanelor fizice sunt cele obținute din venituri; venitul impozabil este venitul care este obținut scăzând din suma sa brută toate costurile și cheltuielile suportate pentru obținerea acestui venit. Veniturile din salarii se determină prin deducerea din venitul brut al cheltuielilor: contribuții obligatorii (șomaj, sănătate, asigurări sociale), contribuția la pensia facultativă, cotizația sindicală, deducerea persoanală.

Conform art. 62 din Lg 227/2015, veniturile persoanelor fizice care nu sunt impozabile sunt:

→ ajutoare sau alte forme de sprijin

→ despăgubiri acordate

→ pensiile pentru orfani, invalizi, burse și alocații pentru copii

→ sume primite sub formă de sponsorizare

1.2.1 Impozite datorate de persoanele fizice

Conform art.61 Lg. 227/2015 privind Codul Fiscal cota de impozitare aferentă veniturilor obținute de persoanele fizice este de 16%. Veniturile asupra cărora se aplică cota de impozitare sunt:

„a). venituri din activități independente

b). venituri din salarii și asimilate salariilor

c). venituri din cedarea folosinței bunurilor

d). venituri din investiții

e). venituri din pensii

f). venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură

g). venituri din premii și alte jocuri de noroc

h). venituri din transferul proprietăților imobiliare

i). venituri din alte surse

Din categoria impozitelor datorate bugetului local pentru bunurile aflate în proprietate includem:

○ impozitul pe clădire

○ impozitul pe teren

○ impozitul pe mijloacele de transport

Cele mai multe dintre impozitele datorate de persoanele fizice se încasează prin stopaj la sursă, pentru o perioadă fiscală ce corespunde anului calendaristic.

Fig.2 Veniturile bugetului de stat; sursa: http://www.economistul.ro/la-cumpana-anilor-2015-2016-continuitate-schimbare-incertitudini-a8339/

Veniturile estimate pentru anul 2016 sunt asemănătoare anului 2014; se așteaptă rezultatele efective ale implementării Noului Cod Fiscal, cu modificările de impozite și taxe aferente.

Persoanele fizice mai pot realiza venituri din: dobânzi și dividente, transferul de titluri de valoare; cota de impozit este tot de 16%, iar sumele se virează la bugetul de stat. Și pensiile în sume mai mari de 1.050 de lei sunt impozitate cu 16%, cu stopaj la sursă.

Contribuabilii care obțin venituri din închirierea bunurilor trebuie să depună o declarație cu venitul estimat și o copie a contractului de închiriere.

Contribuabilii care obțin venituri din străinătate au obligația de a le declara în România, atât persoanele fizice rezidente române, cât și cele nerezidente, dar care sunt prezente în țara noastră cel puțin 183 de zile dintr-un an calendaristic. Veniturile impozitate în România sunt: cele rezultate din profesii libere, din activități comerciale, din cedarea folosinței bunurilor, din dividente, activități agricole, dobânzi, premii și jocuri de noroc, transferul titlurilor de valoare, operațiuni de vânzare-cumpărare a valutei, din investiții și pensii.

Fig.3 Veniturile bugetelor locale în 2014; sursa: http://www.analizeeconomice.ro/2015_07_01_archive.html

Nu sunt impozitați pentru veniturile obținute persoanele fizice cu statut diplomatic, funcționarii angajați ai organismelor internaționale sau interguvernamentale, angajații unui alt stat în România și familiile acestora.

Pentru a le fi regularizate impozitele, contribuabilii care desfășoară activități în străinătate, vor depune odată cu declarațiile fiscale și atestarea impozitelor plătite în țara respectivă. Aceste venituri sunt transformate în lei sau într-un curs valutar mediu, conform Băncii Naționale a României.

Veniturile din activități desfășurate în străinătate și plătite de un angajator nerezident nu trebuie declarate și nu sunt impozitate în România.

Persoanele care dețin în proprietate la sfârșitul anului 2015 imobile trebuie să achitate un impozit anual pentru acestea; odată cu noul Cod Fiscal, impozitarea progresivă a clădirilor nu mai există, dar se impozitează terenul aferent blocurilor de locuit. De asemenea, s-a mărit baza de calcul aferent unei suprafețe de 1 metru pătrat de construcție. Această valoare este influențată și de rangul localității și de vechimea construcției.

În cazul unei construcții noi, după recepția acesteia, ea trebuie declarată la Direcția de Impozite și Taxe Locale, unde i se va calcula impozitul. Dacă clădirea este proprietatea mai multor persoane, fiecare proprietar va plăti cota parte deținută din respectivul imobil.

Pentru clădirile rezidențiale aflate în proprietatea persoanelor fizice, Codul Fiscal stabilește calcularea impozitului prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,08% – 0,2%. Valoarea impozabilă a clădirii se determină prin înmulțirea suprafeței construite desfășurate, exprimate în metrii pătrați, cu valoarea impozabilă a acesteia, exprimată în lei/m2.

Pentru clădirile nereziențiale aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul pe clădire se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,2% – 1,3%.

Impozitul asupra mijloacelor de transport se calculează pe baza capacității cilindrice a acestora; mijloacele de transport hibride beneficiază de reducerea impozitului cu 50%. După adoptarea noului Cod Fiscal, impozitul datorat prin achiziția unui mijloc de transport va fi achitat începând cu data de 01 ianuarie a anului următor, impozitul pe anul curent, până la 31 decembrie fiind datorat de către vânzător.

Impozitele sunt anuale și se achită în două rate egale; primul semestru are scadența la data de 31 martie, iar al doilea este scadent în 30 septembrie. Pentru plata integrală a impozitelor până la data de 31 martie se acordă o bonificație de până la 10%.

1.2.2 Taxele achitate de persoanele fizice

Cuantumul taxelor achitate de contribuabilii persoane fizice se fac venit al bugetelor locale. Dintre taxe fac parte: taxele pentru eliberarea diverselor autorizații și avize, taxe speciale, taxe pentru cărțile de identitate, taxe judiciare de timbru, taxe pentru clădiri și teren, taxe de ocupare domeniul public, taxa de înmatriculare a autoturismelor.

Taxa pe clădiri este achitată de către concesionarii sau titularii dreptului de folosință a unei clădiri publice închiriate; sunt scutite de această taxă instituțiile publice.

Taxa pe teren este plătită de către concesionarii, chiriașii, administratorii sau cei care folosesc terenurilor deținute de stat sau primărie.

Persoanele fizice care beneficiază de servicii de reclamă sau publicitate, datorează bugetului local o taxă, cuprinsă între 1% și 3% din valoarea serviciului de reclamă.

Taxa pentru avizarea certificatului de urbanism este stabilită în sumă de până la 15 lei; taxa pentru eliberarea autorizației de construcție este egală cu 1% din valoarea lucrărilor de construcție; taxele pentru realizarea diverselor branșamente este în sumă de până la 13 lei, pentru fiecare racord.

Taxele speciale se încasează de la persoanele fizice care beneficiază de servicii oferite de instituția sau serviciul public de interes local. Alte taxe pot fi fixate pentru vizitarea unor muzee sau case memoriale, monumente istorice sau taxe cu impact asupra mediului înconjurător.

Taxele pentru: eliberarea pașaportului și pentru eliberarea cazierului judiciar sunt venituri ale bugetului de stat.

1.2.3 Drepturile și obligațiile persoanelor fizice

Deși în cazul persoanelor fizice, cele mai multe dintre impozitele către bugetul de stat se rețin la sursă (impozitele pe salarii, pe pensii), prin controlul fiscal reglementat de Codul de Procedură Fiscală se permite verificarea declarațiilor acestora, și dacă este cazul stabilirea diferențelor de plată, cu dobânzile aferente.

Contribuabilii au dreptul să fie înștiințați despre acțiunile de control, ei putând solicita amânarea acestuia. Persoanele fizice au 60 de zile la dispoziție pentru a-și clarifica situația fiscală, prin prezentarea actelor și a documentelor justificative, în acest sens.

În cadrul controlului se verifică doar impozitele și taxele aflate în termenul de prescripție (5 ani de la data de 01.01 a anului înființării creanței fiscale) și doar o dată pentru fiecare impozit sau taxă, dacă nu apar alte date suplimentare. Contribuabilii au dreptul să ceară legitimarea organelor de control și să ceară să fie înștiințați pe parcursul controlului.

Dacă contribuabilului persoană fizică i se cer anumite informații, el are dreptul de a refuza să le dea; de asemenea, pe parcursul controlului, are dreptul de a solicita asistență de specialitate. După comunicarea unei decizii de impunere, are dreptul de a depune o contestație.

Contribuabilul are obligația de a se prezenta la locul controlului fiscal și să furnizeze informațiile necesare desfășurării acestui control, acte și documente solicitate de inspectorii fiscali. De asemenea, are obligația de a permite accesul inspectorilor fiscali în incinte.

Pentru veniturile obținute prin închirierea bunurilor, activități agricole sau alte surse, contribuabilii trebuie să depună declarații justificative la sediile Administrațiilor Județene ale Finanțelor Publice, din localitatea de domiciliu.

Conform Lg. 227/2015 privind Codul Fiscal, contribuabilii persoane fizice au dreptul la deducerea personală a unor sume din venitul lunar, astfel:

„Deducerea personală se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de până la 1.500 lei inclusiv, astfel:

pentru contribuabilii care nu au persoane în întreținere – 300 lei

pentru contribuabilii care au o persoană în întreținere – 400 lei

pentru contribuabilii care au două persoane în întreținere – 500 lei

pentru contribuabilii care au trei persoane în întreținere – 600 lei

pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane în întreținere – 800 lei

Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii cuprinse între

1.501 lui și 3.000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive față de cele de mai sus și se stabilesc prin ordin al ministrului finanțelor publice”

În fiecare an, contribuabilii persoane fizice au dreptul de a-și redirecționa o cotă de 2% din impozitul anual pe venit, prin intermediul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, spre entități non-profit (fundații, spitale, programe ale ONG-lor).

Contribuabilii persoane fizice cu grad accentuat de handicap, veteranii de război și văduvele lor, deportații politic și eroii Revoluției din 1989, beneficiază de scutiri de la plata impozitului pe clădirea și terenul de reședință, precum și pentru mijlocul de transport deținut. Ei pot beneficia și de scutiri de la plata unor taxe speciale sau altor taxe locale.

În cazul vânzării unui bun mobil sau imobil, contribuabilii persoane fizice au obligația de a solicita Direcției de Impozite și Taxe Locale un certificat fiscal constatator, care să ateste faptul că acel bun este grevat de datorii și se află înregistrat în evidența fiscală; altfel, contractele de vânzare-cumpărare realizate sunt nule de drept.

În termen de 30 de zile de la încheierea unui contract de vânzare cumpărare, a donațiilor sau a oricăror modificări care apar în situația fiscală a unui contribuabil persoană fizică, acesta este obligat să aducă actele doveditoare la Direcțiile Fiscale pentru i se clarifica situația fiscală.

Odată cu apariția Noului Cod Fiscal, proprietarii imobilelor rezidențiale în care nu se desfășoară activități comerciale, dar acestea sunt sedii sociale a unor societăți comerciale, trebuie să depună o declarație specială în acest sens, la administrațiile fiscale, pentru a nu fi luate în calcul ca și clădiri nerezidențiale, cu altă cotă de impozit, mult mai mare.

Art. 495 Cod Fiscal spune că:

„În vederea stabilirii impozitelor și taxelor locale pentru anul fiscal 2016, se stabilesc regulile:

a). persoanele fizice care la data de 31 decembrie 2015 au în proprietate clădiri nerezidențiale sau clădiri cu destinație mixtă, au obligația să depună declarații până la data de 29 februarie 2016, conform modelului aprobat prin ordin comun al ministrului finanțelor publice și al ministerului dezvoltării regionale și administrației publice”

1.2.4 Plata sau compensarea obligațiilor fiscale

Veniturile salariale sunt toate veniturile prestate pe baza unui contract de muncă; impozitul pe venit și contribuțiile sociale sunt reținute și vărsate lunar de către angajator, în contul bugetului de stat.

Conform Codului Fiscal există și categorii de venituri care sunt scutite de plata impozitului, câteva dintre ele fiind:

→ veniturile salariilor persoanelor cu handicap

→ tichetele de masă sau cele cadou

→ cheltuielile de deplasare și cele cu locuințele de serviciu

→ indemnizațiile acordate în urma delegării

→ indemnizația acordată pentru instalarea în altă localitate

→ sumele încasate din asigurări

Anual, contribuabilii persoane fizice depun declarații privind veniturile realizate; pe baza acestora se emite declarația de impunere anuală a contribuabilului; dacă există sume în plus, vor fi restituite contribuabilului. Aceste sume pot proveni din:

○ sume de bani plătite în plus față de valorile obligațiilor fiscale

○ erori de calcul la plata impozitelor datorate

○ sume de rambursat de la bugetul de stat

○ sume de rambursat în urma unor hotărâri judiciare

○ sume rămase din valorificarea bunurilor sechestrate

Codul de Procedură Fiscală spune că:

„În cazul în care suma de rambursat sau de restituit este mai mică decât obligațiile fiscale restante ale debitorului, se va efectua compensarea până la concurența sumei de rambursat. În cazul în care suma de rambursat sau de restituit este mai mare decât suma reprezentând obligații fiscale restante ale debitorului, se va efectua compensarea până la concurența obligațiilor fiscale restante, diferența rezultată restituindu-se debitorului”.

Dacă se vor face compensări de sume, acestea vor acoperi alte plăți din buget, în ordinea de stingere a vechimii acestora.

Atât în cazul sumelor datorate bugetului de stat, cât și pentru sumele datorate bugetului local, se acordă eșalonări la plata creanțelor fiscale; aceste eșalonări se solicită prin depunerea unei cereri la sediul Administrației Județene ale Finanțelor Publice sau a Direcțiilor de Impozite și Taxe Locale.

Plata creanțelor fiscale se poate efectua în numerar, cu card sau prin virament bancar.

Plățile electronice, prin ghișeul.ro, se fac pe baza unei parole solicitate de la direcțiile fiscale, de către contribuabili.

Impozitele pe clădiri, terenuri și autoturisme se plătesc integral, cu bonificație de până în 10% până în 31 martie, sau în două rate semestriale: 31 martie și 30 septembrie.

Dacă se efectuează o vânzare a unui bun mobil sau imobil în cursul anului, cumpărătorul va avea obligația fiscală de plată a acestuia doar de la 01 ianuarie a anului următor, iar vânzătorul achită tot impozitul anului curent.

Anumite categorii de contribuabili sunt scutiți de la plata impozitelor pe imobile: veteranii de război, văduvele lor, persoanele deportate sau persecutate politic înainte de 1989, eroii Revoluției din 1989, persoanele cu handicap.

1.2.5 Procedura executării silite

Dacă creanțele fiscale nu au fost achitate la termenele legale, autoritățile fiscale pot începe procedura executării silite a acestora. Executarea silită se face prin intermediul executorilor fiscali, angajați ai instituțiilor bugetare, pe raza teritorială unde contribuabilul are domiciliul fiscal.

Prima parte a procedurii de executare silită este emiterea unei somații de plată cu creanțele (debite și majorări) care sunt restante. Astfel, contribuabilul află cuantumul creanțelor neachitate, și are posibilitatea, ca în termen de 15 zile lucrătoare, să efectueze plata creanțelor, să ceară o eșalonare a plății lor sau să facă dovada plății lor (mai ales în cazul amenzilor contravenționale, care pot fi achitate la orice unitate administrativ fiscală din România, dar sistemul nu permite vizualizarea plăților din întreaga țară).

Somația trebuie să cuprindă obligatoriu:

→ numărul dosarului de executare

→ sumele pentru care s-a pornit executarea silită

→ termenul în care creanțele fiscale trebuiesc achitate

→ consecințele care se impun prin neplata creanțelor fiscale

Executarea silită a creanțelor fiscale nu se perimează; fiecare act de executare prelungește termenul de prescripție cu 5 ani, până la stingerea totală a debitelor și penalizărilor aferente.

În practica executării silite se pot folosi concomitent mai multe modalități de executare silită, aceasta extinzându-se și asupra bunurilor și a veniturilor contribuabililor persoane fizice.

Fig.4 Sume valorificate din sechestre; sursa: http://www.libertatea.ro/stiri/stiri-interne/teapa-vine-prin-sms-escrocii-te-lucreaza-in-numele-fiscului-1087867

Prin contestarea debitelor și a penalizărilor aferente de către contribuabilul persoană fizică, procedura de executare silită este suspendată până la soluționarea acesteia.

Dacă după comunicarea somației de plată și trecerea termenului de 15 zile în care aceasta se poate soluționa, plata nu s-a efectuat sau contribuabilul nu a cerut eșalonări sau alte măsuri legale, se va trece la următoarele forme de executare silită: poprirea veniturilor de orice natură, atât în lei, cât și în valută.

Poprirea se înființează prin întocmirea unei adrese de înființare, care împreună cu copia dosarului de executare se trimite unității bancare sau la societatea unde debitorul își desfășoară activitatea, cu confirmare de primire. Un exemplar al însștiințării de proprire se trimite și debitorului, cu confirmare de primire, dar după blocarea contului bancar.

Comunicarea titlurilor executorii emise și a popririlor se face atât la sediul direcțiilor fiscale, cât și prin internet sau ziare.

Terțul poprit este obligat, la primirea adresei de poprire, să o înregistreze (cu data și ora primirii) și să indisponibilizeze veniturile pentru virarea lor în conturile unității fiscale.

Dacă adresa de înființare a popririi a fost trimisă unei societăți comerciale unde debitorul își desfășoară activitatea renumerată, și aceasta nu indisponibilizează și virează veniturile contribuabilului, direcția fiscală poate bloca contul societății respective până la plata debitelor poprite.

Conform Codului Fiscal și a Codului Civil, suma lunară care poate fi virată din conturile contribuabililor nu poate să depășească 30% din cuantumul veniturilor, pentru asigurarea condițiilor decente de trai.

Conform art.165 din Codul de Procedură Fiscală, în cazul în care un contribuabil datorează mai multe tipuri de obligații fiscale (impozite, taxe, contribuții și alte creanțe), iar suma obținută prin executare sau plătită benevol nu este suficientă, ordinea de stingere a datoriilor este următoarea:

◘ se sting toate obligațiile fiscale principale, în ordinea vechimii acestora

◘ după stingerea obligațiilor fiscale principale, se sting obligațiile fiscale accesorii (dobânzi și penalități), în ordinea vechimii acestora

Vechimea obligațiilor fiscale se stabilește:

▬ în funcție de scadență, în ceea ce privește obligațiile fiscale principale

▬ în funcție de termenul de plată prevăzute atât pentru obligațiile fiscale principale, cât și pentru obligațiile fiscale accesorii

În funcție de data la care s-a comunicat decizia, termenul de plată va fi:

→ pentru data cuprinsă în intervalul 1-15 dintr-o lună, termenul de plată este până la data de 5 a lunii următoare

→ pentru data cuprinsă în intervalul 16-31 din lună, termenul de plată este până la data de 20 a lunii următoare

În cazul celor care beneficiază de ajutoare de la stat sub formă de subvenții de la bugetul de stat, obligațiile fiscale aferente perioadei în care s-a acordat subvenția, sunt prioritare la plată.

Din acest an, prioritate absolută la plată au amenzile contravenționale aflate în procedura de executare silită, în ordinea vechimii acestora.

În cazul în care se vor executa bunuri mobile, sechestrul se face pe baza unui proces verbal. După instituirea sechestrului asupra bunurilor mobile, organele de executare le pot valorifica prin:

○ înțelegerea părților

○ vânzarea în regim de consignație

○ vânzarea directă a bunurilor

○ vânzarea la licitație a bunurilor

Publicitatea vânzării bunurilor sechestrate se face prin afișarea anunțului la sediul organului de executare, la locul unde se face vânzarea sau se va ține licitația, la sediul debitorului, în ziar și pe internet. Sumele rezultate în urma executării vor fi alocate în ordinea vechimii creanțelor fiscale.

Dacă după poprirea veniturilor sau vânzarea bunurilor, sumele încasate nu acoperă în totalitate valoarea creanțelor fiscale, debitorii vor fi declarați insolvabili, prin întocmirea procesului de insolvabilitate. Aceste procese se țin într-o evidență separată, și se reverifică anual, în cazul în care contribuabilul a obținut și alte venituri sau bunuri care pot fi valorificate.

În cazul în care debitele neîncasate ale debitorilor declarați insolvabili sunt debite provenite din amenzi contravenționale, conform OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, acestea pot fi trimise în instanță pentru transformarea lor în muncă în folosul comunității. Întocmirea dosarelor pentru instanță este efectuată de biroul juridic al fiecărei unități fiscale.

Procedura de executare silită încetează în cazul în care:

● obligațiile fiscale cuprinse în titlul executoriu s-au achitat în totalitate

● titlul executoriu a fost desființat

● alte cauze legale

1.3 Contribuabili persoane juridice

1.3.1 Impozite datorate de persoanele juridice

Contribuabilii persoane juridice sunt acea categorie de contribuabili care sunt obligați să evidențieze în contabilitate, veniturile și cheltuielile lor, indiferent de forma lor de organizare: activități independente, asociații familiare, societăți cu răspundere limitată, societăți pe acțiuni sau alte forme de societăți.

Etapele existenței persoanelor juridice în circuitul fiscal sunt:

○ înființarea firmei, indiferent de forma ei de organizare (PFA, asociație familiară, SRL, SA)

○ înregistrarea fiscală, atât în ceea ce privește bugetul de stat, cât și în ceea ce privește bugetul local de care aparține prin adresa sediului

○ depunerea declarației fiscale la toate unitățile finanțelor publice și locale din care rezultă activitatea prestată de firmă

○ plata obligațiilor fiscale care vor rezulta din activitatea firmei (impozite, taxe, contribuții, amenzi)

○ controale ale organelor fiscale

○ contestația deciziilor de control, dacă este cazul

Înregistrarea persoanelor juridice se realizează la adresa unde se realizează activități administrative; în unele cazuri, poate exista sediu social pentru realizarea acestor activități.

Codul de înregistrare fiscală este dat de Registrul Comerțului; contribuabilii persoane juridice au obligația de a menționa acest cod pe toate documentele necesare activității lor.

Veniturile din activități independente cuprind veniturile comerciale, din profesii liberale și cele din drepturile de proprietate intelectuală: contabili, arhitecți, avocați, notari și alte categorii.

Veniturile din dreptul de proprietate intelectuală provin din brevetele de invenție, mărci sau drepturi de autor.

Veniturile nete ale persoanelor juridice care realizează activități independente se determină ca o diferență între venitul brut și cheltuielile deductibile, aferente acelui venit; contabilitatea veniturilor din activități independente se realizează în partidă simplă.

În cazul persoanelor juridice, nu sunt considerate venituri:

→ aportul în numerar sau natură al asociaților, necesar începerii activității

→ creditele bancare

→ despăgubirile

→ sponsorizările

Persoanele fizice autorizate au obligația de a plăti un impozit pe venit de 16% și contribuția de sănătate stabilită la nivelul venitului net; contribuția individuală la pensie este de 10,5% din venitul net realizat de o persoană.

Pentru persoanele ce realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală, impozitul pe venit (16%) se reține prin stopaj la sursă; dacă realizează și alte venituri de natură salarială, acestea nu mai datorează contribuții pentru asigurările de sănătate.

Impozitul pe venitul microîntreprinderilor este de 3%; în cazul în care are un salariat, microîntreprinderea este impozitată cu o cotă de 1% pentru primele 24 de luni de activitate.

Veniturile din activitățile agricole se stabilesc pe baza normelor de venit pe unitate de suprafață (ha)/cap animal/familie de albine sau însumarea veniturilor din fiecare activitate desfășurată. Impozitul este o cotă de 16% asupra venitului anual din activitatea agricolă stabilită pe baza normei anuale de venit; se va depune o declarație de venit până în data de 25 mai a anului fiscal.

Impozitul pe profitul persoanelor juridice este în cotă de 16%. Rezultatul fiscal este diferența dintre veniturile și cheltuielile înregistrate în contabilitate, din care sunt scăzute veniturile neimpozabile și deducerile fiscale și la care se adaugă cheltuielile nedeductibile.

Cele mai importante cheltuieli deductibile (cheltuielile aferente realizării veniturilor) sunt:

○ cheltuieli privind achiziția ambalajelor

○ cheltuieli cu reclama și publicitatea

○ cheltuieli cu protecția muncii

○ cheltuieli de marketing

○ cheltuieli pentru protecția mediului

○ cheltuieli pentru cercetare-dezvoltare

Cheltuielile de protocol ale persoanei juridice sunt deductibile în cotă de 2% asupra profitului contabil, iar cheltuielile de sponsorizare reduc impozitul pe profit în procent de 0,5% din cifra de afaceri; ele se pot reporta pe o perioadă de șapte ani. Alte cheltuieli cu deductibilitate limitată sunt:

● perisabilități

● cheltuieli cu dobânzile și diferențele de curs valutar

● amortizări

● cheltuielile cu asigurări facultative de sănătate

Impozitele indirecte instituite persoanelor juridice afectează în mod direct consumatorii; din această categorie avem: taxele de consumație (accize, TVA), monopoluri fiscale, taxe vamale.

Taxele de consumație sunt impozite pe cifra de afaceri; mărfurile pot fi impozitate în toate etapele prin care trec, de la fazele de producție până la clientul final, sau pot fi impozitate o singură dată.

Impozitul pe cifra de afaceri netă (TVA) se aplică asupra diferențelor dintre prețul de vânzare și celui de cumpărare. Este un impozit neutru și unic și accelerează decontările la bugetul de stat. În același timp, este fracționată la plată și cuprinde toate etapele circuitului economic.

Fig.5 Situația încasărilor din TVA în 2014-2015 din România; sursa: http://www.zf.ro/zf-24/valcea-a-fost-liderul-judetelor-cu-cea-mai-mare-crestere-a-incasarilor-din-tva-de-175-dupa-reducerea-cotei-la-produsele-alimentare

Din pricina faptului că România aparține spațiului comunității europene, locul achiziționării intracomunitare se consideră în statul membru care a emis codul de înregistrare în scopuri TVA.

Persoanele juridice plătitoare de TVA au dreptul la deducerea acestei taxe reprezentând TVA facturată, lunar.

Pentru bunurile și serviciile importate, se achită taxe vamale. Aceste pot fi: de export, de import sau de tranzit.

Accizele sunt taxe speciale de consum, datorate unor anumite categorii de produse interne sau de export (alcool, tutun, carburanți, energie). Baza de accizare formează prețurile, asupra cărora se aplică o cotă procentuală de impozit.

Declarația anuală a impozitului pe profit se depune până în data de 25 martie a anului următor, iar plățile impozitului pe profit se realizează de-a lungul a trei trimestre, până la data de 25 a lunii următoare celei în care s-a încheiat trimestrul.

Persoanele juridice obligate să plătească impozit pe profit sunt:

→ persoanele juridice române

→ persoanele juridice străine cu sediul în România

→ persoanele juridice străine care realizează venituri din proprietăți imobiliare în România

Conform Codului Fiscal, există o categorie de contribuabili persoane juridice care sunt scutite de la plata impozitului pe profit:

▬ trezoreria statului

▬ instituțiile publice

▬ fundațiile și cultele religioase

▬ instituțiile de învățământ

▬ Banca Națională a României

▬ fondul de garantare a depozitelor din sistemul bancar

Și pentru impozitul pentru clădiri, datorat de către persoanele juridice, există cazuri care sunt scutite, dintre care cele mai reprezentative sunt:

→ clădirile instituțiilor publice

→ monumente, muzee, lăcașuri de cult

→ clădiri ale unităților de învățământ

→ spitale și alte unități sanitare

→ centrale termoelectrice, hidroelectrice, nucleare

→ clădirile Academiei Române

→ clădirile din porturi și canale navigabile

→ clădirile asociațiilor umanitare

Dacă într-o clădire își desfășoară activitatea o persoană fizică autorizată sau o asociație familiară, impozitul pe clădire se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,2%-1,3% (conform art. 458), în funcție de valoarea finală a lucrărilor de construcție (în cazul clădirilor noi) sau în funcție de raportele de evaluare efectuate. Dacă nu există o evaluare făcută în ultimii cinci ani, cota de impozit este de 2% din valoarea de referință, pornind de la suma de 1.000 lei/metru pătrat de construcție.

Conform art. 459 din Codul Fiscal, în cazul clădirilor cu destinație mixtă, impozitul se va calcula prin însumarea impozitului calculat pentru suprafața folosită în scop nerezidențial cu cel calculat pentru suprafața folosită în scop rezidențial. Astfel, art. 495 spune că:

„În vederea stabilirii impozitelor și taxelor locale pentru anul fiscal 2016, se stabilesc următoarele reguli:

a). persoanele fizice care la data de 31 decembrie 2015 au în proprietate clădiri nerezidențiale sau clădiri cu destinație mixtă au obligația să depună declarații până la data de 29 februarie 2016

b). persoanele juridice au obligația să depună declarații privind clădirile pe care le dețin în proprietate și la data de 31 decembrie 2015, destinația și valoarea impozabilă a acestora, până la data de 29 februarie 2016

c). persoanele fizice și juridice care la data de 31 decembrie 2015 dețin mijloace de transport radiate din circulație conform prevederilor legale din domeniul circulației pe drumurile publice au obligația să depună o declarație în acest sens, însoțită de documente justificative”

Pentru construcțiile rezidențiale aflate în proprietatea persoanelor juridice, cota de aplicare este cuprinsă între 0,08% și 0,2% din valoarea impozabilă a construcției. Pentru construcțiile nerezidențiale aflate în proprietatea persoanelor juridice, cota este între 0,2% și 1,3% din valoarea impozabilă a construcției.

Baza impozabilă a clădărilor aparținând persoanelor juridice se actualizază odată la trei ani, în caz contrat cotele majorându-se la 5%.

Pentru terenurile aflate în proprietatea statului și folosite sau concesionate de către persoanele juridice, acestea vor plăti taxă pe terenul respectiv. Există și excepții, atunci când impozitul sau taxa de teren nu se datorează, în cazul:

→ terenului unui cimitir

→ teren al instituțiilor de învățământ

→ suprafețe de teren deținute și administrate de instituții publice

→ teren proprietate a statului

→ terenuri improprii pentru agricultură, ocupate de iazuri, lacuri, căi navigabile, al exploatărilor din subsol, al ecluzelor și stațiilor de pompare

→ terenuri ocupate de autostrăzi, drumuri europene, naționale, drumuri principale

→ terenurile parcurilor industriale

→ terenuri trecute în proprietatea statului din cauza lipsei de moștenitori

Și autoturismele aflate în proprietatea instituțiilor publice sunt scutite de la plata impozitului auto datorat, la fel și cele aflate în proprietatea organizațiilor umanitare.

Impozitele pentru spectacole se calculează prin cote procentuale aplicate asupra încasărilor din vânzarea biletelor sau pe metrii pătrați alocați spectacolului.

Orice modificare intervenită în patrimoniul persoanelor juridice trebuie anunțată administrațiilor financiare și direcțiilor de impozite și taxe locale, unde contribuabilii au sediile.

După ultimele modificări aplicate prin noul Cod Fiscal, persoanele care au o formă de personalitate juridică la un sediu social fără activitate la acea adresă, sau cu activitate suspendată nu vor plăti impozite mai mari decât pentru o clădire rezidențială obișnuită, dacă, demonstrează printr-un certificat constatator al Camerei de Comerț, că nu desfășoară o activitate la acel sediu.

1.3.2 Taxele achitate de persoanele juridice

Pe lângă taxa pentru folosirea terenurilor din proprietatea statului, persoanele juridice mai plătesc și alte taxe stabilite prin hotărâri ale Consiliilor locale sau județene.

Persoanele juridice care prestează servicii de cazare achită bugetelor locale taxe hoteliere. Pot fi instituite și taxe pentru folosirea temporară a spațiilor publice, pentru vizitarea unor muzee sau case memoriale, pentru tranzitul vehiculelor de mare tonaj.

În cazul construcției unui lăcaș de cult, a lucrărilor de interes public sau atunci când beneficiarul este o instituție publică, certificatele de urbanism și autorizațiile de construcție sunt scutite de la plată.

Taxele de reclamă și publicitate se plătesc semestrial, dacă depășesc cuantumul sumei de 50 lei; se calculează prin înmulțirea suprafeței afișajului cu sumele stabilite de către consiliile locale. Cazurile în care taxa de reclamă nu se achită sunt: instituțiile publice nu plătesc această taxă, afișele aflate în interiorul clădirilor, marcajele de avertizare sau de circulație, alte informații de utilitate publică.

În categoria taxelor indirecte achitate de către persoanele juridice intră următoarele: taxe judecătorești, taxe notariale, taxe pentru acordarea de licențe, taxe de timbru judiciar.

1.3.3 Drepturile și obligațiile persoanelor juridice

Controlul fiscal urmărește atât respectarea legislației în vigoare, cât și modul de realizare a obligațiilor fiscale ale contribuabililor în raport cu legislația. În cazul contribuabililor persoanelor juridice, documentele care vor fi controlate sunt:

→ registrul evidenței fiscale

→ documentele contabile

→ documente privind cheltuielile de promovare ale firmei

→ amortizarea mijloacelor fixe

→ declarațiile de TVA

→ documentele prin care TVA-ul a fost dedus

→ documentele de rezidență fiscală a beneficiarilor de venituri

Controlul fiscal trebuie să se desfășoare imparțial și într-un mod corect; formele inspecției fiscale pot fi:

● control fiscal general

● control fiscal parțial

● control fiscal inopinant

● control fiscal încrucișat

Aceste forme pot fi utilizate în mod singular sau combinat.

Contribuabilii persoane juridice au dreptul de a fi informați despre acțiunile de control desfășurate, excepție făcând controalele inopinante sau cele încrucișate. Contribuabilii trebuie să fie informați despre data la care va avea loc controlul, obligațiile ce vor fi supuse controlului și faptul că au posibilitatea de a îl amâna.

Contribuabilii au dreptul de a fi controlați o singură dată pentru fiecare perioadă de timp și pentru fiecare impozit sau taxă, dacă nu apar elemente noi care necesită reverificări. Impozitele, taxele și contribuțiile supuse controlului trebuie să se afle în termenul de prescripție.

La începutul controlului, contribuabilii au dreptul de a cere legitimarea organelor de control, iar pe durata controlului au dreptul de a fi informați despre mersul controlului; ei au dreptul de a refuza furnizarea de informații.

De asemenea, în cazul în care unele documente vor fi reținute de către organele de control, contribuabilul trebuie să primească o dovadă scrisă în acest sens.

Pentru ca inspecția fiscală să decurgă în bună regulă, contribuabilii persoane juridice au obligația de a colabora cu organele fiscale de control. Firmele au obligația de a ține evidența contabilă a tuturor veniturilor și cheltuielilor și a păstra toate documentele care apar de-a lungul activității firmei, atât cât timp perioada de arhivare o impune.

Contribuabilii verificați au obligația de a se prezenta la locul controlului, de a permite accesul organelor fiscale în incinta firmei și de oferi toate informațiile necesare bunei desfășurări ale inspecției.

La finalul controlului, are dreptul de a afla rezultatele controlului fiscale, și în caz de neclarități, are dreptul de a-l contesta.

1.3.4 Plata sau compensarea obligațiilor fiscale

Obligațiile fiscale ale contribuabililor persoane juridice trebuie achitate până la scadențele de plată, altfel se vor acumula dobânzi și penalizări. Ele se plătesc în ordinea vechimii lor, amenzile contravenționale având prioritate absolută la plată, din acest an fiscal.

Modalitățile de stingere ale obligațiilor de plată sunt:

● încasare (cu numerar, prin virament, cu card)

● compensare de sume

● procedura de executare silită a sumelor datorate bugetului de stat sau local

● scutirea de la plata impozitului sau taxelor

● anularea deciziilor de plată

● prescripția obligațiilor fiscale

Art. 163 din Codul de Procedură Fiscală descrie distribuirea sumelor datorate și ordinea în care ele se realizează:

„(4) În cazul în care suma plătită nu acoperă obligațiile fiscale datorate unui buget sau fond, distribuirea în cadrul fiecărui buget sau fond se face în următoarea ordine:

a). pentru toate impozitele și contribuțiile sociale cu reținere la sursă

b). pentru toate celelalte obligații fiscale principale

c). pentru obligațiile fiscale accesorii aferente obligațiilor prevăzute la lit. a). și b).

(5) În cazul în care suma achitată nu acoperă toate obligațiile fiscale aferente uneia dintre categoriile prevăzute la alin. (4), distribuirea se face, în cadrul categoriei respective, proporțional cu obligațiile fiscale datorate”

Trezoreria statului, instituțiile publice, cultele religioase și fundațiile sunt persoane juridice scutite de la plata impozitelor pe profit.

Pierderile anuale, înregistrate de către persoanele juridice plătitoare de impozit pe venit, se recuperează din profiturile impozabile aferente următorilor șapte ani consecutivi, la fiecare termen de plată al impozitului pe profit.

Plăți anticipate privind impozitul pe venit trebuie să calculeze și să vireze, contribuabilii care realizează:

○ venituri din drepturi de proprietate intelectuală

○ venituri din convenții civile

○ venituri din expertize

Plățile anticipate vor fi regularizate anual, de către organele fiscale.

Microîntreprinderile au de plătit un impozit pe venit care variază între 1-3%, în funcție de numărul salariaților pe care îi au. Plafonul maxim de realizare a veniturilor unei microîntreprinderi este de 100.000 euro (echivalent în lei), depășirea acestuia ducând la un impozit de 16%. Baza impozabilă o constituie toate veniturile microîntreprinderii, din care se scad următoarele venituri:

◘ venituri din subvenții

◘ venituri din provizioane

◘ venituri din despăgubiri

◘ venituri din variația stocurilor

◘ venituri din producția de imobilizări corporale și necorporale

În cazul contribuabililor plătitori de TVA, cele mai importante categorii de cheltuieli care nu sunt deductibile, sunt:

→ cheltuielile proprii cu impozitul pe profit

→ cheltuielile cu dobânzile, majorările și amenzile

→ cheltuielile care sunt înregistrate în contabilitate, fără a avea documente justificative

→ cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile

→ cheltuielile cu primele de asigurare plătite de angajator, în numele angajatului

→ cheltuieli cu serviciile de consultanță

→ cheltuieli cu primele de asigurare

→ cheltuieli de sponsorizare (3‰ din cifra de afaceri; 20% din impozitul pe profit)

→ cheltuieli reprezentând valoarea deprecierii mijloacelor fixe

TVA-ul datorat de persoanele juridice se stabilește pe bază de decont, lunar; taxa poate fi de rambursat, în cazul în care ea este mai mare decât taxa colectată; dacă taxa colectată este mai mare decât taxa dedusă, aceasta trebuie achitată bugetului de stat.

TVA-ul se regularizează prin compensare cu alte deconturi, compensarea cu alte taxe sau impozite datorate bugetului de stat, iar în cazul în care societatea nu are nimic de achitat, TVA-ul va fi rambursat către acestea.

Compensarea este operațiunea prin care obligațiile fiscale se sting până la cea mai mică sumă; diferența de sume, dacă ea există, este:

○ o obligație de rambursare a sumelor de către organul fiscal

○ o obligație de plată a contribuabililor persoanelor juridice pentru sume ce nu au fost stinse prin compensare

Art. 167 din Codul de Procedură Fiscală detaliază operațiunea de compensare:

„(1) Prin compensare se sting creanțele statului sau unităților administrativ-teritoriale ori subdiviziunilor acestora reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte sume datorate bugetului general consolidat cu creanțele debitorului reprezentând sume de rambursat, de restituit sau de plată de la buget, până la concurența celei mai mici sume, când ambele părți dobândesc reciproc atât calitatea de creditor, cât și pe cea de debitor, cu condiția ca respectivele creanțe să fie administrate de aceeași autoritate publică, inclusiv unitățile subordonate acestia. Prin sume de plată de la buget se înțeleg sumele pe care statul sau unitatea/subdiviziunea administrativ-teritorială trebuie să le plătească unei persoane, inclusiv cele care rezultă din raporturi juridice contractuale, dacă acestea sunt stabilite prin titluri executorii

(2) Creanțele debitorului se compensează cu obligații datorate aceluiași buget, urmând ca din diferența rămasă să fie compensate obligațiilor datorate altor bugete, în mod proporțional, cu respectarea condițiilor prevăzute la alin. (1)”

Plata accizelor se face lunar, pînă în data de 25 a lunii următoare, concomitent cu taxele vamale, dacă este cazul.

Fig.6 Categoriile de venituri și cheltuieli din bugetul de stat 2015; sursa: http://www.zf.ro/eveniment/veniturile-din-tva-fac-un-salt-spectaculos-de-21-dar-guvernul-continua-politica-de-sugrumare-a-cheltuielilor

Contribuabilii persoane juridice pot beneficia de facilități la plata obligațiilor fiscale:

► eșalonări de plată

► amânări de plăți

Aceste facilități nu opresc, totuși, procesul de executare silită în curs. Când eșalonarea la plată este finalizată, penalitățile de întârziere se anulează prin decizie. Pentru contribuabilii care prezintă un risc fiscal mic, eșalonarea la plată poate fi întinsă pe o perioadă de până la 12 luni.

Obligațiile fiscale se sting în ordinea vechimii lor, după achitarea amenzilor contravenționale.

În cazul impozitelor bugetelor locale, avem două termene legale de plată: 31 martie și 30 septembrie. Și în cazul contribuabililor persoane juridice, pentru plata integrală a obligațiilor până la data de 31 martie, se acordă o bonificație cuprinsă între 5-10% (în funcție de hotărârile consiliilor locale).

În cazul contractelor de leasing ale persoanelor juridice, impozitul este plătit de către locatar, iar la încetarea contractului, va fi achitat de către locator.

Pentru contribuabilii persoanele juridice, impozitul pe clădire se calculează prin aplicarea unei cote asupra valorii de inventar a clădirii; cota este cuprinsă între 0,2% – 1,3%, pentru clădiri nerezidențiale; pentru clădiri rezidențiale aflate în proprietatea persoanelor juridice, cotele sunt cuprinse între 0,08% – 0,2% asupra valorii impozabile a clădirii, în funcție de hotărârile consiliilor locale (art. 460 Cod Fiscal).

Valoarea de inventar a unei clădiri este dată de valoarea cu care aceasta a intrat în patrimoniul persoanei juridice, în contabilitatea acestora.

Pentru clădirile nerezidențiale utilizate de către persoanele juridice în activități din domeniul agricol, se aplică o cotă de 0,4% asupra valorii de inventar a clădirii, pentru calcularea impozitului aferent acestuia.

Valoarea impozabilă a clădirilor aflate în proprietatea persoanelor juridice este reprezentată de valoarea de la 31 decembrie a anului anterior. Rapoartele de reevaluare trebuie realizate de evaluatori, o dată la 3 ani pentru respectarea acestei cote în determinarea impozitelor. În momentul reevaluării, valoarea impozabilă a clădirii va fi valoarea contabilă înregistrată în acte.

Impozitul pe teren se stabilește luând în calcul suprafața acestuia, rangul localității, zona și categoria de folosință a terenului.

Terenurile aparținând instituțiilor statului, cultelor religioase, instituțiilor de învățământ și a celor sanitare, a ariilor naturale protejate, a monumentelor istorice, parcurilor industriale sunt scutite de la plata impozitului aferent.

Impozitul pe autoturisme se calculează în funcție de capacitatea cilindrică a acestora.

1.3.5 Procedura executării silite

Procedura de executare silită a contribuabilor persoane juridice începe prin emiterea unui titlu executoriu, de către organul de executare competent, în raza teritorială în care contribuabilul își are domiciliul fiscal.

Titlul executoriu cuprinde toate creanțele neachitate la scadență – contribuții la buget, impozite, taxe, alte venituri. Art. 229 și 230 al Codului de Procedură Fiscală spune:

„Art.229

Precizarea naturii debitului

În toate actele de executare silită trebuie să se indice titlul executoriu și să se arate natura și cuantumul debitului ce fac obiectul executării

Art.230

Somația

(1) Executarea silită începe prin comunicarea somației. Dacă în termen de 15 zile de la comunicarea somației nu se stinge debitul, se continuă măsurile de executare silită. Somația este însoțită de un exemplar al titlului executoriu emis de organul de executare silită

(2) Somația cuprinde, pe lângă elementele prevăzute la art.46, următoarele: numărul dosarului de executare; suma pentru care se începe executarea silită; termenul în care cel somat urmează să plătească suma prevăzută în titlul executoriu, precum și indicarea consecințelor nerespectării acesteia”

Instituțiile publice care nu au organe de executare silită proprie, pot transmite, în baza unei convenții, titlurile executorii organelor fiscale competente.

Titlul executoriu este însoțit de o somație emisă de organele fiscale. Titlul executoriu conține și elementele:

→ codul de identificare fiscală

→ sediul fiscal al contribuabilului

→ cuantumul și natura sumelor datorate de contribuabili

→ temeiul legal pe care se întemeiază titlul executoriu

Executarea silită nu se perimă; procesul se desfășoară până la stingerea creanțelor înscrise în titlul executoriu și a cheltuielilor de executare aferente.

Dacă, după emiterea somației și a titlului executoriu, acestea nu sunt achitate, se vor continua formele de executare silită asupra veniturile și bunurile aflate în patrimoniul persoanelor juridice, conform art.227 al Codului de Procedură Fiscală:

„Art.227

Reguli privind executarea silită

(1) Executarea silită se poate întinde asupra veniturilor și bunurilor proprietate a debitorului, urmăribile potrivit legii, iar valorificarea acestora se efectuează numai în măsura necesară pentru realizarea creanțelor fiscale și a cheltuielilor de executare

Executarea silită a bunurilor proprietate a debitorului, urmăribile potrivit legii, se efectuează, de regulă, în limita a 150% din valoarea creanțelor fiscale, inclusiv a cheltuielilor de executare, cu excepția cazului în care din motive obiective în legătură cu situația patrimonială a debitorului acest nivel nu poate fi respectat

(2) Sunt supuse sechestrării și valorificării bunurile urmăribile proprietate a debitorului, prezentate de acesta și/sau identificate de către organul de executare silită, în următoarea ordine:

a). bunurile mobile și imobile care nu sunt direct folosite în activitatea ce constituie principala sursă de venit

b). bunuri care nu sunt nemijlocit predestinate pentru desfășurarea activității care constituie principala sursă de venit

c). bunurile mobile și imobile ce se află temporar în deținerea altor persoane în baza contractelor de arendă, de împrumut, de închiriere, de concesiune, de leasing și altele

d). ansamblul de bunuri în condițiile prevederilor art.246

e). mașini-unelte, utiliaje, materii prime și materiale și alte bunuri mobile, precum și bunuri imobile ce servesc activității care constituie principala sursă de venit

f). produse finite

(3) Organul fiscal poate trece la sechestrarea bunurilor din următoarea categorie din cele prevăzute la alin. (2) ori de câte ori valorificarea nu este posibilă”

Cel mai des întâlnit procedeu de executare silită este cel de poprire al conturilor. Sunt supuse executării silite orice disponibilități în lei sau valută, titluri de valoare sau alte bunuri necorporale.

Excepție de la această procedură fac sumele provenite din credite nerambursabile sau finanțările primite de la organisme internaționale.

Poprirea se comunică terțului poprit printr-o copie certificată a titlului executoriu și o înștiințare de poprire; este înființată la momentul primirii acestor adrese de către terțul poprit.

Terțul poprit este, apoi obligat să plătească orgaului fiscal, sumele cuvenite sau dacă acestea nu există sau nu sunt suficiente, să indisponibilizeze bunurile mobile necorporale poprite.

Prin înființarea popririi, băncile nu mai pot opera documente de plată ale persoanelor juridice, excepție făcând:

● sumele alocate drepturilor salariale și a contribuțiilor aferente

● sumele necesare plății accizelor

În cazul în care debitele sunt achitate integral, împreună cu toate accesoriile lor, organul fiscal va ridica poprirea, iar conturile persoanelor juridice, vor fi astfel deblocate.

Dacă prin poprire, nu s-au încasat sume de bani ori s-au încasat parțial, se va trece la următorul procedeu de executare silită, acela a executării silite a bunurilor mobile. Bunurile ce se pot executa, prin sechestru și valorificare sunt:

→ bunuri mobile sau imobile din care nu se obține principala sursă de venit

→ mașini, unelte

→ produse finite

Sechestrul se aplică bunurilor imobile ale contribuabililor, prin ipotecă legală, înscrisă în cartea funciară a imobilului.

Executarea silită a contribuabililor persoane juridice poate fi extinsă și asupra valorificării altor bunuri: fructe neculese, recolte prinse în rădăcini, executarea unui ansamblu de bunuri care pot fi valorificate.

Bunurile se valorifică prin licitație sau vânzare directă. Dacă prin vânzarea unui bun debitul nu a fost stins, se va trece la vânzarea următorului bun.

Executarea silită încetează odată cu stingerea tuturor creanțelor fiscale datorate, conform art. 234 din Codul de Procedură Fiscală:

„Art.234

Încetarea executării silite și ridicarea măsurilor de executare silită

(1) Executarea silită încetează dacă:

a). s-au stins integral obligațiile fiscale prevăzute în titlul executoriu, inclusiv obligațiile de plată accesorii, cheltuielile de executare și orice alte sume stabilite în sarcina debitorului, potrivit legii

b). a fost desființat titlul executoriu

c). în alte cazuri prevăzute de lege

(2) Măsurile de executare silită aplicate în condițiile prezentului cod se ridică prin decizie întocmită în cel mult două zile de la data la care a încetat executarea silită, de către organul de executare silită”

Cap. 2 Prezentarea Primăriei Satu Mare

Orașul Satu Mare a fost atestat documentar de peste 1000 de ani. Aflat pe malul râului Someș, a fost mereu o așezare importantă și strategic, atât pentru comerț, cât și pentru mișcările politice a domnitorilor vremurilor.

Pe aici au trecut nume răsunătoare ale istoriei noastre și ale culturii; Mihai Viteazul și-a așezat aici tabăra, în anul 1601, pentru a face joncțiunea cu trupele generalului Basta. Domnitorul Radu Șerban a locuit aici între anii 1601-1602, pornind apoi spre Țara Românească și Moldova, pentru a-l alunga pe Simion Movilă.

Jan Sobieski, viitor rege la Poloniei, a cucerit cetatea în anul 1659, în luptele sale, pentru cucerirea tronului Poloniei, cu Gheorghe Ràkoczi al II-lea.

Dintre marii oameni de cultură care au trăit sau și-au desfășurat activitatea în această zonă se pot enumera: Ioan Slavici, Liviu Rebreanu, poetul Ion Minulescu, G. Enescu, G.M.Zamfirescu, poetul Ady Endre.

Spiritul de toleranță s-a născut și a evoluat de-a lungul secolelor, pentru că aici întotdeauna au conviețuit două sau trei naționalități.

În zilele noastre, industria (fabrica Electrolux, Draxlmeyer), apele termale, folclorul și tradiția zonei (Țara Oașului), cultura și educația (Universitatea „V. Goldiș”, secții ale Universității „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca), arhitectura cosmopolită, fac din oraș un punct de atracție din zona de nord-vest a țării.

În structura Primăriei Satu-Mare se includ:

→ Serviciul Juridic, Contencios, Arhivă

→ Biroul Autoritate Tutelară

→ Arhitectul Șef

→ Biroul Autorizări Construcții

→ Biroul Urbanism și Dezvoltare Urbană

→ Biroul Disciplină în Construcții

→ Biroul GIS

→ Serviciul Agricol și Fond Funciar

→ Administrator Public

→ Serviciul Administrare Domeniu Public și Privat

→ Serviciul Investiții

→ Biroul Achiziții Publice

→ Biroul Evidența Patrimoniului

→ Biroul Energetic

→ Direcția Economică

→ Biroul Control Comercial și Autorizații de Funcționare

→ Biroul Administrativ

→ Compartiment Informatică și Gestiune Rețea

→ Biroul Relații cu Cetățenii și Registratură

→ Biroul pentru Proiecte cu Finanțarea Internațională

→ Compartimentul Audit și Control Financiar de Gestiune

→ Serviciul pentru Situații de Urgență

→ Biroul Resurse Umane și Salarizare

→ Cabinetul Primarului

→ Direcția de Impozite și Taxe Locale

Toate aceste compartimente și servicii conlucrează eficient la atragerea banilor publici și cheltuirea lor cât mai eficientă pentru creșterea nivelului de trai al locuitorilor zonei.

Veniturile municipiului Satu Mare sunt constituite din: impozite, taxe, alte venituri fiscale, venituri nefiscale, cote și sume defalcate din TVA, venituri din bugetul de stat, venituri cu destinație specială, credite și fonduri europene obținute prin proiecte.

Cheltuielile municipiului se aprobă de către Consiliul Local, fiind direcționate în funcție de investițiile aprobate, aflate în curs de desfășurare, de nevoile sociale și de necesități.

Controlul cheltuielilor publice și al constituirii veniturilor publice este efectuat atât de compartimentul de control preventiv și de audit al Primăriei, cât și de către Curtea de Conturi, anual.

2.1 Direcția de Impozite și Taxe Locale Satu Mare

Direcția de Impozite și Taxe Locale Satu Mare (DITL) este o direcție din cadrul Primăriei Satu Mare, care cuprinde serviciile:

► Serviciul de impunere, constatare și control

► Serviciul evidența veniturilor, executare silită, amenzi

Birourile din cadrul celor două servicii răspund eficient cerințelor legislației din sfera gestionării impozitelor și taxelor locale, și deservesc, în condiții optime, contribuabilii persoane fizice și juridice ai orașului Satu Mare.

Serviciul de impunere, constatare și control coordonează și supraveghează activitatea inspectorilor de impunere persoane fizice și juridice.

La biroul contribuabili persoane juridice, personalul angajat se ocupă cu impunerea, constatarea și controlul impozitelor și taxelor locale datorate de către persoanele juridice; acestea depun aici declarațiile anuale de impunere, declarații rectificative (dacă este cazul). În timpul anului, verifică, pe teren, veridicitatea declarațiilor de impunere, prin acțiuni de control.

La biroul contribuabili persoane fizice, inspectorii preiau și calculează declarațiile contribuabililor persoane fizice, în ceea ce privește imobilele, mijloacele auto, terenurile; aici se pot solicita și reduceri sau scutiri de impozite și taxe; inspectorii efectuează controale, pe teren, pentru stabilirea veridicității datelor cuprinse în declarații.

Odată cu implementarea Noului Cod Fiscal 2016, la cele două birouri se operează declarațiile persoanelor fizice pe a căror adresă de domiciliu figurează sedii de societăți comerciale sau PFA-uri, cu activitate sau fără activitate.

Serviciul evidența veniturilor, urmărire și executare silită, amenzi coordonează activitatea prin care:

○ se evidențiază veniturile încasate la bugetul local, descărcarea viramentelor bancare efectuate de persoanele fizice sau juridice, se întocmesc situații și rapoarte statistice sau comparative cu privire la veniturile bugetului local

○ urmărește stingerea, prin executare silită, a creanțelor datorate bugetului local, pentru recuperarea impozitelor, taxelor și amenzilor

Contribuabilii sătmăreni au posibilitatea de a vizualiza, prin internet, obligațiile fiscale pe care le au, pot efectua plăți prin internet, începând cu anul 2003. Și la ghișeele DITL, există posibilitatea de a plăti cu numerar sau cu cardul.

Cap. 3 Analiza evoluției impozitelor și taxelor la Primăria Satu Mare în perioada 2013-2015

Obligațiile fiscale ale contribuabilor, persoane fizice sau juridice, în ceea ce privește bugetul local, sunt:

→ obligația de a-și declara bunurile mobile și imobile

→ obligația de a înregistra în contabilitate și a calcula în evidența contabilă și cea fiscală, contribuțiile, impozitele și taxele datorate

→ obligația de a achita impozitele și taxele, în cadrul termenelor legale de plată

→ dacă au încălcat aceste termene de plată sau nu au declarat bunurile în perioada de timp reglementată legal, contribuabilii au obligația de a plăti dobânzi și penalizări

→ contribuabilii persoane juridice au obligația de a reține impozitele și contribuțiile cu stopaj la sursă

Creanțele fiscale ale contribuabilor persoane fizice sau juridice se sting prin încasare, compensare, executare silită, anulare, scutire sau prescripție.

Cele două servicii ale Direcției de Impozite și Taxe Locale Satu Mare (DITL) conlucrează foarte bine între ele pentru o bună funcționare și pentru a oferi contribuabililor servicii de calitate. În același timp, au o legătură bună și cu celelalte servicii ale Primăriei pentru a diminua nivelul birocrației și pentru rezolvarea unor probleme fiscale.

În funcție de modificările operate prin Codul Fiscal și cel de Procedură Fiscală, nivelul impozitelor și taxelor locale se hotăresc și se aprobă în ședințele Consiliului Local.

Toate operațiunile efectuate pentru crearea creanțelor, încasarea benevolă sau prin executare silită a acestora, procedurile efectuate și modul de comunicare a lor sunt controlate anual de Curtea de Conturi.

Pentru clădirile rezidențiale și clădirile – anexă ale persoanelor fizice, impozitul se calculează aplicând o cotă cuprinsă între 0,1 asupra valorii clădirii. Suprafața construită desfășurată, este exprimată în metrii pătrați; ea se înmulțește cu valoarea impozabilă a clădirii, ale căror cuantumuri au fost stabilite prin HCL 176/29.10.2015 privind valorile impozabile, impozitele și taxele locale, și alte taxe asimilate acestora precum și amenzile aplicate în municipiul Satu Mare, în anul 2016:

Sursa: HCL 176/2015; www.satu-mare.ro

Conform art. 457 din Lg. 227/2015, alin.(4):

„Suprafața construită desfășurată a unei clădiri se determină prin însumarea suprafețelor secțiunilor tuturor nivelurilor clădirilor, inclusiv ale balcoanelor, logiilor sau ale celor situate la subsol sau la mansardă, exceptând suprafețele podurilor neutilizate ca locuință, ale scărilor și teraselor neacoperite”

Totodată, și valoarea impozabilă este determinată în funcție de zona și rangul localității. Ea este redusă cu 50% din valoare, în cazul clădirilor cu vechime mai mare de 100 de ani și cu 30% pentru clădirile cu vechime cuprinsă între 50 și 100 de ani.

Pentru exemplificare, avem calculația unui apartament de trei camere, din zona A, clădire rezidențială, într-un bloc cu patru etaje, fără anexe:

Pentru clădirile nerezidențiale din proprietatea persoanelor fizice, se aplică o cotă de 1,3% asupra valorii rezultate din raportul de evaluare a clădirii, în ultimii cinci ani de referință. Pentru clădirile cu destinație mixtă, rezidențială și nerezidențială, fiecare parte din clădire este calculată după utilizarea sa.

Vânzarea, cumpărarea sau orice altă modificare care intervine în situația imobiliară a unui contribuabil trebuie declarată la DITL, altfel contribuabilii fiind pasibili de amendă fiscală. Dacă între declarația contribabilului și situația constatată pe teren de către inspectori există discrepanțe, impozitele se vor recalcula, cu penalizările și majorările de rigoare.

În cazul decesului proprietarului unei clădiri, prin efectuarea succesiunii, situația fiscală a acesteia este preluată de către moștenitori. Chiar dacă succesiunea nu este efectuată, Serviciul de Evidență a Persoanelor din cadrul Primăriei Satu Mare trimite lunar situații cu decesele care au avut loc, și astfel se operează fiscal.

Plata impozitului pe clădire se va face în două tranșe: semestrul întâi are scadența în 31 martie, iar semestrul doi, în 30 septembrie. Pentru plata integrală a impozitului se acordă o bonificație de 10% din valoare, atât persoanelor fizice, cât și celor juridice.

De asemenea, prin HCL 2/07.01.2016 s-a hotărât anularea în cotă de 73,3% a majorărilor de întârziere datorate de persoanele fizice la bugetul local, majorări aferente obligațiilor principale de plată. Anularea majorărilor se acordă în cazul plății debitelor aferente anilor anteriori și a cel puțin un semestru din anul 2016.

Pentru clădirile nerezidențiale aflate în patrimoniul contribuabilor persoane juridice, cota de impozitare care se aplică valorii impozabile este de 1,3%; dacă în ultimii trei ani clădirea nu a mai fost evaluată, cota de impozit aplicată valorii impozabile a clădirii este de 5%.

Dacă clădirea este obiectul unui contract de leasing, impozitul va fi plătit de locatar; la finalizarea contractului de leasing, plata va reveni locatorului.

Între anii 2013-2015, încasările totale pe impozit clădiri, terenuri și auto persoane juridice sunt:

Tabel 1 Încasări persoane juridice 2013-2015 -lei-

Dacă o persoană juridică este supusă reorganizării judiciare, falimentului sau fuziunii, obligațiile fiscale ale acesteia sunt preluate de debitorul sau persoana căruia i s-a stabilit răspunderea.

Impozitul pe teren se calculează în funcție de destinația acestuia și de zona în care se află. Din acest an, contribuabilii plătsc și terenurile aflate sub blocurile de locuit sau de sub construcții.

Sursa: HCL 176/2015; www.satu-mare.ro

În ceea ce privește mijloacele de transport, impozitul și taxa aferente acestora sunt calculate în funcție de capacitatea cilindrică.

Sursa:HCL 176/2015; www.satu-mare.ro

Serviciul Impunere, Constatare și Control din cadrul DITL Satu Mare are ca obiectiv principal impunerea contribuabilor, persoane fizice și juridice, verificarea acestora și corectarea eventualelor abateri de la legislația fiscală.

Atribuțiile serviciului sunt:

○ stabilirea impozitelor și taxelor locale, datorate de către persoanele fizice și juridice

○ urmărirea depunerii declarațiilor de impunere ale contribuabililor în termenele legale

○ gestionarea documentelor aflate în dosarul fiecărui contribuabil

○ verificarea veridicității declarațiilor date de contribuabili

○ aplicarea sancțiunilor în cazul nerespectării prevederilor legale de către contribuabili

○ efectuare impunerii din oficiu a contribuabililor

○ întocmirea documentelor necesare amânărilor, eșalonărilor, reducerilor sau scutirilor de la plata impozitelor și taxelor locale

○ efectuarea unor acțiuni de control pentru stabilirea impozitelor și taxelor datorate bugetului local

○ cercetarea contestațiilor depuse de contribuabili privind impunerea impozitelor și taxelor și căutarea soluțiilor pentru rezolvarea acestor contestații

○ propunerea restituirilor sau compensărilor de taxe și impozite

○ soluționarea cererilor depuse de contribuabili

În cazul nedeclarării imobilelor sau terenurilor de către contribuabili și efectuarea controalelor fiscale de către inspectorii fiscali ai DITL, debitele datorate și majorările aferente acestora vor fi calculate retroactiv de la momentul achiziționării bunului mobil sau imobil. Inspectorii fiscali au posibilitatea de a da și amenzi contravenționale contribuabililor, pentru nerespectarea termenelor legale de declarare.

Un exemplu de calcul al diferenței de impozit, calculate unui apartament de bloc și a unei diferențe la anexa unei clădiri:

În analiza impozitelor și taxelor stabilite la DITL Satu Mare, se au în vedere indicatorii de referință:

● numărul de contribuabili din orașul Satu Mare

Numărul de contribuabili este reprezentat de numărul de coduri de rol unice nominal, care în anul 2015 a ajuns la 77.346, cu o creștere de 17,48% față de anul 2014.

Tabel 2 Evoluția numărului de contribuabili

Grafic, evoluția numărului de contribuabili în perioada 2011-2015 este ilustrată astfel:

Fig.7 Evoluția numărului de contribuabili

● numărul de declarații ale contribuabililor operate

În anul 2015 au fost operate 24.350 de declarații de impunere.

Tabel 3 Numărul declarațiilor operate

Această creștere de-a lungul anilor se datorează faptului că România a ieșit din criza financiară mondială aferentă perioadei 2007-2010, și a început să crească economic. Prețurile locuințelor au scăzut mult în perioada crizei, la fel și creditarea. Începând cu anul 2011, creditarea s-a relansat, și cu ajutorul programului guvernamental „Prima Casă”, numărul tranzacțiilor imobiliare a crescut. De ieftinirea clădirilor și a terenurilor au profitat și cei care lucrează înafara țării, care au investit banii în valori imobiliare.

De asemenea, în perioada crizei multe dintre firme și mici întreprinzători și-au suspendat activitatea; prin reintrarea lor în circuitul economic s-a reluat și circuitul obligațiilor fiscale.

● numărul de certificate fiscale emise

Tabel 4 Numărul certificatelor fiscale emise

Fig.8 Numărul de certificate fiscale emise 2012-2015

● numărul de inspecții fiscale efectuate

În cursul anului 2015 s-au efectuat 354 inspecții fiscale, sumele stabilite suplimentar pentru anii anteriori fiind debitate direct.

Tabel 5 Numărul inspecțiilor fiscale

Față de anul 2014 a avut loc o creștere a numărului de inspecții fiscale cu 63,13% în anul 2015, fără a crește și cuantumul sumelor rezultate din diferențe de impozite și taxe față de anul precedent.

● sumele atrase în bugetul local prin efectuarea inspecțiilor fiscale și stabilirea diferențelor

Tabel 6 Sume rezultate din inspecțiile fiscale -lei-

În anul 2015 veniturile cuprinse în bugetul local au fost de 304.810.915 lei, iar totalul veniturilor încasate la bugetul local au fost de 267.399.844 lei, ceea ce reprezintă un procent de 87,73%.

În anul 2014 veniturile cuprinse în bugetul local au fost de 241.760.347 lei, iar totalul veniturilor încasate la bugetul local a fost de 249.177.672 lei, reprezentând un procent de 103,07%.

În anul 2013 veniturile cuprinse în bugetul local au fost de 210.021.361 lei, iar totalul veniturilor încasate la bugetul local a fost de 211.685.664 lei, ceea ce reprezintă un procent de 100,79%.

Veniturile proprii ale bugetului local pentru anul 2015 au fost de 128.876.824 lei, față de bugetul prevăzut, în sumă de 129.540.069, reprezentând un procent de 99,49%.

În anul 2014, veniturile proprii ale bugetului local au fost de 123.910.967 lei, față de bugetul prevăzut pentru anul 2014 în sumă de 146.221.788, reprezentând un procent de 84,74%.

Veniturile proprii ale bugetului local pentru anul 2013 au fost de 117.649.806 lei, față de bugetul prevăzut în sumă de 114.125.787 lei, reprezentând un procent de 103,09%.

Ponderea cea mai însemnată pentru alcătuirea veniturilor bugetului local o au veniturile curente; acestea cuprind veniturile fiscale și pe cele nefiscale. În ultimii trei ani, sumele aferente acestora sunt:

Tabel 7 Veniturile fiscale 2013-2015 -lei-

Încasările reprezentând veniturile fiscale ale bugetului local pentru anul 2015 au fost în sumă de 219.549.568 lei, față de bugetul prevăzut pe anul 2015, în sumă de 219.620.704 lei, reprezentând un procent de 99,97%.

Încasările reprezentând venituri fiscale ale bugetului local pentru anul 2014 au fost în sumă de 209.237.522 lei, față de bugetul prevăzut pe anul 2014, în sumă de 194.076.612 lei, reprezentând un procent de 107,81%.

Încasările reprezentând veniturile fiscale ale bugetului local pentru anul 2013 au fost în sumă de 186.634.192 lei, față de bugetul prevăzut pe anul 2013, în sumă de 185.467.354 lei, reprezentând un procent de 100,63%.

În ceea ce privește impozitele și taxele pe proprietate, sumele încasate în 2013-2015 și procentul realizat din buget sunt:

Tabel 8 Sume încasate pentru impozite și taxe din proprietate -lei-

La impozitul pe clădiri persoane fizice, în anul 2015 s-au încasat 9.214.618 lei, față de anul 2014 când s-a încasat 8.845.543, iar în anul 2013 s-au încasat 8.861.498 lei. Grafic, sumele încasate sunt reprezentate în graficul de mai jos:

Fig.9 Evoluția încasărilor din impozite pe clădiri persoane fizice 2013-2015

În ceea ce privește impozitul pe teren persoane fizice, încasat în ultimii trei ani, situația se prezintă astfel:

Tabel 9 Sumele încasate din impozitul pe teren 2013-2015 -lei-

Grafic, situația încasărilor pe teren persoane fizice se prezintă astfel:

Fig.10 Evoluția încasărilor din impozitul pe teren persoane fizice 2013-2015

Pentru mijloacele de transport deținute de persoanele fizice, în anul 2015 au fost încasați 4.875.944 lei, în anul 2014 s-au încasat 4.358.565 lei, iar în anul 2013 s-au încasat 4.669.536 lei. Astfel:

Fig.11 Evoluția încasărilor pentru mijloace auto ale persoanelor fizice

La impozitul pe clădiri ale persoanelor juridice, s-au încasat 13.862.422 lei în anul 2015, reprezentând o creștere de 104,80% față de încasările anului 2014.

În anul 2014, impozitul pe clădiri încasat de la persoane juridice a fost în sumă de 13.228.086 lei, reprezentând o creștere de 100,01% față de anul 2013.

În anul 2013, impozitul pe clădiri încasat de la persoanele juridice a fost în cuantum de 13.226.126 lei, reprezentând o creștere de 115,76% față de anul 2012.

Grafic, sumele încasate pot fi reprezentate astfel:

Fig.12 Evoluția încasărilor impozite pe clădire persoane juridice

La impozitele pe teren ale persoanelor juridice, în anul 2015 s-au încasat 1.630.426 lei, reprezentând un procent de 98,06%; în anul 2014 s-au încasat 1.662.755 lei, reprezentând un procent de 115,09%; în anul 2013 s-au încasat 1.444.740 lei, reprezentând un procent de 115,01.

Tabel 10 Încasările din impozit teren persoane juridice -lei-

Fig.13 Evoluția impozitelor pe teren încasate de la persoanele juridice

Impozitele pe autoturisme încasate de la persoanele juridice sunt de 3.052.507 lei în anul 2015, 3.056.617 lei în anul 2014 și de 3.050.417 lei în anul 2013.

Fig.14 Procentele de realizare a încasărilor auto persoane juridice în bugetul local

Veniturile nefiscale încasate în anul 2015 sunt în sumă de 13.418.453 lei față de prevederile bugetare care erau în sumă de 14.146.734 lei, reprezentând un procent de 94,85%.

În anul 2014, veniturile nefiscale încasate au fost în sumă de 13.283.460 lei față de prevederile bugetare care erau în sumă de 15.329.192 lei, reprezentând un procent de 86.65%.

Veniturile nefiscale aferente anului 2013 au fost în sumă de 12.937.742 lei, față de prevederile bugetare în sumă de 13.618.811 lei, reprezentând un procent de 95,00%.

Veniturile din capital încasate între anii 2013-2015, față de prevederile bugetare sunt:

Tabel 11 Veniturile din capital încasate între 2013-2015 -lei-

În ceea ce privește subvențiile, sumele cuprinse în buget și cele încasate în perioada 2013-2015 sunt:

Tabel 12 Încasări din subvenții 2013-2015 -lei-

Fig.15 Evoluția încasărilor din subvenții 2013-2015 (lei)

Comparând încasările realizate între anii 2013 – 2015, se observă un trend constant al realizării veniturilor bugetului local pentru perioada analizată, majoritatea impozitelor și taxelor pe proprietate, precum și taxele pe utilizarea bunurilor (impozitul auto persoane fizice și juridice), înregistrând creșteri de-a lungul anilor.

Analizând prevederile bugetare pentru anul 2015 și încasările realizate în anul 2015, se observă că procentul de realizare este de 87,73%, bugetul fiind realizat la majoritatea capitolelor. Influența negativă asupra bugetului și scăderea procentului de realizare comparativ cu anii precedenți se datorează în mare parte, capitolului Subvenții, unde bugetul a fost realizat în procent de 36,38%.

Analizând prevederile bugetare pentru anul 2014, comparând încasările realizate în anii 2013 și 2014, se observă un trend constant al realizării veniturilor bugetului local pentru perioada analizată, la principalele impozite și taxe, cum sunt:

→ impozitul pe clădiri persoane fizice

→ impozitul pe terenul intravilan și extravilan persoane fizice

→ impozitul pe mijloace de transport persoane fizice

→ venituri din taxe administrative și eliberări permise

→ venituri din amenzi contravenționale

toate au înregistrat creșteri față de anul precedent.

La capitolul Taxa judiciară de timbru, realizările înregistrate în anul 2014 sunt substanțial mai mici față de anul 2013, datorită modificărilor legislative în vigoare, cuantumul sumelor virate la bugetul de stat din această taxă fiind în procent de 45% în anul 2014, față de 30% în anul 2013.

Și în anul 2013, au avut loc creșteri din încasările aferente impozitelor și taxelor:

○ impozit clădiri persoane fizice

○ impozit pe teren intravilan și extravilan persoane fizice

○ impozit pe mijloace de transport persoane fizice

○ taxe extrajudiciare de timbru

○ venituri din taxe administrative și eliberări permise

○ venituri din amenzi

În ceea ce privește executarea silită a persoanelor fizice (pentru impozite clădiri, teren și auto), între anii 2013 și 2015 au început să fie urmăriți prin executare silită un număr de 17.037 (2013), 16.003 (2014), respectiv 18.144 (2015) contribuabili persoane fizice.

În acest scop, s-au emis somații de plată și titluri executorii la expirarea termenelor legale de plată, și pe parcursul anului, dacă a fost cazul în sume de:

◘ 2013: 13.762.394 lei

◘ 2014: 12.776.501 lei

◘ 2015: 15.442.503 lei

De asemenea, au fost popriți pe conturile din bancă și pe salarii un număr de 505 (2013), 700 (2014) și 903 (2015) contribuabili persoane fizice, încasându-se din popriri, sumele:

○ 2013: 358.059 lei

○ 2014: 299.541 lei

○ 2015: 633.000 lei

Între anii 2013 – 2015, au fost luați în evidență pentru a fi urmăriți prin executare silită un număr de 3.516 (2013), 4000 (2014) și 4301 (2015) persoane juridice din municipiul Satu Mare. Astfel, au fost emise somații de plată și titluri executorii la expirarea termenului de plată stabilit prin lege (31 martie pentru semestrul I și 30 septembrie pentru semestrul II).

Executarea silită prin poprirea conturilor bancare a fost luată pentru un număr de: 20 (2013), 31 (2014), 44 (2015) de contribuabili persoane juridice; pentru alții au fost întocmite angajamente de plată.

Terțul poprit are interdicție în a plăti debitorului sume de bani sau bunurile mobile pe care i le datorează sau i le va datora, în cazul instituirii unei popriri sau sechestru. Aceste măsuri se dispun și în cazul în care poprirea se înființează asupra titlurilor de valoare sau a altor bunuri mobile incorporale urmăribile. Dacă creanța poprită este garantată cu ipotecă sau cu altă garanție reală, creditorul poate cere înscrierea în cartea funciară a acestei mențiuni. În cazul în care există bunuri sechestrate, acestea se pot valorifica prin:

● vânzare la licitația

● vânzare directă

Anunțurile în ceea ce privește licitațiile sau vânzările apar pe pagina de internet a instituției, în ziare, la sediul firmei poprite și la sediul DITL Satu Mare.

După conjunctura economică actuală, un număr de 85 (2013), 64 (2014) și 39 (2015) firme au declanșat procedurile de insolvență, reorganizare judiciară sau de lichidare judiciară.

În cursul anului 2013, au fost deschise 8.300 dosare execuționale amenzi, din care au fost soluționate 1.232 dosare.

Au fost întocmite un număr de 1.145 adrese de înființare a popririi în bănci și pe salarii, direct la firmele angajatoare; dintre acestea 420 dosare au fost soluționate, iar 1.700 dosare au rămas în curs de urmărire.

Suma totală a amenzilor încasate în anul 2013 se ridică la 1.766.644,14 lei.

Un număr de 2.800 dosare au fost înapoiate organelor constatatoare (poliție, jandarmi, transport în comun, poliție comunitară) pentru trimiterea în instanța de judecată și transformarea debitelor în muncă în folosul comunității, în baza art.391 al OG 2/2001.

În cursul anului 2014 au fost deschise 8.000 dosare execuționale amenzi, dintre care au fost soluționate 2.135 dosare.

Au fost întocmite 388 de adrese de înființare a popririi în conturi și pe salarii, la firmele angajatoare, dintre care s-au soluționat 111, restul fiind în curs de urmărire.

Suma totală a amenzilor încasate în anul 2014, a fost de 2.783.310 lei. Un număr de 3.600 dosare au fost înapoiate organelor constatatoare pentru transformarea lor în muncă în folosul comunității.

În cursul anului 2015 au fost deschise 8.000 dosare execuționale de amenzi, dintre care au fost soluționate 1.250 dosare.

Au fost întocmite 791 adrese de înființare a popririi la bănci și la firmele angajatoare, din care s-au soluționat 238, iar restul, 1.157 dosare sunt în curs de urmărire.

Suma totală a amenzilor încasate în cursul anului 2015 este de 3.196.276,63 lei. Un număr de 4.532 dosare au fost trimise compartimentului juridic din cadrul Primăriei Satu Mare, pentru a fi înaintate instanței de judecată și transformarea debitelor în muncă în folosul comunității.

Fig.16 Evoluția încasărilor din amenzi contravenționale 2013-2015

Conform conturilor de execuție ale Primăriei Satu Mare, între anii 2013-2015, veniturile și cheltuielile cuprinse în bugetul municipiului, sunt următoarele:

Tabel 13 Veniturile și cheltuielile bugetare ale municipiului Satu Mare -lei-

Veniturile bugetului muncipiului Satu Mare au crescut ca urmare a atragerii unor fonduri europene prin proiecte, a creșterii consumului și a creșterii unor taxe datorate bugetului local.

Cheltuielile au crescut și ele, prin prisma realizărilor unor proiecte de investiții, atât noi, cât și aflate în curs de dezvoltare, a rambursărilor de credite. Prin trecerea în subordinea Consiliului Local Satu Mare a mai multor instituții de cultură și creșterea numărului cerințelor din învățământ (spații, modernizări) a crescut și nivelul cheltuielilor bugetare.

Fig.17 Evoluția bugetului municipiului Satu Mare (lei) 2013-2015

Veniturile bugetare locale cuprind:

→ veniturile proprii (impozite, taxe, alte venituri)

→ venituri din sume defalcate ale bugetului de stat

→ subvenții și investiții din bugetul de stat

→ donații și sponsorizări

→ venituri nefiscale

→ operațiuni financiare

Cheltuielile bugetare vizează:

→ serviciile publice subordonate Primăriei și Consiliului Local Satu Mare

→ finanțarea instituțiilor socio-culturale (religie, cultură, asistență scială, învățământ)

→ realizarea serviciilor publice (apă, canal, salubrizare, drumuri, locuințe sociale)

→ activitatea de transport public

→ rambursarea creditelor contractate și plata dobânzilor aferente

→ constituirea fondurilor de rezervă

Principalele componente ale bugetului local al municipiului Satu Mare în ultimii trei ani, pot fi sintetizate, astfel:

Tabel 14 Principalele venituri ale bugetului local 2013-2015 -lei-

Execuția bugetară a municipiului Satu Mare se face pe baza următoarelor principii:

◘ principiul unității – toate resursele bugetare (veniturile și cheltuielile) figurează în cadrul aceluiași document

◘ principiul universalității – veniturile și cheltuielile se înscriu separat, având suma brută; donațiile și sponsorizările se înscriu separat în buget și au destinații speciale

◘ principiul anteriorității – aprobarea bugetului local al municipiului Satu Mare, se face anterior intrării acestuia în vigoare

◘ principiul anualității – bugetul local al municipiului se întocmește și se execută anual

◘ principiul echilibrului bugetar – de regulă, bugetele se întocmesc cu deficit

◘ principiul specializării – fiecare cheltuială ce apare în buget are o destinație ce nu poate fi schimbată

◘ principiul autonomiei financiare – presupune că autoritățile administrative locale trebuie să beneficieze de autonomie administrativă deplină

◘ principiul publicității bugetare – de-a lungul etapelor existenței sale, bugetul este adus la cunoștința opiniei publice și supus dezbaterii publice

Cele mai importante taxe care sunt încasate la bugetul local Satu Mare, sunt:

○ taxele judiciare și de timbru judiciar

○ taxa de înmatriculare auto

○ taxe pentru numere provizorii auto

○ taxă pentru carte de identitate

○ taxă pentru certificat de urbanism și nomenclatură stradală

○ taxe speciale

○ taxe pentru lucrări de racordare la utilități

○ taxa pentru reclamă și publicitate

Persoanele cu diferite forme de handicap, veteranii de război și rudele acestora, deportații politic din perioada comunistă și eroii Revoluției din 1989 sunt scutiți de la plata impozitului de clădire, teren și autoturism.

Cap. 4 Concluzii și propuneri

Impozitele și taxele locale sunt obligații de plată ale contribuabililor persoane fizice și juridice, stabilite atât prin legislația în vigoare, cât și prin hotărâri de Consilii Locale. Ele sunt necesare pentru susținerea cheltuielilor publice, investițiilor și pentru dezvoltarea comunității locale pe care o deservesc.

Legislația referitoare la obligațiile fiscale este în continuă modificare, în funcție de schimbările apărute la nivel național, dar și european; fiind o parte a „familiei europene”, România trebuie să țină pasul și să implementeze reglementările europene în materie fiscală.

Totodată, aderarea la Uniunea Europeană a intensificat eforturile României de a reforma administrația publică și procesul de descentralizare administrativă.

Prin cursurile de perfecționare efectuate și informarea curentă a funcționarilor publici cu privire la noutățile și modificările aduse legislației, se vrea creșterea nivelului de instruire a funcționarilor publici din administrația publică, reducerea birocrației și efectuarea promptă și responsabilă a sarcinilor ce le revin acestora.

Toate acțiunile care implică cheltuirea banilor publici, toate procesele-verbale ale ședințelor de consiliu, rapoartele financiare și bugetare anuale ale instituțiilor publice se dau publicității, pentru a se asigura transparența în administrația publică.

Pe site-ul Primăriei Satu Mare, contribuabilii pot găsi toate informațiile necesare privind rezolvarea unei probleme administrative, formulare on-line, informații despre oraș, programul instituțiilor subordonate Primăriei și Consiliului Local, acțiuni publice gospodărești sau evenimente culturale.

Pentru o mai bună funcționare a activității, DITL Satu Mare a încheiat convenții pentru a prelua bazele de date ale: Oficiul Registrului Comerțului, Serviciul de Înmatriculări Auto, Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice. Astfel, declarațiile și actele contribuabililor pot fi verificate mai repede, sau pe loc, fără a mai necesita redactarea adreselor spre aceste instituții.

Prin creșterea gradului de colectare a impoztelor și taxelor locale și redistribuirea lor eficientă, se dorește realizarea unor obiective de investiții, acoperirea cheltuielilor publice, atragerea unor fonduri europene pe proiecte, a fondurilor de investiții de la Guvern; prin toate acestea, se vrea creșterea nivelului de trai al cetățenilor din municipiul Satu Mare.

Dintre proiectele cu finanțare europeană în derulare, se pot enumera:

● Centrul Tehnologic, de Inovare și de Afaceri în Muncipiul Satu Mare

● Centrul multifuncțional social al serviciului public de asistență socială (SPAS) Satu Mare

● Sistem de supraveghere video pentru siguranța spațiilor publice din municipiul Satu Mare

● Reabilitarea Patrimoniului Istoric și Cultural din Municipiul Satu Mare – Teatrul de Nord

● Reabilitarea și modernizarea Colegiului Național Ioan Slavici din Municipiul Satu Mare

● Dezvoltarea cooperării economice între Nyiregyhaza (Ungaria) și Satu Mare, Acronim BUSINESS TOUR

● Îmbunătățirea calității mediului și a serviciilor urbane în zona periferică a municipiului Satu Mare

În ultimii ani s-a dorit atragerea fondurilor europene nerambursabile pentru reabilitarea termică a blocurilor de locuințe și reabilitarea clădirilor de patrimoniu din centrul vechi al orașului. Reabilitarea termică se realizează cu ajutorul asociațiilor de proprietari și a bugetului local; ele cresc gradul de confort al locatarilor și micșorarea facturilor la energia termică, dar schimbă și aspectul orașului.

Buna funcționare și colaborare între compartimentele autorităților publice și alte instituții bugetare, duce la o colectare mai rapidă și eficientă a creanțelor fiscale; acordarea bonificației de 10% pentru plata integrală a impozitelor persoanelor fizice și juridice până la finalul primului trimestru, duce și ea la creșterea gradului de colectare a impozitelor de la bugetul local.

Susținerea evenimentelor culturale locale (Zilele Muzicale Sătmărene, Festivalul Muzicii de Stradă, concerte în aer liber ale Filarmonicii Satu Mare, Festivalul Fanfarelor), susținerea echipelor locale de sport (scrimă, baschet, fotbal), participarea la târguri și expoziții de profil, promovarea apei termale din zonă și a instituțiilor de învățământ (Universitatea „V. Goldiș”, secții ale Universității „Babeș-Bolyai”), măresc gradul de colectare al impozitelor și taxelor locale către bugetul local și ridică nivelul de trai al cetățenilor orașului și al județului.

Păstrarea ritmului ascendent și a direcției în care merge administrația locală este de bun augur pentru realizarea unei autonomii administrative eficiente, pentru a atrage în continuare fondurile europene și a celor de la Guvern pentru investiții și pentru a crește nivelul de trai al locuitorilor municipiului Satu Mare.

Bibliografie

Alexandru I. – Administrația publică, Ed. Lumina Lex, București, 1999

Dascălu E.D., Rușanu D.R. – Finanțe publice, Ed. Fundația România de Mâine, București, 2009

Dragoș D. – Servicii publice și dezvoltare locală, Ed. Lumina Lex, București, 2008

Florescu D. – Finanțe Publice, Ed. Universitară, București, 2013

Gârbuleț I., Stoica A. – Ghid practic de executare silită, Ed. Hamangiu, București, 2010

Gherghina R., Cretan G. – Finanțe, Ed. Universitară, București, 2012

Mara E. – Finanțele publice-între competiție și armonizare fiscală, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, 2013

Moșteanu T. – Buget și trezorerie publică, Ed. Universitară, București, 2008

Moșteanu T. – Finanțele instituțiilor publice, Ed. Universitară, București, 2011

Staicu I. – Finanțe, Ed. Universitară, București, 2004

Lg. 69/1991 privind Administrația Publică Locală, Monitorul Oficial nr. 238/28.11.1991

Lg. 189/1998 privind Finanțele Publice Locale, Monitorul Oficial nr. 404/22.10.1998

Lg. 273/2006 privind Finanțele Publice Locale, Monitorul Oficial nr. 618/18.07.2006

Lg. 227/2015 privind Codul Fiscal, Monitorul Oficial nr. 688/10.09.2015

Lg. 207/2015 privind Codul de Procedură Fiscală, Monitorul Oficial nr. 547/23.07.2015

OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, Monitorul Oficial nr. 410/25.07.2001

HCL 176/2015 privind valorile impozabile, impozitele și taxele locale și alte taxe asimilate acestora și amenzile aplicate în municpiul Satu Mare, în anul 2016

HCL 2/2016 privind anularea în cotă de 73,3% a majorările de întârziere aferente obligațiilor fiscale principale cu termen de plată până la 30 septembrie 2015

www.analizeeconomice.ro

www.economistul.ro

www.legex.ro

www.libertatea .ro

www.satu-mare.ro

www.zf.ro