Importanța Economică a Turismului Sportiv Asupra Economiilor Naționale

CUPRINS:

INTRODUCERE…………………………………………………………………………………….2

CAPITOLUL I :PREZENTAREA GENERALĂ A TURISMULUI SPORTIV

………………………………………………………………………………………………………………3

CAPITOLULII: PREZENTAREA OLIMPIADELOR……………………………….12

2.1 OLIMPIADELE ANTICE………………………………………………………………….12

2.2OLIMPIADELE MODERNE………………………………………………………………14

CAPITOLUL III : PREZENTAREA OLIMPIADELOR OLIMPICE DE VARĂ DE LA BEIJING ȘI DE IARNĂ DE LA SOCI…………………………………………………….22

3.1 PREZENTAREA OLIMPIADELOR OLIMPICE DE VARĂ DE LA BEIJING…………………………………………………………………………………………………………..22

3.2 PREZENTAREA JOCURILOR OLIMPICE DE IARNĂ DE LA SOCI….29

CAPITOLUL IV – CHELTUIELI PRIVIND JOCURILE OLIMPICE DE LA BEIJINGȘI SOCI………………………………………………………………………………………………39

4.1 CHELTUIELI PRIVIND ORGANIZAREA JOCURILOR DE VARĂ DE LA BEIJING 2008……………………………………………………………………………………………43

3.2 CHELTUIELI PRIVIND ORGANIZAREA OLIMPIADEI DE IARNĂ DE LA SOCI 2014…………………………………………………………………………………………………..45

CONCLUZII…………………………………………………………………………………………..50

BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………………………..51

INTRODUCERE

Tema aleasă este „Importanță economică a turismului sportiv asupra economiilor naționale.” deoarece consider că turismul este la baza economiei multor țări , de aceea turismul sportiv este foarte important în orice țară , de aceea am ales să fac comparație între două evenimente sportive foarte importante , Jocurile Olimpice de vară de la Beijing din 2008 și Jocurile Olimpice de iarnă de la Soci 2012 , arătând cum au influențat aceste două evenimente economiile țărilor gazda , ci anume China și Rusia.

Lucrarea este structurată în IV capitole după cum urmează:

Capitolul I – PREZENTAREA GENERALĂ A TURISMULUI SPORTIV

Turismul și sportul sunt două activități care au devenit elemente foarte importante ale culturii occidentale moderne , și de multe ori părți ale stilului de viața actuală în fiecare țară dezvoltată.

Activitatea sportivă a câștigat popularitate în multe țări europene, în special din anii 60, în timp ce statisticile indică faptul că, în prezent, mai mult de 50% din populație dorește să participe activ la o anumită formă de sport.

Capitolul II- PREZENTAREA OLIMPIADELOR

Olimpiadele au fost întreceri sportive de o foarte mare importanță în istoria , religia cât și în mitologia greacă . Ele se desfășurau o dată la patru ani în Câmpia Olimpia , în nord-vestul Peloponesului , un loc de cult închinat din vremuri străvechi Olimpianului Zeus . Conform indiciilor furnizate de istoricul Timaios , jocurile Olimpice se desfășurau cu regularitate , incepanad cu anul 777 I Hr , data convențională acceptată a primei olimpiade . Importanta Olimpiadelor a fost enormă în întreaga Grecie , nu doar pentru că jocurile Olimpice s-au evidențiat mult mai mult față de celelalte jocuri și competiții panelenice ci și datorită faptului că s-a adoptat o convenție istoriografia elenistică de a data evenimentele istoriei grecești făcând referire la numerotarea olimpiadelor.

Numele de Olimpiada vine de la celebrul nume al orașului Olimp , faimos pentru frumusețea templelor în care se spune că locuiau Zeus alături de ceilalți zei.

Capitolul III – Prezentarea Olimpiadelor Olimpice de vară de la Beijing și de iarnă de la Sochi

În data de 13 iulie 2001 în cadrul sesiunii de lucru a Comitetului Olimpic Internațional de la Moscova , Beijing a fost ales drept oraș gazda a celei de-a XXIX ediție a Jocurilor Olimpice de vară . Bătălia s-a dat intre orașele Toronto , Paris , Istambul , Osaka , respectiv Beijing. După o primă rundă a voturilor Beijing-ul era detașat cu mult în fata adversarelor iar Osaka a fost exclusă datorită faptului că a avut doar 6 voturi.

În data de 4 iulie 2007 , în cadrul celei de-a 119-a indruniri a CIO de la Ciudad de Guatemala , Soci a fost ales drept oraș gazda a Jocurilor Olimpice de iarnă 2014. Celelalte două contră candidate pentru găzduirea acestei ediții au fost Salzburg ( Austria ) respectiv Pyeongchang (Coreea de Sud).

Capitolul IV- CHELTUIELI PRIVIND JOCURILE OLIMPICE DE LA BEIJING ȘI SOCI

Pentru a înțelege și a analiza mai bine, modelul studiului efectelor economice ale Olimpiadei,în primul rând vor fi descrise modelele curente și contextual istoric,urmând să se explice de ce acest studiu folosește o abordare ușor diferită,urmată de o descriere de date ideale și reale,analiza modelului,rezultate și implicații.

Rezultatele cercetărilor vor fi interpretate într-o încercare de a înțelege mai bine tendințele din cadrul Olimpiadelor și o comparație relativă de a găzdui Jocurile Olimpice,față de care nu se observa schimbări în construcții,turism și creșterea financiară.

CAPITOLUL I :PREZENTAREA GENERALĂ A TURISMULUI SPORTIV

Turismul și sportul sunt două activități care au devenit elemente foarte importante ale culturii occidentale moderne , și de multe ori părți ale stilului de viața actuală în fiecare țară dezvoltată.

Dawid de Villiers , general al Organizației Mondiale a Turismului a subliniat: "Turismul este principala industrie de export (mai mari decât produsele petrochimice, sau industria auto); este unul dintre cei mai mari angajatori din lume, angajarea de oameni mai tineri și femei, decât orice altă industrie; este format din mai multe întreprinderi mici și micro decât orice alt sector; acesta este un motor economic de lider al sectorului serviciilor, și așa mai departe ".

Turismul internațional s-a dezoltat foarte rapid , creșterea sa a fost foarte spectaculoasă și arata incredibil de pozitiv , de la 25 milioane de turiști în anul 1950 , la peste 700 milioane de turiști în anul 2000 , rata anuală de creștere fiind de 6,9% pe an.

Pe de altă parte , sportul este , fără îndoială , pe primul loc după industria turismului în sectorul de agrement. Impactul practicării sportului profesional , este acela a sportivi din diferite sporturi din întreaga lume devin eroi la nivel mondial și devin modele pentru îmbrăcăminte , comportament și atitudini. Mai mult de atât amatorii de sport sunt din ce în ce mai importanți într-o societate plină de stres în care populația cauta alternative de a se relaxa și de a dezvolta personalitatea. Activitatea sportivă a câștigat popularitate în multe țări europene, în special din anii 60, în timp ce statisticile indică faptul că, în prezent, mai mult de 50% din populație dorește să participe activ la o anumită formă de sport. Femeile , aparent par să se implice mai mult decât înainte, participarea tinerilor la activități sportive începe mult mai devreme, în timp ce persoanele în vârstă continua o viață activă și mult mai sănătoasă. Mai mult decât atât, apariția de noi activități, jocuri și sporturi aduce satisfacție personală, conștientizarea de realizare, wellness și alte beneficii sociale.

Una dintre cele mai promițătoare ramuri ale turismului este turismul sportiv , turism ce oferă o pondere importanta în câștigurile firmelor de turism din întreaga lume. Destinațiile turistice care au legătură cu sportul fie că sunt ele competiții majore cum ar fi : Cupe Mondiale , gale de box , Campionate Europene de Fotbal sau turnee de tenis au devenit din ce în ce mai căutate în ultima perioadă de timp.

Dacă privim în ansamblu , aceste evenimente generează câștiguri foarte mari pentru toate părțile implicate , pornind de la destinatarul principal , acesta fiind călătorul pasionat de un anumite sport sau de o anumite competiție sportivă , continuând cu agenția de turism care intermediază călătoria turistului , orașele și țările unde se vor desfășura astfel de evenimente , până la hotelurile unde se va caza turistul. Aceste destinații vor primi un impul financiar din partea turiștilor care vor veni în aceste destinații.

Într-un studiu realizat de compania Research and Markets călătoriile legate de evenimente sau hobby-uri sportive sunt unul dintre segmentele de turism cu cea mai rapidă dezvoltare .

Între sport și turism, există multe paralele și asemănări și ambele pot beneficia de o cooperare mai strânsă. În primul rând, cele două sectoare sunt supuse tendințelor în schimbar cauzate de utilizarea noilor tehnologii sau modificări ale comportamentului consumatorilor. Ele sunt, de asemenea, afectate deseori de evoluțiile politice și nici nu pot supraviețui într-un climat de instabilitate și de conflict sau în cazul în care problemele de securitate sunt dificile. În plus, ambele activități au un impact economic major, turismul contribuie în mod substanțial la produsul intern brut (PIB). În acest context, sectorul de stațiune se califică drept un partener interesant în dezvoltarea turismului sportiv. Ca atare, schiul, sporturile nautice, golful, scufundările, tenisul și alte activități sportive sunt de obicei găsite într-o varietate de stațiuni care oferă experiențe variate variind de la statutul de începător la niveluri avansate.

Jocurile Olimpice sunt cu siguranță cel mai important eveniment sportiv din lume și Comitetului Internațional Olimpic (CIO) a căutat întotdeauna să le poziționeze mai mult decât un simplu eveniment sportiv. Jocurile Olimpice sunt promovate ca un mijloc de a consolida solidaritatea și cooperarea internațională, educație și cultură în avans și insuflăm valori mai mari, atât în concurenți și spectatori.

Mai precis, impactul asupra turismului la organizarea unui mega-eveniment, cum ar fi Jocurile Olimpice a fost următorul :

1. Atragerea turiștilor cu venituri ridicate și crearea unei noi generații de turiști care doresc să repete vizita lor în țara gazdă.

2. Crearea unei imagini turistice favorabile pentru țara de destinație.

3. Crearea și modernizarea infrastructurii de turism.

4. Oportunitatea unică a țării gazdă, pentru a profita de prezența presei internaționale și a trimite diverse mesaje către restul lumii.

5. Crearea unei forțe de muncă calificate în sectoarele de organizare, gestionare și finanțare, cu un accent deosebit pe găzduirea sportive și turistice evenimente atractive speciale.

Un avantaj al turismului sportiv și al evenimentelor majore din sport nu este numai cel al creșterilor încasărilor ci și cel al modernizării infrastructurii locale , prin construcția de hoteluri , autostrăzi și extinderea aeroporturilor.

Internaționalizarea competițiilor sportive la nivel de țări a permis extinderea graduală a tursimului sportiv; la începuturi, participanții la aceste turnee făceau parte din locuitorii țării respective care se deplasau în interiorul statului respectiv, un fel de turism sportiv la nivel local, precum și din locuitorii statelor învecinate.La ceva timp după , oamenii din întreaga lume au început să participe la astfel de competiții , făcându-se astfel posibila globalizarea turismului sportiv. La fel cum s-au diversificat și sporturile care au început să atragă turiști , așa a început să se diversifice și locațiile în care aceste sporturi se desfășoară. Astăzi sunt desfășurate turnee și competiții internaționale cu o largă participare turistică în state cât mai exotice , așa cum sunt : India , Bahamas , Japonia sau China.

Anumite sporturi nu sunt foarte bine cunoascute în anumite stătea dar s-au desfășurat în acea țară turnee , cel mai cunoscut exemplu fiind cazul fotbalului în SUA ( soccer așa cum se cunoscut de americani) , în cadrul Cupei Mondiale de Fotbal din anul 1994 care s-a desfășurat în SUA.

Turismul sportiv este foarte mult legat de nișe de ecoturism și turism de sănătate, dar antreprenoriatului în acest domeniu este doar la început și cuprinde co-operațiuni și inițiative multiple.

Alte competiții au locații extravagante , spre exemplu Turneul de poker PCA , este organizat anual de către PokerStars în insulele exotice din Bahamas , acest eveniment generând până acum participarea a peste 1500 jucători și a peste 100000 de vizitatori care au venit atrași de acest sport al minții.

Organizarea unei etape de Formula 1 în indeparatata Chină (Shanghai Grand Prix) a fost primită cu entuziasm atât de către locuitorii vastei întinderi, cât și de către turiștii din lumea întreagă, care vor avea posibilitatea de a vizita aceste meleaguri exotice.

Nu doar statele din Europa și America oferă destinații turistice ideale pentru pasionații de sport , mai nou statele arabe și asiatice au început să capteze atenția amatorilor de turism sportiv . Egipt , Emiratele Arabe Unite , Coreea , China , India sau Japonia sunt doar câteva exemple de tari ce își deschid larg porțile pentru turiștii pasionați de sport.

Jocurile Olimpice, Campionatele Europene și Mondiale de Fotbal, circuitele de Formula 1, alături de alte evenimente sportive se bucura an de an de tot mai mulți turiști , toată lumea având de profitat din acest lucru , atunci când organizarea este de excepție.

Turiștii sportivi sunt pasionați, cheltuitori, deschiși la experiențe noi și stimulează de multe ori și alte forme de turism. Beneficiul direct pe care îl aduc unei destinații sunt banii, cel indirect, creșterea numărului de vizitatori în următorii ani.

Turiștii care sunt mai norocoși pot chiar întâlni , pe durata unor astfel de excursii pe celebrii sportivi de performanță , având ocazia să ceară autografe de la ei sau să discute cu idolii lor.

Cererea din partea turiștilor sportiv înregistrează an de an creșteri de peste 15% , fie ca turiștii sunt dedicați doar unui sport și indiferent de locația unde se desfășoară competiția. Din punct de vedere salarial , turiștii care se se axează pe turismul sportiv , sunt persoane cu venituri medii și mari , care efectuează deplasările fie individual , fie la nivel de grup.

”Există o creștere pentru turismul sportiv, pentru că s-a schimbat și comportamentul clientului, asociază un city-break cu un eveniment sportiv sau cultural” , spune Sorin Văduvoiu, executive manager la Perfect Tour.

Carmen Voicu, managing partner Consierg declara : ”De la an la an solicitările la evenimente sportive majore în țară sau în lume au crescut. Oamenii ocupați se recompensează cu experiențe sportive alături de familie, prieteni sau parteneri de afaceri. A fost o experiență completată și de aspectele culturale și gastronomice”.

Oportunitatea pentru un oraș de a găzdui Jocurile Olimpice constituie un angajament social, cultural și economic enorm, de aceea este cel mai mare eveniment sportiv din lume. Este o oportunitate care, dacă este gestionata și comercializata într-un mod corespunzător, va aduce o serie de beneficii pozitive pe termen lung pentru restul țării în ansamblu. Pentru a spori competitivitatea turismului, produsul turistic trebuie, pe de o parte, să dobândească o pondere mai mare a pieței turistice internaționale și, pe de altă parte, să amelioreze calitatea ofertei sale. De asemenea, trebuie să fie îmbogățit și diversificat. Mai mult decât atât, aceasta trebuie să includă o parte din ce în ce mai mare a producției interne de bunuri și servicii prin întărirea rolului forței de muncă și a spiritului antreprenorial și modernizarea infrastructurii furnizate de către administrația publică și mecanismele prin care se pune în aplicare politică turismului.

Turismul sportiv este definit ca o călătorie specifică în afara mediului obișnuit, fie pentru implicare pasivă sau activă în domeniul sportului competitiv în cazul în care sportul este motivul principal motivațional pentru călătorie și elementul turistic sau de agrement poate acționa pentru a consolida experiența generală.

Odată cu creșterea remarcabilă, Organizația Mondială a Turismului (OMC) recunoaște că turismul sportiv este acum o piață emergentă. Într-adevăr, în ultimii douăzeci de ani, interesul pentru sport în special evenimentele sportive de elită a crescut într-un ritm fenomenal. Evenimente sportive turistice la nivel internațional, național și regional au un efect dublu- efectul direct al participării concurenților și / sau spectatorilor și persoanele însoțitoare, precum și efectul indirect al marketingului destinației care conduc ulterior la fluxuri turistice. Acest efect indirect poate fi foarte mare – cele mai multe dintre beneficiile turistice ale evenimentelor sportive mari sunt de așteptat să fie de această natură. Secretarul General al Organizației Națiunilor Unite, Kofi Annan a anunțat pe 11 noiembrie 2004 că Adunarea Generală a ONU a proclamat 2005 ca fiind "Anul Internațional pentru Educație Fizică și Sport" și a încurajat toate statele membre să cultive Anul Internațional pentru a arăta valoarea sportivă pentru pace și dezvoltare. Potrivit secretarului general Annan, oferind acces la educație fizică poate să cultive în procesul de învățare ideile de lucru în echipa și toleranța prin experimentare.

Turismul sportiv este o nișă de creștere rapidă în piața turismului Astăzi, turismul este numărul unu mondial în timp ce industria de sport este considerată ca industria numărul unu în sectorul de agrement. Sportul este o parte integrantă a tuturor culturilor, și în timp ce de multe ori este privit ca o activitate separată, aceasta este indisolubil legată de turism. Sportul poate fi văzută acum ca o atracție în cadrul industriei turismului mai larg. Turismul sportiv este în curs de dezvoltare ca o componentă cheie a ofertei turistice. Destinații turistice majore sunt în curs de dezvoltare concepte de produse turistice care gravitează în jurul valorii de sporturi de agrement. Aceste concepte permit destinațiilor să iasă în evidență printre concurenții lor și creșterea avantajului lor competitiv în arena internațională este atragerea de consumatori care sunt dornici să obțină contact cu natura, și care interacționează alături de comunitate să se bucure de o vacanță mai sănătoasa și interactivă.

Turismul sportiv a devenit o vastă afacere internațională prin atragerea de acoperire mass-media, de investiții, interes politic, călătorii , participanți și spectatori. Până în 2011, călătoriile și turismul sunt de așteptat să fie mai mult de 10 la sută din produsul intern la nivel mondial. Economiile orașelor, regiunilor și chiar țări din întreaga lume se bazează tot mai mult pe jucătorul de golf și vizitarea schiorilor sau deplasările de fotbal sau rugby . În unele țări, sportul poate reprezenta la fel de mult ca 25 la sută din totalul veniturilor din turism. Astfel, turismul sportiv a început să câștige reputația de a fi o afacere de mai multe milioane de dolari. Tendințele în turism pe parcursul ultimului deceniu, s-au arătat că turismul sportiv este în curs de dezvoltare ca un segment foarte important al pieței turistice la nivel mondial. În timp ce industria turismului continuă să crească, o creștere semnificativă în domeniul sportului la nivel mondial și industria de recreere de asemenea, s-a simțit. Aceste industrii vin împreună în sectorul turismului sportiv și cu apariția unor piețe de nișă ca un factor major în dezvoltarea turismului, potențialul de creștere în acest sector este considerabil.

Organizația Mondială a Turismului (OMC) și Comitetul Internațional Olimpic (CIO) recunosc sportul și turismul ca forțele de viață pentru înțelegerea reciprocă, cultura și dezvoltarea societății printr-un acord de cooperare fondat în anul 2001.

Fenomenul la nivel mondial din domeniul turismului sportiv până în prezent, sport și odihna activa au devenit industrii foarte mari și de succes în întreaga lume. În 1994 Raportul Comisiei Europene și a Comunității Europene estimat că industria sportului este responsabil de 2,5 la sută din comerțul mondial. De-a lungul ultimilor 10 de ani, industria globală de sport a înregistrat schimbări și inovații rapide alimentate de o serie de factori de conducere, cum ar fi creșterea timpului liber și a cheltuielilor, apetitul pentru spectacol și participare, metode noi de distribuție și de reglementarea industriei de difuzare . Acest lucru a dus să se călătorească în întreaga lume, în principal în scopuri sportive. Turismul sportiv este acum o afacere de multe miliarde de dolari – una dintre cele mai rapide zone de creștere a industriei turismului la nivel mondial 45 miliarde de

O analiză realizată de Biroul de Cercetare Turism a publicat recent în revista Turism de sport afirmă că 6 la sută din excursiile de o zi și 5 la sută din călătoriile peste noapte luate de australieni în Australia, au fost luate cu sportul că motivația principală. Acest lucru corespunde cheltuielilor de 1 miliard $ din turismul sportiv intern, dintre care 461 milioane $ au fost cheltuite în excursii de o zi.

Într-un studiu separat, în Australia, sectorul turismului sportiv reprezintă aproximativ 55% din totalul pieței de turism.

În Canada, turiștii sportivi sunt definiți ca persoane care au călătorit și procedând astfel au participat la un eveniment sportiv în cursul perioadei de referință

Autoritatea de turism britanică și Consiliul de turism susțin ca mai mult de 20 la sută din excursiile turistice sunt pentru scopul principal al participării la activități, în timp de până la 50 la sută din vacanțe includ participarea la activități sportive întâmplător . Acest nivel de activitate este în linii mari, în concordanță cu datele canadiene, 37% din călătorii interne în acest an au fost pentru scopuri legate de sport.

Bazat pe o analiză anuală , sportul și a alte unități de agrement au generat venituri în valoare de peste 44.7 miliarde de euro sau 45,4% din totalul veniturilor din turism.

Din păcate,oportunitățile privind turismul sportiv ,și mai ales beneficiile sportive,sunt uneori pierdute în toate evenimentele găzduite,deoarece legăturile dintre sectoarele turistice și sporturi nu sunt încă bine stabilite.

Evenimentele cu privire la activitățile sportive au fost înființate de organizații sportive având ca scop strict activități legate de sport.

În plus,majoritatea organizațiilor se bazează pe voluntary,aceștia neavând abilități de afaceri sau organizatorice bine dezvoltate. Acești factori pot duce la pierderea oprtunitatilor în turism.

Pentru a depăși acest lucru trebuiesc stabilite conexiuni mai bune intre grupurile sportive de turism la nivel regional și național.

Senatorul Richard Gordon, fostul secretar de turism, a văzut necesitatea de a consolida aceast Sector. În proiectul de lege propus de el, să propună comisiei în cadrul Departamentului Turismului să subliniaze importanța competițiilor sportive în promovarea turismului.

La fel ca multe sectoare de turism, sectorul turismului sportiv suferă de o lipsă de date fiabile pe care să se bazeze procesul de luare a deciziilor strategice. Cu siguranță, există încă o mulțime de probleme și impedimente care trebuie abordate, și anume: coordonarea industriei turismului sportiv, educație și formare, aspecte de reglementare (de exemplu, vize vamale) privind industria, cerințele de infrastructură ale industriei, cercetarea și cerințele de colectare a datelor și evaluarea beneficiilor economice ale turismului sportiv.

Încă nu au fost găsite mecanisme concrete care să sporească piața turismului sportiv. În timp ce în anumite țări s-a incepeut procesul de elaborare a strategiilor pentru sporturile respective,altele se afla în impas,în cazul în care au toate șansele de a concura.

Pe de altă parte, sportul a fost întotdeauna o parte integrantă a vieții fiecărei națiuni și este din ce în ce mai recunoscut,activitățile și evenimentele sportive având un imens potențial.

CAPITOLUL II : PREZENTAREA OLIMPIADELOR

2.1 OLIMPIADELE ANTICE

Olimpiadele au fost întreceri sportive de o foarte mare importanță în istoria , religia cât și în mitologia greacă . Ele se desfășurau o dată la patru ani în Câmpia Olimpia , în nord-vestul Peloponesului , un loc de cult închinat din vremuri străvechi Olimpianului Zeus. Conform indiciilor furnizate de istoricul Timaios , jocurile Olimpice se desfășurau cu regularitate , incepanad cu anul 777 I Hr , data convențională acceptată a primei olimpiade . Importanta Olimpiadelor a fost enormă în întreaga Grecie , nu doar pentru că jocurile Olimpice s-au evidențiat mult mai mult față de celelalte jocuri și competiții panelenice ci și datorită faptului că s-a adoptat o convenție istoriografia elenistică de a data evenimentele istoriei grecești făcând referire la numerotarea olimpiadelor.

Numele de Olimpiada vine de la celebrul nume al orașului Olimp , faimos pentru frumusețea templelor în care se spune că locuiau Zeus alături de ceilalți zei.

Jocurile Olimpice aveau un loc important în viața Greciei antice , toată populația de sex masculin avea dreptul de a participa , indiferent de statul pe care îl aveau , indiferent de cât de bogați sau săraci erau , fetele necăsătorite aveau dreptul de a privi competiția , în schimb femeile căsătorite nu aveau dreptul nici să participe nici să privească competiția.

În urma competiției , câștigătorii erau priviți că adevărați eroi de către ceilalți participanți cât și de spectatori și erau răsplătiți cu o coroană împletită din ramuri de măslini .

Pe lângă faptul ca învingătorii deveneau foarte cunoscuți în toată Grecia , unul din cele mai importante lucruri era că aceste competiții nu puneau în valoare doar forța fizică a concurenților ci și felul cum ei își dozau forța , voința și inteligenta . Însă trebuie să menționăm faptul că aceste întreceri sportive din antichitate erau mult mai dure , iar o forță fizică deosebită era necesară , comparativ cu Jocurile Olimpice din ziua de astăzi.

Așa cum ne este obișnuit să vedem și în ziua de asta , din prima zi a Jocurilor Olimpice se aprindea o flacără olimpică , flacăra ce ardea pe întreaga durată a competiției . Flacăra era adusă de trei oameni aleși , aceștia aduceau flacără în Olimp , ei purtau pe cap coroane din ramuri de măslini , până să ajungă în Olimp ei călătoreau 3 luni prin întreaga Grecie , nimeni nu avea voie să se atingă de flacăra sau de cei care purtau flacăra , asta însemna că îl neglijează pe Zeus , cel căruia îi erau închinate aceste întreceri.

Ca și în ziua de astăzi , jocurile se desfășurau o dată la fiecare patru ani , vara , în zilele sărbătorilor lui Zeus , în nord-vestul Peloponesului , în câmpia Olimpia. Aveau dreptul la participare doar bărbații de origine grecească, doar cetățenii liberi , în schimb sclavii erau excluși.

Organizarea jocurilor, judecarea rezultatelor și decernarea premiilor se făceau de către magistrați numiți Helladonike. Jocurile se desfășurau pe parcursul a cinci zile și începeau cu o procesiune solemnă și cu jertfe , ca și în ziua de azi cu defilarea concurenților cât și cu jurământul olimpic. În prima zi a întrecerilor participau tinerii cu vârste cuprinse între 18-20 de ani , în a treia zi aveau loc probele de alergare , lupte și pugilat. Cea mai disputata proba ci anume cea de pentatlon avea loc în ziua a patra , fiind urmată de întrecerile oamenilor înarmați , întreceri cu carul și călărie . În ultima zi erau premiați învingătorii care primea ca premiu o cunună din ramuri de măslin sălbatic. Cei care își mențineau titlul de campion la mai multe ediții succesive sau erau câștigători a mai multor jocuri care se desfășurau pe teritoriul Greciei se numeau periodonikes.

Jocurile Olimpice din Grecia au fost cele mai vechi dintre cele patru competiții atletice naționale care făceau parte din jocurile de circuit . Celelalte trei au fost: Jocurile Pytice din Delphi, Jocurile Istmice din Corint și Jocurile din Nemeea.

O deosebire importantă dintre Jocurile grecești și cele moderne este că toate evenimentele atletice indiferent de gradul de importanță erau organizate sub patronajul unei divinități. La Delphi era onorat zeul Apollo, iar în Corint și Nemeea zeul Poseidon. Se credea că zeii le dau atleților forța fizică și abilitatea necesară pentru a putea participa cu succes la Jocuri, și drept urmare, atleții se închinau la zeitățile respective.

Pe parcursul Jocurilor Olimpice încetau toate confictele politice cât și militare dintre cetățile din Grecia instituindu-se așa-zisa „pace olimpică”.

Tradiția spune că atleții concurau dezbrăcați începând cu anul 720 i.Hr.

Ultima ediție a Jocurilor Olimpice antice a avut loc în anul 392 , doi ani mai târziu fiind interzise de către împăratul roman Teodosiu I , din motive religioase , pe lângă asta el a ordonat și distrugerea clădirilor Olimpiei .

2.2 OLIMPIADELE MODERNE

Un tânăr francez , baronul Pierre de Coubertin , a fost fascinat de solul sacru al Olimpiei . A avut inspirația de a conceput ideea de „Jocurilor Olimpice Moderne” pe care a propus-o la rândul lui cu succes în fața unei adunări a liderilor autoritatiilor sportive din întreaga lume. Acest lucru s-a întâmplat în data de 23.06.1894 în Sala Mare de la Sorbona , din Paris.

Coubertin și-a dorit să creeze cel mai mare eveniment sportiv mondial ci anume un spectacol internațional , care să se desfășoare prin toate capitalele lumii la fiecare patru ani . Atât el cât și colegii lui ca și urmașii lor de asemenea credeau că sportul mondial poate devenii o platformă mondială pentru pace.

Cu toate că Jocurile Olimpice de la Atena din 1896 sunt considerate primele Jocuri Olimpice Moderne și punct de referință în desfășurarea ulterioară a acestor evenimente, este necesar să trecem în revistă patru alte evenimente anterioare, poate mai puțin cunoscute, dar care au contribuit în mod decisiv la reaprinderea Torței Olimpice la sfârșitul secolului XIX.

rimul dintre acestea îl reprezintă Jocurile Olimpice din cadrul Olimpiadei Republicii, un festival sportiv organizat anual în Franța între anii 1796 și 1798 chiar în timpul Revoluției Franceze. Competiția includea o serie de sporturi obișnuite pentru Jocurile Olimpice Antice. Aceste jocuri au reprezentat o importanță deosebită deoarece în anul 1796 au marcat introducerea pentru prima oară a sistemului metric în sportul mondial. 63 de ani mai târziu, Anglia avea să-și pună amprentă și ea asupra Jocurilor Olimpice Moderne.

2.2.1 Desfășurarea Jocurilor Olimpice Moderne

În anul 1911 s-a aprobat pentru prima oară să se desfășoare Jocurile Olimpice de iarnă separate de cele de vară , aceste jocuri trebuiau să înceapă cu anul 1916 dar din cauza primului Război Mondial , acestea nu s-au putut desfășura până în anul 1924 , când ele s-au desfășurat la Chamonix , Franta.

În 1994 , s-a decis ca în fiecare an par să se desfășoare Jocurile Olimpice , atât cele de vară cât și cele de iarnă alternativ , ele desfășurându-se la fiecare 4 ani . Toate acestea din cauza programului rețelelor TV cât și a audienței.

În timpul ultimului secol mișcarea olimpică a avut foarte mare succes în multe moduri dincolo de visurile lui Coubertin . Ea a supraviețuit celor două Războaie Mondiale , a îndurat ororile terorismului modern , a suferit boicoturi politice și a trecut peste greutăți economice , toate aceste lucruri amenințându-i chiar existența. În ziua de astăzi mișcarea olimpică este mai puternică și mai sănătoasă decât oricând.

Tabelul 2.1. Edițiile Olimpiadelor de Vară :

Sursa : https://ro.wikipedia.org/wiki/Jocurile_Olimpice , date prelucrate de autor.

După cum se poate observa în tabelul de mai sus prima ediție a Jocurilor Olimpice moderne de vară a avut loc în anul 1896 la Atena , Grecia , iar cele mai recente Jocuri Olimpice s-au desfășurat în anul 2012 la Londra , Anglia.Pe parcursul aniilor au existat și două ediții care au fost anulate datorită celui de-al 2-lea război mondial iar din cauza acestuia siguranța tuturor organizatorilor , sportivilor și turiștilor era pusă in pericol

Tabelul 2.2. Edițiile Olimpiadelor Moderne de Iarnă:

Sursa : https://ro.wikipedia.org/wiki/Jocurile_Olimpice , date prelucrate de autor.

După cum reiese din tabelul anterior prima ediție a Jocurilor Olimpice moderne de iarnă a fost la Chamonix , Franța în anul 1924 iar cea mai recentă ediție în anul 2012 la Sochi , Rusia.

Tabelul 2.3 : Medaliile obținute de sportivii români la Jocurile Olimpice de Vară, cu mențiunea că România, de la înființarea Comitetului Olimpic Roman, în 1914, nu a participat la edițiile Los Angeles (1932) și Londra (1948).

Sursa : http://www.cosr.ro/despre-noi/istoric , date prelucrate de autor.

După cum se poate observa România a obținut cele mai multe medalii la Jocurile Olimpice de la Los Angeles din anul 1984 , respectiv 53 de medalii dintre care 20 de aur , 16 de argint și 17 de bronz.

În polul opus se afla Olimpiada de la Amsterdam din anul 1928 în care România nu a obținut nici macare o medalie , iar în Edițiile de la Berlin și Paris România a obținut o singură medalie.

În cea mai recentă Olimpiada în care România a fost implicată respectiv Olimpiada la de Londa s-au obținut 9 medalii dintre care 2 de aur , 5 de argint și 2 de bronz.

La Jocurile Olimpice de Iarnă, România a câștigat o singură medalie, de bronz, în anul 1968, la Grenoble ( Franța) și nu a participat la ediția din 1960, de la Squaw Valley (SUA).

De la prima ediție la care a luat startul , Paris 1924 , până în prezent , Echipa Olimpică a României a obținut nici mai mult nici mai puțin de 302 medalii , atât la Jocurile Olimpice de vară cât și la Jocurile Olimpice de iarnă.

Tabelul 2.4 : Clasament cu medaliile obținute de sportivii romani participanți la Jocurile Olimpice :

Sursa : https://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia_la_Jocurile_Olimpice , date prelucrate de autor.

După cum putem observa Gimnastică este sportul cu cele mai multe medalii obținute de către sportivii români la Jocurile Olimpice respectiv 72 dintre care 25 de aur , pe locul doi se afla canotajul cu 37 de medalii iar la scurtă distanță se afla atletismul și kaiac-canoe cu 35 respectiv 34 de medalii obținute.

Tabelul 2.5: Sportivi romani participanți la Jocurile Olimpice de Vară

Sursa: http://www.cosr.ro/despre-noi/istoric ,date prelucrate de autor.

După cum se poate observa România a participat cu cei mai mulți sportivi la Olimpiada din anul 1980 de la Moscova , Rusia , atunci România a avut 239 de sportivi participanți dintre care 163 de bărbați și 76 de femei.

Cea mai slabă prezenta din partea României a fost la Jocurile Olimpice de la Amsterdam din anul 1928 , atunci România a fost reprezentată de doar 26 de sportivi.

Tabelul 2.6: Multipli medaliați ai Romaniei la Jocurile Olimpice.

Sursa:https://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia_la_Jocurile_Olimpice ,date prelucrate de autor.

Figura2.1: Nadia Comăneci, Primul 10,Montreal 1976,sursa: https://www.youtube.com/watch?v=Yi_5xbd5xdE

După cum se observă cea mai de succes sportivă românca participantă la Jocurile Olimpice este Nadia Comăneci care a obținut pentru delegația României nu mai puțin de 9 medalii la Jocurile Olimpice la care a participat. Dintre aceste 9 medalii obținute de ea 5 au fost de aur , 3 de argint și una de bronz . La mică distanță se afla Elisabeta Lipa cu 8 medalii obținute respectiv Ivan Patzaichin și Simona Amânar cu câte 7 medalii obținute pentru România.

Lucruri inedite despre Jocurile Olimpice Moderne :

În doar un secol , Jocurile Olimpice de vară au devenit cel mai popular , cunoscut și urmărit eveniment la nivel mondial. În trecut Jocurile Olimpice aveau doar 42 de probe și aproximativ 250 de atleți iar acum au evoluat foarte mult și aduc la start peste 10.000 de sportivi din peste 200 de țări și nu mai puțin de 300 de probe .

Popularitatea Jocurilor Olimpice este dovedită și de audiență T.V , recordul fiind stabilit în anul 2008 la Beijing , atunci când aproximativ 4,7 miliarde de telespectatori , circa 70% din populația globului au urmărit întrecerile sportive din capitala Chinei.

Conform Comitetului Internațional Olimpic , în clasamentul țărilor pe medalii , conduc detașat S.U.A cu nu mai puțin de 2297 de medalii dintre care 930 de aur , aceste medalii find obținute de-a lungul participării S.U.A la 25 de ediții ale Jocurilor Olimpice , S.U.A este urmată în acest clasament de fosta Uniune Sovietică care a obținut 1010 medalii la doar 9 prezente , pe locul 3 în acest clasament se afla Germania cu 851 de medalii câștigate dintre care 247 de aur .

Țara cu cele mai multe găzduiri ale Jocurilor Olimpice este S.U.A , care a găzduit aceasta competiție până acum de 4 ori , de două ori în Los Angeles în 1932 respectiv 1984 , odată la St. Louis în 1904 și o dată în anul 1996 la Atalanta.

Marea Britanie este singura țară care în fiecare ediție de Jocuri Olimpice de vară din 1896 până în prezent a câștigat cel puțin o medalie de aur .

Singurele 5 țări care au fost reprezentate la toate edițiile ale Jocurilor Olimpice de vară au fost: Grecia , Marea Britanie , Franța , Elveția și Australia.

Trei dintre edițiile Jocurilor Olimpice au fost anulate din cauza Primului respectiv celui de-al 2-lea Război Mondial. Este vorba de Jocurile Olimpice de la Berlin 1916 , Helsinki 1940 și Londra 1944.

CAPITOLUL III : PREZENTAREA OLIMPIADELOR OLIMPICE DE VARĂ DE LA BEIJING ȘI DE IARNĂ DE LA SOCI

3.1 PREZENTAREA OLIMPIADELOR OLIMPICE DE VARĂ DE LA BEIJING

În data de 13 iulie 2001 în cadrul sesiunii de lucru a Comitetului Olimpic Internațional de la Moscova , Beijing a fost ales drept oraș gazda a celei de-a XXIX ediție a Jocurilor Olimpice de vară . Bătălia s-a dat intre orașele Toronto , Paris , Istambul , Osaka , respectiv Beijing. După o primă rundă a voturilor Beijing-ul era detașat cu mult în fata adversarelor iar Osaka a fost exclusă datorită faptului că a avut doar 6 voturi. În cea de-a doua rundă de voturi majoritatea votanților din cadrul COI au ales drept oraș gazda pentru disputarea Jocurilor Olimpice din 2008 orașul Beijing.

În lista finală a orașelor gazda și-au mai depus candidatura în anul 2000 alte 5 orașe care nu au intrat pe lista finală , cele 5 orașe fiind : Bangkok ( Thailanda ) , Cairo ( Egipt ) , Havana ( Cuba ) , Kuala Lumpur ( Malaezia ) , respectiv Sevilia ( Spania ).

Înainte ca Beijing-ul să fie ales oraș gazda pentru Jocurile Olimpice din 2009 , Beijing-ul și-a mai depus candidatură și pentru Jocurile Olimpice de vară din anul 2000. Atunci a pierdut întrecerea la doar 2 voturi , după trei runde de votare care au avut loc în data de 23 septembrie 1993 în Monte-Carlo în fața orașului Sindey ( Australia ).

A 29-a ediție a Jocurilor Olimpice de vară s-a desfășurat în perioada 8 august-24 august 2008.

Pe toată durata Olimpiadei lumea a aflat mai multe despre China , iar China a aflat mai multe despre lume , a fost declarația președintelui Comitetului Internațional Olimpic , Jaques Rogge.

Atât festivitatea de deschidere cât și cea de închidere au fost realizate de regizorul chinez Zhang Yimou. Momentul de triumf al deschiderii a fost cel în care fostul gimnast Li Ning a apărut suspendat sub acoperiș și alergând în jurul părții superioare a arenei , acest moment s-a petrecut înainte de a aprinde marea torta olimpică.

În rest , pentru marile puteri ale sportului mondial , Jocurile Olimpice au fost o luptă aprigă pentru scopul suprem , acela fiind de a aduna cât ami multe medalii. La acest capitol Statele Unite ale Americii au stat cel mai bine , un număr de 110 medalii , aceștia fiind urmați de China cu 100 medalii .

Din punct de vedere al medaliilor de aur China s-a situat pe primul loc cu un număr de 51 de medalii , Statele Unite ale Americii urmându-i pe locul 2 cu 36 de medalii iar pe locul 3 s-a situat Rusia cu 23 de titluri olimpice.

Grandioasa ceremonie de deschidere a început în data de 8 august la ora 8.08 p.m. Cifrele au fost alese intenționat deoarece în cultura chineză cifra 8 este asociată cu prosperitatea.

Programul Jocurilor a fost similar cu cel de la Atena din anul 2004 . Au fost 28 de sporturi și 302 evenimente sportive din care 165 de evenimente pentru bărbați și 127 de evenimente pentru femei respectiv 10 evenimente mixte .

Jocurile Olimpice din 2008 au fost printre cele mai expansive Jocuri Olimpice care au avut loc vreodată, cu 16 zile de concurs de la 8 august la 24 în 28 de sporturi de interior 37 arene pentru 302 medalii de aur. În plus față de Beijing, alte șase orașe vor găzdui evenimente-Hong Kong; Qingdao, Shandong; Qinhuangdao, Hebei; Shanghai; Shenyang, Liaoning; și Tianjin au luat parte la acest eveniment național.

Mai mult decât atât, Jocurile Olimpice au avut o influență semnificativă asupra dezvoltării economice și de mediu din Beijing, precum și creșterea publicității țării, televiziune, internet, telefon mobil, energie și sectoare ale sportului.

China a construit Parcul Olimpic și cele 37 de stadioane și locuri care vor găzdui evenimente olimpice. Acestea includ 32 de clădiri din Beijing :19 noi și 13 renovate , alte locuri în cinci orașe , un centru de navigație în Qingdao și stadioane de fotbal în Tianjin, Qinhuangdao, Shenyang, și Shanghai. China a construit, de asemenea, 59 de centre de formare și proiecte de infrastructură pentru Jocurile Paralimpice, care au avut loc la Beijing în septembrie 2008, după Jocurile Olimpice. Stadioanele din Beijing, în special Stadionul Național (sau "Cuibul de pasăre"), sunt foarte bine proiectate iar acestea vor fi disponibile pentru utilizare mult timp după jocurile sunt peste.

Figura3.1 , Parcul Olimpic Beijing ,sursa: http://www.beijingholiday.com/attractions/olympic-green.html .

Figura 3.2 Stadionul„ Cuibul de pasare”,sursa: http://www.lumeasublupa.ro/?p=192 .

Sporturile Olimpiadei de la Beijing au fost :

Atletism , Badminton ,Basebal ,Baschet ,Box ,Caiac canoe ,Canotaj , Ciclism , Echitație ,Hochei pe iarbă ,Fotbal ,Gimnastică , Haltere , Handbal , Înot sincron , Judo , Lupte , Natație , Navigație , Pentatlon modern ,Polo ,Sărituri în apă , Scrimă , Softbal ,Taekwondo , Tenis de masă ,Tenis de câmp , Tir , Tir cu arcul ,Triatlon , Volei.

Tabelul 3.1: Clasamentul final pe medalii la JO de vară de la Beijing 2008

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Jocurile_Olimpice_de_var%C4%83_din_2008,date prelucrate de autor.

După cum se poate observa locul I este ocupat de China deoarece a avut cele mai multe medalii de aur , 51 iar în total un număr de 100 de medalii . Locul ÎI a fost adjudecat de către Statele Unite ale Americii cu 110 medalii în total dintre care 36 de aur , iar pe locul III s-a situat Rusia cu un total de 73 medalii dintre care 23 de aur.

În partea opusă a clasamentului s-a aflat Republica Moldova care a obținut o singură medaliie , aceea fiind de bronz.

Tot în această ediție de Jocuri Olimpice s-au stabilit nu mai puțin de 36 de noi recorduri olimpice , 3 dintre acestea fiind stabilite de alergătorul Jamaican Usain Bolt.

Bolt a stabilit recorduri mondiale în toate cele trei probe câștigate de el: 100 m (9 secunde și 69 de sutimi), 200 m (19 secunde și 30 de sutimi), ștafetă 4×100 m (37 de secunde și 10 sutimi).

Cele mai multe recorduri au fost doborâte în această ediție la natație , acolo unde s-au stabilit 25 de noi recorduri mondiale. Pe locul 2 se afla atletismul cu 5 noi recorduri mondiale , urmat de haltere cu 4 noi recorduri mondiale și 2 noi recorduri mondiale la ciclism.

Câteva exemple de noi recorduri mondiale stabilite la Jocurile Olimpice de la Beijing:

Ciclism

Urmărire pe echipe masculin: 3:53.314 – Marea Britanie (Clancy, Thomas, Manning, Wiggins)

Urmărire pe echipe masculin: 3:55.202 – Marea Britanie (Clancy, Thomas, Manning, Wiggins)

Natație masculin :

200 m liber (finală): Michael Phelps (SUA) (1:42.96)

200 m fluture (finală): Michael Phelps (SUA) (1:52.03)

200 m mixt (finală): Michael Phelps (SUA) (1:54.23)

Ștafetă 4×200 m liber (finală): SUA/Michael Phelps, Ryan Lochte, Ricky Berens, Peter Vanderkaay (6:58.56)

Ștafetă 4×100 mixt (finală): SUA/Aaron Peirsol, Brendan Hansen, Michael Phelps, Jason Lezak (3:29.34)

Natație feminin

200 m liber (serii): Federica Pellegrini (Italia) (1:55.45)

200 m liber dames (finală): Federica Pellegrini (Italia) (1:54.82)

100 m spate (semifinale): Kirsty Coventry (Zimbabwe) (58.77)

800 m liber (finală): Rebecca Adlington (Marea Britanie) (8:14.10)

Ștafetă 4×200 m liber (finală): Australia/Stephanie Rice, Bronte Barratt, Kylie Palmer, Linda McKenzie (7:44.31)

Ștafetă 4×100 m mixt: Australia/Emily Seebohm, Leisel Jones, Jessicah Schipper, Lisbeth Trickett (3:52.69).

Elena Antoci și Cristina Vasiloiu , atlete românce , nu au făcut deplasarea la Beijing din cauză că au fost suspectate de consum de eirtropoetina , o substanță interzisă. La solicitarea Agenției Naționale Antidrog ele au fost descoperite pozitiv în urma testului antidoping efectuat la laboratorul de la Lausanne.

Eritropoietina (EPO) este o proteină hormonală produsă de rinichi, care, după ce este eliberată în sânge, stimulează producția de celule roșii. În medicină EPO, este folosită pentru a trata anumite forme de anemie. Deoarece EPO accelerează producția de celule roșii, ea crește și capacitatea de oxigenare a organismului, lucru care face că rezistența unui sportiv la efort să crească. EPO poate fi produsă și sintetic, cea folosită de sportivi pentru dopaj, destul de greu de diferențiat față de substanța normală, din organismul uman.

Pe lângă cele două sportive românce , alte 5 sportive din lotul Rusiei au fost găsite dopate cu doar o săptămână înaintea începerii Jocurilor Olimpice la de la Beijing. În total nu mai puțin de 20 de atleți nu au făcut deplasarea în China din cauza suspiciunilor de dopaj.

La Beijing s-a folosit și noul sistem de testare antidoping , din dorința de a se desfășura o Olimpiadă cât mai corectă , și mai curata fata de cea de la Atena în 2004 , atunci când s-a stabilit un nou record , nu mai puțin de 26 de teste doping au fost pozitive , printre aceștia numărându-se șase medaliați dintre care 2 cu aur .

Briton Jason Gardener, medaliat cu aur la Atena la proba de ștafetă, a declarat că s-au schimbat foarte puține lucruri de atunci și că Jocurile Olimpice de la Beijing sunt departe de a fi curate. "Aș vrea să mă uit la aceste Jocuri Olimpice și să am convigerea că sunt curate, dar istoria m-a învățat că n-o pot face. Este trist că, indiferent cine va câștiga proba de 100 de metri, va plana o suspiciune asupra sa. Organizatorii ar trebui să facă progrese, dar, de fapt, nu se întâmpla acest lucru", a declarat Gardener.

În ce privește România , țara noastră s-a întors acasă cu 8 medalii , dintre care 4 de aur , una de argint și 3 de bronz.

Delegația României a fost formată din 102 sportivi și 61 de oficiali. Din păcate 3 sportive românce au fost eliminate din lotul României pe motiv că au fost depistate dopate.

Sportivii români s-au calificat la următoarele sporturi: atletism, box, canotaj, caiac-canoe, gimnastică, haltere, handbal, judo, lupte, natație, scrimă, tenis de câmp, tenis de masă, tir, tir cu arcul. Comitetul Olimpic Român a anunțat că sportivii români medaliați cu aur vor primi 100.000 de euro.

Figura 3.3 , Delegatia Romaniei la Jocurile Olimpice de la Beijing 2008 ,

sursa:http://www.cosr.ro/stiri/2008-07-26/delegatia-romaniei-pregatita-pentru-jocurile-olimpice-de-la-beijing

Tabelul 3.2 : Clasament cu medaliile de aur obținute de România la Jocurile Olimpice de la Beijing 2008.

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia_la_Jocurile_Olimpice_de_var%C4%83_din_2008 ,date prelucrate de autor.

Acestea sunt cele 5 medaliate cu aur din lotul Romaniei .

Tabelul 3.3 : Clasament cu medaliile de argint obținute de România la Jocurile Olimpice de la Beijing 2008.

Ana-Maria Brânză este singura sportivă din cadrul lotului României care a obținut o medalie de argint.

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia_la_Jocurile_Olimpice_de_var%C4%83_din_2008 .

Tabelul 3.4 : Clasament cu medaliile de bronz obținute de România la Jocurile Olimpice de la Beijing 2008.

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia_la_Jocurile_Olimpice_de_var%C4%83_din_2008 .

Aceștia sunt cei 16 sportivi care au obținut medalia de bronz pentru România în cadrul Jocurilor Olimpice de la Beijing 2008.

Figura 3.4 , Diagrama medalii obtinute de lotul Romaniei la JO de la Beijing 2008 , sursa : interpretare proprie autor.

3.2 PREZENTAREA JOCURILOR OLIMPICE DE IARNĂ DE LA SOCI

Mult timp o destinație de vacanță râvnita, Soci și-a pierdut prestigiul său în perioada post-sovietică că mai mulți ruși aleg să călătorească în străinătate pentru aceeași sumă de bani. În acest context, Jocurile Olimpice de iarnă părea a fi evenimentul care ar putea șterge stereotipurile din perioada sovietică și să transforme stațiunea într-un loc de joacă de dorit pentru străini.

"Singurul lucru pe care oamenii știu despre Soci este că ea va găzdui Jocurile Olimpice, dar există o mulțime de platforme, care ar fi putut fi folosite pentru a spune ceva despre el", a spus Vasâli Dubeikovsky, directorul agenției CityBranding. "Jocurile vor trece și asta este. Ce urmează? Vă vom merge toți la Soci, deoarece Jocurile Olimpice au avut loc acolo?" .

În data de 4 iulie 2007 , în cadrul celei de-a 119-a indruniri a CIO de la Ciudad de Guatemala , Soci a fost ales drept oraș gazda a Jocurilor Olimpice de iarnă 2014. Celelalte două contră candidate pentru găzduirea acestei ediții au fost Salzburg ( Austria ) respectiv Pyeongchang (Coreea de Sud).

Pricipalele persoane care au susținut candidatura orașului Soci au fost președintele Rusiei , Vladimir Putin și celebra sportivă Maria Sarapova. Aceasta a fost prima ediție a Jocurilor Olimpice organizată de Rusia.

Tabelul 3.5 : Selectarea orașului gazda pentru disputarea Jocurilor Olimpice de iarnă 2014.

Sursa: : https://ro.wikipedia.org/wiki/Jocurile_Olimpice_de_iarn%C4%83_din_2014,date prelucrate de autor.

După cum se poate observa în runda a 2-a Soci a devansat orașul sud-coreean Pyeongchang la distanță de doar 4 voturi.

Figura 3.5 , Stadionul Fișt , ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de iarna de la Soci 2014 , sursa : http://www.gorjeanul.ro/mapamond/jocurile-olimpice-de-la-soci-ceremonia-de-deschidere-a-jo-de-iarna-a-inceput#.V3KBs9KLSUk .

A XXII-a ediție a Jocurilor Olimpice de iarnă s-a desfășurat în perioada 7-23 februarie 2014 la Soci , câteva probe însă au avut loc în oraslul Poliana. Au avut loc 98 de probe sportive în cadrul a 15 sporturi.

Pentru pregătirea Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Soci , construcțiile au inclus construirea de noi arena și modernizarea telecomunicațiilor , energiei și a infrastructurii transportului din zona respectivă. Un nou parc olimpic a fost construit pe coasta dinspre Marea Neagră a Văii Imeretin , arenele din Krasnania Polina au fost de asemenea și ele noi.

Transporturile

Pentru bună desfășurare a Jocurilor Olimpice de iarnă de la Soci , infrastructura transporturilor a fost extinsă , consolidata și înnoită. Drumurile , tunelurile și podurile au fost reabilitate pentru a accelera traficul din acea zonă. Pentru această ediție a Jocurilor Olimpice au fost construite peste 800 de autobuze și autocare noi care ulterior după încheierea competițiilor să fie folosite în alte orașe.

Majoritatea atleților și invitaților au sosit cu avionul la Soci prin Aeroflot, cea mai mare companie rusă de transport aerian. Aceasta prevede în programul de iarnă 2013-2014 precum și în timpul desfășurării JO, câte 5 zboruri dus-întors cu ruta Moscova-Soci, dar numărul acestora putea fi suplimentat la 12 în caz de nevoie.

Trenul a fost o parte foarte importantă a procesului de transport. Din stațiunea Soci, și până la „Sanki Sliding Center” a fost disponibilă o rută de tren ce se întinde pe o distanță de aproximativ 48 de kilometri, care parcurge 12 tuneluri și 48 de poduri. În total, linia are o lungime de peste 128 de kilometri. O altă linie leagă Soci de aeroportul local. Mai mult de jumătate dintre pasagerii aeronavelor au ajuns în stațiune cu trenul. Durata de parcurgere a fost estimată la mai puțin de o oră. Pe aceste rute funcționează trenuri „Lastochka”, bazate pe modelul Siemens Desiro, care rezistă la temperaturi între minus și plus 40 °C.

Telecomunicații

Compania americană Avaya a fost principala companie care s-a ocupat de dezvoltarea telecomunicațiilor în regiunea Soci. Această companie a investit aproximativ 580 de milioane de dolari în acest proiect. Avaya a avut un rol esențial la capitolul tehnologie și a oferit ajutorul pentru cea mai bună desfășurare a a operațiilor prin tehnicieni și echipament profesional. MegaFon , operatorul de telefonie mobilă rus a îmbunătățit structura telecom cu peste 700 de antenă pentru viteze 2G/3G/4G. Un nou amănunt interesant este faptul că această ediție a Jocurilor Olimpice a fost prima la care a fost disponibilă conexiune de 4G la viteza de 10MB/s. După încheierea Jocurilor Olimpice întreaga structură de telecomunicații a fost păstrată , ea fiind în momentul de față una dintre cele mai avansate regiuni din Rusia din acest punct de vedere.

Sigla și Motoul.

Interbrand , agenția internațională de design , a compus în urma expertizei logo-ul și a fost prezentat de către Comitetul Olimpic Rus la data de 1 decembrie 2009 la Moscova. Este prima dată când o siglă reprezintă un link de internet și anume sochi2014.ru.

Soci și-a lansat candidatura sub sloganul „Poartă către viitor” (Gateway to the Future) motivul fiind acela că Jocurile Olimpice din 2014 reprezintă o poartă către o dezvoltare susținută pe plan sportiv , social , economic și ecologic.

Motoul final al Jocurilor Olimpice a fost însă publicat în septembrie 2012 sub forma „Fierbinte. Rece. Al tău.” (Hot. Cold. Yours.). Motoul se referă la pasiunea pentru sport , sezolul rece și percepția în lume despre Rusia și despre Jocurile Olimpice.

Figura 3.6 , Sigla Jocurilor Olimpice de Iarna de la Soci 2014 , sursa : http://www.informatia-zilei.ro/sm/jocurile-olimpice-de-iarna-acorda-aproape-100-de-titluri-in-acest-an/ .

Mascotele.

Majoritatea locuitorilor orașului Soci și-au exprimat dorința ca moscota pentru Jocurile Olimpice de iarnă din 2014 să fie delfinul pe schiuri , desenat de pictorița Olga Beliaeva.

Până în data de 1 septembrie 2010 , orice cetățean al Rusiei își putea trimite propria variantă pentru mascota Jocurilor Olimpice de la Soci . În total au fost trimise peste 24 000 de propuneri. În urma unui vot online la data de 21 decembrie 2010 , primul loc a fost ocupat de mascotă „Zoich” urmat pe locul al 2-lea de „Mănușile fericite”. Nici una din aceste două variante nu a fost aprobată de membrii Comitetului Olimpic Rus pe motiv ca aceaste variante ale mascotelor au fost creeate de către membri oficiali pentru a atrage atenția asupra procesului de votare.

Unsprezece propuneri au ajuns în finală . Cele 11 propuneri au fost: mugurar, urs polar, leopard, micul Soare, Ded Moros (Moș Gerilă), băiatul focului, fetița gheții, ursul brun, iepurele, matrioșcele și delfinul. Votarea televizată a avut loc pe data de 26 februarie 2011 , iar 1,4 milioane de telespectatori au votat. Primele trei locuri au fost ocupate de leopardul cu 28,4% (designerː Vădim Pak), ursul polar cu 18,3% (designerː Oleg Serdechny) și iepurele cu 16,4% (designerː Silvia Petrova). Mascotele paralimpice alese au fost Băiatul focului („Raza de lumină”) și Fetița zăpezii („Fulg de nea”).

Figura 3.7 , Mascotele Jocurilor Olimpice de la Soci , sursa : http://blog.jucarus.ro/mascota-sochi-2014/ .

În data de 29 septembrie 2010 a fost aprinsă torta olimpică în regiunea Olimpia antică , incepana o călătorie de 7 zile din Grecia până în Rusia. Pe 7 octombrie 2013 a început defilarea tortei olimpice din Moscova și a parcurs 83 de orașe din Rusia , aceasta ajungând la Soci în ziua ceremoniei de deschidere pe 7 februarie 2014. Aceasta a fost cea mai lungă defilare a unei torțe olimpice din istorie , parcurgând o rută de aproximativ 64 000 km.

Toarța a fost de culoare roșie , culoare tradițională a sportului rus.

Figura 3.8 , Maria Sharapova purtând torța olimpică , sursa: http://doartenis.ro/2014/02/poza-zilei-8-februarie-2014-maria-sharapova-a-purtat-tor%C8%9Ba-olimpica-la-sochi/ .

S-a stabilit un nou număr record de 88 de tari care s-au calificat cu cel puțin un atlet , recordul precedent fiind stabilit la Jocurile Olimpice de iarnă de la Vancouver 2010. Au fost și 7 națiuni debutante la Jocurile Olimpice de iarnă de la Soci , aceastea sunt : Dominica, Malta, Paraguay, Timorul de Est, Togo, Tonga și Zimbabwe.

La Jocurile Olimpice de la Soci s-au stabilit 6 noi recorduri mondiale și 10 recorduri olimpice .

Biatlonistul Ole Einar Bjoerndalen a devenit la Soci cel mai medaliat sportiv din istoria Jocurilor Olimpice de iarnă. Norvegianul, în vârstă de 40 de ani, a câștigat la Soci două medalii de aur și astfel a ajuns la 13 medalii câștigate în carieră la Olimpiade.Totodată Bjoerndalen a devenit și cel mai în vârstă medaliat cu aur la Jocurile Olimpice de iarnă la o probă individuală.

În materie de recorduri de vârsta Japonezul Ayumu Hirano a cucerit la Soci argintul la proba de halfpipe, la 15 ani și 74 zile, și a devenit cel mai tânăr medaliat în concursurile pe zăpadă în istoria Jocurilor Olimpice, iar patinatoarea Iulia Lipnițkaia a devenit cea mai tânără campioană din istoria Olimpiadei de Iarnă, la vârsta da 15 ani și 249 de zile.

Viktor Ahn a devenit primul sportiv care a cucerit titlul olimpic în toate probele la patinaj viteză. Rusul mai câștigase trei medalii de aur cucerite la Jocurile Olimpice de la Torino, la 1000, 1500 și 5000 metri ștafetă, iar la Soci s-a impus la 500 metri, și, la fel, 1000 și 5000 metri ștafetă.

Sportivii olandezi au cucerit 24 de medalii la Olimpiada din Rusia și toate doar la o singură probă, cea patinaj viteză. Acesta este cel mai bun rezultat al olandezilor la o ediție a Jocurilor Olimpice de iarnă.

Italianul Armân Zoeggeler a stabilit un record unic , fiind primul sportiv din istorie care a câștigat medalii la șase ediții diferite ale Jocurilor Olimpice de iarnă, după ce a cucerit medalia de bronz la proba sanie.

Canada a devenit din nou campioană olimpică la hochei pe gheață . Echipa lui Mike Babcock a învins în finală de la Soci Suedia cu 3-0. Odată cu finală masculină de hochei Competițiile de la Jocurile Olimpice de iarnă s-au terminat.

Canada a devenit pentru a doua oară consecutiv și pentru a noua oară în istorie campioană olimpică la hochei masculin. Canadienii au învins în finală Suedia cu 3-0, după golurile marcate de Jonathan Toews, Sidney Crosby și Chris Kunitz. Bronzul a fost câștigat de Finlanda, care a zdrobit SUA cu 5-0.

Figura 3.9 , Echipa de hochei a Canadei , sursa: http://romanian.ruvr.ru/news/2014_02_12/JO-Soci-2014-Incepe-turneul-masculin-de-hochei-pe-gheata-9824/

Tabelul 3.6 : Clasamentul final pe medalii , JO de iarnă de la Soci 2014

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Clasamentul_pe_medalii_la_Jocurile_Olimpice_de_iarn%C4%83_din_2014 ,date prelucrate de autor.

Figura 3.10 ,Medaliile pentru primele trei locuri ,sursa: http://www.b365.ro/jocurile-olimpice-de-la-soci-2014-medalii-de-aur-argint-i-policarbonat-la-jo-de-la-soci_202204.html .

România a participat la Jocurile Olimpice de la Soci , cu o delegație de 24 de sportivi care au concurat la 8 sporturi și anume la : biatlon, bob, patinaj artistic, sanie, sărituri cu schiurile, schi alpin, schi fond, skeleton . Am avut cu 5 sportivi mai puțin față de precedentele Jocuri Olimpice din 2010 de la Vancouver.

Tabelul 3.7: Rezultatele echipei Romaniei la JO de iarna de la Soci 2014

Sursa: http://www.cosr.ro/jocuri-olimpice-de-iarna/sochi-2014 ,date prelucrate de autor.

După cum putem observa cele mai bune rezultate s-au obținut la bob acolo unde echipele de 2 persoane formate din Florin Cezar Crăciun,Nicolae Istrate , respectiv Maria Adela Constantin, Andreea Grecu au obținut un onorabil loc 17.

CAPITOLUL IV – CHELTUIELI PRIVIND JOCURILE OLIMPICE DE LA BEIJING ȘI SOCI

Pentru a înțelege și a analiza mai bine, modelul studiului efectelor economice ale Olimpiadei,în primul rând vor fi descrise modelele curente și contextual istoric,urmând să se explice de ce acest studiu folosește o abordare ușor diferită,urmată de o descriere de date ideale și reale,analiza modelului,rezultate și implicații.

Literatura de specialitate se va concentra pe tipuri de studii de costuri și beneficii economice,care uitându-ne la jocurile retroactive,adesea prin modelare comparative, în loc de modelare predictive înțelegem costurile și beneficiile reale ale Jocurilor Olimpice.

Rezultatele cercetărilor vor fi interpretate într-o încercare de a înțelege mai bine tendințele din cadrul Olimpiadelor și o comparație relativă de a găzdui Jocurile Olimpice,față de care nu se observa schimbări în construcții,turism și creșterea financiară.

Contextul istoric al Olimpiadei și modelele actuale,oferă o bază pentru cercetări,care au ca scop o mai mare precizie. Implicațiile politice suplimentare,vor ajuta pentru luarea în considerare a licitațiilor în viitor și pentru a sezisa costurile și beneficiile găzduirii Jocurilor Olimpice.

Fiecare joc olimpic are loc inconditii diferite,existând o multitudine de motive pentru a găzdui Jocurile Olimpice. Spre exemplu,Beijing este orașul menit să arate puterea țării,în timp ce altele găzduiesc pentru a impresiona la nivel internațional ,iar unele pentru câștiguri economice.

În general,găzduirea Jocurilor Olimpice are ca principal motiv câștigurile economice.Însă,aces motiv cu privire la efectele economice și de fezabilitate nu sunt applicate pentru găzduirea Jocurilor Olimpice din Beijing.

Jocurile Olimpice au început în 1896 ca un fel de tradiție mică de fuziune și unitate internațională. De-a lungul timpului,jocurile au prosperat în bogăție și în evoluarea dezvolatarii economice.

Miturile prosperității economice și de dezvoltare,au devenit proeminente numai după 1984 unde au avut loc Jocurile Olimpice din Los Angeles,singurul moment în care un oraș nu se confrunta cu o concurentă din partea altor ofertanți.

Istoria în continuă schimbare a Olimpiadei arata de ce în anii 1992,1996 și 2000,Jocurile Olimpice sunt cele mai asemănătoare și reprezintă o schimbare rațională pentru găzduire, privind dezvoltarea economică, care rămâne unul dintre motivele centrale ale orașului gazda.

După al doilea Război Mondial, Jocurile Olimpice de până în 1968 au avut o prezenta destul de scăzută, până când lumea a început să reconstruiască și să se adapteze schimbărilor.

În 1968, Jocurile de vară au avut loc Mexic. Ascendetna jocurilor nu este una pozitivă datorită Războiului din Vietnam din anul 1968 a protestatarilor anti-razboi, problemelor legate de drepturile politice și civile și asasinări în S.U.A., și a protestelor generale din întreaga lume, pe durata jocurilor din Munchen din 1972,sportive israelieni au fost uciși

Jocurile de la Montreal din 1976 vor fi amintite pentru costurile depășite și pentru desfășurarea slabă a jocurilor. Din acest motiv,în 1978,când a fost selectat orașul gazda al anului 1984,Los Angeles,a fost singurul oraș licitat,asta însemnând că nu a fost necesară licitarea unui alt oraș,păstrând costurile pentru o găzduire scăzută,beneficiind în același timp de o calitate înaltă a facilităților de învățământ superior, cum ar fi UCLA și USC. Multe dintre structurile construite exclusiv pentru Jocurile Olimpice sunt rareori folosite din nou după ce olimpiada oferă un anumit randament. În această perioadă, având în vedere problemele din Mexic,la Montreal găzduirea jocurilor a fost văzută ca o sarcină împovărătoare în loc de o onoare.După Montreal,China și o mare parte din Occident au boicotat jocurile de la Moscova din 1980 deoarece sovieticii au invadat Afganistanul.

În mod similar,când Jocurile de la Los Angeles din 1984 s au desfășurat, sovieticii au boicotat jocurile, contribuind în continuare în număr mic, dar la jocuri foarte ieftine. Los Angeles a generat profit, deși mai mic decât era de așteptat de obicei.

Cu toate acestea, Seul,gazda Jocurilor Olimpice, din 1988, a fost prea departe în procesul lor de planificare a jocurilor,pentru a fi considerat ca dezvolatare economică și a putea fi gazda. Spre deosebire de Seul, Barcelona a fost capabil să-și realizeze obiectivele de dezvoltare economică prin intrarea în piața comună UE și folosind Jocurile Olimpice ca un catalizator; acestea sunt primele Jocuri Olimpice pe care dezvolatrea urbana și economică le-au luat în considerare atunci când au fost licitate pentru a găzdui jocurile.În mod asemănător Jocurile Atlanta din 1996 s-au axat pe creșterea și dezvoltarea economică așa cum s a întâmplat la Jocurile din Sydney în 2000. Cu toate acestea, în Sydney, cele mai multe facilitățile olimpice, au fost prea puțin de folos, având costuri de întreținere foarte mari pe an.

În 2004, Atena a avut costuri depășite din motive de Securitate, având facilitate elaborate de construcție în încercarea de a face publicitate orașului ca destinație turistică.

Jocurile de la Beijing din 2008, au avut costuri enorme, iar gurvernul a decis în mare măsură totul, pentru a reprezenta orașul și țara.

Următoarele Jocuri Olimpice de vară din 2012 s-au desfășurat în Londra, Rio de Janeiro fiind oraș gazdă în 2016

Jocurile Olimpice reprezintă un eveniment atât de important, încât poate avea impact economic semnificativ asupra orașului gazdă, și chiar, în țările mai mici, asupra întregi țări organizatoare.

Pregătirile unui astfel de eveniment încep chiar și cu 10 ani înainte , chiar dacă evenimentul în sine ține doar câteva zile, Jocurile Olimpice necesita invetiții considerabile, rezultatele văzându-se pe termen lung.

Impactul înainte, în timpul și după JO.

Există o diferență netă între impactul financiar al găzduirii JO și impactul economic mai larg al Jocurilor. Impactul financiar are legătură în mod special cu balanta bugetară a comitetului de organizare din orașul în care se desfășoară Olimpiada , precum și cu modul în care costurile financiare ale găzduirii Jocurilor pot fi acoperite de veniturile generate de Jocuri.

În schimb impactul economic, se referă la efetele mai largi ale desfășurării Jocurilor Olimpice asupra economiei generale , provenind din factori asociați , turismul sau îmbunătățirea infrastructurii fiind doi dintre acești factori.

Influențele încep să se vadă la scurt timp după ce un oraș își anunță dorința de a găzdui JO, cam cu 10 ani înainte de respectivele Jocuri, dar ele devin semnificative după ce se acordă efectiv orașului găzduirea. În această fază, impactul este mai mult la nivel de investiții și alte acțiuni preparative necesare desfășurării unor asemenea manifestări sportive. Totuși, turismul poate să înceapă să culeagă roade în avans, datorită promovării de care se bucură viitorul oraș gazdă.

Multe evenimente sunt asociate Jocurilor Olimpice, acestea durand și după terminarea Jocurilor, impactul fiind pe termen lung și este numit "moștenirea olimpică". Zece ani după terminarea Jocurilor Olimpice turismul post-Jocuri se bucura de o dezvoltarea, acest lucru datorându-se și efectelor de infrastrucura pe care le-au generat Olimpiadă.

Dacă ne uităm la efectele găzduirii Jocurilor Olimpice, turismul este singură activitate al cărei impact poate fi simțit în toate cele trei faze ci anume faza înainte de JO , în timpul JO atunci când turismul în acea zonă ajunge la apogeu și a 3-a faza, faza de după JO . JO constituie un eveniment unic, care atrage vizitatori atât din toată lumea cât și de pe întinsul țării organizatoare. Vizitatorii care au legătură directă cu Jocurile Olimpice înseamnă participanți – sportivi, antrenori, oficiali ai echipelor sportive, spectatori, sponsori și reprezentanți ai presei. Promovarea care se face orașului gazdă crează un efect turistic indus, pentru că tot mai mulți vizitatori sunt atrași de de sporirea reputației internaționale a respectivului oraș, cât și de prezentările apărute în presă. Numărul de turiști care vizitează orașul organizator atinge vârful în anul desfășurării Jocurilor Olimpice acolo. Totuși, acest efect poate susține înflorirea turismului timp de câțiva ani după consumarea Jocurilor Olimpice.

Turiștii care vizitează un oraș care desfășoară Jocurile Olimpice vin cu cerințe în plus de la economia regională și națională . Ei cheltuie bani pe transport, cazare, mâncare și bilete pentru intrarea în stadioane. Chiar dacă Comitetul Olimpic Internațional păstrează cea mai mare parte din drepturile de difuzare ale competiției, o parte din aceste drepturi revin și orașului gazda.

Mai mult, există chiar și un efect secundar adițional, pentru că banii sunt re-cheltuiți în interiorul economiei gazdă , cu toate că efectele diferă la nivel local, regional și național. Acest "efect de multiplicare" include noi angajări și achiziționări legate de organizarea Jocurilor Olimpice, precum și impactul cheltuielilor casnice zilnice de către angajați ai companiilor care beneficiază acum de creșterea salariilor. Poate că unii turiști ar fi vizitat țara respectivă oricum, dar cei mai mulți dintre cei care o fac vin atrași de reclama care i se face în această perioadă.

Proiectele de construcții și infrastructura sunt cele mai costisitoare, însă nu putem trece cu vederea avantajul acestora pe termen lung. Crește productivitatea prin utilizarea unei infrastructuri, șosele, facilități îmbunătățite de transport persoane sau marfă etc. Crearea sau îmbunătățirea bazelor sportive contribuie de asemenea la sporirea capacității orașului de a găzdui evenimente sportive internaționale sau naționale și creează oportunități pentru rezidenți de a participa și, în general, de a fi locuitori ai unui oraș atractiv.

Alt impact constă în regenerarea zonelor mai puțin plăcute ale orașului. După cum se poate vedea, impactul economic pozitiv din aceste dezvoltări este greu de cuantificat în cifre. Însă este clar că reprezintă o importantă moștenire a Jocurilor Olimpice. De exemplu, contractele de afaceri legate strict de organizarea Olimpiadei pot ajuta la crearea de parteneriate de afaceri pe termen lung. Prezentările extinse din mass-media pe timpul desfășurării Olimpiadei îmbunătățesc reputația orașului sau a țării gazda, conferindu-i statutul de centru de afaceri atractiv pentru noi investiții în viitor. Pregătirile pentru Jocuri au și darul de a ridica nivelul capitalului uman al orașului, pentru că angajații sunt instruiți în domenii precum telecomunicații sau limbi străine.

Cea mai mică țară care a organizat JO din ultimii 50 de ani a fost Grecia. Cheltuielile estimative ale desfășurării JO au crescut de la suma inițială de 500 de milioane de euro la aproape 2 miliarde de euro , statul acoperind 14 % din total. Bugetul guvernului pe partea lui de cheltuieli s-a ridicat de la 2,5 cât a fost inițial la 4,6 miliarde de euro , iar guvernul a pierdut controlul în ceea ce privește cheltuielile pentru Jocurile Olimpice.

4.1 CHELTUIELI PRIVIND ORGANIZAREA JOCURILOR DE VARĂ DE LA BEIJING 2008

Revenind la Jocurile Olimpice de la Beijing , China după ce a câștigat suma licitată pentru a găzdui Jocurile Olimpice din 2008, a început un efort masiv de șapte ani, pentru a satisface condițiile exigente COI pentru jocuri. După ce a cercetat jocurile anterioare olimpice, în special jocurile Sydney și Atlanta, Comitetul de Organizare de la Beijing pentru Jocurile a început sarcina enormă de creare a unei infrastructuri care ar putea sprijini un astfel de eveniment sportiv masiv. Pentru a integra activitățile ministerelor cheie ale guvernului central. (Xie Jun, Sursa:Global Times, Pulblicat în 2015)

Planul de acțiune de la Beijing Jocurile Olimpice, a anunțat de președintele BOCOG Liu Qi din martie 2002, a mandatat nu numai planuri radicale pentru a construi stadioane și facilități pentru Jocurile Olimpice, dar un makeover de la Beijing în sine. La punerea în aplicare a planului, la Beijing a făcut toate eforturile pentru a respecta standardele internaționale de ofertare și pentru a evita favoritism. A impus, de asemenea, modelul programelor olimpice la nivel mondial IOC pe programul de Olimpice de la Beijing. Unele dintre proiectele în care China a investit să se pregătească pentru jocurile includ următoarele:

Facilitați sportive

China a planificat (în unele cazuri, cu arhitecți străini) și a construit Parcul Olimpic cele 37 de stadioane și locuri care vor găzdui evenimente olimpice. Acestea includ 32 de clădiri de la Beijing ,19 noi și 13 și renovate , alte locuri în cinci orașe ,un centru de navigație în Qingdao și stadioane de fotbal în Tianjin, Qinhuangdao, Shenyang, și Shanghai. China a construit, de asemenea, 59 de centre de formare .

Transport și infrastructură

Potrivit lui Liu Zhi, director adjunct al Dezvoltării municipale și Comisia pentru Reforma la Beijing, din 2002 până la începutul jocurilor, la Beijing a cheltuit 1,1 miliarde $ cu privire la îmbunătățirile de transport, cum ar fi construirea și extinderea sistemului de metrou din Beijing, finalizarea sistemului feroviar și construirea și reamenajarea mai mult de 318 de km de autostrăzi. Orașul a construit, de asemenea, un imens aeroport nou la Beijing.

Reînnoire urbană

În conformitate cu al 11-lea plan cincinal Beijing (2006-10), la Beijing s-a cheltuit mai mult de 200 milioane $ pentru a demola locuințe și clădiri dărăpănate urbane; reamenajarea a 25 de zone istorice, inclusiv multe obiective turistice ale orașului, străzi vechi și frumoase, reședințe cu patru colțuri, care datează din perioada imperială; și a restabili multe locuri istorice din Beijing, inclusiv Orașul Interzis.

Tehnologia înaltă

Capitala Chinei a bugetat 3,6 miliarde $ pentru a transforma Beijing într-un oraș "digital", până în 2008, cu utilizarea pe scară largă a telecomunicațiilor și digitale în bandă largă, tehnologii de transmisie și de rețele fără fir și "tehnologii inteligente", inclusiv cardurile inteligente.

Turism

Numărul de turiști din Beijing a crescut rapid, datorită vizibilității sporite pe care Jocurile Olimpice aduc țara gazdă. Cu toate că estimările privind numărul de persoane care vor vizita China în timpul Olimpiadei sau chiar și numărul de persoane care vor vizita China în acel an variază în mod semnificativ, este clar că jocurile au fost un magnet pentru turiști. Chen Jian, președinte al Olimpice de asociere Cercetare Economică Beijing, a estimat în primăvara anului 2008 că Beijing-ul va primi aproximativ 600.000 de vizitatori străini și 2,5 milioane de turiști pe piața internă chineză în timpul jocurilor olimpice și că numărul de turiști străini de la Beijing va crește de la 8 la 9 la sută anual în deceniul următor din cauza jocurilor în sine. Potrivit Administrației Naționale de Turism din China, la Beijing au avut loc 3,8 milioane de sosiri ale vizitatorilor străini în 2007, în creștere cu 11,8 la sută față de 2006, iar China a avut 42,4 milioane de sosiri ale vizitatorilor străini, în 2008 în creștere cu 20,8 la sută față de 2007. Numărul de hoteluri din Beijing a crescut, de asemenea.

În conformitate cu Planul de Dezvoltare Durabilă Beijing, China a lansat 20 de proiecte pentru a îmbunătăți calitatea mediului din Beijing, cu o investiție totală de 1 miliard 200 milioane $. Orașul a primit instalații noi de epurare a apelor uzate, instalații de procesare solidă și deșeuri, centuri verzi și a construit o flotă de autobuze ecologice pentru Jocuri. Beijing a eliminat treptat substanțe care diminuează stratul de ozon înainte de termen, a făcut uz de sisteme de pompe de căldură în apă sau aer sursă pentru a economisi energie pe stadioane olimpice, înlocuit taxiuri vechi 47000 și 7.000 de autobuze diesel, și a început să ceară vehiculelor să îndeplinească standardele de emisii ale UE. În plus, gazele naturale (a căror utilizare este de zece ori mai sus), geotermală și energie eoliană se înlocuiesc treptat de cărbune. O mare parte din Beijing este acum acoperit de copaci, arbuști și pe lângă asta la Beijing s-au înființat 20 de rezervații naturale, pentru protejarea pădurilor, plante sălbatice, animale, zone umede, și formațiuni geologice, potrivit Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) Octombrie 2007 raport privind programul de mediu de la Beijing . Jocurile Olimpice din 2008 au fost dintre cele mai prietenos cu mediul vreodată, potrivit raportului UNEP, în ciuda îngrijorărilor cu privire la poluarea aerului din Beijing.(Xie Jun , Sursa:Global Times , Pulblicat în 2015)

3.2 CHELTUIELI PRIVIND ORGANIZAREA OLIMPIADEI DE IARNĂ DE LA SOCI 2014

Pe durata a 7 ani Rusia s-a pregătit pentru găzduirea Jocurilor Olimpice de iarnă din anul 2014. A fost o perioadă în care Rusia a cheltuit aproximativ 50 miliarde de euro , fiind cea mai scumpă olimpiada organizată vreodată.

Nu mai puțin de 367 de km de drumuri și 77 de noi poduri au fost construite în Soci , în plus se adauga și 201 km noi de căi ferate . În total aproximativ 60 000 de muncitori au lucrat pe șantiere pentru a se organiza aceasta Olimpiadă.

Potrivit estimărilor , Jocurile Olimpice de la Soci au fost urmărite de aproximativ 3 miliarde de telespectatori și peste 500 000 spectatori au fost prezenți la Jocurile Olimpice , adică mai mult decât populația orașului Soci , aceasta fiind de aproximativ 430 000 de locuitori.

Însă nu toți localnicii au fost încântați de aceasta ideea și de ce s-a întâmplat în orașul lor , unul dintre localnici a declarat : „Cu toții au vrut să facă bani, au cheltuit mult, dar nici măcar nu au făcut o treabă bună. Este timpul să-și îndrepte atenția și către sistemul de canalizare din Loo. Ne-au promis că ne vor pune gaze, dar nici acum nu avem”.

În ceea ce privește învățământul 5 milioane de elevi din întreaga Rusia au primit lecții axate pe valorile olimpice și Jocurilele de la Soci , 400.000 de copii au participat la campania de sănătate "Vara 2012" , 7 milioane de concurenți din întreaga Rusia au participat la "Jocurile șefului statului." . Planurile de învățământ privind valorile olimpice și alte aspecte ale Jocurilor au fost împărtășite cu educatorii de la instituțiile de învățământ primar și secundar pe întreg teritoriul Rusiei. Un curs special a fost dezvoltat pentru studenți cu privire la mai multe aspecte tehnice ale Jocurilor, inclusiv 12 ani ciclul olimpic, de la încercarea de a monitoriza moștenirea Jocurilor. Mai mult de 5.000 de sesiuni de învățământ s-au desfășurat în cele 26 de centre de voluntariat Soci, în 14 regiuni din Rusia. Sesiunile de acoperit istoria mișcării olimpice și a Jocurilor de la Soci 2014 a bibliotecii de învățământ a fost transferată la toate cele 83 de regiuni ale țării pentru punerea în aplicare.

Per total a fost o Olimpiadă extravagantă, la capitolul ziariști au fost acreditați aproximativ 13 000, cu 3000 mai mult față de ediția precedentă de la Vancouver. 25 000 de oameni s-au oferit să fie voluntari ca traducători și ca șoferi pe timpul desfășurării Jocurilor Olimpice.

Jocurile Olimpice de la Soci s-au desfășurat într-un context tensionat , competițiile s-au desfășurat în două locuri , securitatea fiind întărită cu ajutorul armatei și a circa 37 000 de polițiști , ceea ce înseamnă un polițist la 10 locuitori , în partea muntoasă, accesul mașinilor este strict controlat pe baza unor permise speciale, iar, în unele zone este interzis , din acest punct de vedere această Olimpiadă a fost cea mai sigură din istorie.

În zona de litoral, navigația este limitată și un sistem radar este în funcțiune pentru a depista submarinele care s-ar putea apropia.

În plus, serviciile ruse de securitate au acces la toate convorbirile telefonice și la toate mesajele trimise pe Internet. Un astfel de dispozitiv de securitate costă mult, la fel cum a costat și infrastructura pentru competițiile sportive și facilitățile de transport, care nu existau înainte de Jocuri. (Kulchitskaya, Diana , (2014) ‘Sochi Lawmakers Attempt to Save Failing Olympic Venues With Tax Break.’ The Moscow Times, May 12. )

Tabelul 4.1: Cheltuieli privind organizarea Jocurilor Olimpice de iarna de la Soci

Sursa: https://stillmed.olympic.org/Documents/IOC_Marketing/OLYMPIC_MARKETING_FACT_%20FILE_2014.pdf , date prelucrate de autor.

Dupa cum resiese din tabelul de mai sus Guvernul alaturi de Federatia statului si Provincia Krasnodar au investit peste 57 % din investitia totala de 50 miliarde de euro , companiile de stat venind si ele cu un aport de 22,5 % din totalul investitiei.

Tabelul 4.2 : Investițiile anticipate de Federatia Rusă si costurile reale ale desfăsurarii Olimpiadei de iarnă de la Soci 2014

Sursa : https://stillmed.olympic.org/Documents/IOC_Marketing/OLYMPIC_MARKETING_FACT_%20FILE_2014.pdf , date prelucrate de autor.

După cum putem observa sunt creșteri foarte mari , vizavi de bugetele plănuite în 2007 pentru desfășurarea Jocurilor Olimpice și cheltuielile totale după construirea și repararea infrastructurii , bugetul inițial a vrut să fie de 12 miliarde de euro , dar în total s-a ajuns la 55 de miliarde de euro.

Rezultatul: cu o factură de 55 de miliarde de euro, Jocurile Olimpice de la Soci sunt cele mai păzite, dar și cele mai scumpe din istorie. O probă de forță economică și o provocare politică pentru Vladimir Putin, care a demonstrat că forța Rusiei se simte în toată lumea, dar mai ales la ea acasă.

CONCLUZII

Jocurile Olimpice, Campionatele Europene și Mondiale de Fotbal, circuitele de Formula 1, alături de alte evenimente sportive se bucura an de an de tot mai mulți turiști , toată lumea având de profitat din acest lucru , atunci când organizarea este de excepție.

Turiștii sportivi sunt pasionați, cheltuitori, deschiși la experiențe noi și stimulează de multe ori și alte forme de turism. Beneficiul direct pe care îl aduc unei destinații sunt banii, cel indirect, creșterea numărului de vizitatori în următorii ani.

Există o diferență netă între impactul financiar al găzduirii JO și impactul economic mai larg al Jocurilor. Impactul financiar are legătură în mod special cu balanta bugetară a comitetului de organizare din orașul în care se desfășoară Olimpiada , precum și cu modul în care costurile financiare ale găzduirii Jocurilor pot fi acoperite de veniturile generate de Jocuri

Fiecare joc olimpic are loc in condiții diferite, existând o multitudine de motive pentru a găzdui Jocurile Olimpice. Spre exemplu, Beijing este orașul menit să arate puterea țării, în timp ce altele găzduiesc pentru a impresiona la nivel internațional, iar unele pentru câștiguri economice.

Jocurile Olimpice reprezintă un eveniment atât de important, încât poate avea impact economic semnificativ asupra orașului gazdă, și chiar, în țările mai mici, asupra întregi țări organizatoare.

Pregătirile unui astfel de eveniment încep chiar și cu 10 ani înainte , chiar dacă evenimentul în sine ține doar câteva zile, Jocurile Olimpice necesita invetiții considerabile, rezultatele văzându-se pe termen lung.

Dacă ne uităm la efectele găzduirii Jocurilor Olimpice, turismul este singură activitate al cărei impact poate fi simțit în toate cele trei faze ci anume faza înainte de JO , în timpul JO atunci când turismul în acea zonă ajunge la apogeu și a 3-a faza, faza de după JO . JO constituie un eveniment unic, care atrage vizitatori atât din toată lumea cât și de pe întinsul țării organizatoare.

Făcand o comparație China a cheltuit pentru desfăsurarea Jocurilor Olimpice de vară de la Beijing din anul 2008 , aproximativ 1,5 miliarde de dolari , pe cand Rusia a investit peste 50 miliarde de euro pentru desfăsurarea in bune condiții a Jocurilor Olimpice de iarnă de la Soci din 2014.

BIBLIOGRAFIE

Marin-Pantelescu A., (2009) Diversificarea si personalizarea serviciilor turistice în contextul globalizării, Editura, ASE, București

Minciu R., (2005) , Economia turismului, Ed a lll-a revizuită, Ed. Uranus, Bucuresti

Lee Timothy, Stănciulescu G., (2011) , Special interest tourism for community benefits, Editura. ASE, București

Stănciulescu G., State O. (2013), Tehnica operatiunilor de turism intern si international, Ed. C.H. Beck

Xie Jun , Sursa:Global Times , Pulblicat în 2015

Keegan, Brian C. (2015) ‘The News on Wikipedia in 2014.’ Brian C. Keegan. http://www.brianckeegan.com/2014/12/the-news-on-wikipedia-in-2014/, [accesat: 15.12.2015]

Kulchitskaya, Diana , (2014) ‘Sochi Lawmakers Attempt to Save Failing Olympic Venues With Tax Break.’ The Moscow Times, May 12. http://www.themoscowtimes.com/business/article/sochi-olympic-venues-get-tax-break/499983.html, [accesat: 18.03.2016]

Liao, Hanwen, and Adrian Pitts. (2006) , ‘A Brief Historical Review of Olympic Urbanization.’ The International Journal of the History of Sport 23

Sylt, Christian, and Caroline Reid. 2013. ‘The Cost of Hosting a Formula 1 Grand Prix.’ BA Business Life, March 1. http://businesslife.ba.com/Ideas/Features/The-cost-of-hosting-a-Formula-1-Grand-Prix.html, [accesat: 4.02.2016]

https://ro.wikipedia.org/wiki/Jocuri_Olimpice_antice, [accesat: 4.02.2016]

https://ro.wikipedia.org/wiki/Jocurile_Olimpice , [accesat: 14.03.2016]

http://www.romanialibera.ro/sport/sporturi/jocurile-olimpice–intre-antichitate-si-modernism-271851 , [accesat: 12.04.2016]

http://stiri.apropotv.ro/life-style/turismul-sportiv-o-ramura-in-plina-dezvoltare-2190128 , [accesat: 12.04.2016]

http://www.turism20.ro/2016/02/influenta-turism-sportiv/, [accesat: 12.04.2016]

http://www.egirl.ro/lifestyle/turism/turismul-sportiv-este-unul-dintre-cele-mai-profitabile-sectoare-din-domeniul-turismului-mondial-9736 , [accesat: 10.05.2016]

http://www.robbybubble.ro/articles/istoria-jocurilor-olimpice–jocurile-ol.php

https://nicolaesotir.wordpress.com/istoria-olimpiadelor/, [accesat: 12.05.2016]

Istoria Jocurilor Olimpice moderne (l)

http://www.cosr.ro/despre-noi/istoric , [accesat: 22.03.2016]

https://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia_la_Jocurile_Olimpice_de_var%C4%83_din_2008 [accesat: 27.05.2016]

http://www.cosr.ro/jocuri-olimpice-de-vara/beijing-2008 , [accesat: 29.05.2016]

http://www3.agora.ro/index.php?qs_sect_id=436 , [accesat: 26.05.2016]

http://www.cosr.ro/jocuri-olimpice-de-iarna/sochi-2014 , [accesat: 29.05.2016]

http://stirileprotv.ro/stiri/international/rusia-risca-sa-fie-descalificata-de-la-jocurile-olimpice-din-2016-dupa-scandalul-de-dopaj-din-atletism-reactia-kremlinului.html [accesat: 21.05.2016]

http://jurnalul.ro/sport/j-o-beijing-scandalul-dopajelor-ia-amploare-130654.html , [accesat: 23.05.2016]

http://www.ziare.com/sporturi/box/jocurile-olimpice-de-la-beijing-un-spectacol-unic-582045 , [accesat: 2.06.2016]

https://www.monitorulsv.ro/Ultima-ora/2008-08-23/Recordurile-mondiale-stabilite-la-Jocurile-Olimpice-de-la-Beijing- , [accesat: 4.06.2016]

http://www.tourism.gov.ph/Downloadable%20Files/evolution%20and%20development%20as%20of%20jan%2026.pdf [accesat: 7.06.2016]

http://www.themoscowtimes.com/business/article/sochi-risks-fumbling-its-olympic-tourism-opportunity/488562.html [accesat: 9.0.2016]