Imobil 1d+1p+3e CU Destinația Locuințe

Capitolul 1. INTRODUCERE

1.1. Tema de proiectare

Proiectul de față conține instalațiile electrice de alimentare și utilizare aferente obiectivului :

“IMOBIL 1D+1P+3E CU DESTINAȚIA LOCUINȚE”

Din punct de vedere arhitectural există 6 blocuri identice ca structură, cele 6 blocuri sunt amplasate paralel două câte două (vezi planșa D),întregul complex de blocuri având un număr de 78 apartamente de locuit.

Fiecare bloc este prevăzut cu un număr de 5 apartamente de două camere și 8 apartamente de trei camere,însumând 13 apartamente de locuit situate pe cinci nivele (vezi planșele F.1;F.2;F3;F4;F5),astfel încât:

la parter există: 3 apartamente,din care un apartament de 2 camere și doua apartemente de câte 3 camere;

la etajul I există:3 apartamente,din care un apartament de 2 camere și doua apartemente de câte 3 camere;

la etajul II există:3 apartamente,din care un apartament de 2 camere și doua apartemente de câte 3 camere;

la etajul III există:2 apartamente,din care un apartament de 2 camere și unul de 3 camere;

la demisol există:2 apartamente,din care un apartament de 2 camere și unul de 3 camere;

Documentația tratează urmatoarele categorii de instalații electrice :

Instalații electrice joasă tensiune

Instalații electrice de iluminat și prize

Instalații electrice de putere

Instalație de protecție prin legare la pământ

Instalație de protecție împotriva loviturilor de trăsnet

Instalația electrică de distribuție

Instalația postului de transformare

S-a urmărit ca instalația de iluminat electric sa respecte cerințele de iluminare impus de CE care interzice folosirea lămpilor cu incandescența mai mari de 75W,concomitent s-a respectat îndeplinirea normativului [I7] care prevede:

maxim 12 corpuri de iluminat pentru apartamentele cu puterea instalată de 4kW sau 6kW.

Calculul circuitelor de lumină constă în determinarea curentului maxim admisibil,determinarea secțiunii cablului și alegerea siguranțelor de protecție la supracurenti.

Pentru dimensionarea circuitului de lumină s-ar folosit lămpile cu incandescența deoarece: au volum mic,sunt cele mai ieftine de pe piața,corpurile de iluminat pe care le echipează sunt usor de încadrat în ambient,suportă conectări și deconectări dese.

Observație: Circuitul este dimensionat astfel încât sa suporte și lămpi fluorescente compacte (becuri economice).În funcție de preferințele viitorilor locatari se pot monta si becuri economice deoarece au o putere mult mai mica decat cele incandescente și o eficacitate luminoasă sporită.

Proiectarea circuitului de lumină,amplasarea corpurilor de iluminat,proiectarea circuitului de prize și amplasarea prizelor s-a efectuat in programul AutoCAD. Pe planșele anexate se pot urmări proiectarea acestora (vezi planșele A-01 A, A-01 B, A-02 A, A-02 B, A-03 A, A-03 B, A-04 A, A-04 B).

Deasemenea pe planșele anexate se mai poate urmări cu usurință:

traseele coloanei electrice de la firida de distribuție și contorizare palier la tablourile electrice de apartament (vezi planșele F.1, F.2, F3, F4, F5 ).

schema monofilară a firidei de distribuție și contorizare palier ( planșa C ).

traseul coloanei electrice de la cutia de distribuție la firida de distribuție și contorizare palier ( planșa C ).

schema de distribuție a energiei electrice din TDRI postului de transformare la cutiile de distribuție ( planșa C ).

planul de situație a blocurilor și amplasarea cutiilor de distribuție ( planșa D ).

Instalația electrică de prize este dimensionată conform normativului[I7] care prevede:

în locuință,circuitul de prize va alimenta maxim 8 prize simple sau duble,iar pentru racordarea receptoarelor de putere mare(mașina de spălat rufe,mașina de spălat vase,plită electrică.cuptor electric.etc) se vor prevedea circuite separate pentru fiecare din aceste receptoare.

puterea instalată pe un circuit de priză se consideră 2 kW.

Consumatorii blocului sunt alimentați dintr-un post de transformare propriu tip anvelopă.Amplasamentul postului de transformare s-a poziționat ținând cont de factorii tehnici,economici si sociali din zonă astfel încât sa economisim la maxim terenurile agricole și forestiere.Deasemenea la poziționarea lui sa ținut cont și de eventualele amenajari existente sau în curs de construcție cum sunt drumuri,căi ferate,instalații de apa,canalizare,etc

În PT există un tablou de distribuție TDRI care distribuie energia electrică printr-un cablu de energie către cutiile de distribuție(CD-urile) amplasate câte una la fiecare bloc(vezi planșa D).

Din CD-ul blocului respectiv se pleacă cu un cablu de energie subteran către firida de distribuție și contorizare palier a aceluiași bloc.FDCP-urile sunt montate la demisolul fiecărui bloc,ele au rolul de a distribui energia electrică către tablourile electrice de apartament (TE) și de a le măsura consumul la fiecare în parte.

1.2. Sistemul electroenergetic național (SEN)

Un ansamblu de echipamente electrice interconectate într-un spațiu dat și reprezentând un tot unitar, cu o funcționalitate bine determinată, formează o instalație electrică.

Orice instalație electrică presupune deci o serie de echipamente electrice, precum și interconexiunile dintre acestea, realizate prin diferite tipuri de conducte electrice.

Prin echipament electric se înțelege, în general, orice dispozitiv interconectat pentru producerea, transformarea, distribuția, transportul sau utilizarea energiei electrice. Această ultimă destinație, reprezentând scopul final al întregului proces de producere, transport și distribuție, definește o categorie distinctă de echipamente, denumite receptoare electrice.

Receptorul electric este un ansamblu (dispozitiv) electric care absoarbe energie electrică și o transformă în altă formă de energie (mecanică, termică, luminoasă etc.) în scop util.

Clasificarea receptoarelor.

după destinație :

– receptoare de lumină,

– receptoare de forță,

– receptoare pentru transmiterea informațiilor,

după siguranța în funcționare:

– normale, cu o singură sursă de alimentare pe una sau mai multe căi,

– vitale, cu două sau mai multe surse de alimentare.

Ansamblul instalațiilor electrice de producere, transport, distribuție și utilizare a energiei electrice, interconectate într-un anumit mod și având un regim comun și continuu de producere și consum de energie electrică, alcătuiesc un sistem electroenergetic (SE).

Reprezentarea schematică a unui sistem electroenergetic este redată în figura 1.1.

Fig.1.1.Reprezentarea schematică a unui sistem electroenergetic

În sistemul electroenergetic național SEN, energia electrică se produce în centrale termoelectrice, hidroelectrice și nucleare. În ultimul timp se acordă o atenție tot mai mare centralelor care folosesc resurse regenerabile.

Energia electrică produsă în centrale electrice se transmite la consumatori prin rețele electrice, formate din linii electrice aeriene LEA, linii electrice subterane LES, stații de transformare ST și de conexiuni SC, posturi de transformare PT. Importanța alimentării cu energie electrică a consumatorilor impune o serie de condiții tehnice și economice rețelelor electrice, dintre care cele mai importante sunt:

asigurarea continuității în alimentarea cu energie electrică a consumatorilor (în funcție de natura efectelor produse de întreruperea alimentării).

siguranța în funcționare.

asigurarea parametrilor calitativi ai energiei electrice furnizate.

eficiența economică a investițiilor.

Sistemul electroenergetic național este realizat prin interconectarea sistemelor regionale create în jurul centralelor electrice amplasate în diferite zone geografice. Sistemul conține mai multe noduri, reprezentate prin centrale electrice sau stații de transformare. Având în vedere că orice centrală electrică are o stație ridicătoare de tensiune pentru transportul energiei electrice produse (energia electrică la bornele generatoarelor centralelor electrice fiind de 24 kV), se poate considera că nodurile sistemului electroenergetic sunt constituite practic din stații de transformare.

Consumator de energie electrică se consideră ansamblul instalațiilor electrice de distribuție și utilizare aferente unei întreprinderi, instituții sau colectivități.

După natura consumului de energiei electrică, consumatorii se clasifică în:

industriali și similari.

casnici, care folosesc energia electrică pentru iluminat și utilizarea receptoarelor electrocasnice.

terțiari: clădiri administrative, școli spitale.

După puterea contractată de consumatori deosebim:

mici consumatori, cu puterea contractată sub 100 kW,

mari consumatori, cu puterea contractată peste 100 kW.

Furnizorul (F) de energie electrică cuprinde ansamblul instalațiilor de producere, transport și distribuție a energiei electrice. Racordarea consumatorilor la sistemul electroenergetic național SEN se face de regulă printr-o singură linie electrică de alimentare. Aceasta va fi prevăzută cu numărul minim de circuite necesare tranzitului energiei electrice în condiții economice și la parametri de calitate și siguranță ceruți de consumator.

Energia electrică este transmisă de la furnizor la consumator printr-o stație de primire (SP) care, după natura consumatorului, poate fi o stație de transformare (ST), un post de transformare (PT) sau un tablou general (TG). Punctul de separație între furnizor și consumator este denumit punct de delimitare (PD), reprezentat prin contorul care înregistrează consumul de energie electrică și este amplasat înainte sau după stația de primire (fig. 1.2).

Fig.1.2. Legarea consumatorului la rețeaua furnizorului

Punctele de delimitare sunt distincte dacă prin fiecare din ele se poate asigura puterea necesară consumatorului, în caz de dispariție a tensiunii în celălalt punct. Asigurarea continuității în alimentarea consumatorului din punctele de delimitare distincte presupune funcționarea reușită a automaticii de sistem și a sistemului de alimentare extern în ansamblu.

Relația dintre furnizor și consumator se stabilește prin contractul de furnizare și utilizare a energiei electrice cu următoarele prevederi principale:

locul de consum, amplasamentul instalațiilor de utilizare a energiei electrice.

punctul sau punctele de delimitare.

puterea contractată, cea mai mare putere medie orară sau pe 15 min, pe care consumatorul are dreptul să o absoarbe în perioada de consum.

puterea la orele de vâr ale SEN, cea mai mare putere medie orară sau pe 15 min, convenită pentru a fi absorbită în aceste intervale de timp.

puterea minimă de avarie, puterea strict necesară pentru a menține în funcțiune receptoarele vitale.

puterea minimă tehnologică, cea mai mică putere necesară consumatorului în regim de limitare, pentru menținerea în funcțiune, în condiții de siguranță, a instalațiilor pentru a evita pierderi de producție nerecuperabile.

Nodul electric din amonte de punctul de delimitare constituie sursa în raport cu consumatorul considerat. Alimentarea consumatorilor de energie electrică se poate realiza de la una din următoarele surse:

sursă de bază, care asigură alimentarea cu energie electrică a receptoarelor consumatorului în regim normal de funcționare,

sursă de rezervă, care asigură alimentarea cu energie electrică a receptoarelor consumatorului în cazul indisponibilității sursei de bază,

sursă de intervenție, care la indisponibilitatea sursei de bază sau de rezervă, asigură alimentarea cu energie electrică a unui grup restrâns de receptoare, în scopul evitării unor fenomene periculoase la consumator. Ea poate fi realizată sub forma unor centrale electrice proprii, a unor generatoare sincrone mici acționate de motoare cu ardere internă, a unor grupuri Diesel cu pornire rapidă sau baterii de acumulatoare.

Instalația electrică înseriată între sursă și punctul de consum considerat se numește cale de alimentare, aceasta putând cuprinde linii aeriene și/sau în cabluri îngropate, întreruptoare, separatoare, transformatoare etc.

Indisponibilitatea oricărui element al căii de alimentare conduce la întreruperea alimentării în punctul de consum respectiv. Întreruperea căilor de alimentare ale unui consumator poate fi:

întrerupere simplă, în cazul indisponibilității accidentale sau programate a unei singure căi de alimentare.

întrerupere dublă sau multiplă, care afectează în același timp două

sau mai multe căi de alimentare ale sistemului de alimentare, determinând o

întrerupere totală sau parțială a alimentării cu energie electrică.

Stația de injecție a energiei electrice din SEN realizează coborârea tensiunii de la cea a liniilor de transport la cea a rețelelor de distribuție ale consumatorilor. Stația de injecție poate fi o stație de transformare ST (dacă tensiunea secundară este înaltă sau medie tensiune) sau un post de transformare PT (dacă tensiunea secundară este joasă tensiune).

1.3. Instalațiile de distribuție interioare

Instalațiile (rețelele) de distributie interioare ale consumatorului sunt constituite din liniile, stațiile și posturile de transformare care preiau energia electrică de la barele secundare ale stațiilor de injecție din sistem și o transmit până la fiecare receptor în parte.

Racordul reprezintă instalația de legătură dintre nodurile SEN și instalațiile de distribuție interne ale consumatorului. În funcție de puterea consumatorului și de nivelul de tensiune necesar, se pot realiza următoarele sisteme de racordare:

racord de înaltă tensiune,

racord de medie tensiune,

racord de joasă tensiune numit branșament electric.

În cazul rețelelor de medie tensiune, alimentate din stații de transformare, se deosebesc:

bare de alimentare, care sunt barele de medie tensiune ale stațiilor de transformare,

bare consumatoare, care sunt barele de medie tensiune ale posturilor de transformare.

Racordul de medie tensiune se poate realiza în două variante:

racord direct de medie tensiune, realizat prin rețele de distribuire (distribuitoare), care leagă direct barele de alimentare cu barele consumatoare.

racord indirect de medie tensiune (prin puncte de alimentare care sunt stații de conexiuni de medie tensiune), realizat prin:

rețele de fideri, care fac legătura între barele de alimentare și punctele de alimentare.

rețele distribuitoare, care leagă punctele de alimentare cu barele consumatoare.

Încadrarea instalațiilor de alimentare a consumatorilor în sistemul electroenergetic național poate fi urmărită în figura 1.3.

Fig.1.3. Încadrarea instalațiilor de alimentare a consumatorilor în SEN

Branșamentul electric reprezintă ansamblul instalațiilor pentru racordarea consumatorului la rețeaua de joasă tensiune a furnizorului. Se realizează, în general, pentru consumatori cu puterea instalată sub 100 kW, fără să existe însă o delimitare precisă de putere, aceasta fiind în funcție de rezervele energetice existente în zona considerată.

Elementele componente ale branșamentului electric sunt :

cablul de intrare (eventual și cablul de ieșire).

cofretul (firida) de branșament, cuprinzând elementele de protecție și distribuție.

coloanele de alimentare ale tablourilor generale.

Intrarea în cofret se poate face, din punct de vedere al realizării construcției, prin branșament subteran sau aerian.

Branșamentul subteran este utilizat pentru consumatorii urbani. Intrarea în cofret se poate realiza prin simplă derivație (manșon de derivație) din cablul de joasă tensiune al furnizorului sau prin sistem intrare-ieșire. Cofretul de branșament reprezintă de fapt un tablou de distribuție închis, fiind construit dintr-un stelaj metalic montat în interiorul unei firide. El este echipat cu siguranțe MPR sau de tip D, pentru protecția cablurilor de intrare-ieșire, iar eventualele plecări la tablourile generale ale construcției (sau la firidele de distribuție de nivel în cazul blocurilor) sunt protejate cu siguranțe fuzibile. Fiderul are deci un dublu rol, pe de o parte racordarea la rețeaua de distribuție de joasă tensiune a receptoarelor consumatorului, iar pe de altă parte punct de derivație pentru racordarea altor consumatori.

Branșamentul aerian, executat ca derivație din linia aeriană de joasă tensiune a furnizorului, se compune din partea exterioară și cea interioară (de la suportul de pe clădire până la contorul consumatorului). Pentru partea exterioară a branșamentului se utilizează conducte de aluminiu de tip AFYI (rezistent la intemperii). Firida de branșament se montează pe peretele exterior al clădirii la o înălțime de 1,20-1,40 m de sol.

1.4. Consumatori de energie electrică de joasă tensiune

O bună parte din consumatorii de energie electrică sunt alimentați la tensiuni mai mici de 1000 V, numite tensiuni joase.Cea mai răspandită tensiune joasă este cea de 230/400V (230 V este tensiunea între fază și nul, și 400 V este tensiunea între faze).Instalațiile necesare alimentării consumatoriilor de joasă tensiune se găsesc în marea lor majoritate în interiorul clădirilor (instalații electrice interioare) și parțial în exterior (instalații electrice exterioare) și se mai împart în două categorii distincte:

instalații de lumină.

instalații de forță.

După cum le arată și numele, prima categorie de instalații asigură alimentarea lămpilor electrice de iluminat, iar cea de a doua categorie a diverselor motoare electrice, cuptoare electrice etc.

Consumatorii de joasă tensiune, numiți și receptoare, se împart în:

consumatori monofazați, ca de exemplu: lampa de iluminat, în general motoarele ce nu depășesc 2kW; toate acestea au două conductoare de alimentare și se leagă între fază și nul(la tensiunea de fază) adică la 230 V în rețelele de 230/400 V.

consumatori trifazați sunt in general, acele receptoare de puteri cuprinse între 2kW și 100kW; în această categorie intră motoarele diverselor utilaje de putere mică și mijlocie(ascensoare, poduri rulante,mașini de frezat, de găurit, de mortezat, prese, strunguri, pompe, ventilatoare etc.).

Din cele arătate rezultă practic, că în general consumatorii casnici sunt monofazați astfel că alimentarea locuințelor este asigurată cu tensiune monofazată (între fază și nul), iar consumatorii industriali sunt în majoritate trifazați.

1.5. Conductoare și cabluri electrice .

Conductorul electric este un corp metalic , care constituie o cale unică de curent, formată din unul (conductor unifilar ) sau mai multe fire (conductor multifilar). În funcție de forma secțiunii, conductorul poate fi rotund sau sector , obținut prin presare .

Conducta electrică, este o noțiune complexă, cu care este definită o cale de curent formată din conductoare ( unul sau mai multe ) , izolate , cu sau fără învelișuri sau mantale .

Cablul electric este un ansamblu format din unul sau mai multe conductoare izolate înfuniate după un anumit sistem, având mantale individuale sau comune,cu eventuale învelișuri de protecție, armături sau ecrane .

1.5.1. Materiale utilizate la fabricarea conductoarelor și cablurilor electrice.

materiale conductoare: aluminiu,cuprul,iar pentru conductoarele aeriene supuse la solicitari mecanice mari se utilizeaza bronzul ( Cu + Sn ),alama ( Cu + Zn ) sau oțelul – aluminiu.

materiale izolante pentru izolația conductoarelor si cablurilor:

materiale plastice ( policlorvinilul, polietilena, polistirenul )

cauciucuri naturale și sintetice

materiale fibroase (fibre de matase naturală,de bumbac, țesaturi de bumbac)

materiale de protecție pentru protejarea conductoarelor și cablurilor împotriva acțiunii mediului ambiant sau a altor factori:

mantale etanșe,care pot fi nemetalice (cauciucuri sau materiale plastice) sau metalice ( plumb sau aluminiu ).

mantale suplimentare,care protejează mantalele etanșe și se construiesc din iuta , hartie sau benzi de otel .

1.5.2. Simbolizarea conductoarelor și cablurilor electrice.

Se face cu 4 grupe de litere și 2 grupe de cifre astfel:

I grupa de litere – reprezinta materialul din care este conductorul :

A  daca conductorul este din aluminiu

fara litera  daca conductorul este din cupru

II grupa de litere – reprezinta domeniul de utilizare :

F – instalații electrice fixe.

M – instalații electrice mobile.

C  -cabluri de energie de joasa tensiune și medie tensiune.

CS  -cabluri de semnalizare.

CC  -cabluri de comanda și control.

T – cabluri de telecomunicatii.

III grupa de litere  reprezintă materialele izolatoare folosite și mantalele de protecție

Y – izolație PVC

C -izolație cauciuc

H – izolație hartie

T – împletitură textilă

E  -ecran de protecție

B sau Ab – armătura din banda de oțel

P  -manta din plumb

S – manta PVC îngrosată

IV grupa de litere  reprezintă regimul de execuție

U – execuție usoară

M – execuție medie

G – execuție grea

I – greu combustibil

ff – construcție foarte flexibilă

Prima grupa de cifre – reprezintă numărul de conductoare din cablu.

A doua grupa de cifre – reprezintă secțiunea conductoarelor in mm2.

Exemple de cabluri electrice :

FYY 3X4  – cablu cu 3 conductori din cupru cu secțiunea 4mm2 cu învelis din PVC.

MCCG 4X4  – cablu pentru instalații mobile cu învelis și manta de cauciuc.

CSYAbY 16X1,5  – cablu de semnalizare cu 16 conductoare din cupru cu învelis și manta PVC armat cu banda de oțel.

ACYBY 3X6 – cablu de energie cu 3 conductoare de aluminiu cu învelis și manta PVC armate cu banda de otel .

ACYY 3 x 25 + 16 – cablu de energie cu izolație și manta din pvc, cu trei conductoare din aluminiu cu secțiunea de 25 mm2 și un conductor cu secțiunea 16 mm2 .

Exemple de conductoare : FY ; AFY ; VLPY ; TIY.

Fig 1.4. Cablu electric ACYAbY

Construcție:

1 Conductor de aluminiu unifilar clasa 1 sau multifilar clasa 2, conform SR CEI 60228

2 Izolație de PVC

3 Înveliș comun

4 Manta interioară

5 Armătură din bandă de oțel

6 Manta exterioară de PVC

1.6. Schemele rețelelor electrice de joasă tensiune la consumator

Schemele rețelelor electrice de joasă tensiune la consumator au ca scop alimentarea simplă și sigură a receptoarelor de la barele tabloului general al posturilor de transformare. Sunt constituite din totalitatea coloanelor, circuitelor de utilaj sau receptor.

Coloana leagă între ele tablourile de distribuție. Circuitul leagă un receptor sau un utilaj la tablouri de distribuție.

În cazul rețelelor electrice de joasă tensiune punctele de distribuție sunt reprezentate de tablouri de distribuție care pot fi: generale, principale, secundare.

Rețelele de alimentare de joasă tensiune sunt formate din coloane și pot fi realizate după scheme radiale, cu linii principale (magistrale), buclate și combinate.

Schemele radiale sunt cele mai utilizate datorită simplității și clarității în execuție și exploatare (figura 1.5).

Fig. 1.5. Scheme radiale

Se folosesc pentru alimentarea unor tablouri de distribuție suficient de încărcate montate relativ apropiat unele de altele cât și în cazul tablourilor de distribuție cu puteri cerute mari, față de care tabloul general ocupă o poziție centrală. Se pot realiza cu o singură treaptă sau în două trepte.

Fiecare coloană sau circuit este protejat în mod obligatoriu la plecarea din tabloul de distribuție cu siguranțe fuzibile.

Schemele cu linii principale (coloane magistrale) se folosesc pentru alimentarea unor tablouri de distribuție cu puteri instalate reduse, amplasate pe aceeași direcție față de tabloul general (figura 1.6).

Fig. 1.6. Scheme cu linii principale

În unele situații aceste scheme sunt mai economice. Constructiv se pot realiza din conducte sau cabluri (se recomandă limitarea la ) sau din bare capsulate.

Schemele buclate se obțin prin reîntoarcerea capătului liniei principale la tabloul general de plecare. Aceste scheme sunt cu siguranță mărită în funcționare fiindcă asigură o rezervă în linii. Se pot realiza sub formă de inel (simplu buclată) (figura 1.7) sau tip plasă (complex buclată).

Fig.1.7. Schemă simplu buclată

Fig. 1.8. Schemă radială cu rezervă în linie principală

Rețelele de alimentare de joasă tensiune trebuie să asigure continuitatea alimentării receptoarelor la un anumit nivel de siguranță, care se realizează prin rezervă în linii și/sau rezervă în surse independente.

Rețelele de distribuție secundare de joasă tensiune, care asigură racordarea receptoarelor și a utilajelor la tablourile de distribuție secundare, se pot realiza cu scheme radial sau scheme cu linii principale.

Din punct de vedere al tipului de receptoare alimentate, schemele secundare de distribuție se clasifică în:

scheme pentru receptoare de lumină și prize,

scheme pentru receptoarele de forță.

Schemele se întocmesc respectând Normativul I7 din 2002 și condițiile tehnologice sau funcționale impuse.

Capitolul 2. ELEMENTE DE PROIECTARE

2.1. MĂSURAREA ȘI DISTRIBUȚIA ENERGIEI ELECTRICE

2.1.1 Măsurarea energiei

Consumul de energie electrică se va masura separat, pentru fiecare apartament în parte, prin intermediul a câte unui contoar de energie monofazat(vezi planșa C).

Contoarele de energie activă vor fi amplasate în firida de distribuție și contorizare palier (FDCP), amplasată în demisolul blocului(vezi planșa F.1).

Măsurarea consumului de energie electrică comună se va face prin intermediul unui contoar trifazat de putere reactivă amplasat în FDCP (vezi planșa C).

Tabloul electric de utilitați comune va fi amplasat în demisolul blocului (vezi planșa F.1).

2.1.2 Tablouri și distribuția energiei electrice

2.1.2.1 Tabloul de distribuție, rețea, întrerupător automat (TDRI).

Tabloul pricipal de distribuție de joasa tensiune din postul de transformare tip TDRI, se foloseste în Postul de Transformare de Rețea:400kVA,tensiuni 20/0,4kV, pentru alimentarea cu energie electrică a consumatorilor casnici și este echipat cu un intrerupător automat fix de 630 A pe intrare, și cu siguranțe de tip NH2/315 A , pentru coloanele de alimentare care pleacă din TDRI. Din TDRI se alimentează prin 4 coloane electrice trifazate cele 6 cutii de distribuție (CD). Alimentarea CD-urilor se face in buclă complexă [20],(vezi planșa D și E).

Alimentarea FDCP-urilor de palier se va face tot trifazat de la cd-ul corespunzător fiecărui bloc (vezi planșa C).

2.1.3 Coloane de distribuție a energiei electrice din TDRI până la consumator

Coloana 1:

alimentează cd-urile de la blocurile 1, 2 și 3 printr-un cablu de energie trifazat tip ACYAbY 3×240 +FY 120 mmp.

coloana este protejată la plecarea din TDRI print-o siguranța tip NH2 de calibru 315 A, urmând ca pe intrarea în cele 3 cd-uri să fie tot câte o siguranța tip NH2 de calibru 250A pentru CD- ul 1, de 200 A pentru CD- ul 2, respectiv de 160 A pentru CD- ul 3 (vezi planșa E).

în caz de defect la o altă coloană electrică de distribuție, prin comutarea siguranțelor MPR, coloană 1 poate alimenta și CD-urile altor blocuri (vezi schema de distribuție in planșa E).

Coloana 2:

alimentează cd-ul de la blocul 3 printr-o coloană electrică de tip ACYAbY 3×250 +FY 120 mmp.

coloana este protejată la plecarea din TDRI print-o siguranța tip NH2 de calibru 315 A, urmând ca pe intrarea în CD-ul 3 să fie tot câte o siguranța tip NH2 de calibru 160 A (vezi planșa E).

în caz de defect la o altă coloană electrică de distribuție, prin comutarea siguranțelor MPR, coloană 2 poate alimenta și CD-urile altor blocuri (vezi schema de distribuție in planșa E).

Coloana 3:

alimentează CD-ul de la blocul 4 printr-un cablu trifazat de tip ACYAbY 3×250 +FY 120 mmp.

coloana este protejată la plecarea din TDRI print-o siguranța tip NH2 de calibru 315 A, urmând ca pe intrarea în CD-ul 4 să fie tot câte o siguranța tip NH2 de calibru 160 A (vezi planșa E).

în caz de defect la o altă coloană electrică de distribuție, prin comutarea siguranțelor, coloană 3 poate alimenta și CD-urile altor blocuri (vezi schema de distribuție in planșa E).

Coloana 4:

alimentează CD-ul de la blocul 6 printr-un cablu trifazat de tip ACYAbY 3×250 +FY 120 mmp,

coloana este protejată la plecarea din TDRI print-o siguranța tip NH2 de calibru 315 A, urmând ca pe intrarea în CD-ul 6 să fie tot câte o siguranța tip NH2 de calibru 250 A care sa proteje(vezi planșa E).

în caz de defect la o altă coloană electrică de distribuție, prin comutarea siguranțelor ,coloană 4 poate alimenta și CD-urile altor blocuri (vezi schema de distribuție in planșa E).

Observație: Postul de transformare mai este prevăzut cu înca 4 locuri de racordare a coloanelor electrice pentru eventualele extinderi din zonă care vor necesita recordare la sistemul electroenergetic.

Coloana 5:

-alimentează FDCP-ul de palier printr-un cablu de energie subteran tip CYY4x25+FY16 mmp .

coloana este protejată la plecarea din CD cu o siguranțe tip NH0 de calibru 125 A (vezi planșa E).

Coloana 6:

-alimentează tablourile electrice de apartament (TE) printr-un cablu de energie tip CYY3x6 mmp .

coloana este protejată la plecarea din FDCP cu o siguranțe cu mare putere de rupere tip SIST 101 de calibru 100 A (vezi planșa C).

Coloana 7:

-alimentează tabloul electric de utilități comune (TEC) printr-un cablu de energie tip CYY5x10 mmp .

coloana este protejată la plecarea din FDCP cu o siguranțe cu mare putere de rupere tip SIST 101 de calibru 100 A (vezi planșa C).

Observații: Coloanele electrice care plecă către firidele de distribuție și contorizare palier sunt dimensionate la fel le toate cele 6 blocuri.Deasemenea dimensionarea se aplică și la coloanele electrice care pleacă din FDCP către TEC.

2.1.4. Cutiile de distribuție (CD-urile).

Cutiile de distribuție sunt folosite ca echipamente electrice intermediare dintre transformatorul de putere și circuitele de distribuție pe partea de joasă tensiune a consumatorilor publici.Din fiecare CD se pleacă cu 2 coloane de alimentare către FDCP-ul blocului respectiv.O coloană electrică are rolul de rezervă,care poate prelua, în caz de defect la prima colonă,sarcina alimentării cu energie electrică a consumatorilor publici (vezi planșa E).

Compartimentul de alimentare și de plecare din CD este echipat cu siguranțe tip NH2,care au o putere mare de rupere de 120 kA.Se asigură alimentarea cu energie electrică a sistemului de bare din compartimentul de distribuție,precum și protecție coloanei de alimentare în cazul sesizării unui defect în aval de acesta.

2.1.5. Firide de distribuție și contorizare pe palier – FDCP

Firidele de distribuție și contorizare palier de joasă tensiune sunt destinate distribuției,monitorizării și protecției conductoarelor de alimentare ale consumatorilor casnici dintr-un bloc de locuințe.

firida de distribuție și contorizare palier, pentru 13 abonați plus un circuit comun, echipată cu 13 contoare monofazate plus 1 contoar trifazat pentru circuitul comun, 6 siguranțe automate 40A/230V, 1 pol; 7 siguranțe automate 40A/230V, 1 pol  și 1 siguranță automată 63A/400V, 3 poli+nul pentru circuitul comun.

tablourile apartamentelor sunt alimentate print-o coloană monofazată 3xFY 6mm²/IPEY 20mm (vezi anexa 4)

cele 13 coloane care pleacă spre tablourile electrice de apartament sunt protejate cu întreruptoare automate diferențiale bipolare cu 2 poli cu In=25A și 32A (Id=300mA) cu protecție la suprasarcină, scurtcircuit cu capacitatea de rupere Icu=10kA (vezi planșa C).

1 circuit care pleacă spre tabloul electric de utilități comune este protejat cu o siguranță automată diferențială In=50A cu 4 poli (Id=300mA) cu protecție la suprasarcina și scurtcircuit

Funcțiuni:

racordarea instalațiilor de utilizare ale cliențiilor casnici din blocurile de locuințe sau ale clienților comerciali, la instalațiile de alimentare ale furnizorului(vezi planșa C) ;

măsurarea energiei active consumate de către fiecare abonat prin intermediul contoarelor monofazate, cât și măsurarea consumului de energie al tabloului electric de utilități comune(vezi planșa C)

protecția la scurtcircuit, suprasarcină și la curenți diferențiali reziduali a coloanelor de alimentare a consumatorilor;

posibilitatea întreruperii alimentării cu energie electrică de catre furnizor, independent de prezența consumatorului;

protecția împotriva sustragerilor de energie electrică și a deteriorării echipamentului prin acțiunea unor persoane neavizate.

Elemente componente:

carcasă metalică cu capac transparent, cu doua compartimente, unul pentru masură și contorizare, altul pentru distribuție (podul de bare și aparatajul electric de protecție la scurtcircuit, suprasarcină și curent de defect), dispuse alăturat;

schelet metalic pentru montarea contoarelor monofazate realizat din tabla zincată;

schelet metalic pentru montare sistem de bare si aparataj de protecție executat tot din tabla zincată;

ușa de acces in compartimentul pentru alimentarea generală este prevazută cu ferestre în dreptul întreruptoarelor automate, pentru a se permite deconectarea/conectarea ușoara a acestora;

garnituri pentru intrare / ieșire cabluri;

soclu siguranțe tip SIST cu siguranțe MPR pe alimentarea generala a firidei tip SIST 101/100 A;

circuitele electrice interioare realizate cu conductoare din cupru izolate;

decupări pentru intrarea/iesirea cablurilor de alimentare.

Observație. În celelalte 5 blocuri se montează același tip de FDCP.

2.1.6. Tablouri electrice secundare.

Puterea instalată și puterea de calcul sunt determinate conform normativului PE 132/2003 PENTRU PROIECTAREA REȚELELOR ELECTRICE DE DISTRIBUȚIE PUBLICĂ [7].

Tabloul TE.P.01 (Pc=5.5kW)

Tabloul electric TE.P.01 este amplasat în apartamentul 01 de la parterul blocului, și este alimentat printr-o coloană monofazată CYY3x6 mmp de la FDCP blocului respectiv care se află amplasat în demisol(vezi planșa F.1,F.2).

Tabloul de distribuți TE.P.01,cu ușă transparentă,pentru montare sub tencuială,(3 șiruri pentru 36 de module) este echipat cu:

4 siguranțe automate de 16A/230V, 2 poli ,cu 3 protecții diferențiale împotriva curentului rezidual(IΔ=30mA),(vezi planșa B).

1 siguranță automată de 10A/230V, 2 poli(vezi planșa B).

1 siguranță automată de 6A/230V(vezi planșa B).

Tabloul electric TE.P.01 alimentează următorii receptori ai apartamentului 01:

1 circuit de iluminat normal al corpurilor incandscente;

4 circuite de prize;

1 circuit pentru sonerie;

Tabloul TE.P.02 (Pc=6 kW)

Tabloul electric TE.P.02 este amplasat în apartamentul 02 de la parterul blocului, și este alimentat printr-o coloană monofazată CYY3x6 mmp de la FDCP blocului respectiv care se află amplasat în demisol(vezi planșa F.1,F.2).

Tabloul de distribuți TE.P.01,cu ușă transparentă,pentru montare sub tencuială,(3 șiruri pentru 36 de module) este echipat cu:

5 siguranțe automate de 16A/230V, 2 poli ,cu 3 protecții diferențiale împotriva curentului rezidual(IΔ=30mA),(vezi planșa B).

1 siguranță automată de 10A/230V, 2 poli(vezi planșa B).

1 siguranță automată de 6A/230V(vezi planșa B).

Tabloul electric TE.P.02 alimentează următorii receptori ai apartamentului 01:

1 circuit de iluminat normal al corpurilor incandscente;

5 circuite de prize;

1 circuit pentru sonerie;

Tabloul TE.P.03 (Pc=6 kW)

Tabloul electric TE.P.03 este amplasat în apartamentul 03 de la parterul blocului, și este alimentat printr-o coloană monofazată CYY3x6 mmp de la FDCP blocului respectiv care se află amplasat în demisol(vezi planșa F.1,F.2).

Tabloul de distribuți TE.P.03,cu ușă transparentă,pentru montare sub tencuială,(3 șiruri pentru 36 de module) este echipat cu:

5 siguranțe automate de 16A/230V, 2 poli ,cu 3 protecții diferențiale împotriva curentului rezidual(IΔ=30mA),(vezi planșa B).

1 siguranță automată de 10A/230V, 2 poli(vezi planșa B).

1 siguranță automată de 6A/230V(vezi planșa B).

Tabloul electric TE.P.03 alimentează următorii receptori ai apartamentului 03:

1 circuit de iluminat normal al corpurilor incandscente;

5 circuite de prize;

1 circuit pentru sonerie;

Tabloul TE.ET1.04 (Pc=5.5kW)

Tabloul electric TE.ET1.04 este amplasat în apartamentul 04 de la parterul blocului, și este alimentat printr-o coloană monofazată CYY3x6 mmp de la FDCP blocului respectiv care se află amplasat în demisol(vezi planșa F.1,F.3).

Tabloul de distribuți TE.P.04,cu ușă transparentă,pentru montare sub tencuială,(3 șiruri pentru 36 de module) este echipat cu:

4 siguranțe automate de 16A/230V, 2 poli ,cu 3 protecții diferențiale împotriva curentului rezidual(IΔ=30mA),(vezi planșa B).

1 siguranță automată de 10A/230V, 2 poli(vezi planșa B).

1 siguranță automată de 6A/230V(vezi planșa B).

Tabloul electric TE.P.04 alimentează următorii receptori ai apartamentului 04:

1 circuite de iluminat normal al corpurilor incandscente;

4 circuite de prize;

1 circuit pentru sonerie;

Tabloul TE.ET1.05 (Pc=6 kW)

Tabloul electric TE.ET1.05 este amplasat în apartamentul 05 de la parterul blocului, și este alimentat printr-o coloană monofazată CYY3x6 mmp de la FDCP blocului respectiv care se află amplasat în demisol(vezi planșa F.1,F.3).

Tabloul de distribuți TE.ET1.05,cu ușă transparentă,pentru montare sub tencuială,(3 șiruri pentru 36 de module) este echipat cu:

5 siguranțe automate de 16A/230V, 2 poli ,cu 3 protecții diferențiale împotriva curentului rezidual(IΔ=30mA),(vezi planșa B).

1 siguranță automată de 10A/230V, 2 poli(vezi planșa B).

1 siguranță automată de 6A/230V(vezi planșa B).

Tabloul electric TE.ET1.05 alimentează următorii receptori ai apartamentului 05:

1 circuit de iluminat normal al corpurilor incandscente;

5 circuite de prize;

1 circuit pentru sonerie;

Tabloul TE.ET1.06 (Pc=6 kW)

Tabloul electric TE.ET1.06 este amplasat în apartamentul 06 de la parterul blocului, și este alimentat printr-o coloană monofazată CYY3x6 mmp de la FDCP blocului respectiv care se află amplasat în demisol(vezi planșa F.1,F.3).

Tabloul de distribuți TE.ET1.06,cu ușă transparentă,pentru montare sub tencuială,(3 șiruri pentru 36 de module) este echipat cu:

4 siguranțe automate de 16A/230V, 2 poli ,cu 3 protecții diferențiale împotriva curentului rezidual(IΔ=30mA),(vezi planșa B).

1 siguranță automată de 10A/230V, 2 poli(vezi planșa B).

1 siguranță automată de 6A/230V(vezi planșa B).

Tabloul electric TE.ET1.06 alimentează următorii receptori ai apartamentului 06:

– 1 circuit de iluminat normal al corpurilor incandscente;

– 5 circuite de prize;

– 1 circuit pentru sonerie;

Tabloul TE.ET2.07 (Pc=5.5kW)

Tabloul electric TE.ET2.07 este amplasat în apartamentul 07 de la parterul blocului, și este alimentat printr-o coloană monofazată CYY3x6 mmp de la FDCP blocului respectiv care se află amplasat în demisol(vezi planșa F.1,F.4).

Tabloul de distribuți TE.ET2.07,cu ușă transparentă,pentru montare sub tencuială,(3 șiruri pentru 36 de module) este echipat cu:

4 siguranțe automate de 16A/230V, 2 poli ,cu 3 protecții diferențiale împotriva curentului rezidual(IΔ=30mA),(vezi planșa B).

1 siguranță automată de 10A/230V, 2 poli(vezi planșa B).

1 siguranță automată de 6A/230V(vezi planșa B).

Tabloul electric TE.ET2.07 alimentează următorii receptori ai apartamentului 07:

1 circuit de iluminat normal al corpurilor incandscente;

4 circuite de prize;

1 circuit pentru sonerie;

Tabloul TE.ET2.08 (Pc=6 kW)

Tabloul electric TE.ET2.08 este amplasat în apartamentul 08 de la parterul blocului, și este alimentat printr-o coloană monofazată CYY3x6 mmp de la FDCP blocului respectiv care se află amplasat în demisol(vezi planșa F.1,F.4).

Tabloul de distribuți TE.ET2.08,cu ușă transparentă,pentru montare sub tencuială,(3 șiruri pentru 36 de module) este echipat cu:

5 siguranțe automate de 16A/230V, 2 poli ,cu 3 protecții diferențiale împotriva curentului rezidual(IΔ=30mA),(vezi planșa B).

1 siguranță automată de 10A/230V, 2 poli(vezi planșa B).

1 siguranță automată de 6A/230V(vezi planșa B).

Tabloul electric TE.ET2.08 alimentează următorii receptori ai apartamentului 08:

– 1 circuit de iluminat normal al corpurilor incandscente;

– 5 circuite de prize;

– 1 circuit pentru sonerie;

Tabloul TE.ET2.09 (Pc=6 kW)

Tabloul electric TE.ET2.09 este amplasat în apartamentul 09 de la parterul blocului, și este alimentat printr-o coloană monofazată CYY3x6 mmp de la FDCP blocului respectiv care se află amplasat în demisol(vezi planșa F.1,F.4).

Tabloul de distribuți TE.ET2.09,cu ușă transparentă,pentru montare sub tencuială,(3 șiruri pentru 36 de module) este echipat cu:

5 siguranțe automate de 16A/230V, 2 poli ,cu 3 protecții diferențiale împotriva curentului rezidual(IΔ=30mA),(vezi planșa B).

1 siguranță automată de 10A/230V, 2 poli(vezi planșa B).

1 siguranță automată de 6A/230V(vezi planșa B).

Tabloul electric TE.ET2.09 alimentează următorii receptori ai apartamentului 09:

– 1 circuit de iluminat normal al corpurilor incandscente;

– 5 circuite de prize;

– 1 circuit pentru sonerie;

Tabloul TE.ET3.10 (Pc=5.5kW)

Tabloul electric TE.ET3.10 este amplasat în apartamentul 10 de la parterul blocului, și este alimentat printr-o coloană monofazată CYY3x6 mmp de la FDCP blocului respectiv care se află amplasat în demisol(vezi planșa F.1,F.5).

Tabloul de distribuți TE.ET3.10,cu ușă transparentă,pentru montare sub tencuială,(3 șiruri pentru 36 de module) este echipat cu:

4 siguranțe automate de 16A/230V, 2 poli ,cu 3 protecții diferențiale împotriva curentului rezidual(IΔ=30mA),(vezi planșa B).

1 siguranță automată de 10A/230V, 2 poli(vezi planșa B).

1 siguranță automată de 6A/230V(vezi planșa B).

Tabloul electric TE.ET3.10 alimentează următorii receptori ai apartamentului 10:

– 1 circuit de iluminat normal al corpurilor incandscente;

– 4 circuite de prize;

– 1 circuit pentru sonerie;

Tabloul TE.ET3.11 (Pc=6 kW)

Tabloul electric TE.ET3.11 este amplasat în apartamentul 11 de la parterul blocului, și este alimentat printr-o coloană monofazată CYY3x6 mmp de la FDCP blocului respectiv care se află amplasat în demisol(vezi planșa F.1,F.5).

Tabloul de distribuți TE.ET3.11,cu ușă transparentă,pentru montare sub tencuială,(3 șiruri pentru 36 de module) este echipat cu:

5 siguranțe automate de 16A/230V, 2 poli ,cu 3 protecții diferențiale împotriva curentului rezidual(IΔ=30mA),(vezi planșa B).

1 siguranță automată de 10A/230V, 2 poli(vezi planșa B).

1 siguranță automată de 6A/230V(vezi planșa B).

Tabloul electric TE.ET3.11 alimentează următorii receptori ai apartamentului 11:

– 1 circuit de iluminat normal al corpurilor incandscente;

– 5 circuite de prize;

– 1 circuit pentru sonerie;

Tabloul TE.D.12 (Pc=5,5 kW)

Tabloul electric TE.D.12 este amplasat în apartamentul 12 de la parterul blocului, și este alimentat printr-o coloană monofazată CYY3x6 mmp de la FDCP blocului respectiv care se află amplasat în demisol(vezi planșa F.1).

Tabloul de distribuți TE.D.11,cu ușă transparentă,pentru montare sub tencuială,(3 șiruri pentru 36 de module) este echipat cu:

4 siguranțe automate de 16A/230V, 2 poli ,cu 3 protecții diferențiale împotriva curentului rezidual(IΔ=30mA),(vezi planșa B).

1 siguranță automată de 10A/230V, 2 poli(vezi planșa B).

1 siguranță automată de 6A/230V(vezi planșa B).

Tabloul electric TE.D.12 alimentează următorii receptori ai apartamentului 12:

– 1 circuit de iluminat normal al corpurilor incandscente;

– 4 circuite de prize;

– 1 circuit pentru sonerie;

Tabloul TE.D.13 (Pc=6 kW)

Tabloul electric TE.D.13 este amplasat în apartamentul 13 de la parterul blocului, și este alimentat printr-o coloană monofazată CYY3x6 mmp de la FDCP blocului respectiv care se află amplasat în demisol(vezi planșa F.1).

Tabloul de distribuți TE.D.13,cu ușă transparentă,pentru montare sub tencuială,(3 șiruri pentru 36 de module) este echipat cu:

5 siguranțe automate de 16A/230V, 2 poli ,cu 3 protecții diferențiale împotriva curentului rezidual(IΔ=30mA),(vezi planșa B).

1 siguranță automată de 10A/230V, 2 poli(vezi planșa B).

1 siguranță automată de 6A/230V(vezi planșa B).

Tabloul electric TE.D.13 alimentează următorii receptori ai apartamentului 13:

– 1 circuit de iluminat normal al corpurilor incandscente;

– 5 circuite de prize;

– 1 circuit pentru sonerie;

Tabloul TEC (Pc=30 kW)

Tabloul electric TEC este amplasat în demisolul blocului, și este alimentat printr-o coloană monofazată CYY5x10 mmp de la FDCP blocului respectiv care se află amplasat tot în demisol(vezi planșa F.1).

Tabloul de distribuție TEC,cu ușă transparentă,pentru montare sub tencuială,( 6 șiruri pentru 72 de module) este echipat cu:

5 siguranțe automate de16A/230V,2pol(vezi planșele F.1,F.2,F.3,F.4,F.5).

1 disjunctor tripolar 25A/400V cu protecție diferențială împotriva curentului rezidual(IΔ=100mA).

Tabloul electric TEC alimentează următorii receptori:

– circuit de iluminat normal de pe hol –aprinderea circuitului de iluminat pe hol și pe casa scării se face prin intermediul a 2 întrerupatoare cap-scară montate la demisol și etajul 3 al blocului și 3 întrerupătoare cap-cruce montate la etajele intermediare ale blocului,respectiv,parter,etaj 1 și etaj 2 ( vezi planșele F.1,F.2,F.3,F.4,F.5);

– o coloană trifazată pentru alimentarea tabloului liftului;

– 1 circuit pentru sonerie;

Capitolul 3. CALCULUL ȘI DIMENSIONAREA INSTALAȚIILOR ELECTRICE

3.1 Tabloul general de distribuție de joasă tensiune-TDRI.

Este tabloul electric racordat direct la postul de transformare, care distribuie energia electrică la alte tablouri principale de distribuție.

3.1.1 Calculul puterii instalate la întregul complex de 6 blocuri.

3.1.2 Calculul puterii maxim simultan absorbite la întregul complex de 6 blocuri.

Unde:

Pi reprezintă puterea instalată (suma puterilor instalate ale tuturor receptoarelor, adică suma puterilor instalate la cele 6 blocuri), iar reprezintă puterea maxim simultan absorbita ,având în vedere un coeficient de cerere Kc = 0.35 (conform tabelului din anexa 5 a normativului I.7-91)

3.2 Tablou principal de distribuție

Este alimentat din tabloul general și distribuie energia electrică la tablourile secundare.

Calculul puterii instalate la un bloc.

Determinarea puterii maxim simultan absorbite totale la un bloc.

Unde:

Pi reprezintă puterea instalată (suma puterilor instalate ale tuturor receptoarelor, adică suma puterilor instalate la cele 6 blocuri), iar reprezintă puterea maxim simultan absorbita,având în vedere un coeficient de cerere Kc=0.56 (conform tabelului din anexa 5 a normativului I.7-91)

3.3 Tablourile secundare de distribuție la un bloc

Sunt determinate conform normativului PE 132/2003 PENTRU PROIECTAREA REȚELELOR ELECTRICE DE DISTRIBUȚIE PUBLICĂ.

Conform [anexei 1] am alea varianta de dotare “D” ,de unde vor rezulta valorile puterii instalate si puterii cerute pe apartament in functie de numarul de camere existente in apartament.

Observație.Pe viitor se recomandă ca puterea de calcul să se ia mai mare decât prevede normativul deorece instalațiile apartamentelor sunt din ce în ce complexe, având un număr tot mai mare de consumatori.

Tablourile de la parterul blocului: (TE.P.01), (TE.P.02) și (TE.P.03)

Tabloul apartamentului 01 (vezi planșele A-01 A și A-01 B)

S-a luat ca putere instalată pe apartament (apartament de 2 camere), Pi =20 kW iar ca putere de calcul Pc = 5,5 kW (vezi planșa nr. B).

Tabloul apartamentului 02 (vezi planșele A-02 A și A-02 B)

S-a luat ca putere instalată pe apartament (apartament de 3 camere), Pi =23kW iar ca putere de calcul Pc=6 kW(vezi planșa nr. B).

Tabloul apartamentului 03 (vezi planșele A-03 A și A-03 B)

S-a luat ca putere instalată pe apartament (apartament de 3 camere), Pi =23kW iar ca putere de calcul Pc=6 kW(vezi planșa nr. B).

Tablourile etajului I: (TE.ET1.04), (TE.ET1.05) și (TE.ET1.06)

Tabloul apartamentului 04 (identic dpdv arhitectural cu planșele A-01 A și A-01 B)

S-a luat ca putere instalată pe apartament (apartament de 2 camere), Pi =20 kW iar ca putere de calcul Pc=5,5 kW(vezi planșa nr. B).

Tabloul apartamentului 05 (identic dpdv arhitectural cu planșele A-02 A și A-02 B)

S-a luat ca putere instalată pe apartament (apartament de 3 camere), Pi =23kW iar ca putere de calcul Pc=6 kW(vezi planșa nr. B).

Tabloul apartamentului 06 (identic dpdv arhitectural cu planșele A-03 A și A-03 B)

S-a luat ca putere instalată pe apartament (apartament de 3 camere), Pi =23kW iar ca putere de calcul Pc=6 kW(vezi planșa nr. B .

Tablourile etajului II: (TE.ET2.07), (TE.ET2.08) și (TE.ET2.09)

Tabloul apartamentului 07 (identic dpdv arhitectural cu planșele A-01 A și A-01 B)

S-a luat ca putere instalată pe apartament (apartament de 2 camere), Pi =20 kW iar ca putere de calcul Pc=5,5 kW(vezi planșa nr. B)

Tabloul apartamentului 08 (identic dpdv arhitectural cu planșele A-02 A și A-02 B)

S-a luat ca putere instalată pe apartament (apartament de 3 camere), Pi =23kW iar ca putere de calcul Pc=6 kW(vezi planșa nr. B)

Tabloul apartamentului 09 (identic dpdv arhitectural cu planșele A-03 A și A-03 B)

S-a luat ca putere instalată pe apartament (apartament de 3 camere), Pi =23kW iar ca putere de calcul Pc=6 kW(vezi planșa nr. B) .

Tablourile etajului III: (TE.ET3.10) și (TE.ET3.11)

Tabloul apartamentului 10 (identic dpdv arhitectural cu planșele A-01 A și A-01 B)

S-a luat ca putere instalată pe apartament (apartament de 2 camere), Pi =20 kW iar ca putere de calcul Pc=5,5 kW(vezi planșa nr. B)

Tabloul apartamentului 11 (vezi planșele A-04 A și A-04 B)

S-a luat ca putere instalată pe apartament (apartament de 3 camere), Pi =23kW iar ca putere de calcul Pc=6 kW(vezi planșa nr. B)

Tablourile demisolului: (TE.D.12) și (TE.D.13)

Tabloul apartamentului 12 (identic dpdv arhitectural cu planșele A-01 A și A-01 B)

S-a luat ca putere instalată pe apartament (apartament de 2 camere), Pi =20 kW iar ca putere de calcul Pc=5,5 kW(vezi planșa nr. B)

Tabloul apartamentului 13 (identic dpdv arhitectural cu planșele A-02 A și A-02 B)

S-a luat ca putere instalată pe apartament (apartament de 3 camere), Pi =23kW iar ca putere de calcul Pc=6 kW(vezi planșa nr. B)

Observație: Alimentarea tablourilor de apartament se face prin intermediul FDCP-ului de palier situat la parterul fiecarui bloc. În funcție de numărul de camere din apartament și respectandu-se valorile din [anexa 1] se va alege un coeficient de simultaneitate Ks=0,275 pentru 2 camere si Ks=0,26 pentru 3 camere (vezi plansa B).

Puterea ceruta sa calculat inmultind puterea instalata cu coeficientul de cerere (Pc= PixKs). Tablourile de apartament la blocurile 2,3,4 și 5 sunt identice cu tablourile blocului 1 (corespunzătoare numarului de camere),deoarece blocurile sunt identice dpdv arhitectural.

Tabloul de utilitati comune:

S-a luat ca putere instalată Pi =46 kW iar ca putere de calcul Pc=30 kW(vezi planșa nr. C) .Am ales un coeficient de simultaneitate de Ks=0,65.

3.4. Determinarea sectiunii conductoarelor,a sigurantelor fuzibile si a cablurilor de energie electrica

La calculul secțiunii conductoarelor trebuie îndeplinită condiția :

Unde :

Ic –curentul transportat de circuit sau de coloană;

–încărcarea maximă admisibilă ,care este dată in funcție de natura conductorului (cupru sau aluminiu), de felul izolației , de modul de montare ( aparent, îngropat în sol, în tub de protecție)

3.4.1 Calculul circuitelor monofazatate pentru receptoare de lumină

Curentul de calcul se determină cu relația: ,

Unde :

este puterea instalată a receptoarelor de lumină;

= 230V , tensiunea de fază ;

– factorul de putere al receptoarelor circuitului

Dacă receptoarele sunt numai lămpi incandescente =1, iar dacă sunt lămpi fluorescente sau lămpi cu descărcare =0,95.

După aflarea curentului nominal se poate stabili secțiunea conductorului, cu ajutorul tabelului din normativul de proiectare si execuție a instalațiilor electrice cu tensiuni până la 1000V c.a și 1500c.c I7:

Pentru 3 camere avem.

A

unde:

Uf = 0,23 kW

Pentru 2 camere avem.

A

unde:

Uf = 0,23 kW

=1

3.4.1.1 Alegerea secțiunii conductoarelor pentru circuitul de lumina:

La calculul secțiunii conductoarelor trebuie îndeplinită condiția :

Unde :

Ic –curentul de calcul;

Imax.adm –curentul maxim admisibil ,care este dată in funcție de natura conductorului (cupru sau aluminiu), de felul izolației , de modul de montare( aparent, îngropat în sol, în tub de protecție),conform tabelului din anexa 2 a normativului [I.7-91 întocmit și editat de INCERC București, anul 1992].

Astfel vom avea:

Imax.adm = 17 A (conform tabelului din anexa 2 a normativului I.7-91)

Ic = 3,56 A

Îndeplineste condiția 17 A > 3,56 A 1 conductor cu secțiunea de 1,5 mm din cupru (FY) + 1 conductor neutru N de secțiune 1,5 mmFY + 1 conductor de protecție PE de secțiune 1,5 mmFY ,adica 3FY1,5 (vezi plansele A-01A; A-01 B; A-02 A; A-02 A; A-03 A; A-03 B; A-04 A si A-04B)

3.4.1.2 Alegerea siguranței pentru protecția circuitului de lumina.

Siguranțele fuzibile sunt utilizate pentru protecția la suprasarcină si scurtcircuit a circuitelor de lumina, respectiv a circuitelor de forță

Deasemenea siguranțele fuzibile pot fi folosite și pentru deconectarea circuitelor sau coloanelor electrice atunci cand pe acestea nu sunt prevazute aparate de acționare.

Pentru determinarea curentului If al siguranței fuzibile se pun condiițile:

If Ic If 3,56 A

If k x Imax.adm If 0,8 x 17 = 13,6 A

(conform tabelului din anexa 3 a normativului I.7-91) că If poate fi de 6 sau 10 A.Se alege If = 10 A

Unde:

Ic= 3,56 A

Imax.adm = 17 A (conform tabelului din anexa 2 a normativului I.7-91)

K= 0,8 pentru circuitele ce alimenteaza lămpi cu incandescență

3.4.2 Calculul circuitelor monofazatate de forță și prize

Aceste circuite sunt folosite pentru alimentarea unor receptoare de forță monofazate.

Curentul de calcul este:

Unde :

– este puterea instalată a receptorului de forță;

– – factorul de putere al acestuia

– – randamentul receptorului ;

Curentul nominal pentru circuitele de priză din apartamente se calculează cu relația de mai sus unde și se pot lua, cu o bună aproximare, valoarea 0,8.

A

3.4.2.1 Alegerea secțiunii conductoarelor pentru circuitul de priză.

Imax.adm = 24 A (conform tabelului din anexa 2 a normativului I.7-91)

Ic = 13,33 A

Îndeplineste condiția , adică 24 A > 13,33 A 1 conductor cu secțiunea de 2,5 mm din cupru (FY) + 1 conductor neutru N de secțiune 2,5 mmFY + 1 conductor de protecție PE de secțiune 2,5 mmFY ,adică 3FY2,5 (vezi plansele A-01A; A-01 B; A-02 A; A-02 A; A-03 A; A-03 B; A-04 A si A-04B)

3.4.3.1 Alegerea siguranței pentru protecția circuitelor de priza.

Pentru determinarea curentului If al siguranței fuzibile se pun condiițile:

If Ic If 13.33 A

If k x Imax.adm If 0,8 x 24 = 19,2 A

(conform tabelului din anexa 3 a normativului I.7-91) că If = 16 A

Unde:

Ic= 13,33

Imax.adm = 24 A (conform tabelului din anexa 2 a normativului I.7-91)

k= 0,8

3.4.3 Alegerea coloanei de alimentare dintre FDCP și TE.

La calculul secțiunii cablului trebuie îndeplinită condiția :

Unde :

Ic –curentul de calcul;

Imax.adm –curentul maxim admisibil ,care este dată in funcție de natura conductorului (cupru sau aluminiu), de felul izolației , de modul de montare( aparent, îngropat în sol, în tub de protecție)

Pentru 2 camere avem:

A A (conform tabelului din anexa 3 a normativului I.7-91)

(conform tabelului din anexa 7 a normativului I.7-91 ) un cablu de energie CYY 3x6mmp.

Pentru 3 camere avem:

A A (conform tabelului din anexa 2 a normativului I.7-91)

(conform tabelului din anexa 7 a normativului I.7-91) un cablu de energie CYY 3x6mmp

3.4.3.1 Alegerea siguranței din FDCP, care protejează cablu de energie.

Pentru 2 camere avem:

If Ic 25 A23.91 A

If Imax.adm 25 A 26 A

If cu 2 drepte decat valoarea maxima a fuzibilului aflat pe

circuitul tabloului electric 25 A 16 A

(conform tabelului din anexa 3 a normativului I.7-91) că If = 25 A

Unde:

Ic = 23,91 A

Imax adm = 26 A (conform tabelului din anexa 2 a normativului I.7-91)

If max = 16 A

Pentru 3 camere avem:

If Ic 32 A26.08 A

If Imax.adm 32 A 34 A

If cu 2 drepte decat valoarea maxima a fuzibilului aflat pe

circuitul tabloului electric 32 A 25 A

(conform tabelului din anexa 3 a normativului I.7-91) că If =32 A

Unde:

Ic = 26,08 A

Imax.adm = 34 A (conform tabelului din anexa 2 a normativului I.7-91)

3.4.4 Determinarea coloanei trifazate pentru tabloul de fortă

Curentul nominal este:

Unde :

este puterea instalată a tabloului de de lumină, putere uniform distribuită pe faze

– factorul de putere al acestuia

U =400V – tensiunea de linie.

Curentul de calcul pe coloana de alimentare numărul 14 (vezi planșa C ), care alimentează tabloul de utilități comune (TEC),avem:

A

Unde:

=30 kW

Uf = 0,4 kW

=0,92

Alegerea sectiunii coloanei de alimentare al circuitului de forta

La calculul secțiunii cablului trebuie îndeplinită condiția :

Unde :

Ic =47,61 A ,curentul de calcul.

Imax.adm = 60 A(conform tabelului din anexa 7 a normativului I.7-91), curentul maxim admisibil ,care este dată in funcție de natura conductorului (cupru sau aluminiu), de felul izolației , de modul de montare( aparent, îngropat în sol, în tub de protecție) .

60 A 47,61 (conform tabelului din anexa 7 a normativului I.7-91) că avem un cablu CYY5x10 mmp (vezi plansa C)

Alegerea fuzibilului de protecție:

If Ic 50 A 47,61 A

If Imax adm 50 A 60 A

Unde:

Ic= 47,61 A

Imaxadm = 60 A(conform tabelului din anexa 7 a normativului I.7-91)

(conform tabelului din anexa 3 a normativului I.7-91) că If = 50A

Determinarea cablului de energie care alimentează CD-urile blocurilordin TDRI:

Curentul de calcul la toate cele 6 blocuri:

Unde :

, puterea maxim simultan absorbită totală.

Uf = 400 V, tensiunea de linie.

=0,98 ;coeficient de simultaneitate .

3.4.5.2 Alegerea sectiunii cablului de energie.

La calculul secțiunii cablului trebuie îndeplinită condiția :

Unde :

Ic = curentul de calcul;

Imax.adm = curentul maxim admisibil ,care este dată in funcție de natura conductorului (cupru sau aluminiu), de felul izolației , de modul de montare( aparent, îngropat în sol, în tub de protecție)

Imax adm = 360 A(conform tabelului din anexa 9 a normativului I.7-91)

Ic = 315 A

360 A 315 A ,(conform tabelului din anexa 7) a [normativului I.7-91] avem un cablu ACYAbY3x240 +FY120 mmp (vezi planșa E)

Alegerea fuzibilului de protecție:

If Ic 315A 315 A

Ic Imax adm 315 A 360 A

If I max adm 315 A 360A

Iccu 2 drepte decat valoarea maxima a fuzibilului aflat pe circuitul tabloului electric

I fuz max = 250 A If = 315 cu 2 drepte mai mare(conform

tabelului din anexa 3 a normativului I.7-91)

Unde:

Ic= 315 A

Imax.adm =360 A(conform tabelului din anexa 7 a normativului I.7-91)

(conform tabelului din anexa 3 a normativului I.7-91) că If = 315A (vezi plansa E)

Determinarea coloanei de alimentare dinte cutia de distribuție și firida de distribuție și contorizare palier.

Curentul de calcul pe un bloc :

Unde:

Pi = 56,28 kW

Uf = 0,4 kW

=0,92

Calculul sectiunii ccoloanei de alimentare:

La calculul secțiunii cablului trebuie îndeplinită condiția :

105 A 88,4 A

(conform tabelului din anexa 7 a normativului I.7-91) că avem un cablu CCY4x25+FY16 mmp

Unde:

Imax.adm = 105 A(conform tabelului din anexa 7 a normativului I.7-91)

Ic = 88,4 A

Alegerea fuzibilului de protecție la intrarea in FDCP:

If Ic 100 A 88,4 A

Ic Imax.adm 88,4 A 105 A

If I max.adm 100 A 105A

Ic cu 2 drepte decat valoarea maxima a fuzibilului aflat pe circuitul tabloului electric I fuz.max = 63 A If = 100 A cu 2 drepte mai mare (conform tabelului din anexa 3 a normativului I.7-91)

Unde:

Ic= 88,4 A

Imax.adm = 105 A(conform tabelului din anexa 7 a normativului I.7-91)

(conform tabelului din anexa 3 a normativului I.7-91) că If = 100A (vezi plansa C)

3.5 Pierderi de tensiune maxim admise

Valorile maxime admise ale pierderilor de tensiune între punctul de delimitare a consumatorului cu furnizorul și cel mai îndepărtat receptor, în raport cu tensiunea nominală, nu trebuie să depășească limitele stabilite în Normativul I-7 și prezentate în tabelul 11.1.

Tabelul 1.1

Pierderi de tensiune maxime admise

Pierderile de tensiune relative % se pot determina cu ajutorul relației generale:

%= (11.4)

Unde:

este pierderea de tensiune în V

este tensiunea nominală în V.

3.5.1 Calculul căderii de tensiune

Secțiunea conductoarelor, cablurilor va fi verificată la căderea de tensiune de la tabloul general și până la ultimul receptor și trebuie indeplinită condiția U(%) = + 3 % pentru iluminat și U(%) = + 5 % pentru circuitele de forță .

Căderea de tensiune in volți:

[V],

unde:

L-lungimea în km

I-sarcina în A

r-rezistența în (ohm/km)

x-reactanța în (ohm/km)

Calculul căderii de tensiune pe coloana electrică care iese din CD (vezi planșa C)

cu 5 conductoare FY cu secțiunea 25 mm, lungimea acestui circuit fiind de L= 0,080km, fiind incărcat electric cu Ic=88,4 A ; valorile lui r și x le luam din tabelul anexei 6.

V

Căderea de tensiune în procente:

U(%) =

U(%) =

U(%) = 1.09 + 5 %

Calculul căderii de tensiune pe cablul de energie care alimentează CD-ul 1, CD-ul 2 și CD-ul al 3-lea din TG (vezi planșa E)

Calculul caderii de tensiune la CD 1:

k = 1

Unde:

0,0303

Calculul caderii de tensiune la CD 2:

k = 1

Unde:

0,0303

Calculul caderii de tensiune la CD 3:

k = 1

Unde:

0,0303

[V], căderea de tensiune calculată la cd-ul al treilea, deoarce este cel mai îndepărtat de TDRI, cu un cablu de tip ACYAbY cu secțiune 3×240+120 mm, lungimea acestui cablu fiind de L=0,073 km, fiind încărcat electric cu Ic = 88,4 A.

căderea de tensiune în procente:

U(%) = 0,53%

3.5.1.1 Încărcarea maximă admisă pentru cablurile cu conductoare din cupru și izolație din PVC tip ACYAbY

Alimentarea tablourilor principale si secundare se va face cu conductoare rigid izolate cu PVC tip FY și cu cabluri de energie de tip ACYAbY ,la fel și instalațiile electrice interioare se vor executa cu conductoare tip FY introduse în tuburi de protecție.

Încarcarea maximă admisibila pentru cabluri cu conductoare este dată in tabelul din anexa 8.

3.5.2 Alegerea tuburilor de protecție

Pentru protejarea împotriva loviturilor mecanice și acțiunii mediului ambiant, conductoarele se trag în tuburi de protecție alese în funcție de numărul și secțiunea conductoarelor și de gradul de protecție pe care trebuie să-l asigure . Intr-un tub se introduc un număr de 1-7 conductoare izolate

Tuburile se montează îngropat sau aparent, pe suporți necombustibili și la distanță de sursele de căldură.

Din punct de vedere constructiv, tuburile pot fi cu manta rigidă și respectiv tuburile flexibile .

Utilizarea tuburilor de protecție la realizarea rețelelor electrice necesită și o serie de accesorii cum ar fi manșoane de legătură, coturi, curbe, doze de ramificație, de trecere sau de aparat.

Tuburile cu manta rigidă sunt realizate din metal sau PVC și se folosesc următoarele tipuri :

Tubul de protecție ( P ) este realizat din tablă de oțel laminat la rece (îmbinat prin suprapunerea marginilor și lăcuit în interior și exterior împotriva coroziunii. Asigură numai protecția mecanică a conductoarelor. Se montează numai aparent în încăperi uscate, fără praf sau agenți corozivi. La montare se utilizează o serie de accesorii : doze de ramificație din fontă sau tablă de oțel, curbe , coturi și manșoane de legătură, scoabe .

Tubul izolant ușor protejat (IP) este realizat din tablă de oțel plumbuită cu grosime de 0,15 – 0,22 mm și îmbinată prin fălțuire. In interior se introduce un tub izolant din carton impregnat cu bitum industrial. La montare se folosesc ca accesorii dozele tip IP , coturi , manșoane.

Tubul izolant , de protecție, etanș ( IPE ) este realizat din tablă de oțel laminat la rece , îmbinată prin sudare pe generatoare asigurând o bună protecție mecanică și etanșeitate. La exterior , aceste tuburi se lăcuiesc cu lac protector contra coroziunii, iar în interior se introduce o izolație din carton impregnat cu bitum. Pentru ansamblare se utilizează manșoane și coturi filetate, precum și doze din fontă cu garnituri din cauciuc pentru etanșare. Se montează aparent sau îngropat , în încăperi cu pericol de explozie sau incendiu, unde nu se pot folosi tuburile P și IP .

Tevile de oțel se utilizează în instalațiile electrice în locurile care necesită o protecție mecanică superioară sau o execuție perfect etanșă, ori atunci când este nevoie de diametre mai mari de 35 mm.

Tubul de protecție etanș, lăcuit ( PE ) se realizează din bandă de oțel laminată la rece și îmbinată prin sudură pe generatoare, asigurând astfel protecție mecanică și etanșeitate . La exterior se lăcuiește pentru protecția anticorozivă. Imbinările se realizează cu mufe filetate sau nefiletate prin lipire.

Tuburile din PVC rezistă la acțiunea corozivă a principalilor agenți chimici și a materialelor utilizate în construcții ( var, ciment , ipsos, etc.), ard numai la flacăra întreținută, nu absorb apa și suportă îndoiri de 900 cu o rază minimă de trei ori diametrul exterior . Se montează îngropat sau aparent, dar numai pe suporturi necombustibile . Nu se utilizează la instalații cu siguranță marită în funcționare, precum sunt : iluminatul de siguranță, alimentarea și comanda pompelor de incendiu, instalațiile de semnalizare a incendiilor.

Tubul izolant, ușor protejat ( IPY ) se folosește în locul tubului IP în încăperi U0 sau U1 , fără pericol de incendiu sau explozie și cu temperaturi cuprinse între – 25 – + 400 C.

Tubul izolant , de protecție, etanș ( IPEY ) se folosește ca și tubul IPY.

Tuburile flexibile se utilizează pe traseele sinuase și expuse vibrațiilor.

Tubul izolant, ușor protejat, flexibil ( IPF ) este realizat din bandă de oțel plumbuită, înfășurată în elice și prevăzut în interior cu căptușeală izolantă din bandă de hârtie impregnată în două straturi în elice .

Tubul izolant și de protecție, flexibil, cu rezistență mecanică (IPFR) este confecționat din două fâșii de tablă din oțel plumbuit, înfășurate elicoidal și prevăzute la interior cu un strat de hârtie izolantă înfășurată tot elicoidal.

Se folosește în condiții similare ca și tubul IPF în locurile unde este necesară o rezistență mecanică sporită.

Tubul de protecție, flexibil, cu rezistență mecanică ( PFR ) are două învelișuri flexibile din bandă de oțel plumbuit , înfășurat în elice, între care se dispune o bandă de hârtie impregnată.

Se utilizează în medii umede , dar necorozive, pe trasee su solicitări mecanice de până la 3 daN/cm2 .

Alegerea tuburilor de protecție a conductoarelor,se realizează in funcție de numărul și de secțiunea conductoarelor de pe circuit. Diametrul tubului se poate afla foarte simplu din tabelul de la anexa 4.

Alegerea tubului de protecție la coductoarele electrice FY:

Astfel pentru o sectiune a circuitelor de 1,5 mmp și 3 conductoare montate într-un tub :

diametrul tubului va fi de tip PVC IPEY 16 mmp (conform tabelului din anexa 4 )

3.6 Instalațiile de iluminat și prize

3.6.1 Iluminat general

Se prevede un iluminat general cu următoarele nivele medii de iluminare:

holul de la intrare 100 lx

circulații și scări 150 lx

bucătării 250 lx

camera de zi 300 lx

dormitor 100 lx

sala de baie, toaletă 200 lx

În fiecare apartament s-au prevăzut circuite separate pentru iluminat și prize (vezi planșele A-01A; A-01B; A-02A; A-02B; A-03A; A-03B; A-04A; A-04B )

Conductoarele electrice vor porni din tablourile electrice secundare de apartament și se vor executa cu conductoare de cupru tip FY introduse în tuburi de protecție IPEY montate îngropat sub tencuială. În băi si bucătării se vor utiliza tot tuburi de protecție IPEY (execuție etanșă) si nu se vor monta doze sau aparate de comandă pe pereții interiori ai sălilor de baie. Tot în execuție etanșă vor fi și aparatele de iluminat montate in băi. Comanda iluminatului se va face cu întrerupătoare simple sau duble(bipolare),iar pe casa scării cu întrerupătoare cu revenire care se vor monta tip cap-scara și cap- cruce.

La alegerea aparatelor de iluminat beneficiarul se va îngriji ca puterea instalată în fiecare aparat să nu depășească puterea electrică înscrisă în planșe la locul de montaj al respectivului aparat de iluminat și, de asemenea, va verifica dacă produsele au reglementările necesare din partea instituțiilor românești abilitate în acest sens (de exemplu:trebuie adaptat iluminatul la cerintele CE care a interzis folosirea lămpilor cu incandescența mai mari de 75W). Aceeași verificare este necesară și in cazul prizelor, aparatelor de comutație, tablourilor electrice, contoarelor electrice, etc. dacă acestea vor proveni din import.

3.6.2 Proiectarea instalației electrice de iluminat:

Voi alege instalația de iluminat proiectată din apartamentul 01 de la parterul blocului( vezi anexa A-01 A), circuitele de iluminat sunt trasate cu 3 conductoare FY de 1.5mm,iar traseele la întrerupătoare și la lămpi sunt tot cu FY de 1.5 mm.

Pe un singur circuitul, respectiv circuitul 5 (C5), alimentăm toate lămpile din apartament din tabloul electric secundar- TE.P.01. Aprinderea lămpilor pe circuitul 5 se face prin intermediul întrerupătoarelor de iluminat,simple/duble, de 10A/230V, montate îngropat. În băi nu se montează deasupra cadei corpuri de iluminat , ele se montează la cel putin 1 m de la amprenta ei la tavan.

în holul de la intrare avem 2 locuri de lampă prevăzute fiecare cu câte un bec incandescent de 75W, acționate independent de un întrerupător dublu, notat ‘a1 ‘, un corp de iluminat este montat pe plafon iar al doilea este montat pe perete ;

în baie avem 1 loc de lampă prevăzut cu un bec incandescent de 75 W acționat de un intrerupător simplu, notat ‘a2’, corpul de iluminat este montat pe plafon . În băi nu se montează deasupra cadei corpuri de iluminat , ele se montează la cel putin 1 m de la amprenta ei la tavan;

în camera de zi avem 3 locuri de lampă prevăzut cu 3 becuri incandescente de 75 W fiecare,însumate dând o putere de 225 W, acționate de un întrerupător dublu,notat ‘a4’,corpul de iluminat este montat la o înalțime de 2 m ;

în dormitor avem 2 locuri de lampă prevăzut cu 2 becuri incandescente de 75W fiecare, acționat de un intrerupător dublu, notat ‘a3’,corpul de iluminat este montat la o înalțime de 2 m ; 

în bucătărie avem 1 loc de lampă prevăzut cu un bec incandescent de 50 W, acționat de un intrerupător simplu,notat ‘a6’, corpul de iluminat este montat pe plafon ;

3.6.3 Proiectarea instalației electrice de prize:

Atât circuitele electrice cât și coborârile până la prize se face cu 3 conductoare FY cu secțiunea de 2.5mm.

Pentru consumatorii cu puteri instalate mai mari, cum ar fi :mașina de spălat rufe, mașina de spălat vase, se trasează circuite separate. Și pentru circuitul de prize din bucătărie se trasează un circuit separat. Restul prizelor se pun pe circuite comune astfel încat însumarea puterilor să nu depășească 2kW. În băi prizele se pun cât mai departe de cadă și de chiuveta.În bucătărie prizele normale se montează la înălțimea 1.2m, iar priza de frigider și priza mașinii de spălat vase se montează la înălțimea 0.5m. În dormitoare prizele se montează deasupra noptierelor la înălțimea de 0.5 m. Circuitele de prize de la bucătarie si cel de la masina de spalat sunt prevăzute cu protecții diferențiale de 30mA.

instalația de prize proiectată in apartamentul 01 de la parter

( vezi anexa A-01 B)

circuitul 1 are 8 locuri de priză,din care 3 sunt prize simple și 3 sunt prize duble.Prizele sunt montate în baia,dormitor și camera de zi.

circuitul 2 are 1 loc de priză simplă ,care este prevăzut cu protecție diferențială de 30 mA.Este montată pe hol pe peretele cu baia urmând a deservi pentru alimentarea masinii de spălat.

circuitul 3 are 4 locuri de priză,din care 2 sunt prize simple și 2 sunt prize duble.Sunt montate in camera de zi și bucătarie.

circuitul 4 are 4 locuri de prize duble.Sunt montate în bucătarie.

3.7 Dimensionarea postului de transformare

3.7.1 Calcule de proiectare si verificare pentru sistemul de bare din secundarul transformatorului

2.1 Transformatorul

Transformatoarele sunt componente principale ale statiilor si posturilor de transformare.

Marimi si parametri ai unui transfomator sunt:

Puterea nominala aparenta Sn =630kVA;

Tensiunile nominale Un de linie, de inalta tensiune U1n=20kV ,si joasa tensiune U2n=0.4kV;

Raportul de transfomare, K12;

Parametrii electrici (ezistenta, reactanta, conductanta, susceptanta si impedanta);

Tensiuni relative de scurtcicuit (usc=6%, in procente) si curentul de mers in gol (I0=2.4%, in procente);

Pierderi active nominale la mersul in gol (ΔP0=1.250kW ) si in scurtcircuit (ΔPsc=8.2kW );

Conexiunile infasurarilor Dyn5 si numerele lor caracteristice

MT/JT are înfășurarea secundară conectată în stea cu neutrul accesibil, permițând dezvoltarea unei rețele de distribuție a consumatorului cu tensiunea 3×380/220 V sau 3×400/230 V. În cazul rețelei cu tensiunile nominale 3×380/220 V, transformatorul este conceput să furnizeze în secundar tensiunile 3×400/230 V. Se utilizează atât transformatoare în ulei, cât și transformatoare uscate, cu răcire naturală liberă.

Puterea aparenta nominala: 630KVA.

Determinarea unor mărimi caracteristice în funcționarea rețelei (curenți de scurtcircuit și curenți de defect, căderi de tensiune) necesită cunoașterea impedanței interne a transformatorului.

Impedanța internă a transformatorului poate fi calculată precis pornind de la schema echivalentă completă a transformatorului monofazat. În cazul transformatorului considerat ca sursă de alimentare în rețeaua de joasă tensiune, o metodologie de calcul simplificată , conform căreia, transformatorul real poate fi considerat descompus într-un transformator ideal a cărui tensiune secundară rămâne constantă (atât timp cât tensiunea primară se menține constantă, cazul rețelei cu S  ) și o impedanță ZT = RT + jXT. concentrată numai în înfășurarea secundară a transformatorului ideal și legată în serie cu aceasta.

Considerând aceeași putere aparentă ST pentru ambele înfășurări ( primară și secundară ) , impedanța internă ZT și componentele ei RT și XT ( exprimate în /fază ) pot fi determinate pe baza încercării la scurtcircuit a transformatorului, conform figurii ( pentru o fază ), din care rezultă tensiunea de scurtcircuit pe fază Uscf ( sau, în procente, uscf %) și pierderile în scurtcircuit pe fază Pscf

Tensiunea de scurtcircuit usc% și pierderile în scurtcircuit Psc, pentru transformatorul trifazat, care rezultă din încercarea la scurtcircuit a transformatorului, sunt precizate în cataloage.

Reactanta inductiva echivalenta se exprima prin relatia:

Unde:

usc – tensiunea de scurtcircuit, in % ;

Rezistenta echivalenta a transformatorului se determina din puterea activa absorbita de transformator in regim de scurtcircuit si se exprima prin relatia:

In care:

Psc – pierderi nominale in infasurai, determinate de regimul de scurtcircuit, in kW;

Un – tensiunea nominala (de linie ) la care se raporteaza parametrii schemei , in kV;

Sn – puterea aparenta nominala a transformatorului , in kVA;

Notatiile au urmatoarele semnificatii:

RT – rezistenta pe faza a infasurarilor de inalta si joasa tensiune;

XT – reactanta inductive de dispersie pe faza;

Echipamentul primar este constituit dintr-un separator și un întreruptor de putere de medie tensiune care se aleg pornind de la tensiunea nominală primară U1 ( 20 kV) și de la curentul nominal primar :

Echipamentul secundar este constituit, în funcție de schema utilizată, dintr-un un întreruptor de putere (automat) de joasă tensiune.

Echipamentul secundar se alege pornind de la tensiunea nominală secundară U20 ( 400 V) și de la curentul nominal secundar :

2.2 Curentul de scurtcircuit

Curentii de scurtcircuit produc in instalatiile electrice urmatoarele efecte:

termice, care coduc la incalzirea puternica a conductoarelor, a conatactelor si a altor parti conductoare ale aparatelor, a infasurarilor transformatoarelor si prin aceasta la distrugerea izolatiei, la arderea si eventual sudarea contactelor aparatelor de comutatie;

dinamice (mecanice), datorate efecului electrodinamic al curentilorr, care duc la indoirea barelor, deteriorarea aparetelor, bobinelor, etc.

Curentii de scurtcircuit apar in retea in urma contactului, printr-o impedanta neglijabila, intre diferitele conductoare active (faze, neutru) sau intre un conductor de faza si pamant (in retelele cu neutral legat la pamant), accidental sau ca urmare a unui defect de izolatie.

Cunoasterea valorilor curentilor de scurtcircuit este importanta pentru verificarea comportarii aparatajului de comutatie si de protectie si a conductoarelor de retea.

In calculul curentilor de scurtcircuit se recurge fregvent la metode aproximative, justificate si prin faptul ca datele si conditiile care stau la baza calculelor nu sunt exacte.

In instalatiile de joasa tensiune ale consumatorului se are in veder cazul cel mai defavorabil al scurtcircuitului trifazat simetric.Calculul curentului se face in ipoteza acoperitoare ca transformatorul de alimentare este conectat la o sursa de putere infinita, a carei tensiune ramane constanta in timpul procesului de scsurtcircuit. In acest caz, tensiunea de calcul este tensiunea secundara de mers in gol a transformatorului (400V) si raman de considerat numai impedantele transformatoului si ale liniilo electice pana la locul defectului.

La producerea scurcircuitului, curentul are, in general, doua componenente: o componenta periodica ip (cu valoare efectiva Ip ) si o componenta aperiodica ia ,care se amortizeaza elativ repede, in functie de constanta de timp a circuitului.

Valoarea efectiva a componentei periodice a curentului de scurtcircuit, care serveste la verificarea termica a elementelor retelei, rezulta din tensiunea sursei de alimentare si impedanta de faza a retelei (determinate de rezistenta si de reactanta inductive) pe cale de curent, intre sursa de alimentare si locul defectului, inclusiv impedanata transformatorului:

In care:

U20 – tensiunea nominala de linie la barele de joasa tensiune a postului de transformare, in V (400V)

Ze – impedanta inductiva echivalenta

Verificarea elementelor retelei de stabilitate dinamica necesita calculul curentului de scurtcircuit de soc (de lovitura):

Obtinut prin multiplicarea amplitudinii curentului de scurtcircuit de durata cu facorul de soc (de lovitura) k care se determina in functie de factorul de putere al retelei scutrcircuitate (sau raportul dintre rezistenta si reactanta totale de scurtcircuit) :

In practica, ,asfel incat rezulta:

Protectie in primarul si secundarul transformatorului

Intreruptoarele automate asigura protectia impotriva suprasarcinilor, a curentilor de scurtcircuit de valori medii si a lipsei sau scaderii tensiunii de alimentare.

Intreruptorele automate de tip OROMAX sunt destinate conectarii si protectiilor liniilor, a motoarelor mari, a generatoarelor si transformatoarelor.Ele se caracterizeaza prin capacitate mare de inchidere si rupere, variante multiple de executie si posibilitate de utilizare in protectia selective a retelelor.Comanda de inchidere-deschidere se face prin intermediul electromagnetilor de comanda.

Utilizarea intreruptoarelor automate se evita pe cat se posibil din cauza ca ele prezinta urmatoarele neajunsuri:

au un cost mare

conduc la sectiuni mari ale conductelor electrice

nu asigura selectivitatea la curentii de scurtcircuit.

Se alege in secundarul transformatorului un intreruptor OROMAX tip 1000A

cu urmatoarele caracteristici tehnice in functie de curentul nominal secundar ( I2=909.326A) si tensiunea nominala secundara (U20=400V):

intreruptor OROMAX tip 1000A

tensiunea nominala 500V

curent limita dinamic 125kA

curent limita termic 55kA , la tlt=1 s

Intreruptoarele automate OROMAX pentru (500-4000)A , au o mare capacitate de rupere, fiind utilizate pentru protectia liniilor, transformatoarelor si a generatoarelor electrice.

Se alege in primarul transformatorului un intreruptor SIEMENS 350A, cu ulei putin , in vid .

2.3 Alegerea sectiunii conductoarelor

Elementele conductoare servesc drept cale de curent pentru alimentarea receptoarelor sau punctelor de distributie de la sursa de energie.

Conductorul metallic este o cale de curent, formata din unul sau mai multe fire.

Drept material se recurge la cupru deoarece prezinta urmatoarele avantaje:

conductivitate ridicata

consum mai mic la aceiasi solitare termica ( aceiasi sarcina )

cadere de tensiune mai mica pe retea conexiuni mai sigure ( prin lipire )

rezistenta mecanica mai mare

Barele neizolate, cu sectiune dreptunghiulara se folosesc drept:

-cale de curent pentru curenti intensi, pentru racordarea echipamentelor in retea, in zone inaccesibile personalului necalificat ca, de exemplu, legatura intre tabloul general si transformator, in postul de transformare sau conexiuni intre echipamente, in zone protejate.

Bare “colectoare” – in cadrul tablourilor de distributie, la care se racordeaza sosirea si plecarile, in cadrul schemelor radiale.

Cablul este un ansamblu de conductoare izolate ( separate din punct de vedere electric, dar solidare mecanic ), invelisuri si, eventual, ecrane.

Forma sectiunii este dreptunghiulara (conductoare cu sectiune dreptunghiulara).

Sectiunea conductoarelor este determinate de :

solicitarea termica, la trecerea curentului electric, astfel incat sa nu fie pusa in pericol durata de viata a izolatiei conductorului;

caderea de tensiune admisibila in retea, pentru sarcini de durata si de scurta durata;

solicitari electromagnetice datorate curentilor de scurtcircuit;

impedanta maxima necesara pentru a permite functionarea protectiei, in caz de scurtcircuit si in cazul protectiei impotriva electrocutarii prin legare la nul.

densitate de curent maxim admisă în cupru Jmax= 3 [A/mm2]

Se alege sectiunea :

3.8 Protecția conductoarelor și cablurilor electrice împotriva supracurenților

Condiție generală

Conductoarele active ale circuitelor electrice trebuie protejate împotriva supracurenților datorați suprasarcinilor sau scurtcircuitelor.

a) Protecția împotriva suprasarcinilor. Un circuit electric trebuie să fie protejat prin dispozitive care să întrerupă curentul în circuit dacă unul sau mai multe dintre conductoarele sale sunt parcurse de un curent ce depășește valoarea curentului maxim admisibil și care, în cazul unei durate prea lungi, ar putea produce deteriorarea izolației conductoarelor.

b) Protecția împotriva scurtcircuitelor. Un circuit trebuie să fie protejat prin dispozitive care să întrerupă curentul în acest circuit dacă unul sau mai multe dintre conductoarele lui sunt parcurse de un curent de scurtcircuit. Întreruperea trebuie să se producă într-un timp destul de scurt pentru a fi evitată deteriorarea conductoarelor.

3.8.1 Tipul dispozitivelor de protecție împotriva supracurenților

Trebuie folosite următoarele tipuri de dispozitive de protecție împotriva supracurenților:

-întrerupătoare, la care curentul de rupere (Ir) este mult mai mare decât curentul nominal al acestuia (Inî): Ir(8…10)Inc

Alegerea se face punând condiția : Inî ≥ In

unde : Inc este curentul nominal al intrerupătorului și In – curentul nominal ce trebuie intrerupt de intrerupător.

-întrerupătoarele automate pot fi echipate cu echipamente diferențiale( cu I de 100 ; 300 ; 500 mA)

– dispozitive care protejează la curenți de suprasarcină (disjunctoarele cu relee de protecție la supracurenți, siguranțe fuzibile);

– dispozitive care protejează la curenți de scurtcircuit (disjunctoare echipate cu declanșatoare rapide la scurtcircuit, siguranțe fuzibile);

– dispozitive care protejează atât la curenți de suprasarcină cât și la curenți de scurtcircuit (disjunctoare echipate cu relee de protecție la supracurenți și cu declanșatoare rapide, siguranțe fuzibile).

3.8.2 Protecția la suprasarcină

Dispozitivele de protecție la suprasarcină trebuie să întrerupă orice curent de suprasarcină în conductoarele circuitului înainte ca acest curent să poată provoca o încălzire care ar deteriora izolația, legăturile electrice sau buna funcționare a receptoarelor.

Caracteristica de funcționare a unui dispozitiv pentru protecția unei distribuții împotriva suprasarcinilor și caracteristicile de funcționare a distribuției respective trebuie să fie coordonate astfel încât să fie îndeplinite condițiile exprimate prin relațiile următoare

IC ≤ IN ≤ Iadm

I2 ≤1,45 Iadm

în care:

IC – curentul de calcul al distribuției (circuitului), în A;

IN – curentul nominal al dispozitivului de protecție (pentru dispozitive de protecție reglabile, IN este curentul de reglaj ales), în A;

Iadm – curentul admisibil în conductorul distribuției (conform tabelului din anexa 2 –

I2 – curentul care asigură efectiv declanșarea dispozitivelor de protecție (Ideclanșare) în condițiile stabilite în normele sau în prospectele pentru aparate (cel mai mare curent de încercare – curent convențional), în A.

În cazurile în care suprasarcinile sunt de lungă durată și valorile curenților de suprasarcină sunt superioare valorii curentului convențional al dispozitivului de protecție, este asigurată protecția completă.

Dispozitivul de protecție la suprasarcină trebuie să fie instalat la începutul fiecărui circuit precum și în toate punctele unei distribuții în care valoarea curentului maxim admisibil în conductoare se reduce (de ex. datorită micșorării secțiunii conductorului, schimbării modului de pozare, schimbării izolației conductorului, modificării numărului de conductoare din tub sau din cablu, etc.) și dispozitivul de protecție din amonte nu poate asigura această protecție. Punctele în care se modifică caracteristicile distribuției electrice sunt de exemplu situate la plecările circuitelor sau coloanelor din tablouri de distribuție, la ramificațiile spre receptoare individuale etc.

Dispozitivul care protejează împotriva suprasarcinilor o distribuție (circuitul) poate fi deplasat pe traseul acestei distribuții dacă conductoarele sau cablurile de pe porțiunea de traseu din amonte de dispozitiv până la punctul de modificare a valorii curentului maxim admisibil în acesta, nu au ramificații sau prize de curent și îndeplinesc simultan următoarele condiții:

a) lungimea să nu fie mai mare de 3 m;

b) să fie realizată astfel încât să se reducă la minimum riscul de scurtcircuit (de ex. prin executarea ei cu o protecție mărită la influențe externe);

c) să nu fie amplasată în apropierea materialelor combustibile.

3.8.3 Protecția împotriva curenților de scurtcircuit

Dispozitivele pentru protecția împotriva curenților de scurtcircuit pentru conductoare și cabluri electrice, trebuie să întrerupă orice curent de scurtcircuit în acestea, înainte ca acești curenți să producă supraîncălziri periculoase pentru izolația conductoarelor, pentru legăturile lor electrice precum și pentru ceea ce se găsește în vecinătatea distribuțiilor respective, inclusiv echipamentele aflate pe circuit.

Curenții de scurtcircuit prezumați trebuie să fie determinați pentru punctele din instalația electrică în care se consideră că este necesar.

Dispozitivul de protecție împotriva curenților de scurtcircuit trebuie să îndeplinească următoarele două condiții:

a) Capacitatea lui de rupere trebuie să fie cel puțin egală cu valoarea celui mai mare curent de scurtcircuit prezumat în punctul în care este instalat.

b) Timpul de rupere a curentului de scurtcircuit apărut într-un punct oarecare al circuitului trebuie să fie mai mic decât timpul “t” în care curentul respectiv încălzește conductorul până la limita admisă la scurtcircuit. Pentru scurtcircuitele a căror durată este de maximum 5 s, timpul în care conductorul atinge temperatura limită admisă la scurtcircuit se determină cu relația:

t= ,t<t

în care:

t – timpul, în secunde;

s – secțiunea conductorului, în mm2;

I – curentul de scurtcircuit, în A, exprimat ca valoare eficace;

K – constantă, având valorile: 115 pentru conductoare de Cu izolate cu PVC; 135 pentru conductoare de Cu cu izolație de cauciuc, butilpropilenă reticulată; 143 pentru conductoare de Cu izolate cu polietilenă reticulată sau etilenpropilenă; 74 pentru conductoare de Al izolate cu PVC; 87 pentru conductoare de Al izolate în cauciuc, butilpropilenă reticulată sau etilen propilenă; 115 pentru legături la conductoare de Cu lipite cu cositor, pentru o temperatură de 160°C.

Dispozitivul care protejează împotriva scurtircuitelor trebuie să fie instalat la

începutul fiecărui circuit, precum și în toate punctele în care se produce o

reducere a secțiunii conductoarelor.

Calcul curentului de scurtcircuit,pe circuitul de alimentare numărul 3 (C3) monofazat al apartamentului 01, este alimentat cu 3 conductoare de cupru FY cu sectiunea de 2,5 mm:

t= ; x t =; =

=

=0,165 kA

3.8.4 Calculul curentului de scurtcircuit trifazat :

I= (kA)

C= 1 (factor de tensiune) este necesar deoarece tensiunea variază în timp și spatiu datorită schimbărilor ploturilor (prizele transformaroarelor),iar pe de altă parte în cazul adaptării unei metode simplificate.

Z=()

Calcul curentului de scurtcircuit pe circuitul trifazat de alimentare de utilități comune TEC (este alimentat cu un cablu de cupru CYY 5x10mm):

Z=()

Z=()

I= (kA)

I= (kA)

3.9 INSTALAȚII DE PROTECȚIE

protecția împotriva șocurilor electrice prin atingere directă

protecția împotriva șocurilor electrice prin atingere indirectă

instalația de protecție împotriva trăsnetului (IPT)

instalația de protecție împotriva tensiunilor accidentale

Schema de protecție împotriva electroșocurilor este de tipul TN-S. Neutrul se va racorda la pământ la nivelul firidei de branșament.

3.9.1 Mijloace de protecție împotriva electrocutării prin atingere directă.

Protecția împotriva electrocutării prin atingere directă se asigura cu mijloace tehnice, iar de la caz la caz și cu masuri organizatorice.

Măsurile organizatorice pentru protecția împotriva electrocutâru prin atingere directâ, sunt următoarele:

a) inscripționarea de avertizare a instalațnlor și echipamentelor electrice, sau prevederea cu plăcuțe avertizoare;

b) întocmirea formelor de lucru, conform reglementărilor;

c) organizarea locurilor de muncă și eșalonarea operațiilor în timpul lucrărilor;

d) vopsirea în diverse culori a căilor de curent pentru ușurarea identificarii polilor, a fazelor, a conductoarelor de protecție.

Mijloace tehnice folosite pentru protecția împotriva electrocutării prin atingere directă sunt următoarele :

acoperirile cu materiale izolante a părților active (izolația de lucm) ale instalațiilor și echipamentelor ;

închideri în carcase sau acoperiri cu învelișuri exterioare. Gradul de protecție minim admis pentru aparate și echipamente electrice se stabilește în conformitate cu specificul locului de montare. Așa cum se cunoaște materialele și aparatele electrice sunt caracterizate și prin gradele de protecție;

îngrădiri fixe;

îngrădiri mobile;

protecția prin amplasare (distanțe mimme de protecție);

scoaterea de sub tensiune în vederea efectuării lucrârilor de întrețmere și reparații;

legări la pămâiit și în scurtcircmt direct sau prin eclatoare sau descărcătoare;

folosirea mijloacelor de protecție electroizolante, atât în cazul lucrului cu mstalația sub tensiune, cât și când este scoasă de sub tensiune. i) alimentarea la tensiune redusă;

egalizarea potențialelor și izolarea față de pământ a platformei de lucru.

Ultimile două mijloace de protecție se pot aplica și pentru protecția împotriva

electrocutării prin atingere indirectă.

3.9.2 Mijloace de protecție împotriva electrocutării prin atingere indirectă.

Protecția împotriva electrocutării pnn atmgere mdirectă se realizează numai prm următoarele mijloace tehnice :

a) alimentarea la tensiune redusă;

b) izolarea suplimentară de protecție a echipamentului sau a amplasamentului;

c) separarea de protecție;

d) egalizarea (uniformizarea) potențialelor;

e) legarea la pământ (priza de pământ);

f) legarea la nul (conductorul de nul)

g) deconectarea automată a sectorului defect;

h) controlul permanent al izolației;

i) folosirea mijloacelor de protecție electroizolante.

3.9.3 Metode de protecție împotriva loviturilor directe de trăsnet

Definitii :

sistem de protecție – ansamblul constituit dintr-o instalație exterioară și/sau măsuri interioare de protecție împotriva trăsnetului și care asigură reducerea riscurilor de deteriorare a construcțiilor și de accidentare a persoanelor;

instalație exterioară de protecție (IPT) – ansamblu format dintr-un dispozitiv de captare, conductoare de coborâre și priză de pământ;

nivel de protecție la trăsnet – clasifică IPT din punct de vedere a probabilității de a proteja un spațiu împotriva trăsnetului. Sunt definite două nivele de protecție :- normal;

– întărit ;

indice de risc – evaluează prin valoarea lui necesitatea prevederii, pentru o construcție sau instalație exterioară, protecția la trăsnet și a nivelului de protecție al acestuia;

construcții cu risc mărit datorită înălțimii, sunt cele ce au o înălțime mai mare de 20 m, având probabilitatea mare de a fi lovite de trăsnet.

Protecția structurilor de pe sol și a instalațiilor electrice exterioare se realizează cu ajutorul paratrăsnetelor , care au rolul de a prelua asupra lor loviturile directe de trăsnet. Paratrăsnetul este realizat sub forma unei tije metalice verticale ( paratrăsnet vertical ), sau a unui conductor orizontal ( paratrăsnet orizontal), denumit în cazul liniilor electrice aeriene conductor de protecție, conectate la o priză de pământ prin conductoare de coborâre , care asigură scurgerea la pământ a curentului de trăsnet.

Efectul protector al paratrăsnetelor este bazat pe proprietatea trăsnetului de a lovi cu probabilitate mai mare obiectele mai înalte și mai bine legate la pământ, în comparație cu alte obiecte de înălțime mică, a căror protecție este astfel asigurată.

3.9.4 Priza de pământ

Pentru protecția împotriva electrocutării prin legare la pământ s-a prevăzut o priză de pământare (PP) a cărei rezistență de dispersie (Rp) nu trebuie să depășească valoarea de 1 ohm (Rp=max.1 ohm) întrucât priza de pământare va fi comună pentru instalația electrică interioară și pentru instalația de protecție împotriva trăsnetului.

Priza de pământ (PP) este o priză naturală formată din elementele metalice ale fundației (armături),legate prin platbandă de oțel zincat(OL Zn) de 40×4 mm sudată de acestea.

Dacă rezistența de dispersie (Rp) măsurată este mai mare decat rezistența maximă de dispersie (Rpmax.= 1 ohm) atunci priza de pământ se va completa cu o priză artificială liniară executată din electrozi din țeavă de oțel zincat(OL Zn) cu diametrul de 2” ½ și lungime de 2 m,legați prin platbandă de oțel zincat(OL Zn) de 40×4 mm,care se va suda de priza de pământ deja executată si se vor reface măsurătorile.

Legăturile dintre priza de pământ (PP) și instalația electrică interioară se vor face astfel:

– între priza de pământ (PP) și FDCP cu platbanda de oțel zincat(OL Zn) de 40×4 mm prin piesa de separație;

-între FDCP și tablourile electrice secundare prin conductor de culoare galben-verde, reprezentând conductorul de protecție (PE), tras in tub alături de ceilalți conductori (L1,L2,L3,N) din circuitele de alimentare ale tablourilor.

Legatura dintre priza de pământ (PP) și instalația de protecție împotriva trăsnetului se va face prin intermediul pieselor de separație.

La bareta PE din tablouri se vor lega toate părțile metalice ale receptorilor electrici și contactele de protecție din prize, prin conductori din cupru special prevăzuți pentru fiecare circuit.

Protecția prin legare la conductorul special de protecție

Toate părțile metalice ale instalației electrice care normal nu sunt sub tensiune, dar care accidental ar putea fi puse sub tensiune se leagă la un conductor de protecție (diferit de conductorul neutru), legat la priza de pământ a tabloului general.

Astfel, carcasele utilajelor și motoarelor electrice, cutiile tablourilor de distribuție, stelajele de susținere a instalațiilor, se vor lega la acest conductor de protecție.

Toate prizele din construcție vor fi de tipul cu contact de protecție.

3.9.4.1 CALCULUL PRIZEI DE PĂMÂNT

Calcul rezistenței orizontale:

– platbandă zincată ( 40x4mm)

R=[

L = 200 m (lungimea conturului)

D- 0.0075 m (secțiunea platbandă)

H- 1 m (adâncime platbandâ)

– 100 (rezistivitatea solului)

R=[

R= 5.72

Calcul rezistenței orizontale :

– țeava zincată

R=

L – 2 m ( lungime electrod vertical )

d- 0.02 m (diametru electrod)

n- 45 (număr de electrozi verticali)

R=

R=

Rezistența echivalentă :

R=

R=

R= < 4

Priza de pământ se va măsura și, în cazul în care valoarea acesteia este necorespunzătoare, se va completa până când rezistența de dispersie are Re 4 Ω.

3.9.5 Determinarea necesității prevederii IPT și alegerea nivelului de protecție conform Normativului de protecție la trăznet I20/2000:

Nd –frecvența loviturilor directe de trăsnet;

Nc –frecvența anuală acceptată de lovituri de trăsnet;

Ng –densitatea anuală a loviturilor de trăsnet din regiunea in care este amplasată

construcția [nr.impact/km an].Valorile coeficienților Ng sunt dați în funcție de

indicele keraunic Nk din harta keraunică conform tabelului nr.2 din I20/2000;

Ae –suprafața echivalentă de captare a construcției [m];

C1 –coeficient ce ține seama de topografia locului în care se află obiectivul de

protejat și de obiectele amplasate in interiorul distanței 3H și are valorile din

tabelul nr.3 din I20/2000;

C2 –coeficient ce ține seama de natura construcției și are valorile din

tabelul nr.4 din I20/2000;

C3 –coeficient ce ține seama de conținutul construcției și are valorile din

tabelul nr.5 din I20/2000;

C4 –coeficient ce ține seama de gradul de ocupare al construcției și are valorile din

tabelul nr.6 din I20/2000;

C5 –coeficient ce ține seama de consecințele trăsnetului și are valorile din

tabelul nr.7 din I20/2000;

Deoarece Nd>Nc rezultă că instalația de paratrăsnet (IPT) este necesară și se determină eficacitatea instalației de protecție împotriva trăsnetului cu relația E=1-Nc/Nd=0,95, cu care conform tabelului nr.8 din I20/2000 se alege nivelul de protecție Întărit (II).

3.9.6 Instalația de protecție împotriva trăsnetului

Instalația de protecție împotriva trăsnetului, ce face obiectul prezentei documentații, constituie un ansamblu complet de elemente care servesc la preluarea supratensiunilor de origine atmosferică și transmiterea acestora la pământ.

Conform rezultatelor calculelor se ia în considerare un nivel Întărit (II) de protecție împotriva trăsnetului.

Instalația se compune din:

-elemente de captare a trăsnetului;

-conductoare de coborare;

-elemente de conectare la priza de pământ;

-priza de pământ.

3.9.7 Elementele de captare a trăsnetului

Pentru limitarea daunelor cauzate de o lovitură directă de trăsnet asupra unei structuri, trebuie asigurată o cale de impedanță scăzută între vârful structurii și pământ. La nivelul solului, instalația de paratrăsnet este racordată direct la priza de pământ și la restul instalației de legare la pământ. În figura următoare este indicată structură pentru o clădire.

Distanța maximă d între conductoarele de coborâre este de 10 m pentru o protecție normală și de 5 m pentru o protecție de nivel ridicat.

La fiecare nivel, dar la intervale de cel mult 20 m, conductoarele de coborâre sunt conectate la instalația de legare la pământ a clădirii. Scopul este de a asigura existența în jurul clădirii a unei cuști Faraday constând din rețeaua externă a conductoarelor verticale și a conexiunilor orizontale la fiecare etaj, stabilind astfel o zonă locală „echipotențială” la fiecare nivel. Trebuie reamintit că trăsnetul este un fenomen tranzitoriu astfel încât inductivitatea și efectul pelicular trebuie menținute la valori reduse prin utilizarea conductoarelor de tip bandă montate în linie dreaptă.

3.9.8 Conductoare de coborăre și elemente de conectare la priza de pământ

Rețeaua de captare va fi legată la priza de pământ principală prin intermediul a doua conductoare verticale de coborâre,cu o arie a secțiunii transversale de cel puțin 20 mm², formate din conductor din oțel zincat rotund Rd8 montat pe suport metallic.

Conductoarele de coborâre vor fi montate direct pe pereții exteriori ai construcției și vor respecta următoarele reguli:

-legăturile dintre conductorul de coborâre din oțel zincat rotund Rd8 și centurile din platbanda de Cu stanat 30x4mm se vor face prin contact ferm cu șuruburi și piuliță(cu lamele PALL).

– parcursul va fi cel mai scurt până la priza de pământ; traseul va fi pe cât posibil rectiliniu și fără cotituri bruște, cu raze de curbură mai mari de 20cm.

– se va evita proximitatea conductoarelor electrice. Dacă încrucișarea nu poate fi evitată, traseul de cabluri se va blinda metalic pe 1m de ambele părți ale coborârii și se va lega blindajul la coborâre.

Fiecare coborâre va fi prevăzută cu o piesă de separație, amplasată la o înălțime de 2m de nivelul solului, și va fi protejată cu profil U din OlZn pe înălțimea de 1,5m de la nivelul solului și 0,3m sub nivelul solului. Profilul de protecție va fi de asemenea fixat de perete în cel puțin 3 puncte.

Controlul final va urmări determinarea finală a rezistenței de dispersie a prizei de pământ astfel realizate,determinarea tensiunilor de atingere și de pas și verificarea acestora cu valorile impuse prin STAS 2612-87 Protecția împotriva electrocutărilor. Limite admisibile.

Capitolul 4. Masuri de protectia muncii si stingere a incendiilor

Documentația de proiectare a fost întocmită să permită executarea și utilizarea instalației proiectate in condiții în care, la o exploatare normală a sistemelor, să se prevină accidentele de muncă și imbolnăvirile profesionale.

La intocmirea lucrărilor de proiectare s-a ținut seama de legislația de securitatea muncii aflată în vigoare . Însă atragem atenția că executantul lucrării și în special beneficiarul, ca utilizator al instalației proiectate,trebuie să respecte cu strictețe această legislație. Dăm mai jos o listă a acestei legislații, care trebuie să fie completată de executant și beneficiar. Beneficiarul și executantul trebuie de asemenea să elaboreze și instrucțiuni proprii de securitatea muncii.

-Norme republicane de protecție și igiena muncii în construcții (ordinul 9N/1993)

-Norme de acordare a echipamentului de lucru și de protecție (Ministerul Muncii/1991)

-Protecția împotriva șocurilor electrice (I7/2002)

-Măsuri tehnice de protecția muncii pentru executarea de lucrări în instalații electrice precum și măsuri organizatorice de protecția muncii pentru executarea de lucrări în instalații electrice, norme de protecția muncii la executarea de lucrări la tablourile electrice și măsuri de prim ajutor pentru electrocutați și accidentați (PE 119/1991)

-Norme pentru executarea instalațiilor de protecție împotriva tensiunilor accidentale (STAS 12604, STAS 12604/4, STAS 12604/5)

-Norme specifice de securitatea muncii la utilizarea energiei electrice în medii normale -111. MMSSF

-Norme specifice de securitatea muncii pentru transportul și distribuția energiei electrice -65. MMSSF

-Norme specifice de securitatea muncii pentru lucrări de reparații consolidări demolări și translații de clădiri -92. MMSSF

-Norme specifice de securitatea muncii pentru construcții și confecții metalice -42. MMSSF

-Norme specifice de securitatea muncii pentru transportul prin purtare și cu mijloace de mecanizare și depozitarea materialelor -57. MMSSF

-Norme specifice de securitatea muncii pentru lucru la înălțime -12. MMSSF

-Norme specifice de securitatea muncii pentru transporturi rutiere -23. MMSSF

-Legea Protecției Muncii nr. 90/1996;

-Normele Metodologice de aplicare a Legii 90/1996;

-Normele Generale de Protecția Muncii/1996;

-Normativul cadru de acordare și utilizare a echipamentelor inviduale de protecție, ordinul MMPS nr. 225/1995;

-Normele specifice de protecția muncii indicate în anexa nr.2 la Legea 90/1996;

-Standardele specifice de securitatea muncii în anexa 49 la MGPM/1996

-Normativele PE 119/90, I 7/95, I 18/82.

Măsurile de protecția muncii la execuție și în exploatare nu sunt limitative, ele putând fi completate de executant în cursul lucrărilor.

4.1 Masuri de prevedere si stingere a incendiilor

La întocmirea prezentului proiect s-au respectat prevederile P.S.I. din legislația tehnică în vigoare specifice lucrărilor proiectate, astfel :

– Ordinul M.I. 381/1994 si M.L.P.A.T. 1219/1994 pentru aprobarea “Normelor generale de prevenire și stingere a incendiilor” ;

– “Normele generale de protecție împotriva incendiilor la proiectarea și realizarea construcțiilor și instalațiilor” aprobate cu Decretul nr. 290/1977 ;

– Ordinul M.T.Tc. nr.1650/1988 privind măsurile P.S.I. în domeniul instalațiilor de telecomunicații ;

– Normativul I-18/2001 pentru proiectarea și executarea instalațiilor de telecomunicații ;

– Normativul I-17/2002 pentru proiectarea și executarea instalațiilor electrice cu tensiuni până la 1000Vc.a. și 1500Vc.c. ;

S-a avut în vedere înlăturarea pericolului de producere a unui incendiu de

la instalațiile de semnalizare.

S-au prevăzut următoarele măsuri de protecție împotriva incendiului :

-folosirea de echipamente electrice corespunzatoare mediului în care se montează, respectându-se prevederile I-7/2002 ;

-folosirea de echipamente cu materiale necombustibile (metalice) sau greu combustibile (din mase plastice), care în condiții normale, dacă sunt aprinse nu propagă flacara.

S-a prevăzut pozarea cablurilor pe trasee fără materiale combustibile în apropierea acestora, iar la trecerile prin planșee și pereți s-a prevăzut etanșarea ignifugă a golurilor.

S-au respectat distanțele și separările impuse de I-18/2001 și I-7/2002 între conductele instalațiilor proiectate și construcțiile și instalațiile vecine.

La executarea lucrărilor se vor respecta prevederile proiectului și ale actelor normative menționate mai sus. Se va evita lucrul cu foc deschis. În cazuri de absolută necesitate orice lucrare cu foc deschis se va face numai pe bază de “permis de foc” întocmit conform prevederilor în vigoare și numai sub supravegherea permanentă din partea unității beneficiare, respectându-se prevederile art. 56 din Ordinul M.I. 381/1994, menționate mai sus.

Recepția lucrărilor se va efectua respectându-se prevederile din Decretul nr. 290/1997 art. 6 pct.c și art. 58 din Ordinul M.I. nr. 381/1994 în conformitate cu art.50.51 și 52 din Ordinul M.I. 381/1994.

În timpul exploatării se vor respecta prevederile P.S.I. din legislația tehnică în vigoare.

La terminarea activităților, în unitate trebuie organizată ( de către beneficiar ) verificarea spațiilor în vederea eliminării surselor potențiale de inițiere a incendiilor și asigurarea funcțiilor instalației de semnalizare incendiu (a se vedea art. 56 din Ordinul M.I.381/1994).

Instalațiile care fac obiectul prezentului proiect nu se vor pune sub tensiune decât după terminarea tuturor lucrărilor de protecție împotriva șocurilor electrice (legarea la priza de pământ, legarea nulului de protecție al contactelor de protecție al prizelor la tablou și la pământ, conform STAS 12604, verificarea rezistenței prizei de pământ și a tensiunilor de atingere și de pas care trebuie să se încadreze în valorile limită stabilite prin STAS 2612.

NOTA: Înaintea începerii lucrărilor beneficiarul se va îngriji de obțtinerea avizului de racordare din partea Sucursalei de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice Brașov, în condițiile specificate mai sus.

Capitolul 5. Specificatii tehnice

5.1 Conditii specifice pentru tablourile electrice

Tablourile de distribuție vor fi realizate pornind de la componente de instalare și racordare standard și testate în laborator. Concepția sistemului trebuie să fie validată prin încercări de tip, conform normei SR EN 60439.1 și SR EN 60439.3. Constructorul de tablouri va prezenta buletine de încercări care să ateste această conformitate.

Tablourile de joasă tensiune vor permite realizarea unui montaj simplu și sigur al sistemului de bare, al aparatelor și al racordurilor.

Pentru a asigura protecția personalului de exploatare și întreținere la deschiderea ușilor, dulapurile vor fi prevăzute cu plastroane de protecție decupate care lasă libere numai mânerele de manevră ale aparatelor.

Elementele interioare de protecție vor interzice contactele directe, accidentale, cu părțile aflate sub tensiune până la bornele amonte ale aparatelor de plecare.

Un set de bare va putea fi instalat pe întreaga înălțime a tabloului pentru a ușura racordul aparatelor și a permite eventuale modificări.Pentru alimentarea unui rând de aparate modulare, omogene sau nu, vor fi folosiți repartitori de curent, izolați, asigurându-se echilibru pe faze în orice moment.

Montajul aparatelor, reperelor și subansamblurilor electrice, dispunerea șirurilor de conectori și realizarea cablajului trebuie să respecte documentația tehnico-economică asigurând un nivel optim de utilizare a dulapurilor electrice de joasă tensiune (d.p.d.v. al montajului la locul de exploatare, conectării exterioare, întreținerii).

Între părțile fixe sub tensiune ale diferitelor faze dintr-un tablou, precum și între acestea și părțile metalice legate la pământ se prevede o distanță de conturnare de minimum 30 mm și o distanță de izolare în aer de 15 mm.

Tablourile de distribuție se instalează astfel încât înălțimea laturii de sus a tablourilor să nu depășească 2,3 m.

Fixarea tablourilor pe elementele de construcție se va face cu ajutorul diblurilor și șuruburilor. Trebuie acordată o importanță deosebită fixării tablourilor, pentru a se evita desprinderea lor de pe elementele de construcție, desprindere care ar pune în pericol sănătatea și confortul personalului.

5.2 CABLURI DE ENERGIE

La alegerea traseelor de cablu se va avea în vedere:

Alegerea celor mai scurte trasee între echipamentele electrice.

Evitarea zonelor care periclitează integritatea sau buna funcționare a cablurilor prin deteriorări mecanice, vibrații, supraîncălzire sau arcuri electrice provocate de alte cabluri.

Asigurarea accesului la cabluri pentru lucrări de montaj, întreținere, pentru eventuale înlocuiri în caz de incendiu.

Cablurile ce se montează îngropat în pământ vor fi protejate în tuburi IPEY dimensionat corespunzător.

Cablurile vor avea o rezervă de lungimea de 2-3%, dar minim 1,5 m pentru compensarea deformărilor datorită încălzirii și pentru înlocuirea manșoanelor când acestea se deteriorează. Cablurile montate pe elemente de construcție vor fi bine fixate. La așezarea verticală cablurile vor fi prinse rigid în toate punctele de fixare, iar în cazul așezării orizontale prinderea rigidă se face în special în capetele terminale ale cablurilor și lângă manșoanele de legatură.

Distanța între două puncte de fixare a cablurilor montate aparent nu va depăși pe trasee orizontale 0,5 m pentru cabluri nearmate și 0,8 m pentru cabluri armate, iar pe trasee verticale 1 m pentru cabluri nearmate și 1,5 m pentru cabluri armate. Cablurile cu manta de plumb, fără înveliș de protecție, vor fi ferite de lovituri mecanice prin folosirea unor elemente elastice cum sunt scoabele din material plastic sau scoabele metalice cu garnituri elastice.

Cablurile vor fi protejate cu tuburi de protecție la trecerea prin pereți și planșee, la intrarea și ieșirea lor din clădiri. Într-un tub de protecție se va monta numai un singur cablu de energie.

Razele minime de curbură ale cablurilor, ce trebuie respectate la manevrări și la fixare, se indică de către fabrica producatoare. Desfășurarea cablurilor de pe tambur și pozarea lor se va face numai în condițiile în care temperatura mediului ambiant este superioară limitelor minime indicate în standardele și normele interne de fabricație ale cablurilor. În cazul în care este necesară desfășurarea și pozarea cablurilor la temperaturi mai scăzute decât cele indicate în standardele și normele interne de fabricație acestea trebuie încălzite.

Legarea la pământ a conductoarelor de protecție și a învelișurilor metalice ale cablurilor ( cu asigurarea continuităților pe traseu), precum și a construcțiilor metalice de susținere se va face conform STAS 12604.

Amplasarea cablurilor se va face astfel încât sa fie posibilă intervenția pentru întreținere precum și în caz de incendii sau avarii.

Cablurile pozate în încăperi, poduri de cabluri, se vor marca cu etichete de identificare la capete,la încrucișări cu alte cabluri etc… Etichetele pentru cabluri vor fi confecționate din plumb, material plastic, cupru sau aluminiu și vor avea înscrise pe ele următoarele date:

-tensiunea (V);

-marca de identificare a cablului (circuit / tablou)

-anul de pozare

5.2.1 Conditii impuse alegerii sectiunii cablurilor electrice

Secțiunea conductelor și cablurilor electrice pentru circuitele și coloanele rețelelor de distribuție de joasă tensiune se stabilește ca secțiunea minimă care respectă următoarele condiții:

în regimul de lungă durată (permanent) încărcarea maximă admisibilă (Imax,adm) a secțiunii trebuie să fie mai mare sau egal curentului de calcul

unde Ic este curentul transportat de circuit sau coloană.

secțiunea să fie mai mare sau cel puțin egală cu secțiunea minimă impusă de Normativul I-7, secțiune minimă rezultată din condițiile de rezistență mecanică la transport și montare și de siguranță în funcționare.

secțiunea aleasă se verifică la stabilitatea termică în regimul de scurtă durată la care poate fi supusă:

în cazul scurtcircuitului, verificarea se realizează dacă curentul nominal a siguranței fuzibile plasată pe circuit sau coloană satisface relația:

(11.3)

4. secțiunea aleasă va trebui să conducă la pierderi de tensiune sub valorile

admisibile impuse de norme. Această condiție se verifică după

dimensionarea tuturor circuitelor și coloanelor și după ce verificările de la

punctele 1-3 au fost făcute pentru toate circuitele și coloanele.

Condițiile 1-4 de mai sus permit determinarea secțiunii conductorului de fază. Pentru stabilirea secțiunii conductorului neutru N si a secțiunii conductorului de protecție PE se impune:

:secțiunea conductorului neutru se stabilește funcție de secțiunea conductorului de fază și din același material cu al conductorului de fază, astfel:

până la 25 mm2 se alege N=F;

peste 25 mm2 , N se alege în funcție de F.

secțiunea conductorului de protecție se alege de aceeași valoare cu N când fazele și neutrul se execută din cupru. Când conductorul neutru este din aluminiu, conductorul de protecție va fi din cupru cu secțiunea cu o treaptă mai mică decât a neutrului.

Alimentarea tablourilor principale si secundare se va face cu conductoare rigid izolate cu PVC tip FY și cu cabluri de energie de tip CYY ,la fel și instalațiile electrice interioare se vor executa cu conductoare tip FY introduse în tuburi de protecție.

5.3 MONTAREA TUBURILOR IZOLANTE

Tuburile se montează pe trasee orizontale sau verticale. Între tuburi și racordurile acestora la doze, la aparate sau la echipamente se execută astfel încât să corespundă gradului de protecție impus de categoria de mediu din încăperea respectivă.

Tuburile se fixează de elementele de construcție cu accesorii care să permită realizarea unei singure prinderi în timp (console fixate cu dibluri metalice).

Se prevăd elemente de fixare și la 10cm de la capetele tuburilor și curbelor față de doze, aparate, echipamente și derivații.

Tuburile și țevile din PVC se manevrează și se instalează în limitele de temperatură a mediului ambiant prevăzut de standarde de produs.

Îmbinarea și curbarea tuburilor țevilor, precum și racordarea lor la doze, aparate, echipamente sau utilaje electrice se face cu accesorii corespunzătoare tipului respectiv de tub sau țeava folosindu-se cu prioritate accesorii prefabricate.Acestea se realizează și se instalează împreună cu tubul sau țeava astfel încât să asigure cel puțin rezistența mecanică, izolarea electrică, etanșietatea și rezistența la coroziune, la caldură, cât și la tuburile și țevile respective.Accesoriile tuburilor și țevilor se montează respectându-se condițiile impuse pentru tuburile și țevile pentru care se folosesc.Se evită îmbinările la tuburile montate îngropat.

Curbarea tuburilor se execută cu raza interioară egală cu min.5-6 ori diametrul exterior al tubului la montaj aparent și egală cu minim de 10 ori diametrul exterior îngropat al tubului la montaj îngropat.

Legături sau derivații la conductele montate în tuburi se fac în doze sau cutii de derivație.

Dozele se instalează cu prioritate pe suprafețele verticale ale elementelor de construcție sau în platforme false.

Dozele de tragere se prevăd pe trasee drepte la distanța de max.25m și pe trasee cu maximum 3 curbe pe distanța de 15m.

Dozele îngropate în elementele de construcție se montează astfel încât capacul lor să fie la fața elementului de construcție respectiv.

5.4 CONDIȚII DE MONTARE A APARATELOR

Montarea aparatelor se va face în ultima fază de execuție a finisajelor, după finalizarea zugrăvelilor și vopsitoriilor.

Fixarea întrerupătoarelor, comutatoarelor și prizelor trebuie realizată astfel încât aparatele să nu prezinte nici un fel de joc la mișcarea realizată manual. Suplimentar, prizele trebuie să reziste tensiunii mecanice exercitată de tragerea ștecherului oricărui aparat electrocasnic, fără a fi ținute cu mâna.

Întrerupătoarele și comutatoarele se vor monta astfel încât să întrerupă faza la corpul de iluminat.

Prizele vor avea obligatoriu contact de protecție, conectarea conductorului de protecție la bornele corespondente ale aparatului fiind obligatorie.

5.5 CONDIȚII DE MONTARE A APARATELOR DE ILUMINAT

Aparatele de iluminat care se amplasează în încăperi vor fi astfel amplasate pe pereți sau pe tavanul încăperii încât să asigure un iluminat optim al încăperilor precum și al căilor de acces.

Aparatele de iluminat care se amplasează în grupurile sociale, în spațiile tehnice și în exteriorul clădirii vor avea carcasă metalică legată la conductorul de protecție. La borna părții filetate a duliei lămpii, se leaga conductorul neutru al circuitului, iar la borna piesei interioare a duliei se leagă conductorul de fază trecut prin întrerupător.

Dispozitivul de susupendare pentru aparatele de iluminat (dibluri metalice) trebuie să suporte fără deformări o greutate egală cu de 5 ori a corpurilor de iluminat, dar nu mai puțin de 10kg. .

5.6 INSTALAȚII ELECTRICE PENTRU ÎNCĂPERI CU BĂI SAU DUȘURI

Toate elementele conductoare din volumele de protecție 1, 2, 3 se unesc printr-o legătură echipotențială suplimentară, legată la conductoarele de protecție ale tuturor maselor situate în aceste volume. Nu se admit nici un fel de legături echipotențiale nelegate la pământ.Pentru încăperi care conțin băi sau dușuri se respectă, la proiectarea și executarea instalațiilor electrice, volumele de protecție definite astfel:

– volumul 0, este volumul interior al căzii de baie sau de duș;

– volumul 1, este situat desupra căzii de baie sau de duș și este limitat de:

suprafața cilindrică cu generatoarea verticală circumscrisă căzii de baie sau de duș (în cazul unui duș cu tija fixă sau flexibilă și fără cadă se consideră o suprafață cilindrică verticală cu raza de 1,2 m, a cărei axă trece prin tija dușului);

pardoseală și planul orizontal situat la 2,25 m înălțime față de aceasta, iar în cazul în care fundul căzii de baie sau de duș este la mai mult de 0,15 m deasupra pardoselii, planul orizontal luat în considerare este cel situat la 2,25 m deasupra fundului căzii sau dușului;

În cazul în care cada de baie este încastrată în pardoseală, volumul 1 este limitat de suprafața verticală circumscrisă marginilor exterioare ale acesteia ;

– volumul 2, este volumul limitat de:

suprafața exterioară a volumului 1 și o surpafață paralelă situată la 0,6 m de aceasta;

pardoseală și planul orizontal situat la 2,25 m înălțime deasupra acestuia.

– volumul 3, este volumul limitat de:

suprafața verticală exterioară a volumului 2 și o suprafață paralelă situată la 2,40 m de aceasta;

pardoseală și planul orizontal situat la 2,25 m deasupra ei.

Pentru încăperi de baie de suprafețe mici, volumul 3 este limitat la elementele de construcție despărțitoare

În volumele 0, 1 și 2 se montează numai distribuțiile electrice necesare alimentării echipamentelor electrice situate în aceste volume.

În volumele 0, 1 și 2 nu este permisă amplasarea dozelor de legături.

În volumul 2 se admite montarea receptoarelor dacă sunt de clasă II de protecție (corpurilor de iluminat, corpuri de încălzire electrice) sau dacă circuitele sunt protejate cu un dispozitiv diferențial de cel mult 30 mA.

În volumul 3 se admite instalarea prizelor numai în una din următoarele variante:

– alimentate individual printr-un transformator de separare;

– alimentate cu tensiune foarte joasă de protecție;

– protejate printr-un dispozitiv de protecție la curent diferențial rezidual de cel mult 30 mA.

În volumul 3 se admite montarea corpurilor de iluminat dacă au clasa I de protecție.

Nici un întrerupător și nici o priză nu trebuie să se găsească la mai puțin de 0,60 m de ușa deschisă a unei cabine de duș

5.7 Postul de transformare și puncte de

distribuție

5.7.1 consideratii generale

In categoria posturilor de transformare (PT) sunt cuprinse toate constructiile si echipamentul electromecanic, menit sa transforme tensiunea la care se tranziteaza energia electrica, de la valori incluse in clasa retelelor electrice de medie tensiune la valori incluse in clasa retelelor elecrice de joasa tensiune, postul de transformare asigurand legatura intre cele doua clase de etele electrice.

Alimentarea receptoarelor în instalațiile electrice de joasă tensiune, implică prezența unui post de transformare și a mai multor puncte de distribuție.

Postul de transformare este o statie de transformare coboratoare, mica, cu o putere de pana la 2500 kVA, destinata alimentarii in joasa tensiune (pana la 1 kV inclusiv) a consumatorilor.

La un post de transformare:

Energia electrica intra intr-o instalatie electrica de distributie de medie tensiune prin unul sau mai multe circuite de medie tensiune;

Din instalatia de distributie, prin unul sau mai multe circuite de medie tensiune (obisnuit cel mult doua), energia electrica este trimisa la transformatoare coboratoare de medie pe joasa tensiune;

Din transfomator, prin circuite de joasa tensiune, energia electrica este trimisa la instalatia electrica de distributie de joasa tensiune numita si tablou de distributie de joasa tensiune.

Un punct de alimentare este o statie de conexiuni de medie tensiune, (6-20kV) destinata alimentarii unor posturi de transformare. Este de multe ori combinata cu un post de transformare. Se instaleaza in general in retele urbane sau la consumatori industriali si se realizeaza in general in incaperi supraterane.

Ca urmare, prezenta unui post de transformare in aria geografica a unei asezari are doua implicatii:

una determinata de prezenta fizica in spatiul construit;

si o alta legata de rolul functional, respectiv asigurarea tranzitului de putere din reteaua electrica de medie tensiune catre cea de joasa tensiune.

Ansamblul definit ca post de transformare are deci doua componente principale respectiv:

parte constructiva, reprezentata de suportul in care si pe care sunt sustinute componentele celeide a doua parti, adoptarea solutiei de realizare (supraterane, subterane sau aeriene), fiind determinata de considerente economice, arhitecturale, de spatiul disponibil, etc, respectiv

echiparea elecro-mecanica , constituita din materiale si aparate prin care este tranzitata energia electrica si accesoriile necesare acestui scop, adoptarea solutiei fiind determinata de considerente economice, solutie constructiva, dar in special de cerintele legate de continuitatea in alimentare.

Echiparea electro-mecanica a unui post de transformare, la randul sau este constituita din:

circuite primare (principale) fiind cele parcurse de energia electrica tranzitata, respectiv cele expuse la tensiunea de serviciu si parcurse de curentii absorbiti de receptori;

circuite secundare, desevesc circuitele primare, au tensiuni mai mici sau egale cu 220V, iar curentii sunt foarte mici, de regula sub 5A. Din aceasta categorie fac parte circuitele de comanda, semnalizare, protectie masura;

instalatii auxiliare, din care fac parte serviciile proprii de curent alternativ si de curent continuu, instalatia de legare la pamant si cea de protectie impotriva loviturilor directe de trasnet.

Echipamentul aferent circuitelor primare, ( indeosebi transformatoarele ) reprezinta partea principala a unui post de trasformare, ocupand spatiul cel mai mare.

Echipamentul aferent circuitelor secundare este montat pe panouri sau pupitre, ansamblul lor formand tabloul de comanda.

Legatura aparatelor cu care se realizeaza circuitele secundare cu aparatele circuitelor primare pe care le deservesc, se realizeaza cu cabluri de circuite secundare, pozate in canaluri speciale de cabluri.

Pentru partea de constructii, materialele de constructii a posturilor de transformare au evoluat continuu de la caramida, beton armat, beton autoclavizat, pana la carcase metalice sau din materiale plastice. La posturile de transformare amplasate in aer liber transformatoarele se amplaseaza la sol sau suspendate pe stalpi din lemn sau beton (posturi aeriene).

Datorita numarului foarte mare de posturi utilizate, din considerente economice, dar si de incadrare in ambientul urban s-au conceput si realizat solutii tipizate sii dimensiuni reduse.

Posturile de transformare in constructie metalica (PTM) sunt destinate a functiona in exterior si se executa in mai multe variante, in functie de destinatie si puterea transformatorului si se racordeaza, aerian sau cu cablu, la cele doua retele; se instaleaza pe fundatii de beton, pe sine de cale ferara montate pe tranverse sau pe un teren consolidat. Aceste posturi de transformare au avantajul montarii si demontarii usoare, respectiv doar prin legarea respectiv, dezlegarea legaturilor la retele si manipularea intregului post cu macarale si mijloace de transport corespunzatoare.

Posturile de transformare metalice sunt formate din una sau mai multe cabine metalice din tabla de otel ambutisata, asamblate intre ele cu suruburi, in care se monteaza echipamentul electric, iar transformatorul de forta poate fi montat in interior, intre-o cabina metalica sau in exterior. Daca tansformatorul este montat in interior, cabina sa metalica are jaluzele in partea interioara si cea superioara, pentru asigurarea ventilatiei naturale.

Posturile de transformare in incaperi supraterane

Retelele electrice de joasa tensiune din mediul urban sunt alimentate obisnuit din posturi de transformare supraterane care se numesc din acest motiv posturi de transformare tip retea, iar consumatorii finali sunt alimentati din posturile de transformare tip abonat.

Posturile de transformare supraterane tip retea, pot avea cladire independenta sau pot fi inglobate intr-un spatiu edilitar, inclusiv in cladirea unei statii de conexiune de medie tensiune (punct de alimentare).

Postul de transformare conține cel puțin un transformator (în cazul distribuției fără rezervă) cu echipamentul primar și secundar aferent.

5.7. 2 Tabloul general din postul de transformare

Tabloul general de joasa tensiune este prevazut la intrare cu intreruptor si separator, cuprinzand un sistem simplu sau dublu de bare , plecarile de joasa tensiune etc.

La tablourile generale se prevad intreruptoare generale automate cu protectie maximala in urmatoarele conditii:

in postul de transformare propriu, maneta intreruptorului automat de inalta tensiune nu este la dispoozitia consumatorului;

racordarea tabloului general al instalatiilor industriale cu puteri instalate peste 20kW se face direct la reteaua de joasa tensiune a furnizorului.

Interuptorul general automat al tabloului general se alege astfel incat sa nu declanseze la lipsa de tensiune cauzata de functionarea AAR-urilor din reteaua furnizorului.

Alegerea dispozitivelor din postul de transformare trebuie sa se faca in asa fel in cat sa se coreleze protectia de joasa tensiune (la consummator), cu protectia instalatiei de inalta tensiune (de racord), asigurandu-se in acest fel selectivitatea protectiei. Pentru aceasta caracteristicile de protectie ale aparatelor de inalta tensiune (sigurante fuzibile, intreruptoare automate) se transpun pe partea de joasa tensiune, raportand curentii corespunzatori diferitilor timpi de actionare.

In acest mod, se pot analiza caracteristicile de protectie ale aparatelor instalate la tensiuni diferite, luandu-se ca referinta valorile curentilor de joasa tensiune.

Coloana de alimentare a tablourilor generale este de regula prevazuta cu urmatoarele aparate de masura:

contor de energie active

Ampermetre montate pe fiecare faza, pentru a putea urmari nesimetria incarcarilor;

Voltmeter pentru masurarea tensiunii, cu posibilitati de comutare pe cele trei faze.

Contoarele se racordeaza direct, la curenti sub 30A la alimentarea monofazata si sub 20A la alimentarea trifazata, fie prin intermediul transformatoarelor de masura, peste aceste limite indicate.

Ampermetrele se racordeaza prin intermediul transformatoarelor de masura. Pentru a face posibila o citire usoara a intensitatii curentului normal si a eventualelor supraincarcari se pune conditia:

5.7. 3 Alegerea solutiei

La executia posturilor de transformare se cauta sa se foloseasca cat mai multe elemente prefabricate deoarece se realizeaza o executie industriala cu montare rapida ; prefabricatele pot fi refolosite la desfiintarea postului ; fiabilitatea in exploatare este mare si se pot schimba reletiv usor diverse echipamente.

Retelele de distributie in medie tensiune la posturile de transformare de realizeaza cu linii radiale ; alimenteaza separat fiecare receptor.

Se alege un post de transformare in incaperi supraterane, un post de transformare pentru retea realizate in cladire independenta (din panouri mari din BCA sau din zidarie).

Statia de transformare este alcatuita din doua instalatii electrice de distributie si un transformator de putere.Daca statia de transformare are doua nivele de tensiune, atunci transformatorul folosit are doua infasurari. Transformatorul este montat in exteriorul cladirii.

Echiparea electromecanica a postului de transformare este construita din :

circite primare ; cele parcurse de energia electrica tranzitata ;

circuite secundare ; ccircuite de comanda, semnalizare, protectie, masura ; sunt montate pe pupitre sau panouri, ansmblul lor formand tabloul de comanda.

circuite auxiliare ; instalatia de legare la pamant si cea de protectie impotriva loviturilor de trasnet.

Tablourile de distributie sunt parti componente ale instalatiei electrice care servesc concomitent la primirea si apoi distributia energiei electrice la diferiti consumatori

Tablou de distributie tip dulap, realizat in celule numite dulapuri,sunt destinate instalatiiilor electrice de distributie cu curenti nominali pana la 1000A.

Pentru asigurarea unei bune functionari si evitarea deteriorii echipamentului se folosesc aparate de protectie ce trebuie sa satisfaca anumite conditii :

selectivitate , adica deconectarea doar a echipamentului avariat;

sensibilitatea; adica sesizarea tuturor defectelor atunci cand se deosebesc doar cu putin de regimul de functionare normal;

rapiditatea ;doar o deconectare foarte rapida a elementelor avariate poate ramane fara urmari asupra functoinarii instalatiei neavariate;

siguranta; adica actionarea numai atunci cand este necesar.

5.7. 4 CONDITII DE FUNCTIONARE

Conditii de functionare normale

Postul de transformare compact in anvelopa termoizolata functioneaza in urmatoarele conditii de mediu inconjurator:

a) Zona macroclimatica N (I-III)

b) Categoria de exploatare 1

c) Conditii meteorologice in exterior

Conform IEC 694:

temperatura maxima +40°C

temperatura minima – 35°C

viteza vantului (fara gheata) la h ≤ 10 m 34 m / s

presiunea vantului 750 N / m2

umiditatea relativa (la 20°C) 100%

incarcare maxima pe acoperis 2500 N / mm2

d) Altitudinea maxima 1000 m

e) Conditii seismice

acceleratia la nivelul solului 0,5g

f) Categoria de incendiu A

g) Gradul de rezistenta la foc II

h) Conditii de izolatie

linia de fuga specifica – zona cu gr. II de poluare ≥ 25 mm / kV

gradul de protectie al postului IP 45

Anvelopa postului de transformare prefabricat a fost proiectata pentru functionare normala in exterior, conform IEC 694. Temperatura din interiorul anvelopei difera de temperatura mediului ambiant.

Echipamentul de comutatie si comanda de medie tensiune functioneaza in conditii normale de interior conform IEC 694.

Echipamentul de comutatie si comanda de joasa tensiune functioneaza in conditii normale de interior conform SREN 60.439 / 1.

Conditiile normale de functionare ale transfomatorului din interiorul anvelopei sunt determinate de conditiile locale ale mediului exterior si clasa anvelopei.

Conditii speciale de functionare

Daca postul de transformare compact este prevazut sa functioneze in alte conditii decat cele prevazute la punctul 2.1, sunt valabile urmatoarele:

Postul de transformare compact in anvelopa termoizolata functioneaza in urmatoarele conditii de mediu inconjurator:

a) Zona macroclimatica N (I-III)

b) Categoria de exploatare 1

c) Conditii meteorologice in exterior

Conform IEC 694:

temperatura maxima +40°C

temperatura minima – 35°C

viteza vantului (fara gheata) la h ≤ 10 m 34 m / s

presiunea vantului 750 N / m2

umiditatea relativa (la 20°C) 100%

incarcare maxima pe acoperis 2500 N / mm2

d) Altitudinea maxima 1000 m

e) Conditii seismice

acceleratia la nivelul solului 0,5g

f) Categoria de incendiu A

g) Gradul de rezistenta la foc II

h) Conditii de izolatie

linia de fuga specifica – zona cu gr. II de poluare ≥ 25 mm / kV

gradul de protectie al postului IP 45

Anvelopa postului de transformare prefabricat a fost proiectata pentru functionare normala in exterior, conform IEC 694. Temperatura din interiorul anvelopei difera de temperatura mediului ambiant.

Echipamentul de comutatie si comanda de medie tensiune functioneaza in conditii normale de interior conform IEC 694.

Echipamentul de comutatie si comanda de joasa tensiune functioneaza in conditii normale de interior conform SREN 60.439 / 1.

Conditiile normale de functionare ale transfomatorului din interiorul anvelopei sunt determinate de conditiile locale ale mediului exterior si clasa anvelopei.

Conditii speciale de functionare

Daca postul de transformare compact este prevazut sa functioneze in alte conditii decat cele prevazute la punctul 2.1, sunt valabile urmatoarele:

Altitudine:

Pentru utilizarea echipamentelor de comutatie si comanda de medie tensiune la altitudini mai mari de 1000 m se va tine cont de IEC 694.

Pentru folosirea echipamentelor de comutatie si comanda de joasa tensiune la altitudini mai mari de 2000 m se va tine cont de SREN 60.439 / 1.

Pentru folosirea transformatorului la altitudini mai mari de 1000 m, se va tine cont de IEC 76-2 sau IEC 726.

Poluare:

La folosirea in mediu ambiant poluant, gradul de poluare pentru echipamente se stabileste dupa urmatoarele standarde:

– echipamente de comutatie si comanda de MT: IEC 694

– echipamente de comutatie si comanda de JT: IEC 664-1

– transformator: nu exista standard.

Temperatura:

In cazul posturilor de transformare compacte amplasate in locuri unde temperatura ambianta depaseste limitele de la punctul 2.1 se recomanda functionarea in urmatoarele conditii:

temperaturi intre –50°C si –40°C: postul de transformare trebuie sa functioneze la o incarcare de cel putin 30%.

temperaturi intre +40°C si +50°C: incarcarea postului de transformare sa nu depaseasca 80%.

5.7.5 DESCRIEREA PARTILOR COMPONENTE

Partile componente ale postului de transformare asigura realizarea schemei electrice cerute de beneficiar. Schemele electrice monofilare maximale sunt prezentate in Anexa .

Componentele principale ale postului de transformare compact sunt: transformatorul, echipamentul de comutatie si comanda de MT, echipamentul de comutatie si comanda de JT (tabloul electric de JT), legaturi electrice corespunzatoare (bare, cabluri, etc.) si echipamente auxiliare.

Aceste componente sunt protejate de o anvelopa metalica termoizolata care este o unitate componenta a carcaselor individuale.

Fiecare componenta corespunde propriului standard:

Transformatorul conform IEC 76-1 sau IEC 726.

Echipamentul de comutatie si comanda de MT conform IEC 298 si IEC 466.

Echipamentul de comutatie si comanda de JT conform IEC 947-1 si SREN 60.439 / 1.

Echipamentul de medie tensiune ( M. T. )

Partea de medie tensiune a posturilor de transformare compacte se realizeaza cu ajutorul urmatoarelor categorii de echipamente:

echipamente de comutatie capsulate, cu izolatie in SF6, in constructie compacta sau cu module extensibile;

celule electrice de medie tensiune cu bare izolate in aer si echipamente de comutatie cu izolatie in SF6 sau aer;

echipamente de medie tensiune cu izolatie in aer (cadru de sigurante, separator de sarcina cu siguranta fuzibila, etc.) montate direct in compartimentul de MT al postului compact;

celule electrice de masura cu gabarit redus cu izolatie in aer;

Echipamentul de medie tensiune poate fi format din mai multe unitati functionale (celule) in functie de schema electrica solicitata de beneficiar:

Astfel se pot realiza scheme electrice cu urmatoarele unitati functionale:

unitatea functionala „sosire directa“

unitate functionala „sosire separator“

unitate functionala „separator – sigurante fuzibile“

unitate functionala „intreruptor“

unitate functionala „masura energiei electrice pe medie tensiune“

echipamentele de comutatie de MT utilizate pot fi de fabricatie ABB, SCHNEIDER, F & G Moeller, Siemens

Descrierea functiei „sosire directa“ (celula de linie cu CLP sau cadre cu sigurante MT):

legatura directa a retelei cu barele MT sau legatura directa, prin sigurante fuzibile, a retelei cu transformatorul de putere

punerea la pamant si in scurtcircuit a extremitatilor cablului de sosire prin separator de punere la pamant

alimentarea cu tensiune a barelor

controlul starii tensiunii pe cablul de sosire (semnalizari defecte cablu)

controlul concordantei fazelor

controlul supratensiunii cu posibilitatea montarii la extremitatile cablului a descarcatoarelor cu oxid de zinc

posibilitatea incercarii cu tensiune marita continua a cablurilor de energie

Descrierea functiei „separator-sigurante fuzibile“ (celula de transformator cu separator de sarcina echipata cu sigurante fuzibile sau separator de sarcina cu sigurante fuzibile montat direct in compartimentul de MT):

realizeaza legatura dintre sistemul de bare si transformator sau intre retea si transformator in cazul echiparii cu separator de sarcina cu sigurante fuzibile montat direct in compartimentul de MT(retele radiale)

manevre de deschidere si inchidere in gol sau sarcina

sigurantele fuzibile asociate asigura protectia retelei de MT din aval impotriva scurtcircuitelor ce pot afecta circuitul derivat

punerea la pamant si in scurtcircuit in aval si in amonte a fuzibilelor prin separator de punere la pamant

controlul tensiunii in aval de fuzibil

dispozitive de racord cablu in T la celule

posibilitatea de integrare in sistemul DMS/SCADA

In cazul posturilor de transformare compacte cu doua transformatoare, celula de masura este conectata intre celulele de linie, extensibile spre dreapta, si cele doua celule trafo, extensibile spre stanga. Se pot utiliza celule compacte extensibile de tip SafePlus (ABB), GE (F&G-Moeller), etc.

In ambele cazuri conexiunile se fac cu cabluri de medie tensiune prevazute la capete cu terminale speciale de interior.

Functia de masura pe partea de MT poate fi realizata si prin modulele de masura din celulele de transformator sau cupla.

Se pot utiliza celule cu izolatie in aer :

ES. 01

ELECTROSISTEM Baia – Mare

SM 6

SCHNEIDER

SAFE PLUS

ABB

Numarul maxim posibil de unitati functionale de echipamente de comutatie utilizabile in varianta compacta este de 5 unitati.

Caracteristicile tehnice principale ale echipamentelor de comutatie de MT (RMU) sunt urmatoarele:

tensiunea nominala 12 kV; 24 kV

tensiunea de tinere la frecventa industriala 50Hz, 1 min 50 kV

tensiunea de tinere la unda de impuls 125 kV (val. de varf)

curentul nominal celula de linie 400; 630 A

curentul nominal celula trafo (cu separator de sarcina) 200 A

curentul nominal celula trafo (cu intreruptor in vid sau SF6) 400; 630 A

curentul de stabilitate termica 16 kA, 1s (3s)

curentul de stabilitate dinamica 40 kAmax

gradul de protectie: IP 65

Echipamentele de comutatie de MT utilizate pot fi de fabricatie ABB, Siemens, F&G-Moeller, AEG-Alstom, SCHNEIDER.

Ele asigura functionarea corecta in conditiile de mediu si electrice cerute.

Echipamentele functioneaza fara vibratii si cu nivel de zgomot conform normativelor in vigoare (DIN 4563-5-T 30). Celulele sunt etanse (conform CEI 298) astfel incat pierderea relativa de presiune va fi de maximum 1% / an, asigura impiedicarea patrunderii apei la partile aflate sub tensiune si vor fi corespunzatoare pe toata durata de viata estimata la 30 de ani.

Separatoarele sunt prevazute cu cutite de punere la pamant. Separatoarele de sarcina au posibilitatea de actionare manuala si/sau electrica si vor avea trei pozitii: inchis, deschis si legat la pamant. Mediul de izolare este SF6. Echipamentul de comutatie primara a fost ales pe baza caracteristicilor electrice si mecanice corelat cu valoarea plafon a curentilor de scurtcircuit si cu circulatia de putere.

Intreruptorul are ca mediu de stingere a arcului vacuum sau SF6 si poate avea trei pozitii: inchis, deschis si legat la pamant. Este prevazut cu bobina de declansare pentru realizarea protectiei la suprasarcina, supratemperatura trafo. Mecanismul de actionare este prevazut cu posibilitatea de comanda manuala si/sau electrica, cu posibilitatea actionarii prin telecomanda.

Echipamentul de comutatie de MT(RMU) este dotat in exterior cu:

panou frontal pentru efectuarea manevrelor

indicator pozitie pentru separator

indicator echipament in stare de functionare

indicator cu divizor capacitiv de prezenta tensiunii pe fiecare faza a cablului

indicator de scurtcircuit polifazat

indicator de scurtcircuit monofazat

schema sinoptica

capac pentru protejarea terminalelor cablurilor si sigurantelor

Actionarea separatorului se realizeaza prin intermediul dispozitivului de actionare atat manual cat si electric (cu motor), la cerere. Dispozitivul de actionare cuprinde mecanisme de actionare rapida cu sistem de zavorire. Este prevazuta declansarea separatorului la arderea unei sigurante in cazul combinatiei separator-siguranta fuzibila, sau prin bobina de declansare in cazul aparitiei supratemperaturii la transformator.

Sunt prevazute interblocaje la :

pozitia inchis si pozitia pus la pamant a separatoarelor care nu pot exista simultan

interblocaje aferente compartimetelor sigurantelor

capacele metalice ale compartimentului in care se conecteaza cablurile de distributie care pot fi demontate numai daca separatoarele de punere la pamant aferente acestora sunt in pozitia pus la pamant

RMU va fi prevazut cu urmatoarele semnalizari:

prezenta tensiunii pe cabluri, respectiv lipsa tensiunii

presiune scazuta

scurtcircuite poli-monofazate (optional)

Pentru asigurarea unei protectii totale a personalului de exploatare si impotriva unor manevre gresite sunt prevazute blocaje impotriva posibilitatii de atingere a partilor sub tensiune de catre personalul de exploatare. Echipamentul este perfect izolat astfel ca el sa nu prezinte pericol la atingere, prezentand securitate in exploatare si va asigura aparatajul impotriva modificarilor mediului exterior. In caz de defect intern celula va fi autoprotejata, in caz de scurtcircuit (pe bare sau la capetele terminale) arcul electric si gazele fierbinti sunt dirijate prin sicane spre compartimentul transformatorului unde sunt decomprimate si racite.

Din punct de vedere al mentenantei, in conditii normale de exploatare, de mediu si in limitele performantelor, ansamblul elementelor componente ale RMU nu necesita nici o intretinere (nici o revizie, nici o ungere, nici o curatire, nici o schimbare de piesa cu titlu preventiv).

Mentenanta corectiva (depanarea) se va limita la:

schimarea fuzibilelor

schimbarea lampilor, indicatoarelor luminoase de prezenta tensiunii

schimbarea totala sau partiala a unei comenzi cu alta

Furnizorul va preciza operatiile necesare schimbarii elementelor si repunerea in functiune.

5.7.6 Transformatorul de putere

Postul de transformare este echipat cu unul sau doua transformatoare de putere cu ulei, tip etans sau uscat, cu 2 sau 3 infasurari.

Tensiune nominala : 6 – 10 – 20 / 0,4 KV

Gama de puteri :16, 25, 40, 63, 100, 160, 250, 400, 630, 800, 1000, 1250, 1600KVA

Compartimentul trafo este astfel dimensionat incat sa permita echiparea cu transformatoare de aceeasi putere cu conservator (de fabricatie veche) care pot inlocui temporar sau definitiv transformatorul initial.

Transformatoarele cu ulei in cuva etansa sunt cu racire naturala, clasa F, avand patru roti pentru deplasarea bidirectionala, patru urechi de prindere, putand fi dotate cu termometru pentru controlul temperaturii uleiului sau cu un releu de protectie la suprasarcina sau defecte interne.

Protectia termica actioneaza automat si deconecteaza unitatea functionala trafo.

Sunt prevazute cu supapa de suprapresiune pentru a proteja cuva transformatorului de eventualele deformari datorate unor suprapresiuni accidentale.

Cuva trafo este vopsita in exterior cu vopsea rezistenta la apa si intemperii iar in interior cu vopsea speciala rezistenta la uleiuri minerale.

Transformatoarele de putere sunt insotite de cartea tehnica emisa de producator, in care sunt precizate conditiile de manevrare, transport, depozitare, montaj si punere in functiune, exploatare.

Tabloul de distributie de joasa tensiune

Tabloul de distributie de joasa tensiune se realizeaza conform schemei electrice monofilare si variantelor de echipare solicitate de beneficiar.

Fiecare tip de post compact admite, in functie de numarul de plecari o echipare maximala, conform schemelor din Anexa.

Intrarea in tabloul de joasa tensiune se realizeaza cu separator de sarcina cu cutite sau cu sigurante, intreruptor automat fix sau debrosabil.

Separatoarele de sarcina sunt tripolare si de fabricatie ABB, SCHNEIDER.

Se utilizeaza gabaritele 00, 1, 2, 3 si 4a.

Caracteristici tehnice:

curentul nominal: 160A (gabaritul 00), 250A (gabaritul 1), 400A (gabaritul 2), 630A (gabaritul 3), 1250/1600A (gabaritul 4a)

tensiunea nominala: 400V; 440V; 690V.

tensiunea de impuls: 8 kV(val. de varf)

curentul de scurtcircuit: 50 kAef

Manevrarea separatoarelor este brusca si independenta de operator. Asigura o dubla separare la deschidere:

Intreruptoarele automate sunt tripolare si pot fi fixe sau debrosabile ( de fabricatie ABB, SCHNEIDER, AEG, MOELLER ). Cele debrosabile asigura o separare vizibila a circuitului.

Caracteristici tehnice:

curentul nominal: 125A, 160A, 250A, 400A, 630A, 800A, 1000A, 1250A, 1600A, 2500A.

tensiunea nominala: 690Vc.a.

capacitatea de rupere: intre 16kA si 100kA (in functie de gabaritul utilizat)

Protectii:

protectie la suprasarcina, reglaj (0,4 … 1) x In

protectie la scurtcircuit, reglaj (1,5 … 12) x In

echipare la cerere:

declansator de tensiune minima

unitate de protectie electronica

bobina de declansare

motor electric pentru actionare de la distanta (optional)

contacte auxiliare

conector circuite auxiliare (optional)

Pentru plecarile de joasa tensiune se utilizeaza sigurante MPR in montaj fix sau sigurante tip separator in blocuri trifazate, constructie pe verticala montate direct pe bare de cupru. Sigurantele tip separator pot fi manevrate individual pe faze sau simultan. Patroanele utilizate sunt de tip MPR).

Tabloul de distributie de joasa tensiune poate fi echipat cu circuite de masura a energiei electrice.

Circuitele de masura se realizeaza cu:

transformatoare de curent

cleme pentru masura (circuitele de tensiune prevazute cu sigurante automate tripolare) montate intr-o cutie separata care poate fi sigilata.

contor electronic sau cu inductie (optional)

Optional se pot instala:

sistem de telegestiune

sistem de teleconducere

baterii de condensatoare pentru compensarea energiei reactive, in mai multe trepte, cu comanda manuala sau automata cu regulator automat.

Conexiuni, cabluri de legatura

Conexiunile la echipamente si aparate sunt astfel realizate incat sa suporte vibratiile de origine interna (transformator, compartiment MT, tablou JT) si cele de provenienta externa in timpul transportului. Ele trebuie sa prezinte o buna rezistenta la solicitarile rezultate din manevrele de exploatare.

Racordurile de medie tensiune

Racordarea pe bornele celulelor de linie se face cu capete terminale cu adaptor izolat in T cu surub, 630A, 24 kV la celulele capsulate si cu capete terminale de interior la celulele cu izolatie in aer, montate direct in compartimentul MT.

Racordarea pe bornele celulei trafo se face cu capete terminale cu prize ambrosabile 250A, 24kV, capete terminale cu surub, 630 A (celule trafo cu intreruptor) sau capete terminale de interior 35-95 mm2.

Racordarea pe bornele de medie tensiune ale transformatorului de putere se realizeaza cu:

terminale de interior, 35-95 mm2 , 24 kV cu suruburi, direct pe bornele de medie tensiune, in cazul izolatorilor inalti,

terminale cu prize ambrosabile cu cot sau drepte 250A, 24kV, in cazul bornelor ambrosabile.

Cablul de legatura intre celula trafo si transformator este un cablu monofilar de medie tensiune cu sectiunea de 35 mm2 sau 95 mm2, conductor de Cu ecranat, cu izolatie de polietilena reticulara, conform DIN VDE 0276.

Raza minima de curbura:

45cm pentru sectiunea de 35mm2

60cm pentru sectiunea de 95mm2.

Racordurile de joasa tensiune

Racordarea pe bornele de joasa tensiune ale transformatorului se realizeaza cu cleme speciale pentru trafo,de 120-300 mm2 (M20, M30 sau M42).

Cablul de legatura intre transformator si tabloul de JT este realizat cu cablu monofilar de Cu cu izolatie de PVC, de 150 sau 240 mm2.

Sectiunile utilizate si numarul de conductoare pe faza sunt urmatoarele:

Legaturile electrice in tabloul de joasa tensiune precum si sectiunile conductorilor utilizati sunt conform specificatiilor de echipament electric din proiectul de executie.

5.7.7 CARACTERISTICI TEHNICE NOMINALE

Caracteristicile nominale, conform IEC 1330, cap. 4, sunt specificate in tabelul 4.1.

Caracteristicile tehnice ale posturilor de transformare compacte in anvelopa termoizolata din aluminiu tip ProStrong :

CARACTERISTICI CONSTRUCTIVE

Postul de transformare compact este proiectat in asa fel incat functionarea normala, supravegherea si intretinerea sa se faca in conditii de siguranta.

Legarea la pamant

Postul de transformare compact este prevazut cu o instalatie pentru legare la pamant ca mijloc principal de protectie impotriva tensiunilor de atingere si de pas. Valoarea prizei de pamant nu va depasi 4 Ω.

Postul de transformare are realizata centura interioara de impamantare din platbanda OLZn 40 x 5, la care sunt racordate urmatoarele elemente:

partile metalice ale celulelor si elementelor de MT;

cuva transformatorului de putere de MT/JT;

nulul transformatorului de putere de MT/JT;

nulul transformatoarelor de curent din circuitul de masura;

ecranele metalice si armaturile cablurilor de MT;

partile metalice ale tabloului de JT;

anvelopa termoizolata cu pereti din alumuniu a postului de transformare prefabricat;

alte elemente conductoare care nu fac parte din circuitele de lucru (ingradiri de protectie, usi de acces, suporti de fixare, etc)

mantalele cablurilor de MT

Legarea partilor metalice ale celorlalte echipamente la centura de impamantare se face cu conductor de Cu, avand sectiunea de 50 mm2. Densitatea de curent nu depaseste 200A/mm2 la o durata de scurtcircuit de 1s.

Legarea partilor metalice ale celorlalte echipamente la centura de impamantare se face cu conductor de Cu cu sectiunea de 16 mm2.

Legaturile interioare in postul trafo se executa prin suruburi.

Instalatii auxiliare

I

luminatul intern al postului de transformare este asigurat in toate compartimentele. Iluminatul se porneste prin limitatori de cursa actionati in momentul deschiderii usilor de acces in compartimentul respectiv.

Priza de 16A cu nul de protectie este instalata in compartimentul de joasa tensiune. Alimentarea celor doua circuite este asigurata printr-o siguranta automata monopolara de 16A.

Circuitele de comanda (tensiune auxiliara) sunt alimentate printr-o siguranta automata monopolara de 4A.

Gradul de protectie si protectia la scurtcircuit intern

Se asigura protectia personalului impotriva atingerilor directe, impotriva patrunderii corpurilor straine si a apei.

Gradul de protectie al compartimentului trafo este IP 44 iar al compartimentelor de MT si JT este IP 54

Protectia impotriva scurtcircuitului intern

Prin respectarea prevederilor standardului de produs sunt reduse la maximum posibilitatile de aparitie a unui defect (scurtcircuit) intern. Acestea pot aparea din cauza unor defecte de material, montaj necorespunzator pe santier, motive constructive, conditii de functionare speciale, manevre gresite.

In cazul unui scurtcircuit in celula de medie tensiune sau la capetele terminale ale cablurilor, gazele fierbinti sunt dirijate prin sicane speciale spre compartimentul transformatorului unde sunt racite si decomprimate. Astfel gazele parasesc postul de transformare prin jaluzelele usilor si nu mai prezinta pericol pentru personalul de exploatare si nici pentru mediul inconjurator.

Defectele interne ale transformatorului sunt eliminate de unitatea functionala separator-sigurantele fuzibile sau intrerupator (celula trafo).

Defectele interne ale tabloului de joasa tensiune sunt eliminate de protectiile aparatajului de JT.

Pentru micsorarea probabilitatii de aparitie a scurtcircuitului intern sunt respectate masurile cuprinse in IEC 1330

Valorile curentilor de defect intern precum si duratele lor sunt specificate in tabelul 4.1.

Protectia mediului inconjurator

Postul de transformare compact asigura protectia mediului:

componentele sunt refolosibile si biodegradabile

cuva transformatorului este rezistenta la ulei si umiditate

poate fi amplasat chiar in zonele de colectare a apei potabile

Pentru protejarea ecosistemelor acvatice si terestre, s-au prevazut pardoseli rezistente la ulei, astfel incat sa se evite poluarea mediului la eventualele scurgeri de ulei din cuva trafo.

Anvelopa

Postul de transformare este alcatuit din doua elemente prefabricate: fundatia si cabina propriu-zisa.

Fundatia este din beton si se poate livra impreuna cu cabina sau turna la locul de montaj dupa desenul pus la dispozitie de furnizor.

Cabina este o constructie modulara din panouri sandwich tip OLTPAN realizate din tabla de aluminiu la exterior si tabla zincata interior cu spuma poliuretanica injectata si stabilizata termic intre pereti. Peretii au o grosime de 60 mm. Acest material are un coeficient de transfer termic mediu de 1,43W/m2K si asigura un coeficient global de izolare termica superior atit peretilor din beton cit si peretilor dubli din tabla cu vata minerala intre ei.

Peretii sunt asamblati pe un sasiu realizat din profile zincate si vopsite care asigura rigiditatea intregii constructii, compartimentarea si montarea usilor de acces si a ferestrelor de aerisire. Usile de acces la compartimente si ferestrele de aerisire sunt realizate din timplarie de aluminiu de import .

Spatiile prevazute pentru ventilatie sunt realizate din zabrele de aluminiu cu sectiunea in V cu virful in sus asigurate cu tesatura de sirma zincata pentru a evita patrunderea corpurilor straine in incinta.

Intreaga constructie se vopseste in una sau doua culori in conformitate cu cerintele ambientale ale locului de amplasare.

Acoperisul cabinei este realizat din acelasi material ca si peretii , si este demontabil. Din punct de vedere al arhitecturii poate fi realizat in doua ape , sau intr-o singura apa.

Spuma poliuretanica rigida are urmatoarele caracteristici mecanice si termice :

rezistenta la tractiune 1,4…1,7kg / cm2

rezistenta la compresiune 1,4…1,7kg / cm2

stabilitate dimensionala ± 0,9% la 80 0C

coeficient de transfer termic 0,020 kcal / mh 0C

rezistenta la foc se autostinge

impermiabilitate optima, 98% celule inchise

Accesul la echipamente se face prin intermediul usilor de acces care sunt dispuse in functie de compartimentarea anvelopei.

Anvelopa are trei compartimente distincte: compartimentul de medie tensiune, compartimentul transformatorului si compartimentul de joasa tensiune sau doua compartimente, in cazul posturilor cu exploatare din interior, caz in care aparatura de medie tensiune si de joasa tensiune se gasesc in acelasi compartiment.

Structura postului de transformare este calculata si realizata pentru a raspunde caracteristicilor nominale si constructive si pentru a preveni orice fel de deformare la transport si intretinere.

Dimensiuni

Dimensiunile de gabarit ale anvelopei sunt determinate de puterea trafo , numarul acestora si de tipul de acces la manevre – interior sau exterior

Fundatia este realizata din beton armat rezistent la apa, eliminandu-se infiltratiile din sol.

Eventualele scurgeri de lichid dielectric din transformator sunt retinute de cuva de retinere a fundatiei din beton care este acoperita cu vopsea rezistenta la produse petroliere.

Fundatia este prevazuta cu presetupe fixate in beton, cu mansoane termocontractabile pentru intrarea cablurilor de medie tensiune in post.

Etanseitatea iesirilor pe partea de joasa tensiune se asigura cu spuma poliuretanica.

Etansarea peretilor fata de fundatie se realizeaza cu spuma poliuretanica.

Este asigurata etanseitatea acoperisului cu cauciuc siliconic. Acoperisul are o panta de cel putin 2% pentru a permite scurgerea apelor pluviale si nu permite acumularea de apa.

Prin masurile enumerate mai sus, se asigura:

evitarea tuturor acumularilor de apa pe planseul inferior al cabinei

evitarea tuturor infiltrarilor de apa prin peretii vericali

evitare infiltrarii dielectricului lichid.

Designul exterior

Pentru a se incadra armonios in mediul inconjurator se pot realiza diferite vopsiri exterioare la culori cerute de beneficiar.

Caracteristicile betoanelor

Betonul utilizat pentru fundatie este beton armat rezistent la apa, calitatea BC35. Este dimensionat pentru un teren conventional cu presiunea admisibila de 20N/cm2.

Caracteristicile metalelor

Componentele metalice utilizate la constructia anvelopei sunt : otel zincat, panouri termoizolante prefabricate OLTPAN, tabla de otel vopsita, tabla zincata sau aluminiu.

Caracteristicile altor materiale

Toate celelalte materiala folosite la constructia anvelopei corespund standardelor de fabricatie prescrise in documentatia de executie.

Comportarea la foc

Materialele folosite in structura anvelopei postului de transformare compact, indeplinesc conditiile minime de combustibilitate si rezistenta la foc, atat in interior cat si in exterior.

Materialele utilizate sunt:

materiale neinflamabile: elemente prefabricate din beton, metal

materiale sintetice, care au un comportament corespunzator materialelor de clasa M0 sau M1 (acestea au structuri de rezistenta din clasa de combustibilitate CO cu limita de rezistenta la foc minim 15 min.)

materiale fara halogeni

materialele electroizolante au clasa de ardere cel putin 3 (STAS 7137/88) si punct de inmuiere VICAT peste 130°C.

Conditii privind acoperirile de protectie

Acoperirile de protectie satisfac exploatarea in conditiile de mediu specificate la punctul 2.1.

Suprafetele exterioare, care se vopsesc, sunt conform normativelor STAS 8009-80, SR ISO 2409-94, SR ISO 2808-93 privind aspectul, aderenta si grosimea stratului.

Partile metalice supuse coroziunii sunt acoperite prin zincare la cald si satisfac normativele STAS 7222-90, SR EN ISO 2819-96 si STAS 6854-90 privind aspectul, aderenta, grosimea si rezistenta la coroziune.

Conditii constructive pentru anvelopa

Fundatia este un element prefabricat si are trei compartimente distincte: medie tensiune, cuva transformatorului si joasa tensiune.

Cabina propriu-zisa cuprinde spatii distincte pentru echipamentul de medie tensiune, transformator si pentru tabloul de joasa tensiune.

In cazul posturilor cu exploatare din interior, compartimentul de medie si de joasa tensiune este comun, permitand accesul la ambele categorii de echipamente. Intre echipamentul de medie si joasa tensiune exista un culoar de acces de min. 800 mm.

Spatiul capetelor terminale de cablu comunica cu compartimentul trafo printr-un perete cu sicane asigurand astfel protectia personalului la eventualele scurtcircuite la celule sau la capetele terminale.

Cabina este prevazuta cu: usi de acces, usi cu elemente de ventilatie, intrari pentru cabluri, instalatie de legare la pamant.

Compartimentul trafo poate ingloba un transformator tip etans in ulei sau uscat cu o putere de pana la 1600 kVA.

Usile fac parte din cabina. In pozitie inchisa ele asigura gradul de protectie prescris pentru anvelopa. Usile se deschid catre exterior si sunt prevazute cu un dispozitiv de blocare (la 90° sau 180°) a pozitiei DESCHIS. Usile sunt izolate termic (pereti din panouri termoizolante prefabricate OLTPAN). Ele sunt echipate cu incuietoare utilizabile numai de beneficiar; acestea nu pot fi demontate din exterior. In cazul posturilor cu exploatare di exterior, usile compartimentului trafo(usi de aerisire) se pot deschide numai din compartimentul MT. In cazul posturilor cu exploatare din interior, usa compartimentului trafo este la fel ca si usa de acces in compartimentul MT-JT, cu incuietoare din exterior. Pe usi se monteaza placute cu inscriptii pentru atentionarea personalului.

Acoperisul este realizat din panouri termoizolante OLTPAN. Acesta este fixat cu suruburi care ii permit sa poata fi ridicat oricand. Acoperisul este impermeabil, vopsit cu vopsea lavabila, trebuind revizuita dupa 10 ani.

Conditii pentru aerisire

Postul de transformare are ventilatie naturala care asigura racirea interiorului postului, astfel incat incalzirea unui transformator montat in interiorul postului trebuie sa nu depaseasca cu mai mult de 10°C valoarea incalzirii aceluiasi transformator montat in interiorul postului la transformatoare cu puteri pana la 630kVA si 20°C la transformatoare cu puteri mai mari (clasa de temperatura 10K, respectiv 20K).

Usile sunt prevazute cu elemente de ventilatie care asigura o ventilatie eficienta a spatiilor interioare si un grad de protectie global pe post de IP45.

Jaluzelele (aluminiu vopsit) de la usile compartimentului trafo asigura ventilatia naturala; ele nu permit patrunderea insectelor, a obiectelor mai mari de 1mm, precum si patrunderea zapezii. O plasa de sarma din inox acopera din interior jaluzelele.

La posturile cu exploatare din interior usa de acces este prevazuta in partea inferioara cu elemente de ventilatie(jaluzele). De asemenea peretii compartimentului transformatorului au geamuri de ventilatie cu jaluzele.

Conditii de accesibilitate pentru echipamente

Prin constructie, anvelopa postului de transformare compact asigura pentru operatiile curente de exploatare:

accesul in compartimentul de cablu si la punctele de masura pe cablu, in vederea verificarii izolatiei.

manevrarea aparatajului de MT si citirea schemei sinoptice

manevrarea aparatajului de JT si citirea simbolurilor si a diferitelor informatii

accesul pentru operatii de verificare si control

accesul la operatiile de masurare a rezistentei prizei de pamant si la racordul la dispozitivele de punere la pamant

accesul la detectoarele de defect

Conditii privind nivelul de zgomot

Postul de transformare nu polueaza fonic, nivelul acustic al vibratiilor trafo fiind sub 45,6 dBA.

Conditii privind fiabilitatea si mentenabilitatea

Postul de transformare compact are un grad de fiabilitate ridicat prezentand siguranta in exploatare. Indicatorii de fiabilitate se determina pe baza urmaririi in exploatare la beneficiar.

Din punct de vedere al mentenantei, in conditii normale de exploatare, operatiile sunt limitate la verificarea starii racordurilor cablurilor de MT si JT, eventuala extensie a celulelor de MT si schimbarea unor elemente. Ansamblul elementelor componente ale RMU nu necesita nici o intretinere. Mentenata corectiva se va limita la: schimbarea fuzibilelor, schimbarea indicatoarelor, schimbarea totala sau partiala a unei comenzi cu alta.

Transformatorul de MT/JT, unitatea RMU, tabloul de distributie de JT, detectoarele de defect, sunt elemente interschimbabile standardizate si pot fi inlocuite cu alte echipamente echivalente.

5.8 INSTALAȚIA DE PROTECȚIE PRIN LEGARE LA PĂMÂNT

Priza de pământ (PP) este o priză naturală formată din elementele metalice ale fundației (armături),legate prin platbandă de oțel zincat(OL Zn) de 40×4 mm sudată de acestea..În apropierea tabloului principal se va lăsa un capăt de platbanda pentru a se putea realiza, printr-o piesa de separație, legatura între priza de pământ și restul instalației. Deasemenea în dreptul coborârilor conductoarelor de paratrăsnet se vor lăsa capete pentru racordarea acestora la priza de pământ.

Rezistența de dispersie masurată, a prizei naturale va trebui să nu depășească valoarea de 1 , prescrisă de STAS 12604/5-90. Dacă valoarea masurată a rezistenței de dispersie este mai mare decât această valoare, se va îmbunătăți în mod obligatoriu cu o priză artificială liniară executată din electrozi din țeava de oțel zincat(OL Zn) cu diametrul de 2 ½” și lungime de 2 m,legați prin platbanda de oțel zincat(OL Zn) de 40×4 mm,care se va suda de priza de pământ deja executată și se vor reface măsurătorile, astfel încât rezistența de dispersie a prizei rezultante să aibă valoare corespunzătoare.

Se interzice confecționarea electrozilor pentru prizele de pământ artificiale din funii de oțel, aluminiu, electrozi înnădiți prin legături neconductoare, sau electrozi acoperiți cu vopsea, sau cu alte materiale electroizolante.

Pentru îmbunătățirea prizelor de pământ artificiale se poate înlocui solul din imediata apropiere a electrozilor cu bentonita, având peste 90% părti argiloase (levigabile) sau bentoprize, care conțin cel puțin 50% părți argiloase (levigabile) și la care concentrația maximă a gelului obținut din amestecul cu apă este de 0,7kg bentopriza la 1litru de apă.

5.9 INSTALAȚIA DE PROTECȚIE ÎMPOTRIVA LOVITURILOR DE TRĂSNET

Instalația exterioară de protecție împotriva trăsnetului PDA este alcatuită dintr-un dispozitiv de captare, două conductoare de coborâre și priza de pământ comună cu cea pentru instalația electrică.

Dispozitivul de captare este alcătuit dintr-o rețea de captare din platbanda din Cu stanat 30x4mm, montată pe acoperiș și tija împreună cu dispozitivul de captare. Conductoarele de coborare sunt prevăzute cu câte o piesă de separație.

Conductoarele de coborâre sunt din oțel zincat rotund Rd8 și se conectează la priza de pământ prin intermediul pieselor de separație montate la circa 2 m de la suprafața solului. Aceste piese trebuie să fie astfel realizate încât să nu poată fi demontate decât cu ajutorul unor scule, atunci când se execută măsurători.

Instalația interioară de protecție împotriva trăsnetului IPT este alcatuită dintr-o bară de echipotențializare BEP, montată în tabloul electric principal și legături echipotențiale, realizate între toate elementele de instalații realizate din materiale conductoare.

Bara pentru egalizarea potențialelor este din cupru, de secțiune 20×10 mm și lungime 500 mm, prevazută cu borne pentru racordarea conductoarelor de echipotențializare. La această bară se conectează prin conductoare de cupru de secțiune 16 mmp, conductele de apă rece, conductele de apă calda, conductele de incălzire (tur, retur), conducta de gaz, instalația de curenți slabi (prin dispozitive de protecție la supratensiuni), instalația electrică (prin dispozitive de protecție la supratensiuni montate în tablou). Conductorii de echipotențializare se conectează la conducte prin intermediul unor bratari metalice, prin contact direct. Bara de egalizarea a potentialelor se va lega la priza de pamant a instalatiei electrice printr-un conductor de cupru 16 mmp.

5.10 EFECTUAREA VERIFICARILOR ȘI PUNEREA IN FUNCȚIUNE

In timpul execuției se va face o verificare preliminară. După executarea instalației se va face verificarea definitivă, înainte de punerea în funcțiune, pe baza dosarului de instalații de utilizare prezentat de către executant la furnizorul de energie electrică și cu solicitarea scrisă a verificării instalației de către acesta.

Verificarea preliminară presupune :

-verificarea înainte de montaj a calității materialelor și continuității electrice a conductoarelor

-verificarea aparatelor electrice

-Verificarea definitivă presupune

-verificări prin examinări vizuale

-verificări prin incercări

Verificările prin examinări vizuale se vor executa pentru a stabili dacă:

-au fost aplicate măsurile pentru protecția împotriva șocurilor electrice prin atingere directă (distanțe prescrise, bariere, învelișuri, etc.)

-au fost instalate bariere contra focului

-alegerea și reglajul echipamentelor au fost făcute corect, conform proiectului

-dispozitivele de separare și comandă au fost prevăzute și amplasate în locurile corespunzatoare

-materialele, aparatele și echipamentele au fost alese și distribuțiile au fost executate conform proiectului

-culorile de identificare a conductoarelor electrice au fost folosite conform condițiilor din normativ

-conexiunile conductoarelor au fost realizate corect

Verificările prin încercări, în măsura în care acestea sunt aplicabile, se vor executa de preferință în urmatoarea ordine :

-continuitatea conductoarelor de protecție și a legăturilor echipotențiale principale și secundare

-rezistența de izolație a conductoarelor și cablurilor electrice

-separarea circuitelor

-protecția prin deconectarea automată a alimentării

-încercări funcționale pentru echipamente neasamblate în fabrică

Punerea în funcțiune se va face obligatoriu numai după efectuarea verificărilor menționate și întocmirea buletinelor corespunzătoare de verificare. După realizarea punerii în funcțiune se va verifica modul de funcționare al tuturor instalațiilor de iluminat și prize din clădire.

5.11 URMĂRIREA COMPORTĂRII ÎN TIMP A INSTALAȚIEI

• se va urmări respectarea parametrilor care au stat la baza proiectării și execuției instalației;

• controlul pentru constatarea stării echipamentelor electrice se va face de personal calificat;

• accesul la circuitele și elementele cu tensiuni periculoase este permis numai după deconectarea întreruptorului principal;

• aparatele de iluminat și lămpile vor fi curățate la anumite perioade de timp;

• pentru curățenie se va utiliza iluminatul natural sau, dacă nu este posibil, un iluminat redus și numai unde se lucrează;

• lămpile cu durată de funcționare expirată se vor schimba cu altele noi, chiar daca mai funcționează;

• se vor elimina pâlpâirile în iluminatul fluorescent prin înlocuirea, după caz, a lămpilor sau a starterelor;

• pentru economia de energie electrică se va folosi iluminatul electric numai în lipsa celui natural corespunzător;

• se vor deconecta imediat aparatele racordate la prize în caz de accidente, apariția fumului sau a flăcărilor, vibrații neadmisibile, defectarea mecanismului acționat, încălziri neadmise, reducerea turației însoțită de încălzirea rapidă a motoarelor.

Capitolul 6. Concluzii si contributii personale

Capitolul 7 .Bibliografie

[1] NP I 7-02 – Normativ pentru proiectarea și executarea instalațiilor electrice cu tensiuni până la 1000 V c.a. și 1500 V c.c.;

[2] Indicativ GP 052-2000 -Ghid pentru instalații electrice cu tensiuni până la 1000V c.a si 1500 V c.c;

[3] Utilizări ale energiei electrice în industrie și transporturi;Editura didactică și pedagogică București-1975;

[4] PE 107-95 – Normativ pentru proiectarea și execuția rețelelor de cabluri electrice;

[5] Schneider Electric– Manualul instalațiilor electrice, Editura Arta Grafică, București, 1999;

[6] Proiectarea instalațiilor electrice industrială-1979. Dan Comsa,Silviu Darie,Virgil Maier,Mircea Chindris;

[7] Normativ pentru proiectarea rețelelor electrice de distribuție publică – PE 132 , București , 2003;

[8] PE155/92 – Normativul privind proiectarea și executarea branșamentelor pentru cladiri civile ;

[9] PE 135-91- Instrucțiuni privind determinarea secțiunii economice a conductoarelor în instalațiile electrice de distribuție de 1-110 kV;

[10] Asociația Inginerilor de Instalații din România – Manual de instalații electrice , Editura ARTECNO , București, 2002 ;

[11] Ing Emil Pietreanu – AGENDA electricianului, Editura Tehnică, București 1986;

[12] Normativ privind protecția construcțiilor împotriva trăsnetului,  I20-2000

[13] Utilizări ale energiei electrice în industrie și transporturi,Editura didactică și pedagogică, București,1975;

[14] CEI 1330/1995- Posturi de transformare prefabricate de medie/joasă tensiune;

[15] PE 101/85 Normativ pentru construcția instalațiilor electrice de conexiuni și transformatoare cu tensiuni peste 1kV;

[16] STAS 1703/80 – Transformatoare de putere.Condiții tehnice generale de calitate;

[17] NTE 006/06/00 – Normativ privind metodologia de calcul al curenților de scurtcircuit în rețelele electrice cu tensiunea sub 1kv

[18] http://magazin.afacerist.ro/pret-4655/cablu_electric_cyaby_cyabyf_11302.html

[19] http://www.scritube.com/tehnica-mecanica/CONDUCTOARE-SI-CABLURI-ELECTRI232381623.php

[20]http://media1.sem1an3.wgz.ro/files/media1:4b51f74bec761.pdf.upl/IEJT%201_

probleme%20generale%20ale%20instalatiiloe%20electrice2.pdf