Forme ale Comunicarii In Era Tehnologiei Digitale Si Influenta Lor Asupra Individului Si a Societatii

=== e5b17f23098d65c1ad9711c4f50aaf3a4b1b246f_623779_1 ===

Cuprins

Capitolul 1. Istoric al comunicarii (mijloace de comunicare)–––––––––––––4

1.1. Mijloacele de comunicare în masă – evoluție–––––––––––––––––-4

1.2. Caracteristicile mass-media––––––––––––––––––––––––10

1.3. Comunicarea prin social media – concept și instrumente––––––––––––-19

Capitolul 2. Mijloace de comunicare in masă în era actuala (peisaj complet al aplicatiilor utilizate in prezent) –––––––––––––––––––––––––––––23

2.1. Rolul New Media și noile tehnologii în societatea de azi––––––––––––-23

2.2. Social Media. Caracteristici și rolul în societate––––––––––––––––25

2.3. Blogging și Microblogging––––––––––––––––––––––––29

Capitolul 3. Studiu de caz: Forme ale comunicării în era tehnologiei digitale și influența lor asupra individului și a societății––––––––––––––––––––––––38

3.1. Metodologia cercetării––––––––––––––––––––––––––38

3.2. Analiza și interpretarea rezultatelor cercetarii–––––––––––––––––42

Concluzii–––––––––––––––––––––––––––––––––47

Bibliografie––––––––––––––––––––––––––––––––49

Introducere

Întreaga omenire a evoluat continuu, creând (pe lângă bunurile necesare) valori importante pentru cultura universală care au trecut de la o generație la alta, fiind îmbogățită în mod semnificativ. În fiecare epocă, oamenii au avut o educație, o mentalitate și o cultură specifică și în era internetului, acestea fiind evidențiate în mod special datorită utilizării individuale și globale a tehnologiilor informației și telecomunicațiilor, a resurselor digitale și a serviciilor furnizate de mediul Internet și definește particularitățile omului modern care trăiește și lucrează într-o societate a cunoașterii.

Pentru o lungă perioadă de timp, evoluția omenirii sa dovedit a fi inextricabil legată de educație, mentalitate și cultură, din punct de vedere individual, colectiv și chiar global. Fiecare om are o anumită mentalitate și o cultură, care le modelează ca entități distincte.

Mentalitatea se referă la modul specific de gândire a unei persoane sau a unei colectivități, ca factor important (uneori chiar mai important decât se vede la început), care poate avea un impact semnificativ asupra răspunsului într-un anumit context: perioada istorică, delimitarea geografică, dezvoltarea civilizației etc. Influențat de diverși factori, mentalitatea depinde de educația și cultura individuală și colectivă, pe lângă perioada istorică, aria geografică, religia și dezvoltarea socio-economică. După ce a fost dobândită, mentalitatea se schimbă mai lent decât alte caracteristici.

O perioadă istorică are propriul său tip de mentalitate: mentalitatea deținută de sclavi, mentalitatea feudală, mentalitatea capitalistă, mentalitatea comunistă, mentalitatea societății informaționale.

Membrii unei anumite societăți nu au aceeași mentalitate, diferă de la o generație la alta și acest lucru încurcă și decalajul dintre generații. Un exemplu evident al mentalității în societatea actuală, influențat în principal de tehnologiile informaționale și de telecomunicații, este cardul folosit ca mijloc de plată a salariilor și pensiilor, plăți pentru impozite, plăți pentru cumpărături și servicii, etc.

În timp ce majoritatea tinerilor au ușor a acceptat cardurile pentru a face o afacere pe Internet, majoritatea bătrânilor nu pot fi convinși să primească pensia pe carduri sau să folosească o cartelă sau o cartelă inteligentă. Chiar dacă cardurile sunt folosite în mare măsură pentru salarii, oamenii preferă de obicei să își elibereze cardurile pentru a plăti în numerar.

În consecință, în societatea cunoașterii din secolul XXI, prioritățile ar trebui să vizeze și o nouă mentalitate, cea informațională, axată pe informația digitală și comunicarea electronică. În timp ce trec de la o societate la alta, se fac schimbări importante cu privire la mentalitate, iar adaptarea la noua societate este mai ușoară pentru cei care își schimbă mentalitatea mai repede. Desigur, un nou mod de gândire, bazat pe ajustare, este adoptat în mod firesc și rapid, iar mentalitatea informațională este așadar un obiectiv important. În ceea ce privește perioada istorică, aria geografică, religia și dezvoltarea economică sunt date obiective, educația și cultura, gama largă de cunoștințe din diferite domenii de activitate sunt create și dezvoltate în timp.

Prin urmare, schimbările de mentalitate se fac și prin educație, adică prin creșterea, dezvoltarea și cultivarea care vizează formarea oamenilor ca elemente active ale vieții sociale, un fenomen social, în special uman, la fel de vechi ca și societatea, de care are nevoie societatea cu care sa dezvoltat.

Capitolul 1. Istoric al comunicarii (mijloace de comunicare)

1.1. Mijloacele de comunicare în masă – evoluție

Noile mijloace media sunt un termen-umbrelă care include tehnologii diferite. În opinia unor specialiști sunt considerate noi media1 atât bloguri, podcasturi, jocuri video, lumi virtuale, enciclopedii Wiki și alte dispozitive mobile, televiziuni interactive și chiar site-uri web și e-mail.

Alții consideră că blogurile și lumile virtuale trebuie să fie incluse în categoria social media pentru că ele sunt încurajarea apariției comunităților virtuale și a rețelelor sociale.

În pofida diferențelor, unii cercetători3 au identificat două caracteristici comune pentru majoritatea definițiilor. Acestea sunt:

– răspândirea informațiilor către un număr de receptoare care este teoretic infinit, în moduri personalizate, în funcție de specificații pentru categoriile aprobate;

– exercitarea unui control egal asupra informațiilor atât a emițătorilor, cât și a receptoarelor.

Alte definiții sunt și mai vag, având în vedere că noile medii sunt reprezentate de toate textele, sunetele, imaginile și formele grafice transformate de calculator.

Conceptul de multimedia

Noua tehnologie media a generat schimbări sociale masive în comportamentul și stilul de viață al consumatorilor. Noile mijloace media au format cultura modernă, afectând modul în care oamenii se comportă, comunică, învață și concepe pe ei înșiși și pe lumea lor.

Giovani Sartori a anunțat în lucrarea "Homo videns, imbecilitatea prin televiziune și post-gândire" pe care am intrat într-o perioadă multimedia. Conceptul de multimedia este explicat de Sartori prin unirea într-un singur mediu a cuvântului scris și vorbit, a sunetului și a imaginii.

În această perioadă multimedia, pe care a descris-o Sartori, trăiesc împreună mai multe media, iar televiziunea nu mai este regina lor de ceva timp. Noul suveran este de acum încolo pe calculator.

Calculatorul personal nu numai că unifiază cuvântul, sunetul, imaginea, caracteristică specifică televiziunii, dar introduce randul realităților vizibile simulate, realitățile virtuale. Televiziunea ne face să vedem imagini de lucruri reale, ea este "fotografia" și "cinema" ale lucrurilor reale. În schimbul calculatorului ne face să vedem imagini imaginare.

Unul dintre obiectivele mele este identificarea caracteristicilor noilor mijloace media și contrastul acestora cu mass-media electronică. Dat fiind că mediul este mesajul, am început analiza prin identificarea caracteristicilor sau a mesajelor noilor medii diferite de mass-media pe care Marshall McLuhan le-a identificat, cum ar fi becul, telegraful, telefonul, radioul, fonograful, aparatul de fotografiat și televiziunea.

Studiind bibliografia specializată, am identificat următoarele cinci mesaje ale Internetului:

1. comunicații bidirecționale;

2. ușurința de acces și de difuzare a informațiilor;

3. învățarea continuă;

4. alinierea și integrarea;

5. comunitate

Deși una sau două dintre aceste caracteristici se aplică tradiționalului mass-media, ceea ce este unic despre Internet este faptul că toate cele cinci caracteristicile se aplică și ajută la definirea impactului acestui mediu. După cum se dovedește că toate aceste caracteristici se aplică și clasei generale a noilor media.

Dar aceste cinci mesaje nu sunt complete, iar specialiștii au dezvăluit că există și alte nouă proprietăți sau mesaje care caracterizează majoritatea noilor media. Sunt:

6. portabilitatea și flexibilitatea timpului (schimbarea timpului), care oferă utilizatorilor libertate de spațiu și timp;

7. convergența multor medii diferite, astfel încât să poată efectua mai multe funcții simultan și să le combine – ca în cazul cameraphone-ului;

8. interoperabilitate fără de care convergența nu ar fi posibilă;

9. agregarea conținutului, facilitată de digitalizare și convergență;

10. varietate și alegere într-o măsură mult mai mare decât mass-media care le-a precedat;

11. eliminarea decalajului dintre (sau convergența) producătorilor și consumatorilor de media;

12. colectivitatea și cooperarea socială;

13. cultura de remixare care facilitează digitizarea;

14. tranziția de la produse la servicii.

Deși unele dintre mediile electronice pe care McLuhan le-a studiat au avut una sau două dintre aceste 14 caracteristici, în general, aceste proprietăți se aplică în primul rând noilor medii. Telefonul a permis comunicații bidirecționale, dar a fost o tehnologie autonomă non-portabilă până la apariția telefonului mobil.

Prima formă a telefonului mobil a îmbrățișat comunicarea și portabilitatea bidirecționale, dar nu a inclus celelalte 12 mesaje ale noilor media. În prezent, smartphone-ul, datorită interoperabilității și convergenței cu alte medii, cum ar fi camera digitală și Internetul, acumagrează conținutul, oferă varietate și alegere și promovează colectivitatea socială.

Noile mass-media de astăzi par să aibă 14 mesaje distincte care se întrepătrund și se sprijină reciproc. Digitizarea face interoperabilitatea, comunicarea bidirecțională, ușurința accesului la informații, învățarea continuă, convergența, agregarea conținutului, cultura remixului și tranziția de la produse la servicii.

Agregarea conținutului duce la varietate și alegere, comunitate, colectivitate socială și cooperare. Remixul și digitizarea ajută la reducerea decalajului dintre utilizator și producător, care la rândul său dezvoltă comunitate, varietate și alegere. Ușurința de acces și de difuzare a informațiilor conduce la învățarea continuă; colectivitatea și cooperarea socială; remixarea culturii; și închiderea decalajului dintre utilizator și producător.

Cultura new-media

În prezent, telespectatorii pot participa la transmisiile TV preferate pe ecranul calculatorului. PC-ul depășește cu mult funcția nativă și acum joacă rolul de centru de televiziune și multimedia. Este folosit în același timp pentru descărcarea transmisiilor TV de pe Internet și pentru programarea înregistrării digitale a definițiilor înalte și, de asemenea, pentru a vedea programele.

Într-o lume media convergentă, consumatorii folosesc Apple iPod-uri pentru a-și crea propriile playlist-uri de muzică. Înregistratorii video personali le permit să personalizeze programele de televiziune.

Acești consumatori trimit la telefoanele lor mobile actualizări ale piețelor de valori, mesaje text, imagini de fundal, tonuri de apel și videoclipuri scurte. Ei se întâlnesc în comunități online, generează propriul conținut, amestec și împărtășesc-l pe un număr din ce în ce mai mare de rețele sociale.

În această cultură a noilor media, oamenii nu mai consumă în mod pasiv media (și astfel publicitatea, sursa principală de venituri), ci participă activ la acestea, ceea ce înseamnă, de obicei, crearea de conținut, sub orice formă și pe orice scară.

Actuala revoluție a mass-media, ca și alții înaintea ei, se anunță cu un vocabular nou și ciudat: Blog, Podcast, Wikis, Wikipedia și Vlogs. Un blog este un tip de site în care se fac intrări (cum ar fi într-un jurnal sau jurnal), afișate într-o ordine cronologică inversă.

Blogurile oferă adesea comentarii sau știri despre un anumit subiect, cum ar fi hrana, politica sau știrile locale; unele funcționează ca și mai multe agende online personale. Un blog tipic combină text, imagini și linkuri cu alte bloguri, pagini web și alte materiale media legate de subiectul său.

Podcasting este metoda de distribuire a fișierelor multimedia, cum ar fi programe audio sau videoclipuri muzicale, pe Internet utilizând formatele de sindicare RSS sau Atom, pentru redarea pe dispozitive mobile și computere personale. Termenul de podcast, cum ar fi radioul, poate însemna atât conținutul, cât și metoda de livrare. Un podcast, totuși, se distinge prin capacitatea sa de a fi descărcat automat folosind software capabil să citească fluxuri RSS sau Atom.

Wiki este o bucată de software de server care permite utilizatorilor să creeze și să editeze în mod liber conținutul paginilor web utilizând orice browser web. Wiki acceptă hiperlegături și are o sintaxă text simplă pentru crearea de pagini noi și a legăturilor între paginile interne în zbor. Wiki este neobișnuit printre mecanismele de comunicare în grup prin faptul că permite editarea contribuțiilor în plus față de conținutul propriu-zis.

Wikipedia este un proiect internațional bazat pe Web, care conține o enciclopedie gratuită. Există ca un wiki, un site web care permite vizitatorilor să editeze conținutul său. Cuvântul Wikipedia însăși este un portmanteau al cuvintelor wiki și enciclopediei. Wikipedia este scrisă în colaborare de voluntari, permițând modificarea majorității articolelor de către oricine care are acces la site.

Un vlog sau un videoblog este un blog care folosește conținutul video drept conținut principal. O intrare tipic vlog combină o legătură video sau video încorporată cu text, imagini și metadate de sprijin.

Efectele noilor medii asupra societății

Impactul acestui nou mediu asupra societății este variat atât în ​​perspectiva pozitivă, cât și în cel negativ. Internetul face ca fiecare să fie un editor și toată lumea un bibliotecar, prin faptul că oricine poate produce și obține o cantitate fără precedent de informații. Funcțiile de păstrare a poștei și de stabilire a agendei pentru instituțiile media tradiționale sunt ocolite în favoarea motoarelor de căutare și a directoarelor.

În mod ideal, aceasta înseamnă că orice persoană cu acces la Internet (încă un număr destul de mic, limitată în primul rând în lumea dezvoltată) poate obține informații despre orice problemă, eveniment sau loc, fără restricțiile de timp, cheltuială, geografie și politică pentru a limita colectarea acestor informații. Discutând cu străini în camere de chat și citiți ziare online internaționale, credem că învățăm despre culturi străine și perspective direct din surse.

Ceea ce este nou în acest tip de comunicare este că tinerii de astăzi, și nu numai ei, sunt fericiți să decidă singuri ce este credibil sau meritat și ce nu este. Modelul media vechi a fost: există o singură sursă de adevăr. Noul model de mass-media este: există mai multe surse de adevăr, iar noi le vom sorta. Publicul mass-media nu mai este captiv, consumatorul media de astăzi este unic, pretențios și angajat.

Acest lucru are implicații profunde pentru modelele tradiționale de afaceri din industria mass-media, care se bazează pe agregarea audiențelor pasive mari și pe păstrarea captivității acestora în timpul întreruperilor de publicitate. În epoca nou-media, audiențele vor fi ocazional mari, dar adesea mici și, de obicei, mici.

De fapt, Internetul oferă oportunități ample de a câștiga cunoștințe despre locurile îndepărtate și oferă un mijloc de a interacționa între zonele geografice. În acest sens, este un mediu ideal pentru stabilirea unui fel de "pace cibernetică" care este atât de serios dorit. Prin personalizarea portalurilor de știri, ghidurilor de căutare web etc., utilizatorul se poate izola complet de problemele care necesită cunoștințe și experiență în afara lui.

Există o pierdere de interacțiune personală unu-la-unu cu apelurile vocale în timp real fiind înlocuite cu mesaje multimedia. Cu toate acestea, apelurile video în timp real împuternicesc oamenii să nu vorbească între ei în timp ce se află în mișcare, ci să vadă și ceea ce înseamnă fiecare prin expresiile și manierele lor faciale10. Telefoanele și înregistratoarele pentru camere permit utilizatorilor să abuzeze de tehnologie prin eliminarea drepturilor de confidențialitate, totuși, ele permit și posibilitatea utilizatorului moral de a capta momente speciale.

În plus, convergența telefonului mobil permite o mai mare libertate pentru utilizator, deoarece acesta poate accesa e-mailurile și videoconferința fără a fi înlănțuit la birou, totuși le face răspunzători la locul de muncă, deoarece acestea pot fi întotdeauna a fi atinse prin orice comunicare.

Statisticile arată că televiziunea tradițională este mass-media care pierde mai mulți susținători că orice altă mass-media în favoarea Internetului, în timp ce conexiunile de bandă largă către Internet se răspândesc. În același timp, Internetul deschide noi posibilități pentru evoluția televiziunii clasice. Deci, acum câțiva ani, după succesul răsunător al lui Youtube (renumit pentru imensa sa colecție de clipuri video văzute de milioane de vizitatori de zi cu zi), au apărut primele televiziuni difuzate doar pe Internet.

Astăzi, peisajul publicului TV se schimbă în întreaga lume și a început să arate ca un desert spun specialiștilor din industrie. Și primul vinovat în acest caz pare să fie Internetul care a creat atât de multe canale paralele. De asemenea, experții media recunosc că există o revoluție în industria mass-media de pretutindeni în lume, adusă de noua tehnologie media sau media convergentă care schimbă modul de comunicare în societate.

În ultimii trei ani, în peisajul mediatic românesc au apărut câteva televiziuni difuzate doar pe Internet. Unele dintre ele au conținut personal, altele colectează videoclipuri din surse diverse și le organizează pentru spectatorii de pe Internet.

LiberTV are o colecție impresionantă de filme, transmisiuni, documentare și podcasturi, unele realizate de poporul român. Noutatea în acest caz este posibilitatea descărcării videoclipurilor, dar vizitatorii trebuie să instaleze Liber TV Player pentru a le reproduce ulterior. Pentru moment, toate videoclipurile sunt gratuite pentru descărcare, dar în viitor, managerul Liber TV intenționează să adauge unele secțiuni accesibile doar pentru o rată.

BrainTV este cea mai tânără dintre cele trei, a început în iunie 2007. Obiectivul este realizat din oameni inteligenți care evită săpunurile și "ultramegasensaționalul". Pentru moment, videoclipurile sunt reduse la interviuri pe teme diferite: Internet, Business, Advertising și Showbiz. Comentariile care însoțesc fiecare videoclip sunt clare, astfel încât alegerea este foarte simplă.

Televiziziunea online din România se dezvoltă încă. În aceste condiții, este o chestiune de întrebare dacă televiziunea online poate înlocui televiziunea tradițională. Pentru viitor, tocmai în următorii doi-trei ani, șansele ca televiziunea online să înlocuiască cea tradițională sunt minime.

Televiziziunea online trebuie să lupte pentru a-și forma propriul public și pentru a egaliza cel puțin în diversitate canalul de televiziune clasic. Pentru toate acestea, televizoarele online reprezintă o alternativă care va câștiga teren mulțumită publicului care este vizat și noii tendințe media.

1.2. Caracteristicile mass-media

Noțiunea de „media”, în literatura din enciclopedii și vocabulare înseamnă media de comunicare prin care mesajul sau informațiile pot fi transmise de la comunicator la destinatar fără a ține seama de cine are rolul de comunicatori, adică destinatarii, persoanele sau grupurile, în calitate de actori ai practicii de comunicare.

Noțiunea de „mass-media", arată un mijloc de comunicare masivă cu mediatorul, care realizează o difuzie a mesajului, informația de la sursă spre o masă nenumărată de destinatari care este o audiență masivă. În mass-media se numără: presa, radioul, filmul, televiziunea, internetul. Fiecare dintre aceste moduri mass-media au specificul lor tehnic și este funcțional capabil să difuzeze mesajele deja colectate.

În cazul în care luăm în considerare definiția pentru fiecare în parte, cu ajutorul căruia se asigură transmiterea mesajului prin spațiu și timp, până la sursa de destinatari, un mediu de comunicare, funcționează în paralel cu tehnicile de comunicare, pentru acest scop și poate servi și funcțiile organice ale omului – funcția vorbirii, a organelor de vorbire care menționează mesajul. Tehnicile media, pot fi următoarele: tehnologia imprimării, tehnicile de difuzare masivă a mesajului prin undele radio, canalele de televiziune, benzi de film etc. Potrivit acestora, modul de formare a mesajului este în dependență directă de tehnicile media. Modalitățile de realizare a practicii de comunicare sunt, de asemenea, într-o dependență directă de tipul de mass-media.

În cadrul formei interpersonale de comunicare foarte tipice sunt mijloacele de comunicare orală: limba omului, a comunicării orale a mesajelor, în timp ce pe de altă parte, tehnicile de comunicare, cum ar fi: printul, undele radio, canale de televiziune sau de o proiecție de film, se potrivesc modelul de comunicare în masă, adică de comunicare directă.

Comunicarea în masă este un proces de transmitere de mesaje prin intermediul mass-media (mijloace de comunicare în masă), de la surse la masa nenumărată de destinatari. Ca orice alt tip de practici de comunicare și de comunicare în masă, se realizează prin manipularea simbolurilor care transporta sensuri complet specifice. Fără aceasta mesajul nu poate fi transmis de la sursă la destinatar. Acesta este motivul pentru care mass-media sunt doar canalele prin care sunt transmise mesaje, organizate de mass-media. Subiecții actului de comunicare pot face schimb de mesaje numai în cazul în care acestea utilizează aceleași sisteme de cod și limbă. Dacă această condiție nu este îndeplinită, comunicarea nu poate fi realizată, lăsând la o parte funcționarea mass-media.

Caracteristicile mass-media

Mijloacele de informare în masă sunt un subsistem al sistemului de comunicare în masă. În literatura de specialitate a Comunicării există mai multe explicații, dar în această cercetare, determinarea se face pentru definirea și caracteristicile explicate de Dennis McKwail (2000), în lucrarea sa: „Teoria comunicării în masă”.

Nu există nicio îndoială că mass-media este cea mai importantă în crearea principalelor resorturi ale gândurilor oamenilor într-o societate. Dar, în scopul de a realiza influența, trebuie subliniat faptul că, în funcție de subiect, există diferite posibilități de influență. De asemenea, ar trebui să se ia în considerare regula potrivit căreia cu cât consumatorul are mai puține experiențe primare (se referă la tineri, sau persoane fără experiență de viață) sau capacitate de procesare a informațiilor, cu atât mai mare este capacitatea de influență a mass-mediei. Cu cît este mai mult raportat un eveniment, problemă sau o întâmplare, cu atât mai mult este provocată opinia publică și se menține interesul. Potrivit lui Michael Schenk (1987) „Mass-media influențează procesul de structurare a temelor opiniei publice, ori de câte ori există condiții pentru acest lucru”. Aici, condițiile sunt: diferențele dintre mass-media; semnificația temelor specifice; dezvoltarea subiectului și intensitatea raportării. Puterea mass-media poate fi aproximativ definită ca fiind „o influență directă sau indirectă asupra societăților sau mai bine zis o manipulare mare sau rafinată a opiniei publice”.

Influența reciprocă a politicii și a mass-mediei este foarte mare. În relația lor reciproc condiționată într-un grad mare, poate fi observat la scară mare funcția informativă a mijloacelor de comunicare în masă. În condițiile de astăzi, realitatea politică într-o societate, depinde într-un grad mare de tipul de imagine primită de public din evenimentele politice despre mass-media.

Pe de altă parte, mass-media este îndreptată spre factorii politici, ca urmare a interesului opiniei publice pentru politică. Interesul reciproc al mass-mediei și politicii este în cea mai mare parte văzut în funcția reciprocă a mass-mediei.

Dar, totuși, lăsând la o parte acest lucru, mass-media angajează și alte funcții cu privire la munca lor, din care cele mai importante sunt cele analitice, observația și funcția critică (precum și funcția de „câine de pază” a mass-mediei).

Ca parte a practicii jurnalismului obișnuite și tradițional, mass-media nu numai că transmite mesaje și informații din factorii politici, dar, de asemenea, le analizează, selectează, formulează observații, exprima opinii și reflectă propriile atitudini despre ei. De asemenea, ea transmite opiniile și atitudinile altor figuri competente și grupuri (figuri profesionale, deținători de funcții și responsabilități publice). Atunci când vorbim despre mediere, în practica mass-media, sunt prezentate în mod frecvent numeroase diferențe în funcționare a intereselor acestora.

Politică ca o funcție publică foarte sensibilă, poartă o responsabilitate uriașă, și de multe ori încearcă să aibă un control mai mare asupra conținutului și informațiilor pe care mass-media le primește de la factorii politici, precum și asupra a ceea ce transmite mass-media către public. Mass-media este într-o continuă cursă pentru informații noi și exclusive, și încercă să le obțină sau să găsească de la cei care îndeplinesc funcții în cadrul instituțiilor politice.

Ca urmare a acestei contradicții, se întâmplă foarte frecvent situații discutabile. Atunci când vorbim despre funcția de analiză, mass-media a pus întâmplarea și situațiile din sfera politică sub o vedere analitică constantă, unde în principal, acest lucru s-a realizat ca unul critic, în acest fel contribuind la o contradicție continuă cu factorii politici. Din aceasta se poate concluziona că factorii politici și mass-media sunt într-o luptă constantă pentru putere în procesul de creare a opiniei publice.

Subiectele politice sunt într-o încercare constantă de a impune atitudinea lor ca firească și acceptabilă pentru mass-media. Mass-media, pe de altă parte reformulează și analizează situațiile politice și ajunge într-o relație de parteneriat cu factorii politici atunci când vine vorba de trimiterea de mesaje către publicul larg și crearea opiniei publice. Acest tip de realitate a mass-mediei, poate avea ca rezultat o situație în care mass-media va renunța la presiunea factorilor politici, care poate fi impusă de mass-media și, prin urmare, la o situație de reținere sau de ridiculizare completă a libertații mass-media.

Opinia publică și Politica

Mass-media și politica sunt strâns legate, adică ele nu pot exista una fără cealaltă. Majoritatea sociologilor și experților în comunicare susțin influența mass-media asupra politicii și vice-versa, și au demonstrat că condiția de bază a existenței și funcționării mass-media și a politicii este funcționarea lor reciprocă.

Politica reprezintă un proces prin care un grup de oameni iau decizii cu privire la chestiuni sociale cruciale de care depinde traiul masei mai mari de oameni. Are o astfel de putere și forță, deoarece conduce, precum acțiunile externe și interne, se ocupă concret cu conducerea unei țări, dictează legi, reglementări și norme de viață, de care depinde calitatea vieții poporului și viața generală a oamenilor dintr-o țară.

Toate acestea sunt conectate de o extremă dorință dominantă, să fie capabilă să realizeze schimbări radicale, uneori, foarte bune, dar, alteori, cu rezultate foarte proaste. Politica influețează întreaga lume, pentru că de ea depind afacerile, și în plus de afaceri depinde profitul, din profit depinde modul de viață. Politica are dreptul de a decide în numele întregii națiuni și reprezintă puterea.

Dar soluțiile pe care le găsește pentru întreaga națiune, fără îndoială, solicită îmbunătățiri din partea cetățenilor. Aici mass-media își intră în rol. Obiectivul de bază al mass-mediei este de a permite informarea publicului despre ceea ce se întâmplă în lume. În acest context, mass-media servește poporul, în același timp face profit și alte beneficii în sensul de consolidare a credibilității și a încrederii în raport cu obiectivitatea informațiilor pe care le reprezintă. Puterea este foarte strâns legată de profitul pe care mass-media îl poate face.

Mass-media este un domeniu interdisciplinar, care elaborează subiecte, care sunt mai presus de toate, interesante și atrăgătoare pentru oameni și politică. Acesta este motivul pentru care, mass-media vinde informații din care pot face profit. Dezbaterile publice și discuțiile politice publice care sunt lansate la TV, sunt un subiect de interes pentru majoritatea populației și este motivul pentru care mass-media, beneficiind de marketing, poate realiza profit.

Reclamele cele mai scumpe nu sunt afișate în timpul filmelor sau a emisiunilor de divertisment, ci după sau în timpul programelor cu conținut politic, unde oaspeții sunt înalți reprezentanți ai guvernului care dezbat cu privire la aspecte sociale relevante și critice.

Politica, pe de altă parte, nu poate exista fără vocea mass-media, pentru că numai prin ea, va ajunge să cunoască planurile, activitățile, acțiunile, planurile partidelor politice cu care s-ar informa cu privire la bunătatea politică a tuturor. Este necesară pentru politică, mass-media pentru că fără ea nici alegerile politice nu ar fi posibile.

Cu ajutorul mass-mediei, forțele politice subliniază misiunile și viziunile lor, cu ajutorul cărora cetățeanul va avea posibilitatea de a-și crea percepția pentru un partid. În această perioadă, politicienii folosesc tactici care le-ar permite o mai bună înțelegere și primirea de idei pe care le-ar dori să le transmită, mai ales către structura societății căreia îi lipsește școlarizarea și educația. Din moment ce politica, în principiu, înseamnă manipulare, politicienii foarte abili, pot transforma știrile proaste. Acesta este motivul pentru care mass-media poate ajuta politica la construirea unei imagini politice individuale precum și a unei identitități.

Procesul teorie-practică al mass-media ne aduce la faptul că, aceasta funcționează într-un context social foarte complex și că există mai mulți factori care au o mare influență asupra lor și, în general, pot fi împărțiți în generali și individuali.

Ca factori generali sunt considerați: ideologia, sistemul de valori și obiceiurile, tradițiile, principii etice și morale, care sunt prezente toate în aceeași societate. Factorii individuali de influență sunt: convingerile personale și înțelegerea, nivelul de educație, experiența, etnia, apartenența, înclinația politică, religioasă și națională etc. Factorii politici sunt figurile politice, cum ar fi cele care exercită funcții publice în instituții, organe, partidele politice și reprezentanții acestora.

Influența politico-economică negativă poate fi indirectă. Aceasta înseamnă obstrucționarea mass-media, prin blocarea sau selectarea derulării informațiilor din partea instituțiilor politice spre mass-media. O altă modalitate este întreruperea sponsorizării și publicității, precum și contestarea dreptul de proprietate asupra agenției de presă.

O altă modalitate de realizare a influenței politice negative asupra mass-media, se poate face prin presiuni asupra directorilor și jurnaliștilor. În această atmosferă de influență diferită, mass-media alege subiecte și modul de prezentare a acestora. Rezultatul acestui tip de influență este o influență retroactivă asupra mass-media și cadrului subiectelor politice și publicului prin crearea unei agende sau a unui cadru media „setat”.

Opinia publică este formată din atitudini, opinii, și consideră anumite chestiuni politice, precum și sociale, care sunt prezentate unui anumit public sau unui număr mare de persoane. Opinia publică este condiționată de trei elemente: publicul, mesajul și mass-media.

Trebuie să existe un mesaj îndreptat spre cineva, spre cetățeni sau alt grup țintă, și trebuie să existe o cale prin care același mesaj va fi transmis, adică un canal de comunicare în funcție de alegere si competență. Opinia publica este inevitabilă pentru politică, deoarece aceasta este singura modalitate prin care politicienii pot obține sprijin, voturi, simpatii, dar, pe de altă parte, ea poate fi, de asemenea, cel mai mare oponent al lor.

Opinia publică este dirijată și controlată direct de politicieni, care tind să creeze un fel de percepție a publicului, care va face apel la ei, care va fi de folos pentru ei, ceea ce îi va ajuta la realizarea unor planuri. Percepția pe care ei o vor crea publicului este opinia publică. Propaganda si diferite tipuri de manipulare, precum și alte tactici, ajută la formarea și modelarea opiniei publice.

În afară de rolul politicienilor în procesul de creare a opiniei publice, un rol important îl joacă proprietarii media. Piața media românească este instabilă deoarece companiile noastre de televiziune sunt în general proprietăți ale unor personalități politice sau mari oameni de afaceri care dețin, posturi de televiziune, radiouri și ziare. Restul mass-media care este neprofitabilă sunt considerate secundare și nu atât de importante, poate, ca urmare a faptului că ei înșiși nu au reușit să-și formeze propriul public fidel.

Dar, din moment ce există televiziuni mici, care sunt dominante, puternice și influente, ele pot creea o alternativă la scena mass-media aservită politic din România, câștigând astfel posibilitatea de a se consolida, deoarece există doar puține posturi de televiziune, care sunt dominante, puternice și influente. Aceste posturile de televiziune sunt cele care construiesc scena mass-media din România, și prin aceasta ele folosesc șansa de a crea și de a atrage opinia publică independentă.

Destinatarii conținutului mass-media au dreptul de a alege. Această alegere este în legătură cu modul în care mass-media plasează informațiile date și ceea ce dorește să realizeze cu ele. Din moment ce mass-media reprezintă astăzi un canal de informație, acesta este cel care dictează regulile.

Evenimentele politice, certurile și dezbaterile sunt prezentate de mass-media și modul în care mass-media va decide să le transmită, are o influență asupra publicului, pentru că prin intermediul mass-media se învață, se judecă, se analizează și se fac contexte. Dar, în cele din urmă, ele sunt atât de puternice încât reușesc să convingă publicul, să sugereze ceea ce este cel bine.

Exploratorii culturii de masă trebuie să se concentreze pe acei factori care au un scop predeterminarea comportamentului (mental sau fizic) cuiva, printr-un mod direct, sau ascuns, adică cu o funcție de convingere, una dintre cele cu ajutorul cărora se face cultura de masă. Funcția care a fost menționată mai sus se bazează pe tendința de a realiza o influență reală asupra modului de gândire sau de comportament al utilizatorului, astfel încât conținutul oferit va domina un alt tip de funcție, cum ar fi: cea estetică, emoțională și altele similare. Utilizatorul ca o chestiune de fapt, nu vrea să fie un subiect manipulat, iar acesta este motivul pentru care persuasiunea funcționează, astfel încât funcția de convingere este mai eficientă dacă este ascunsă.

Persuasiunea trebuie să fie înțeleasă ca un proces cu rază lungă de acțiune, o acțiune sau activitate. Guvernul utilizează în principal un discurs conservator plin de laude a faptelor sale, în timp ce opoziția folosește în principal, discursul liberal cu promisiuni pentru un viitor mai bun.

România a trecut suficient de mult timp o perioadă cu o atmosferă pluralistă unde se pot observa aceste două tipuri opuse de comunicare a politicienilor cu oamenii, ce depind de locul în care politicianul se găsește într-un anumit moment, putere sau opoziție. Sarcina persuasiunii este de a schimba publicul din poziția de ignoranță, lipsită de griji și apatică, într-o poziție de cunoaștere, de îngrijire și de acțiune care i s-ar potrivi.

Маnipularea ca discurs marchează utilizarea diferitelor date sau informații cu un singur scop, de a seduce publicul, adică să direcționeze atenția publicului spre un mesaj sau sens pe care autorul, fără a acorda atenție la diferența de valabilitate a datelor, tinde să o conteste pentru a realiza un control total asupra destinatarilor datelor. „Noțiunea de propagandă înseamnă o activitate al cărei scop este de a influența poporul prin răspândirea ideilor”.

Cuvântul propagandă are un sens negativ accentuat, deoarece aceasta înseamnă difuzarea de idei, informații, zvonuri, numai cu un scop, pentru a ajuta sau pentru a face rău unei anumite instituții, cauze, probleme sau unui individ.

În principal, cei mai mulți subiecți politici, au propriile lor canale mass-media, prin care sunt dispersate adevăruri, jumătăți de adevăruri, și au doar scopul de a influența excesiv publicului și să schimbe adevărurile generale, de a întări sau de a slăbi opinia publică. Selecția știrilor este un instrument foarte puternic în mâinile politicienilor. De exemplu, nu orice partid politic de guvernământ este interesat să vorbească despre corupția administrației de stat sau despre modul în care planurile sale politice influențează economia.

Dimpotrivă, elitele politice încearcă să obțină mass-media adversarului politic, ca să-l discrediteze, să-l intimideze, să o cumpere, să o închidă, numai cu scopul creării unui monopol pe piața de informații, pentru a fi mai ușor să-și continue propaganda. În absența unui spațiu liber mass-media, restul subiecților politici nu pot prezenta ideile sau realizările lor. Cultul personalității ca tehnică de propagandă este creat atunci când un individ folosește mass-media pentru a crea o imagine idealizată și eroică pentru sine.

Publicul îi este prezentată forțat o imagine a liderului ca o persoană onestă, sinceră, fără cusur și înțeleaptă, care își dedică viața națiunii. Analiza utilizării tehnicilor de propagandă, în mass-media din țările conduse de dictatori, arată că atenția este frecvent mutată în momentele când știrile sunt prezentate, lucru care distruge imaginea omului politic autor al propagandei.

1.3. Comunicarea prin social media – concept și instrumente

În prezent, lumea, asistă la o revoluție a social media, care este extrem de evidentă, mai ales prin intermediul rețelelor de scializare, cum ar fi Facebook, Twitter, MySpace, Skype etc., care sunt utilizate extensiv pentru scopul comunicării. Unul dintre cele mai importante avantaje în utilizarea social media este schimbul de cunoștințe și informații între diferitele grupuri de oameni.

În egală măsură, există posibilitatea partajării informațiilor prin intermediul spațiului online. Această partajare online de informații, de asemenea, promovează creșterea abilităților de comunicare între oameni mai ales în rândul tinerileor. Instrumente online și tehnologia nu numai că permit comunicarea în nenumărate moduri, dar că tocmai prin noile căi de comunicare, au loc schimbări marcante în rezultatele și evoluțiile anumitor business-uri. Social media are potențial de a schimba fundamental caracterul social al consumatorului și comportamentul acestuia.

Social media ofera o varietate de căi prin care putem comunica cu oamenii. De fapt, social media este cunoscută ca fiind utilizată la scare mare în promovarea afecerilor. De-a lungul ultimilor 30 de ani natura comunicării a suferit o modificare substanțial și este încă în schimbare. Emailul a avut un efect profund asupra modului în care oamenii păstrează legătura.

Termenul de social media se referă la utilizarea de webului și a tehnologiilor mobile, îîn scopul creării unei comunicări interactive. Social media are foarte multe forme, reviste, forumurile, bloguri, bloguri sociale, microblogging, wiki, podcast-uri, fotografii sau imagini, video etc. Dat fiind faptul că asistăm la un proces de revoluționare a social media este mai mult decât evident faptul că social media ca facebook, twitter, myspace, Skype etc., sunt utilizate extensiv pentru scopul comunicării. Această formă de comunicarea poate fi realizată cu o singur persoană sau cu un grup de persoane.

Astăzi, majoritatea oamenilor în special tinerii sunt dependenți de social păstrarea contactului cu prietenii și colegii. De partea cealaltă, afacerile utilizeză toate funcțiile social media pentru a se promova și a-și extinde afacerile. Social media este o modalitate de interacțiune și comunicare care a reușit să depășească granițile culturale, reușind să facă virală o infuromație în doa câteva secunde.

În dezvoltarea afacerilor, există argumente pro și contra utilizării de social media. Un avantaj mai important al online-ul este schimbul de informații, dar și oferirea feeback-uui atunci când vine vorba de produse și servicii utilizate. Dacă în trecut, prin intermediul canalelor de comunicare tradiționale, companiile distribuiau conținut cu scopul de a atrage noi clienți și a-și face cunoscute seerviciile, în preset social media și internetul permit o comunicare în duă direcții:

De la producător către consumator – cu scopul de a-i influența comportamentul de consum și de a-l face s cumpere;

De la consummator către producător – cu scopul de a oferi impresii – bune sau rele – despre bbunurile utilizate. Aceste mesaje au și ele un conținut relevant, deoarece influențează potențiali consumatori – dacă impresiile utilizatorilor sunt bune, atunci mult mai mulți indivizi vor fi tentați să încerce. Pe de altă parte dacă avem parte de un feedback negativ, atunci potențialii clienți pot avea rețineri, însă „și reclama negativă este reclamă”.

Însă, acestă partajare online de informații, aduce cu ea și un aspect negativ, deoarece marketerii controlează mult mai greu mesajele din online. Deși situația este mult mai clar, informațiile sunt mai aproape de adevăr, o criză de comunicare poate afecta grav imaginea unei companii.

Uneori, astfel de instrumente sunt utilizate în mod abuziv de către consumatorii nemulțumiți, iar ascunderea acestor mesaje este aprope imposibilă. Cu toate acestea, în prezent, majoritate afecerilor sunt prezente în social media, indifferent de specificul lor, de dimensiuni și de politicile de promovare utilizate. Având în vedere cele menționate mai sus, cmpaniile depun efrturi suplimentare pentru a menține o relație cât mai bună cu clienții.

Social media ca un mediu de promovare contribuie, prin rapiditate sa, la o relație sănătoasă și directă între mărci și publicul din mediul on-line. Acestă posibilitate comunicare este una nemijlocită și oferă publicului posibilitatea de a fi prezent, de a comunica, de a influența și de a păstra o prezență puternică în raport cu poziția față de brandurile utilizate.

În plus, social media permite utilizarea platformelor sociale și monitrizarea conversațiilor dintr-o anumit industrie – monitorizarea concurenților, produselor, reacțiilor – aceste posibilități fiind atent frucificate de către specialiștii în marketing online.

De fapt, social media a contribuit la schimbarea modului de comunicare a organizațiilor, iar multe instrumente disponibile în social media sunt foarte rentabile, comparativ cu abordările tradiționale abordări, cum ar fi e-mailul și publicitatea online, precum și posibilitatea de a transmite mesaje customizate în funcție de categoriile de public.

Blogurile și Tweeter-ul permit întreprinderilor să:

creeze comunități;

să ofere un feedback imedat;

să ofere asistență;

să promoveze produsele și serviciile lor.

Însă caracteristicile și impactul scial media nu pot fi anlizat pe parcursul uni subcapitol, această lucrare încearcă practic să analizeze efectele creșterii social media și implicațiile sale în societate și implicit, în zona de business. Acest document, de asemenea, încearcă trateze referitor la utilitatea social media ca instrument de comunicare.

Mesajele distribuite în social media sunt mai scurte și mai frecvente decât cele realizate în presa tradițională, iar răspunsurile sunt mult mai rapide și mai concentrate. Mesageria instant este o altă modalitate de interacțiune, lungimea mesajelor este mai scurtă și stilul de interacțiune este similar unei conversații. Tehnologiile difuzate precum Twitter transforma aceste rafale scurte de comunicare în iteracțiuni de unu-la-unu, iar informațiile pot fi actualizate de câte ori este nevoie.

 Instrumente de comunicare online, de asemenea, au potențialul de a crește conștiința cu privire la realitatea socială și de business, precum și la cea politică. Prin intermediul Twitter-ului și Facebook-ului se pot afla noi informații despre produsele unei companii, precum și eventuale promoții. Acest lucru contriuie la creșterea percepției sociale și la o conștientizare a altora fără comunicare directă.

Internetul este locul unde oamenii se conectează cu prietenii, să construiască un sentiment de comuniune.  Tot mai des, calculatoarele cu o conexiune la Internet sunt mijloacele prin care iau naștere și sunt dezvoltate intereacțiunile. Faptul că majoritatea consumatorilor sunt în online a contribuit la o îndreptare rapidă a organizațiilor către zona de social media. Nu numai că a crescut foarte rapid numprul de utilizatori ai social media, dar de asemenea a crescut timpul petrecut pe aceste rețele.

Dintre cele mai populare rețele de socializare amintim: Facebook, Twitter, Linkedin, Youtube, Wiki, Google, My space.

Site-uri precum YouTube și Flickr reprezintă un alt forum de comunicare online, care este centrat pe partajare și cultură populară. Vizitatorii pot naviga și viziona filme (în cazul YouTube) sau fotografii (în cazul Flickr), își pot exprima preferințele personale, pot adauga comentarii, își pot încărca propriile creații.

YouTube este, de asemenea, un depozit de cultura populară sub formă de știri, emisiuni de televiziune, filme, videoclipuri muzicale sau care sunt de interes actual. Tipurile de interacțiune care au loc pe aceste site-uri sunt centrate pe interese comune și includ nu numai comentarii verbale, dar și comentarii în formă de lucrări originale sau derivate.

Unul dintre motivele pentru care oamenii prefera astfel de forme comunicare este și faptul că au posibilitatea să interacționeze cu persoane care au preocupări similare sau care provin din același mediu profesionist. Posibilitățile, însă sunt multiple, iar acest lucru nu fac decât să mărească intervalul de timp petrecut de indivizi în online, fapt ce va influența automat și strategiile de marketing.

Capitolul 2. Mijloace de comunicare in masă în era actuala (peisaj complet al aplicatiilor utilizate in prezent)

2.1. Rolul New Media și noile tehnologii în societatea de azi

„Ca și în cazul altor termeni din internet, „noile media” sunt definite diferit de categorii diferite de utilizatori. Astfel, oamenii de afaceri vor veni cu un set de definiții, cercetătorii din domeniul academic cu altul, specialiștii din domeniul IT vor aduce în discuție definiții bazate pe elemente tehnice, iar „utilizatorul oarecare” va pune accent pe cu totul alte aspecte.(…) Definiția cea mai generală pornește de la un consens asupra faptului că noile media se referă la formele inovatoare de interacțiune dintre oameni și tehnologie, la relația dintre oameni și instrumente de comunicare folosite în mod creativ pentru a îndeplini nevoile elementare de informare, comunicare și relaționare.”

În opinia mea, new media este un termen general al secolului XXI, folosit pentru a defini noile tehnologii ce au înlocuit formele tradiționale de comunicare ca televiziunea, radioul, ziarele și revistele cu versiunea noua și îmbunătățită a acestora din mediul online. În plus, consider că new media nu poate avea o definiție exactă, aceasta schimbându-se zilnic și modificându-se odată cu evoluția internetului și apariția noilor tehnologii, aceasta observându-se din tendința autorilor cărților de specialitate de a evita definirea și de a folosi, în schimb, comparatia noilor media cu cele tradiționale pentru a explica termenul.

„Newmedia sunt nimic mai mult decât mijloace de comunicare, pe care le-am folosit de foarte lung timp. Tot ce este nou este forma și disponibilitatea comunicării. În loc de a scrie la un ziar local cu speranța de a obține un articol publicat, mulți oameni au apelat la publicarea gândurile pe Internet (în principal pe blog-uri).

Tehnologia oferită de Internet a îmbunătățit comunicarea textuală, permițând oricui să își publice opiniile. De asemenea, YouTube reprezintă acum televiziunea online, podcasting-ul este noul radio, iar Facebook și MySpace sunt rețele online de corespondență, dar toate sunt democratizate. Cu tastarea câtorva butoane, fiecare dintre noi poate adăuga propria voce în media.”

Așadar, new media pune la dispoziție spațiul în care interacțiunea este facilitată. Nu mai este necesar să stăm pur și simplu să ne uităm la TV sau doar să citim un ziar, pentru că prin intermediul blogurilor, pe twitter sau facebook putem comunica și interacționa cu ușurință cu ceilalți utilizatori și putem fi chiar noi cei care publică conținutul.

Dar, de asemenea și canalele media tradiționale se pot adapta la aceste schimbări și multe din ele au făcut-o deja, multe ziare au acum ediții online, programele TV postează segmente pe YouTube sau pe propriul website. Blogging-ul a devenit un trend, fiind un prilej pentru reviste și ziare de a se folosi de acest canal ca și sursă în articole. În opinia mea, new media a facilitat interacțiunea dintre oameni și i-a ajutat să stabilească conexiuni, fapt ce a dus la dezvoltarea rapidă a noilor tehnologii.

„Internetul a avut un impact semnificativ asupra modului în care comunicau cumpărătorii și vânzătorii. În decursul unei decade au apărut numeroase instrumente digitale de comunicare, care ofereau marketerilor o mai mare creativitate, precizie și posibilități de măsurare pentru a conduce cumpărătorii prin etapele de decizie, fie doar în lumea virtuală, fie ca parte a unei campanii integrate cu metode off-line, probate și sigure. Interacțiunea în timp real oferă o nouă provocare pentru construirea de relații eficiente cu clienții.

E-mail-ul, banner-ele adăugate, televiziunea interactivă, conferințele pe web, blog-urile, fișierele audio și video digitale, marketingul prin motoare de căutare, interstițiile (adaosurile pop-up) și comunitățile on-line au devenit toate mecanisme eficiente de distribuție pentru mesaje promoționale, concomitent cu asigurarea unui control mai bun al clienților asupra a ceea ce primesc, cum și când.”

Internetul, însă, nu a fost întotdeauna atât de accesibil oricui, fiind nevoie de cunoștințe foarte bune de utilizare și de noțiuni tehnice avansate web-design și HTML, pentru a publica conținut. Apariția noilor tehnologii, mult mai accesibile, ale internetului a fost numită Web2.0.

„Numit Web 2.0 de către Tim O’Rilley de la O’Rilley Media 2003, acest concept înseamnă evoluția internetului de la un depozit de informații și tehnologii de comunicare (reprezentat de site-uri), care erau forme statice și greoaie de comunicare, la un spațiu de comunicare simetrică (platforme care ajută la transferul de cunoștințe și conversații unde oamenii se pot întâlni și organiza cu ușurință).

Este vorba despre o trecere istorică de la comunicarea unidirecțională, în care producătorul de informație, izolat într-un „turn de fildeș”, trimitea informația către public, la comunicarea bi- și multidirecțională, în care, de exemplu, producătorul de informații oferă o platformă la care aderă numeroși utilizatori pentru a produce și schimba informații între ei – de la utilizator la utilizator, înr-un context de interactivitate dus la extrem în care publisher-ul, proprietarul platformei, se poate transforma în cititor al produselor oferite de utilizatori.”

În concluzie, new media și noile tehnologii au revoluționalizat felul în care promovăm, cumpărăm și cum ne trăim viața de zi cu zi. Media tradiționala pierde teren pe zi ce trece în fața noii media, iar noile tehnologii generează noi modalități de promovare.

Web 2.0 ne-a furnizat o platformă plină de canale, ușor de folosit, pe care putem interacționa iar marketerii au avut foarte mult de câștigat de pe urma acestei schimbări, astfel având acces la un public mult mai larg, la date pe care înaine nu le puteau obține despre clienții și potențialii lor clienți, și mai ales la canale noi de promovare și de măsurare a activității.

2.2. Social Media. Caracteristici și rolul în societate

Deși a fost valabil chiar de la începuturile World Wide Webului, în ultimele decenii s-a observat o creștere atât în număr cât și în popularitate a site-urilor de social media. Social media este definit ca „un grup de aplicații online care cresc pe fundațiile ideologice și tehnologice ale Web2.0 și permit crearea și schimbul conținutului generat de utilizatori”.

Publicarea de conținut a devenit exponențial mai simplă în ultimii ani, ceea ce a ajutat creșterea imensă a utilizării de social media. Utilizatorii web non-tehnici sunt acum capabili de a crea cu ușurință conținut pe un număr în creștere rapidă de platforme și canale. De asemenea, publicarea conținutului prin social media, spre deosebire de media tradițională, este mai atractivă, conținutul fiind însoțit de imagini,videoclipuri și link-uri, fapt ce atrage utilizatorul, invitându-l să interacționeze cu anunțurile publicate. Spre deosebire de media tradițională, utilizatorii își pot publica părerile și ideile legate de conținutul publicat, iar companiile pot crea o conversație cu aceștia, aceasta fiind, practic, esența social media.

Potrivit unui studiu publicat în 2015 de Social Media Examiner, 96% din cei 3700 de marketeri intervievați spun că folosesc social media pentru promovare, iar 92% susțin că acesta este foarte important pentru business-ul lor.

Cât despre platformele folosite pentru promovare, pentru B2C (business to consumer), cea mai folosita platformă este Facebook, cu 65%, urmată de Twitter cu 10%, LinkedIn cu 9% iar Google+ și Pinterest sunt folosite in procent de 4%. Pe de altă parte, pentru promovarea B2B (business tobusiness), cea mai folosită platformă este LinkedIn cu 41%, urmată de Facebook cu 30%, Twitter cu 19% și Youtube 4%.

Așadar, chiar dacă socialmedia a apărut inițial ca un canal destinat persoanelor care vor sa interacționeze cu prietenii sau prin intermediul căruia să își facă cunoștințe noi, marketerii au văzut în asta o nouă modalitate de a-și promova business-urile și de a interacționa cu clienții și posibilii clienți.

Social media marketingul a luat amploare, iar cu noile instrumente create special pentru promovare ca FacebookAds, GoogleAds, LinkedInAds, etc., acesta este în continuă dezvoltare. Iar pentru business-uri, prezența pe rețelele sociale a devenit esențială pentru a-și face remarcată prezența în mediul online.

Platforme de SocialMedia

„Platformele sociale fac mai mult decât să creeze buzz. Platformele sociale precum blog-urile, Facebook, LinkedIn și Twitter, conduc la achiziții și decizii romantice, politice, de călătorie și alte decizii importante din lumea reală. Socialmedia funcționează ca o petrecere virtuală unde toți participanții pot discuta despre produsele, serviciile, experiențele și ideile noi ale companiilor.”

Așadar, social media se prezintă într-o multitudine de forme și canale, însă voi enumera doar cinci platforme care sunt, în opinia mea, cele mai relevante pentru această lucrare, acestea fiind și cele mai importante pentru companiile care doresc să se promoveze prin intermediul social media.

Rețelele de socializare

„O rețea socială este un site unde oamenii sunt conectați cu prietenii lor, atât cu cei pe care îi cunosc offline cât și cu cei carora le sunt prieteni doar online. Rețelele sociale sunt un subiect fierbinte pentru marketing, deoarece acestea prezintă o serie de oportunități pentru a interacționa cu clienții, inclusiv prin aplicații plug-in, grupuri, și pagini pentru fani.”

Rețelele de socializare permit oamenilor să construiască profiluri online personale și apoi să interacționeze și să relaționeze cu profilele celorlalți utilizatori. Utilizatorii pot publica fotografii și videoclipuri, pot primi și trimite mesaje și pot face schimb de informații. De asemenea, se pot crea grupuri în care utilizatorii interesați de aceleași subiecte sau evenimente pot intra pe baza unor invitații.

„În prezent, Facebook este site-ul dominant de socialnetworking, si are cele mai multe caracteristici utile marketerilor de socialmedia. A început în cadrul universităților, așadar Facebook are un procent comandant de studenți ca și membri.

Cu toate acestea, recent, cea mai rapida creștere a fost în rândul utilizatorilor de peste 35 de ani, și date recente sugerează că grupul de vârstă de 35-54 de ani a devenit mai mare decât grupul de vârstă de 18-24 de ani. Pentru acești utilizatori mai în vârstă, Facebook prezintă o cale de mijloc între zapușeala care este LinkedIn și locul de joaca al adolescenților care este MySpace, și este un loc distractiv dar ușor de navigat, unde acești utilizatori se pot reconecta cu prietenii vechi.”

În opinia mea, Facebook a apărut și a avansat extreme de rapid, așa cum se dezvoltă in general tot ceea ce este legat de Internet. Totul apare și evoluează cu o rapiditate fără precedent, iar rețelele de socializare se schimbă zilnic pentru a oferi utilizatorilor toate uneltele de care au nevoie pentru o experiență vituală perfectă.

Pentru business-uri, Facebook a creat Facebook Pages, oferind-le acestora posibilitatea de a crea o pagină de prezentare a companiei, de a publica conținut și de a interacționa cu clienții și posibilii clienți.

Tot in cadrul Facebook Pages există FacebookAds, o unealtă foarte utilă și des folosită în promovare, care oferă posibilitatea de a crea bannere publicitare de mici sau mari dimensiuni, cu trimitere în site-ul companiei, de acemenea oferă posibilitatea de a promova o anumită postare de pe pagina companiei, opțiune foarte utilă pentru postările tip concurs sau oferte speciale.

Iar pentru a măsura evoluția și rezultatele campaniilor, Facebook a venit în ajutorul marketerilor cu Insights, o unealtă extrem de untilă atât pentru a măsura campanile de promovare, cât și pentru a culege date importante de la audiența paginii. De exemplu, Insights arată câte like-uri a primit pagina în fiecare săptămână, câti oameni au comentat la postări, câti s-au dezabonat și ce postări au generat cea mai multă activitate.

Facebook este, in concluzie, cea mai folosită rețea socială, fiind cap de listă in clasamente chiar și în 2015, cu mai mult de 1,41 miliarde de utilizatori.

„Site-ul de socialnetworking pentru profesioniștii din domeniul afacerilor, LinkedIn, este rețeaua socială cea mai restrictivă în ceea ce privește personalizarea și integrarea. Ea nu include nici o caracteristică de photo-sharing, și a fost ultimul site principal de socialnetworking care a permits utilizatorilor sa posteze fotografii cu ei înșiși pentru a profilurile lor.

Funcția de bază LinkedIn este crearea de rețele profesionale, de aceea este folosit foarte mult de solicitanții de locuri de muncă și de firmele de recrutare. LinkedIn limitează contactul dintre membrii astfel încât numai persoanele care sunt contactate direct printr-un mesaj pot răspunde. Caracteristicile LinkedIn cele mai utile pentru marketing sunt grupurile și răspunsurile.”

În opinia mea, LinkedIn este o rețea utilă doar pentru marketingul business to business, prin care companiile pot interacționa unele cu altele. Pentru marketingul business to consumer, această rețea nu este eficientă.

Google plus este o rețea socială relativ recentă, apărută în iunie 2011. Aceasta conține elementele de bază a rețelelor sociale cum ar fi crearea unui profil personal, relaționarea cu prietenii și împărtășirea intereselor sau crearea unei pagini business, însă vine cu unele caracteristici unice pentru a se diferenția de competitorii săi. O noutate este posibilitatea de a crea Circles, sau cercuri de prieteni. Cu această opțiune utilizatorii își pot împărții prieteni in grupuri și pot publica conținut special pentru fiecare grup în parte. O altă noutate este GoogleHangouts și HangoutsOn-Air, care oferă posibilitatea unei conferințe video cu până la 10 participanți prin intermediul website-ului Google+ sau a aplicației mobile. Prin HangoutsOn-Air video-conferințele se fac live prin intermediul unui canal de YouTube și se pot inregistra pentru publicarea ulterioară. Multe persoane publice folosesc acest canal pentru a socializa în direct cu fanii, de la solistul trupei Black Eyed Peas, Will.I.Am, care a fost și prima persoană publică ce a folosit Hangouts, până la președintele Statelor Unite ale Americii, Barack Obama.

În concluzie, rețelele de socializare stau la baza socialmedia, și au devenit parte din viața oamenilor, aceștia dedicându-și o mare parte din zi navigării pe acestea, și actualizării paginilor personale pe parcursul zilei, publicând fotografii și videoclipuri, împărtășind locația în care se află, un produs pe care l-au cumpărat sau un serviciu de care au fost mulțumiți sau dezamăgiți. Iar companiile sunt prezente în calea acestor utilizatori cu reclame și promoții, astfel că rețelele sociale au devenit un mediu perfect pentru marketing și promovare.

2.3. Blogging și Microblogging

„Denumirea de blog provine din prescurtarea termenilor Web și log, care înseamnă „jurnal de internet”; este o pagină asemănătoare ca aspect unui website, construită o platformă gratuită, pe care se pot publica rapid și ușor informații, opinii și elemente multimedia, într-un flux continuu, afișat de obicei în ordine invers cronologică.

Formatul paginii permite încărcarea și editarea fișierelor de text, audio și video. Blog-urile pot fi individuale sau colective și se clasifică în: blog-uri informative, politice, personale (formă a bloggingului care se apropie cel mai mult de menirea sa inițială).”

Așadar, blog-urile au apărut inițial ca jurnale online, iar acum au devenit piesa de rezistență a internetului, care ajută atât în promovare, cât și în informare.

„La fel ca în cazul conținutului web în general – marketingul prin e-mail și scrisorile de informare – conținutul oricărui blog organizațional trebuie să fie analizat atent și în aceasta stă problema principală pentru organizațiile care au în vedere această formă de comunicare de marketing. Blog-urile sunt ușor de făcut, dar dificil de menținut.

A scrie coerent este o sarcină dificilă și consumatoare de timp. Scrisul cu pasiune este chiar și mai mult iar blog-urile trebuie să arate „atitudine”, altfel se transformă doar în comunicate de presă. De aceea, strategia unui blog cuprinzător nu este o opțiune ieftină. Pentru organizațiile comerciale, un blog ar fi o sarcină permanentă, cu program normal pentru un membru al personalului plus rezervă pentru a acoperi sărbătorile, sfârșitul de săptămână, cazurile de îmbolnăvire etc. Pentru unele organizații, delegarea blog-ului unui profesionist ar fi soluția optimă. Orice cheltuială se face din bugetul de marketing.”

Există mai multe platforme pentru blogging, cea mai folosită și cunoscută fiind WordPress, urmată de Blogspot, Blogger ș.a. În aprilie 2015, numărul total de blog-uri românești era de 87.781, dintre care doar 11.672 active. Conform zelist.ro, un blog este considerat activ dacă publică cel puțin un articol pe săptămână.

În opinia mea, orice companie care deține un website ar trebui să aibă și un blog prin intermediul căruia să comunice cu clienții printr-un ton prietenos și familiar. Blogul nu este un loc destinat comunicatelor de presă și al publicității, ci mai de grabă un loc în care compania poate publica aricole inedite despre echipa si realizarile acesteia, sau despre proiecte interesante la care aceasta a luat parte.

„Microblogging-ul este o formă de blogging care limitează mărimea fiecărui mesaj; de exemplu, actualizările pe Twitter pot conține numai 140 de caractere. Această limitare a generat o serie de caracteristici, protocoale, și comportamente care sunt în întregime unice pentru mediu. Twitter a început să crească în ceea ce privește popularitatea, în prima jumătate a anului 2009, ca rezultat al membrilor celebrii și o mențiune despre Oprah, iar acum a devenit mai polular decât alte instrumente de socialmedia similare.”

În opinia mea, majoritatea companiilor ar trebui să utilizeze Twitter; este ușor, necesită foarte puține investiții de timp, și se poate dovedi util în buzz-ul crescut, în vânzări și comunicarea cu clienții. Twitter poate fi folosit pentru a anunța diverse ofere sau evenimente, pentru a promova postările noi de pe blog, sau pentru a ține cititorii la curent cu link-uri către știri importante.

Un alt exemplu de platformă de microblogging este Tumblr, unde utilizatorii pot publica conținut multimedia prin intermediul unor pagini personale, publice sau private, având de asemenea posibilitatea de a urmări și distribui conținutul altor utilizatori. În iunie 2015, Tumblr găzduia peste 239 milioane de microblogguri.

Forum-urile

Forum-urile au fost pionierii Web2.0. Aici lumea putea împărtăși idei și opinii în jurul unor subiecte și interese specifice. Acestea au apărut înaintea termenului de „social media” și sunt un element puternic și popular al comunităților online.

Utilizatorii accesează forumurile in general pentru a oferi feed-back sau recomandări, însă mulți dintre ei își împărtășesc și experiețele negative, astfel că forumurile pot scoate o companie din anonimat, sau o pot falimenta. Din acest motiv, companiile ar trebui să urmărească acest mediu și în cazul feed-back-urilor negative să încerce rezolvarea problemei, pentru a evita pierderea clienților.

Exemple de forumuri sunt: Forum.Softpedia, Marketing Forum sau The Facebook Forum.

Wiki-uri

„Wikis sunt site-uri care îi permit publicului să contribuie sau să editeze conținut în interiorul lor. Ele sunt foarte bune pentru munca de colaborare (de exemplu, crearea unui document important) sau pentru un proiect comun, la care contribuie producători din zone geografice diferite (cum este Wikileaks). Un Wiki poate fi atât de privat sau deschis publicului cât își dorește creatorul său. Cel mai cunoscut Wiki este, desigur, Wikipedia, o enciclopedie online lansată în 2001.”

În concluzie, wiki-urile acționează ca o bază de date și este un canal foarte util, în principal pentru educație și pentru prezentarea unei companii sau a unei persoane publice.

Conținutul multimedia

„Site-urile de media-sharing permit utilizatorilor să creeze și să încărce conținut multimedia, numit și usergeneratedcontent – UGC (conțint generat de utilizator). Odată cu apariția camerelor foto și video digitale ușor de utilizat, precum și a conexiunii la Internet de mare viteză, site-urile de media-sharing au devenit extrem de populare. Marketerii pot crea clipuri video cu foarte puțină expertiză și să le încărce pe YouTube pentru a avea acces la milioane de utilizatori.”

În concluzie, comunitățile de conținut sunt canale de publicare, creare și distribuire pentru anumite tipuri de conținut. Cel mai des acestea se formează în jurul fotografiilor (Flickr, Pinterest) și videoclipurilor (YouTube, Vimeo, GoogleVideo). Platformele multimedia cele mai utilizate pentru marketing sunt Pinterest pentru imagini, și YouTube pentru videoclipuri.

Acesta din urmă a devenit o platformă extrem de populară, în special în S.U.A., transformând utilizatorii adolescenți în adevărate vedete internaționale. Marile companii, de la cele de modă și cosmetice, până la companiile care produc telefoane mobile ca Apple, folosesc utilizatorii pentru promovarea produselor lor, aceștia având acces la produse înainte de lansarea lor pe piață. Chiar și marile companii au propriile canale de YouTube, în care publică diverse videoclipuri, de la lansări de produse, la apariții în media sau tutoriale.

Pinterest este de asemenea o platformă în ascensiune, care a fost foarte bine primită de utilizatori. Având o bază de utilizatori compusă în mare parte din femei, aceasta este o platformă creată pentru distribuirea fotografiilor care au sursa atașată, astfel fiecare fotografie din site face trimitere către website-ul sursă. De aceea, tot mai multe Website-uri adaugă butonul „Pinit” alături de postările care conțin imagini sau produse în cazul site-urilor de e-commerce. Cel mai des bloggerii, site-urile de modă, accesorii și cosmetice beneficiază de conversii cu ajutorul Pinterest, folosindu-se de impulsul feminin de a face cumpărături, astfel că interesul marketerilor este din ce în ce mai focalizat asupra acestei platforme.

Metode și strategii de socialmediamarketing

„Ca și în cazul celorlalte soluții de marketing online, un canal de socialmedia nu se potrivește tuturor organizațiilor. Obiectivul cheie pe care organizațiile trebuie să și-l amintească este nevoia de a servi și de a sprijini. Acesta este modul de a vinde. Eforturile de socialmedia trebuie să aibă valoare. Trebuie să fie o valoare pentru a face oamenii să se implice. Socialmedia nu vinde lucruri – oamenii vând lucruri. Angajarea în socialmediamarketing începe prin procesul de construire al relațiilor.”

În opinia mea, socialmedia este un mediu foarte rentabil și util pentru promovare. În foarte puțin timp a devenit cea mai populară activitate online, iar acum întreprinderile au început să investească în promovarea prin socialmedia, în angajarea de personal specializat sau în instruirea personalului actual. Acum orice business, de la mic la mare, are cel puțin un cont pe una dintre rețelele de socializare, iar concurența în mediul online a devenit foarte mare.

„Universul social media este întotdeauna în expansiune, iar în timp ce există o mulțime de încrucișări, diferite rețele sunt specializate in diferite moduri de comunicare. Universul socialmedia evoluează și combină noi forme în fiecare zi. Pentru a obține cel mai bun ROI, aceste instrumente de social media sunt folosite împreună. În unele cazuri, acest lucru poate fi realizat în mod automat, cum ar fi legarea unui feed de Twitter cu un profil de Facebook sau LinkedIn.”

În opinia mea, cea mai importantă modalitate de promovare este să nu promovezi, sau cel puțin să nu arăți asta. După cum spune și Horea Mihai Bădău: „Nu exagera cu abordarea comercială. Dacă încerci să vinzi prin intermediul rețelei sociale și te lauzi prea mult, cu siguranță vei fi refuzat la un moment dat. Socialmarketing înseamnă să acționezi ca o ființă umană , să fii parte a discursului, a conversației, să întâlnești oameni, și nu să absorbi oamenii printr-o pâlnie de tip e-commerce”. În fond, marketerii și companiile sunt în socialmedia pe terenul clienților lor, și trebuie să se conformeze cu regulile lor, încercând o abordare familiară și nu una comercială, astfel câștigând atenția și încrederea clienților care cu siguranță vor recomanda și prietenilor lor produsele și serviciile companiei.

Lon Safko consideră că sunt cinci pași pentru a avea succes in socialmedia. Pasul unu este analizarea strategiilor de media, campaniilor și planurilor de marketing existente, și să se determine costurile și numărul de clienți noi pe care acestea le generează, apoi să se împartă acestea pentru a determina costul achiziției clienților; Pasul doi este de a ignora restul canalelor de promovare și de a se concentra asupra principalelor categorii de socialmedia: blogging-ul, microblogging-ul și rețelele de socializare; Pasul trei este integrarea trilogiei de canale de socialmedia din pasul precedent în campania existentă de marketing; Pasul patru îl reprezintă găsirea resurselor pentru a implementa strategia de marketing, iar pasul cinci, cel mai important, este măsurarea. Măsurarea rezultatelor campaniilor de socialmedia este cea mai importanta, pentru că astfel compania va ști ce strategie a avut succes și care nu a funcționat destul de bine.

În opinia mea, alte strategii folosite cu succes în socialmedia sunt concursurile create pe rețelele sociale, prin care companiile oferă premii în bani sau în produse pentru promovare; Publicitatea prin bannere, link-uri și advertoriale în website-uri de nișă fiind de asemenea o metodă des folosită, ca și plasarea de produse unor bloggeri de succes, care le folosesc și le promovează în cadrul propriilor canale de socialmedia, astfel convingând cititorii să cumpere acele produse.

În concluzie, strategiile și canalele de socialmediamarketing funcționează cu succes atunci când sunt personalizate pe nevoile fiecărei companii, ajutând la creșterea vânzărilor și bazei de clienți. Principala strategie care funcționează pentru toate companiile este conversația cu clienții și păstrarea publicității agresive la minimum. Utilizatorii din socialmedia sunt persoane educate și informate care își petrec o mare parte din timp pe Internet, aceștia răspunzând mai bine la conversațiile familiare cu companiile decât la încercarea de a li se vinde un produs în mod direct.

Beneficiile implementării metodelor de socialmediamarketing

În opinia mea, sunt foarte multe beneficii ale implementării campaniilor de socialmediamarketing, în primul rând pentru că acum majoritatea persoanelor de toate vârstele sunt prezente pe cel puțin una din rețelele sociale și citesc cel puțin un blog, iar prezența companiilor în online cu bannere și conținut plasat strategic fac ca aceste persoane să le ia în vedere, în plus socialmedia oferă companiilor oportunitatea de a culege informații despre aceste persoane. Iar principalul beneficiu este acela că promovarea prin socialmedia este mult mai economic, și reduce semnifictiv costurile de marketing. Desigur, costurile variază in funcție de campania și uneltele folosite, însă se poate folosi o strategie complet gratuită, prin realizarea unui conținut de calitate.

Socialmedia ajută de asemenea la recunoașterea brand-ului și oferă noi opotunități de conversie, după cum reiese dintr-un articol publicat de site-ul Forbes: „Fiecare postare pe blog, imagine, video, sau comentariu pe care îl distribui este o șansă pentru cineva să reacționeze, iar fiecare reacție poate duce la o vizită în site și eventual la o conversie”.

„Datorită prezenței în socialmedia, traficul website-ului va crește. Fără socialmedia, traficul este limitat la persoanele care sunt deja familiarizate cu brand-ul. Fiecare profil de socialmedia creat este o nouă cale care duce către website, iar fiecare conținut publicat pe acele profile este o altă oportunitate pentru un nou vizitator.”

De asemenea, socialmedia are impact asupra rezultatelor organice în motoarele de căutare. Atât Google cât și Bing acordă o atenție deosebită așa numitelor „socialsignals”, care îi aigură că brandul este real, credibil și de încredere.

În concluzie, socialmediamarketingul, atunci când este făcut corect, poate aduce mai mulți clienți, mai mult trafic și mai multe conversii, fiind o unealtă foarte utilă și rentabiă.

Prezența în mediul online presupune respectarea unei serii de aspecte juridice pentru ca aceasta să fie realizată corect și legal. Nerespectarea următoarelor aspecte prezentate pot duce la pierderea clienților, a respectului față de companie sau, mai rău, la răspunderi în fața legii.

„În ciuda avantajelor de a intra în online există și riscuri juridice asociate cu marketingul electronic, care obligă marketerii să rezolve corect problemele juridice, tocmai pentru a se feri de posibilele acționări în justiție, de un PR defectuos sau de a fi considerați că acționează în mod lipsit de etică și care nu respectă legea.”

Așadar, printre cele mai importante aspecte juridice sunt cele legate de procesarea informațiilor personale ale clienților și managementul bazei de date. Atunci când marketerii culeg date personale în scopuri de marketing, aceștia trebuie să declare scopul general pentru care culeg aceste date iar informațiile trebuiesc folosite pentru acele scopuri declarate, pentru care clienții și-au dat acordul. Dacă se decide folosirea sau transmiterea acestor date, marketerii trebuie să obțină un alt acord.

„Principul 7 al Legii Protecției Datelor din 1998 prevede că datele personale trebuie să fie protejate împotriva procesării neautorizate sau ilegale, pierderii accidentale, distrugerii sau deformării lor, prin luarea de măsuri corespunzătoare, tehnice și organizatorice. Deoarece bazele de date conțin date personale este esențial ca ele să fie procesate într-un mod securizat, pentru a se respecta Principiul 7.”

Măsurile tehnice care trebuiesc luate pentru protejarea bazelor de date includ folosirea firewall-urilor și ale parolelor, astfel bazele de date sunt protejate atât împotriva accesului nedorit din interior, cât și din exterior.

Altă problemă juridică frecventă întâlnită în socialmedia este furtul de conținut, atunci când se preia orice fel de conținut scris sau multimedia, este obligatorie menționarea sursei. Furtul de identitate este o altă problemă cu care se confruntă socialmedia și utilizatorii acestora și poate aduce consecințe grave. Furtul de identitate presupune preluarea pozelor unor utilizatori și folosirea acestora pentru diverse motive, unele fiind deosebit de grave ca răpirile sau furtul. O altă problemă cu care se confruntă atât socialmedia cât și marketingul online în general este spam-ul. Spam-ul este atunci când utilizatorii sunt „bombardați” cu mesaje promoționale, fără ca aceștia să fi cerut asta sau să se fi abonat la compania respectivă în vederea primirii promoțiilor. Spam-ul are și el urmări juridice dacă utilizatorii raportează compania.

În concluzie, deși socialmediamarketingul și marketingul online în general sunt unelte extrem de utile în promovare și sunt ușor de folosit și de implementat, acestea nu duc lipsă de pericole juridice. Pentru utilizatorii de rând consecințele sunt în general mici pentru nerespectarea aspectelor juridice, însă pentru companii acestea pot duce la pierderea clienților, la faliment sau la o reputație foarte proastă.

Capitolul 3. Studiu de caz: Forme ale comunicării în era tehnologiei digitale și influența lor asupra individului și a societății

3.1. Metodologia cercetării

Metoda cercetării

În cercetarea de față voi recurge la metoda chestionarului semistructurat pentru a analiza modul în care noile mijloace de comunicare new media influențează viața indivizilor și a societății. Cercetarea este una de tip calitativ.

Scopul cercetării

Scopul cercetării este acela de a identifica modul în care noile forme de comunicare new media influențează viața individului și a societății.

Obiectivele cercetării:

Stabilirea aspectelor care au dus la schimbarea stilului de viață al indivizilor de la apariția noilor mijloace de comunicare.

Contribuirea la literatura de specialitate.

Ipotezele cercetării

Prezum faptul că noile mijloace de comunicare au contribuit la o schimbare a modalității de comunicare și de achiziționare de bunuri.

Prezum faptul că noile mijloace de comunicare îi ajută pe utilizatorii de internet să ia o decizie de cumpărare după ce au căutat impresii pe internet despre anumite bunuri.

Eșantion

Pentru realizarea cercetării de față am recurs la un eșantion de 100 de persoane. Toate persoanele au fost abordate prin intermediul unui grup de Facebook, iar criteriul de selecție al respondenților a fost ,,primul venit, primul servit”, în ordinea disponibilității.

În funcție de genul respondenților, distribuția acestora a fost:

39% respondenți de gen feminin

61% respondenți de gen masculin

Figura 3.1. În funcție de genul respondenților, distribuția acestora a fost:

Mediul de proveniență al respondenților a fost:

Rural 30%

Urban 70%

Figura 3.2. Mediul de proveniență al respondenților a fost:

Distribuția respondenților în funcție de nivelul studiilor a fost:

8 clase 3%

Liceu 17%

Colegiu 10%

Facultate 45%

Masterat 20%

Doctorat 5%

Figura 3.3. Distribuția respondenților în funcție de nivelul studiilor a fost:

Distribuția respondenților în funcție de nivelul veniturilor a fost:

Minim pe economie

Între 1200 lei și 1500 – 14%

Între 1600 și 2000 lei – 26%

Între 2100 lei și 2500 lei – 39%

Între 2600 lei și 3000 – 11%

Între 3100 și 4000 lei – 9%

Peste 4000 lei 1%

Figura 3.4. Distribuția respondenților în funcție de nivelul veniturilor a fost:

3.2. Analiza și interpretarea rezultatelor cercetarii

Petrec, în medie pe internet aproximativ:

Sub o oră – 5%

1 oră – 10%

2 ore – 15%

3 ore – 15%

4 ore – 30%

5 ore – 20%

mai mult de 6 ore 5%

Figura 3.5. Petrec, în medie pe internet aproximativ:

Citesc în mod frecvent ziare în mediul online:

Adevărat 40%

Fals 10%

Da, citesc ziarul online, dar rar. 50%

Figura 3.6. Citesc în mod frecvent ziare în mediul online:

Când stau pe internet, cel mai des stau pe site-uri de tipul:

Site-uri de știri 5%

Site-uri de filme 20%

Siteu-ri de jocuri 25%

Magazine online 5%

Rețele de socializare 22%

Altele 8%

Câte puțin din fiecare 15%

Figura 3.7 Când stau pe internet, cel mai des stau pe site-uri de tipul:

Un avantaj major al internetului este acela că:

Ne ajută să comunicăm mai ușor cu persoane de la celălalt capăt al lumii. 30%

Ne ajută să fim mai informați cu privire la realitatea în care trăim. 10%

Ne ajută să fim mai informați cu privire la produsele pe care le cumpărăm. 30%

Ne ușurează procesul de achiziție la diferite produse. 10%

Ne ajută să plătim în mod mai simplu facturile. 18%

Alte avantaje. 2%

Toate cele de mai sus. 10%

Figura 3.8 Un avantaj major al internetului este acela că:

Frecvența cu care am achiziționat produse onlince în ultimul an de pe internet este:

niciodată pe an 10%

1 dată pe an 10%

2 ori pe an 13%

3 ori pe an 4%

4 ori pe an 3%

5 ori pe an 5%

6 ori pe an 10%

7 ori pe an 12%

8 ori pe an 18%

mai mult de 9 ori pe an 20%

Figura 3. 9. Frecvența cu care am achiziționat produse onlince în ultimul an de pe internet este:

În general, consider că internetul a adus mai multe avantaje decât dezavantaje, la nivel social:

Adevărat 69%

Fals 10%

Parțial adevărat 20%

Nu știu. Nu răspund. 1%

Figura 3.10. În general, consider că internetul a adus mai multe avantaje decât dezavantaje, la nivel social:

Concluzii

Societatea contemporană există și se dezvoltă în "imperiul" informaticii. Din punct de vedere lingvistic, termenul de informatică este folosit mai frecvent, se îmbogățește cu noi conotații, domeniul său semantic se dezvoltă continuu din ce în ce mai productiv și acoperă conceptele diferitelor domenii.

Aceasta reflectă tensiunea ideologică și psihosocială a problemelor contemporane la nivel mondial: democrația, dezvoltarea economică, protecția mediului natural, reevaluarea timpului liber, relațiile dintre bărbați și femei, rolul religiei, diferența dintre politică națională și internațională, diferența dintre operele culturale naționale și universale, cultura societății postindustriale, tipul de informație al acesteia.

Conceptul de societate informațională a devenit o colocație comună, destul de sinonimă cu societatea contemporană. Noile tehnologii de informare și comunicare pot fi găsite în orice domeniu de activitate al unei persoane: activitate profesională, timp liber, cercetare științifică. În viața de zi cu zi, computerul este inevitabil, iar software-ul educațional este steaua începutului acestui mileniu.

Statisticile reflectă imaginea computerizată a societății contemporane cu consecințe pozitive sau negative. Iată câteva date: New York Times, într-o săptămână, a publicat mai multe informații decât o persoană obișnuită din secolul al XVIII-lea a avut vreodată în timpul vieții sale: în prezent, cunoștințele noastre sunt dublate la fiecare doi ani și în 2021 se vor dubla la fiecare trei zile; 29% dintre copiii între 9 și 12 au un site de socializare, multe dintre acestea fiind victime ale abuzului de încredere; 36% dintre copii nu citesc deloc cărțile; 30% consideră că se uită la televizor timpul liber preferat: 73% vizionează reclame cu băuturi alcoolice: 22% dintre copiii între 9 și 14 au văzut cel puțin un film porno, erotic sau de groază.

Creșterea constantă a fenomenelor inevitabile cum ar fi: suprastimularea senzorială și cantitatea voluminoasă de informații eterogene necesită o îngrijire pedagogică continuă, realizabilă în instituțiile de învățământ formale / nonformale care trebuie să reevalueze influențele pedagogice și experiențele de viață dobândite în mod oficial.

Evident, societatea modernă reprezintă o nouă etapă a creativității umane, în care tehnologiile informației și comunicațiilor joacă un rol important, în special resursele informaționale digitale și serviciile de internet.

Spațiul virtual global a primit numeroase activități curente privind comunicarea, învățarea, tranzacțiile comerciale și financiare, interacțiunea cu administrația publică etc., ceea ce schimbă stilul de viață atât profesional, cât și individual. Pentru a face față acestor provocări, oamenii moderni ar trebui să înțeleagă și să utilizeze noile dispozitive, fără a dezechilibra viața reală și mediul virtual pe care trebuie să le facă față.

Bibliografie

Bădău, Horea Mihai, Tehnici de comunicare în Social Media, București, Polirom, 2011;

Clifford, G. Christians, Mark Fackler, Kim B. Rotzoll, Kathy B. McKee, Etica mass media. Studii de caz, Polirom, 2001;

Coman, Mihai, Introducere în sistemul mass media, Polirom, Iasi, 2007;

Croteau, David & Hoynes, William (2003) Media Society: Industries, Images and Audiences (third edition), Pine Forge Press, Thousand Oaks;

DeFleur, Everette E. Dennis, Melvin L. (2010). Understanding media in the digital age : connections for communication, society, and culture. New York: Allyn & Bacon;

Dimmick, J., Chen, Y., & Li, Z. (2004). Competition between the internet and traditional news media: The gratification-opportunities niche dimension. Journal of Media Economics;

Durham, M & Kellner, Douglas (2001) Media and Cultural Studies Keyworks, Malden, Ma and Oxford, UK, Blackwell Publishing;

Guţu, Dorina – New Media, Ed. Tritonic, Bucureşti, 2007;

Habermas, Jürgen, Sfera publică și transformarea ei structurală, Comunicare.ro, 2005;

Kaplan, Andreas M., Michael Haenlein, Users of the world, unite! The challenges and opportnities of social media, Paris, Business Horizons, 2010;

Kellner, D, Cultura media, Iași, Institutul European, 2001;

Lon, Safko, The Social Media Bible, ediția a treia, New Jersey, Editura John Wiley & Sons Inc., 2012;

Manovich, Lev. "New Media From Borges to HTML." The New Media Reader. Ed. Noah Wardrip-Fruin & Nick Montfort. Cambridge, Massachusetts, 2003;

Pailliart, Isabelle, Spațiul public și comunicarea, Polirom, Iași, 2002;

Radu, Raluca-Nicoleta, Preoteasa, Manuela, Economia Mass Media, Polirom, 2012;

Rafaeli, Sheizaf & Ariel, Yaron (2007), "Assessing Interactivity in Computer-Mediated Research". In: A.N Joinson, K.Y.A McKenna., T. Postmes & U-D. Reips (Eds). The Oxford Handbook of Internet Psychology. Oxford University Press;

Rieffel, Remy, Sociologia mass media, Polirom, 2008;

Reynolds, John Mark, Roger Overton, The New Media Frontier, Illinois, Editura Crossway Books, 2008;

Semetko, Holli A. and Scammell, Margaret (ed. by), The Sage Handbook of Political Communication, Sage publications 2012;

Sorlin, Pierre, Mass Media, Iași, Institutul European, 2002;

Louw, Eric. P, The Media and Political Process, Sage Publications, 2005;

Spiridon, Monica, Popular culture. Modele, repere si practici contemporane, Scrisul românesc 2013;

Wahl-Jorgensen Karin (Editor), Hanitzsch Thomas (Editor), The Handbook of Journalism Studies (ICA Handbook Series), Routledge, 2009;

Williams, Raymond (1974) 'Television: Technology and Cultural Form, London, Routledge;

Wolton, Dominique, Internetul. O teorie critică a noilor media, Comunicare.ro, 2012;

Zarella, Dan, The Social Media Marketing Book, Canada, Editura O’Rilley Media, 2010;