Finantarea Prin Piata de Capitaldocx
=== Finantarea prin piata de capital ===
FINANȚAREA PRIN PIAȚA DE CAPITAL
CAPITOLUL I
Piața de capital
Introducere
Piața de capital, în termeni generali, reprezintă totalitatea relațiilor și mecanismelor prin intermediul cărora capitalurile disponibile din economie sunt dirijate către entități publice și private, solicitatoare de fonduri în vederea extinderii activităților întreprinse.
Din punctul de vedere al conceptului de “piață de capital”, literatura de specialitate a ținut să atribuie conotații acestuia într-o sferă de cuprindere mult mai largă. În urma unor analize, s-au structurat două concepții referitoare la piața de capital;
Concepția anglo-saxonă, potrivit căreia piața financiară este alcătuită atât din piața de capital cât și din cea monetară:
Conceptia continental-europeană, potrivit căreia piața de capital este structurată din piața monetară, piața ipotecară și piața financiară.
La fel ca și piața monetară, aceasta este o componentă a pieței financiare pe care se tranzacționează valori mobiliare și alte instrumente financiare. Piața financiară este un segment din piața internațională sau din piața națională, reprezentând locul unde se acumulează cererile și ofertele de bani și de valori mobiliare.Totodată, piața financiară se ocupă cu intermedierea fluxurile de capital dintre creditori (cei ce dispun de economii și doresc să le plaseze în vederea fructificării) și debitori (atât persoane fizice cât și juridice, dar și instituții private sau publice care au nevoie de resurse financiare suplimentare):
“Fluxurile de capital dintre participanții pieței financiare sunt puse în evidență de emisiunea și tranzacționarea unor instrumente specifice celor două componente. Pe piața monetară sunt tranzacționate titluri pe termen scurt (certificate de trezorerie, certificate de depozit, efecte comerciale, acorduri „repo” și „reverse repo”), iar pe piața de capital, titluri pe termen mediu și lung (acțiuni, obligațiuni, titluri ipotecare).” Figura 1 de mai jos explica mecanismul fluxurilor de fonduri, caracteristice sistemului financiar, de la creditori la debitori, prin intermediul a două tipuri de finanțare: directă și indirectă.
Pentru a putea înțelege și face diferența între cele două tipuri de finanțare avem în vedere următoarele exemple. Situația în care, o firmă își majorează capitalul social prin emiterea de acțiuni obține fonduri financiare suplimentare, este un exemplu clar de finanțare directă. Un exemplu de finanțare indirectă este evidențiat în situația în care, atât persoanele fizice cât și cele juridice care dispun de surplus de resurse își deschid depozite bancare, fapt datorită căruia, băncile acordă aceste fonduri sub formă de credit persoanelor fizice sau juridice care au deficit de resurse.
Figura nr.1
Existența unei piețe de capital este datorată unei cereri vaste de capital pentru necesitățile curente de trezorerie și pentru investiții și, în același timp, este condiționată de un proces real de economisire ca fundament al ofertei de capital. Astfel, piața de capital are rolul de a lega emitenții hârtiilor de valoare cu investitorii individuali și instituționali prin intermediul brokerilor, dealerilor și al societăților de intermediere a tranzacțiilor cu valori mobiliare.
De aceea, piața de capital nu reprezintă doar un” loc de întâlnire” a cumpărătorilor și vânzătorilor de acțiuni ci, prin piața de capital, societățile comerciale dinamice pot obține bani pentru dezvoltarea afacerilor și finanțarea unor proiecte de investiții, punându-li-se astfel la dispoziție o alternativă mai flexibilă în vederea finanțării prin credite bancare.
În ceea ce privește funcționalitatea pieței de capital, ca mecanism de legătură între investitori (cei care dețin surplus de capital) și emitenți (cei care au nevoie de capital), aceasta este influențată de mai mulți factori, precum: starea economiei, calitatea reglementarilor juridice, existenta procesului de economisire la nivel național, logica politicilor monetare, bugetare și sociale.
Printre principalele trăsături ale pieței de capital se pot menționa următoarele:
1) este o piață deschisă, care permite tuturor accesul (însă condiționată de respectarea regulilor existente), în ceea ce privește plasamentul valorilor mobiliare, acesta realizându-se la nivelul masei investitorilor, fără restricții și în mod public;
2) produsele prezente pe această piață sunt instrumente financiare emise pe termen mediu și lung;
3) valorile mobiliare, ca produse ale pieței, se caracterizează prin negociabilitatea și transferabilitatea de la un posesor la altul, dând astfel șansa investitorilor să poată vinde un produs la un preț stabilit la un anumit moment pe piață;
4) punerea în legătură a investitorilor cu emitenții, sau a investitorilor între ei se realizează cu ajutorul unor intermediari.
Componentele pieței de capital
Piața de capital este împărțită în două mari segmente:
-Piata primară
-Piata secundară
Piața primară reprezintă un segment de piață pe care se lansează și se vând sau se distribuie valorile mobiliare către primii deținători. Permițând transformarea directă a economiilor în resurse pe termen lung, aceasta constituie un circuit de finanțare specializat pentru agenții economici, prin mișcările de capitaluri dintr-o economie, generate de către emitenți, în calitatea lor de solicitatori de capitaluri.
Participanții pe piața primară sunt următorii:
Solicitatorii de capital precum: companiile private și cele publice, statul și colectivitățile locale
Ofertanții de capital sunt atât persoane particulare cât și agenți economici sau bănci și case de economii, etc.
Intermediarii sunt reprezentați de societățile de servicii de investiții financiare, băncile comerciale, consorțiile bancare.
Piața primară permite atragerea de capitaluri în scopul constituirii sau majorării capitalului social, precum și apelarea la resurse împrumutate.
Cei care dețin capital sunt oarecum cunoscuți, deoarece oferă emitentului posibilitatea de a intra în contact direct cu investitorii, obținând astfel resursele financiare de care acesta are nevoie.
O societate comercială poate atrage fonduri prin intermediul a doua mijloace: pentru majorarea capitalului social apelează la oferta publică de vânzare iar pentru atragerea unui împrumut la plasamentul privat.
În funcție de natura activității de transfer al dreptului de proprietate se remarca trei tipuri de operațiuni specifice pieței primare de capital.
-oferta de vânzare
-oferta de cumpărare
-oferta de schimb
Oferta publică de vânzare de valori mobiliare reprezintă ofertă pentru subscriere sau pentru vânzarea de valori mobiliare realizată de un ofertant, transmisă prin intermediul diferitelor căi spre cunoașterea de către publicul larg.
Se disting astfel următoarele tipuri de oferte:
Oferta publică inițială de vânzare de valori mobiliare (IPO) reprezintă primul pachet de valori mobiliare puse la dispoziția pieței, fapt în urma căruia o societate închisă se transformă automat în una deschisă.
Oferta publică primară de vânzare de valori mobiliare reprezintă oferta publică pe care un emitent o propune spre subscriere atât investitorilor existenți cât și celor potențiali prin lansarea exclusiv de valori mobiliare.
Oferta publică secundară de vânzare de valori mobiliare reprezintă oferta publică pe care o face un proprietar, prin vânzarea de valori mobiliare lansate anterior, către investitorii existenți dar și potențiali.
În ceea ce privește derularea ofertei publice surprindem o serie de etape cum ar fi:
Ca prima etapă identificăm etapa de pregătire și planificare a ofertei, primă fază în care se fac calcule de eficiență, analize și studii de piață referitoarea la oportunitatea ofertei, respectiv situația financiară a societății. Ulterior, după ce se stabilește cel mai bun moment de începere a derulării ofertei și durata sa, se pun bazele echipei ce întrevede întocmirea prospectului.
Etapă premergătoare autorizării prospectului; întocmirea prospectului de emisiune. Prospectul de oferta publică reprezintă documentul care curpinde informațiile despre: emitent, valorile mobiliare oferite, conducerea societății, domeniul de activitate, activele emitentului, situația financiară a acestuia, dar și scopul emiterii respectivelor valori mobiliare.
Etapa înaintării prospectului și obținerea avizului. Se verifică dacă:
Informațiile prevăzute în prospect respectă forma standard conform regulamentului;
Informațiile deținute sunt echivalente cu documentele constatatoare ale societății comerciale;
În momentul înregistrării cererii de autorizare, emitentul trebuie a fi îndeplinit un an financiar.
Etapa de publicitate implica atât informarea publicului despre ofertă prin intermediul mass-mediei cât și publicarea sau punerea prospectului la dispoziția investitorilor,
Etapa de subscriere- momentul întocmirii situației centralizate a subscriptorilor,
Etapa de alocare și distribuiție,
Etapa de raportare a rezultatelor ofertei, în maximum șapte zile de la închiderea acesteia.
Oferta publică de cumpărare de valori mobiliare reprezintă propunerea făcută de un ofertant, persoană fizică sau juridică, în mod direct deținătorului de valori mobiliare, în ceea ce privește achiziționarea de acțiuni, lansate de o societate comercială deschisă la un anumit preț.
Ca și oferta publică de vânzare, aceasta presupune și ea parcurgerea unor etape:
Momentul de dinaintea începerii ofertei, presupune aprobarea prospectului de oferta publică de cumpărare;
Momentul începerii ofertei, atunci când aceasta este publicată sau după trei zile de la momentul expedierii acesteia către acționari;
Momentul expirării ofertei. Se fac plăți către toți cei care la momentul expirării acesteia aveau acțiunile depuse, în maximum 3 zile;
Momentul încheierii ofertei publice de cumpărare. În termen de 7 zile de la încheierea ofertei, se vor publica rezultatele acesteia.
Plasamentul privat este propunerea făcută de către ofertant sau societatea comercială în scopul subscrierii și vânzări de valori mobiliare posibililor investitori pe baza unor criterii prestabilite. Valorile mobiliare ce fac obiectul unui plasament privat vor fi evidențiate prin înscrieri în cont.
În schimb, piața secundară asigură prin intermediul burselor de valori atât buna funcționare a pieței primare cât și lichiditatea și mobiltatea economiilor. În ceea ce îi privește pe investitori, aceștia au posibilitatea de a negocia în orice moment instrumentele finaciare deținute în portofoliu sau pot cumpăra altele.
Din punct de vedere general, piață secundară este o piață organizată, care reușește să asigure o serie de avantaje:
Oferă informații referitoare la produsul ce urmează a fi tranzacționat;
Informațiile oferite despre produs și emitent sunt disponibile tuturor investitorilor sau posibililor investitori;
Oferă informații privind nivelul și mișcarea prețului pe piață.
Pe această piață, investitorilor le este posibilă vânzarea în orice moment a acțiunilor, obligațiunilor sau altor instrumente financiare deținute în portofoliu respectiv achiziționarea altora noi.
Cele două segmente ale pieței de capital se intercondiționează, adică piață secundară nu poate exista fără cea primară, altfel spus existenta și dezvoltarea pieței primare este dependentă de existența unei piețe secundare lichide și puternice.
Obiectivele pieței de capital sunt concretizate pe de-o parte în protecția investitorilor, ce este asigurată prin transparență, reglementarea dar și supravegherea pieței, iar pe cealaltă parte în asigurarea lichidității pieței și stabilității cursului valutar.
Participanții pe piața de capital
Piața de capital – noțiune prin care avem în vedere locul unde se întâlnește cererea cu oferta, cumpărătorul cu vânzătorul -, reușește – datorită necesității de pătrundere și supraviețuire pe aceasta -, să formeze o “alianță” alcătuită din patru categorii de participanți, și anume:
– populația, considerată creditor net, din cauza unei cereri mai mici de fonduri financiare decât oferta din partea gospodăriilor, efectuează investiții în instrumentele financiare emise de către firme, în schimbul unor avantaje, însă asumându-și totodată și anumite riscuri;
– firmele, considerate debitor net, în cazul cărora cererea de fonduri financiare este mai mare decât oferta din partea firmelor, motivate de obiectivul dezvoltării activității lor, urmăresc creșterea capitalurilor în prezent pentru a putea investi în active reale.
– guvernul poate fi atât debitor cât și creditor net, fapt care depinde de raportul dintre veniturile și cheltuielile bugetare. Prin emiterea de obligațiuni, de titluri de stat, sub forma biletelor de trezorerie pe termen mediu și lung, Guvernul își finanțează deficitul bugetar prin retragerea excedentului înregistrat de firme pe piață.
– intermediarii financiari sunt instituții specializate, precum bănci, fonduri mutuale, fonduri de pensii, societăți de asigurări, prin intermediul cărora este posibilă întâlnirea cererii și ofertei de capitaluri pe piață. Intermediarii financiari sunt considerați a fi cea mai importantă categorie, datorită competențelor de care dau dovadă în realizarea tranzacțiilor pe piața de capital. Astfel, este considerată ca fiind o operațiune foarte dificil de încheiat, realizarea unei tranzacții directe între un investitor de talie mică ce dorește achiziționarea unor instrumente financiare și o corporație cu nevoi suplimentare de finanțare. Investitorii de talie mică, în cazul în care nu au realizat diversificarea riscului în investiția realizată, sunt efectiv expuși unei tranzacții foarte riscante.
Rolul piețelor de capital în finanțarea economiei
Nevoia de finanțarea a economiei prin intermediul piețelor de capital prezintă o serie de avantaje, precum: eficiența, competitivitatea și solvabilitatea sectorului financiar, organizarea economiilor financiare, eficacitatea modului de alocare a investițiilor, posibilitatea de finanțare prin acțiuni date societăților noi dar și celor în formare, care au condus efectiv la dezvoltarea economică .
În primul rând, băncile sunt cele care dispun într-un mod permanent de fonduri. Prin finanțarea cu ajutorul acțiunilor este permisă acumularea unor fonduri mari de plată, necesare rambursării obligațiilor. De asemenea, întreprinzătorii beneficiază și ei la rândul lor de scăderea riscului, dar și de necesarul de resurse în vederea începerii și derulării unor afaceri.
În al doilea rând, se crede că nevoia de finanțare a întreprinderilor prin intermediul emisiunii de acțiuni se datorează relațiilor intransigente dintre bănci și grupurile industriale, însă și solicitărilor în ceea ce privește participația Guvernului prin furnizarea de credite și garanții guvernamentale.
Instrumentele pieței de capital
Produsele tranzacționate pe piața de capital sunt rezultatul necesității și cerinței participanților de pe piață, în vederea fructificării resurselor financiare dar și activității întreprinse de aceștia. Spre deosebire de altele, produsele tranzacționate pe piața de capital au un grad mai mare de risc, dar și o maturitate pe termen mai lung.
Pe piața de capital întâlnim următoarele produse:
-Actiuni
-Obligatiuni
– Instrumente financiare derivate (contractele forward, futures, swap și opțiunile)
-Indici bursieri (reflectă evoluția în timp a piețelor de valori mobiliare; exemplu: DOW JONES, FTSE 100, NIKKEI, DAX etc).
Prin prezenta lucrare se urmărește aprofundarea cât mai detaliată a pieței acțiunilor, analiză concretizată pe un anume studiu de caz, în care este prezentată lansarea unor pachete de acțiuni pe piața internațională. Pentru a putea înțelege rolul acestora pe piața de capital, vom încerca în continuare să facem o analiză cât mai profundă a ceea ce reprezintă acțiunea.
Prin acțiune înțelegem valoarea mobiliară, care reprezintă o parte din capitalul social al societății comerciale și care totodată înglobează atât drepturi patrimoniale cât și nepatrimoniale. Pe de-o parte acțiunea intră în posesia unor investitori denumiți automat acționari, fapt care le conferă anumite drepturi și obligații. Pe de altă parte, prin deținerea de acțiuni, acționarii participă efectiv la beneficiul societății însă și la pierderile care survin din diferite cauze.
Titlul de acționar este primit prin deținerea de a % din totalul de acțiuni ale unei societăți, îi oferă o serie de beneficii cum ar fi:
Dreptul la o cotă din voturile, care pot fi exercitate în adunarea generală a acționarilor;
Dreptul la un procent din valorile societății (masa credală), în situația în care aceasta este lichidată;
Dreptul la o parte din profiturile societății aflate la dispoziția acționarilor comuni, sub forma dividendelor;
Însă, acesta este nevoit să suporte și o cotă corespunzătoare din pierderile societății, în cazul în care acestea survin.
Acțiunile au o trăsătură de bază și anume circulația liberă pe o anumită piață, formându-se la un preț numit curs, ce poate fi diferit de cel nominal înscris pe acțiuni; care îi oferă dreptul de a fi vândută, moștenită sau donată , în funcție de dorința posesorului ei.
Caracteristicile acțiunilor
Din punct de vedere al emitentului avem:
Acțiuni autorizate, ce se stabilesc prin actul constitutiv al emitentului și preved numărul de acțiuni necesare pentru a fi emise pentru o anumită dimenisiune a capitalului social;
Acțiuni emise: acțiunile autorizate care au fost trimise către primii acționari ( acțiunile autorizate>acțiunile emise);
Acțiuni răscumpărate: sunt răscumpărate de emitent în conformitate cu anumite prevederi, sunt păstrate în trezoreria emitentului, nu au drept de vot și nu se distribuie dividende pentru ele.
Din punct de vedere al drepturilor conferite acționarilor:
-acțiuni ordinare sau comune, caracterizate prin posesie, fructificare, coproprietate și decizie;
-acțiuni preferențiale ce sunt distribuite în mod prioritar față de dividendele ce revin acțiunilor comune, fără drept la vot. Acestea la rândul lor pot fi:
– acțiuni cumulative care dau dreptul la cumularea dividentului fix de la un an la altul, în situația în care la sfârșitul anului bugetar nu s-a înregistrat profit; se plătesc înaintea oricăror altor dividende;
– acțiuni necumulative nu sunt în favoarea acționarului din cauza dividendelor neplătite în urma rezultatelor economice;
– acțiuni participative dau dreptul posesorului să încaseze diferența dintre dividendul aferent acțiunilor comune și cel fix;
– acțiuni neparticipative, care primesc un dividend fix prestabilit la emisiune;
– acțiuni convertibile, permit deținătorilor să își convertească acțiunile preferențiale în acțiuni ordinare. Decizia de convertibilitate sau nu a acțiunilor preferențiale se ia după ce se calculează care dintre cele două oferte oferă un randament mai mare.
– acțiuni neconvertibile, emitentul își rezerva dreptul de a nu le converti.
Evaluarea fundamentală a acțiunilor
Evaluarea unei acțiuni
Valoarea nominală (VN) este o valoare convențională; VN
Prețul de emisiune reprezintă prețul la care se vând pentru prima dată de către emitent acțiunile nou emise; acesta poate fi mai mare sau egal cu valoarea nominală.
Valoarea intrinsecă (VI) nu este o valoare de negociere; ea dă dreptul acționarilor la activele emitentului:
Capital propriu ( se stabilește pe baza situației nete contabile) = Capital social + rezerve legale
Cursul/ prețul de piață la un anumit moment, mărimea lui fiind influențată de situația financiară și de interesul investitorilor pentru a cumpăra și păstra în portofoliu acțiunea.
Evaluarea funamentala a acțiunilor se realizează având la dispoziție trei elemente: bilanțul, contul de profit și pierdere, informații cu privire la emitent(curs, număr de acțiuni emise):
Profitul pe acțiune arata profitul corespunzător fiecărei acțiuni produs de societate
EPS(earning per share)
Rata de distribuire a dividendului (d), care exprimă procentul din profitul net care se cuvine acționarilor:
d
Dividendul pe acțiune (DPA)
DPA
Randamentul unei acțiuni
n; unde n- r randamentul unei acțiuni, P1- prețul la momentul evaluării, P0-prețul la momentul achiziției acțiunii, D-dividendele încasate la achiziție
Indicatorul PER( price earning ratio)
PER
Emisiunea de acțiuni și efectele acestora
Emisiunea se realizează la formarea capitalului social în momentul înființării societății comerciale precum și în timpul funcționarii societății ori de câte ori se decide cu privire la majorarea capitalului social.
Efectele emisiunii sunt însă diferite în cele două situații.
Astfel, la constituirea capitalului social, societatea își “culege” resursele pe termen lung prin subscrierea acțiunilor, ce permite investitorilor să intre în posesia drepturilor conferite de deținerea acțiunilor. În momentul emisiunii de noi acțiuni în vederea majorării capitalului social, investitorii pot avea de suferit , dacă nu li se asigură dreptul de a participa la noua emisiune. Emisiunea de noi acțiuni poate să genereze efecte nefavorabile asupra acționarilor existenți prin diminuarea drepturilor(efect de diluție) acestora asupra capitalului, profitului sau la vot.
Indicatorii efectului de diluție sunt: VI, Profit net/acțiune, Ponderea numărului de acțiuni deținute de o persoană în total, Acțiunile emise.
Diluția capitalului: reprezentată de diferența dintre valoarea intrinsecă după majorarea capitalului social și valoarea intrinsecă înainte de majorare.
Profitul net/ acțiune scade în timp ce numărul de acțiuni emise crește, în momentul emisiunii de noi acțiuni.
Pentru că acționarii existenți la momentul majorării să nu fie dezavantajați, emitentul acordă drept de preferință de subscriere. Prin intermediul acestui drept, acționarii au dreptul să subscribe cu prioritate la noua emisiune, menținându-și neschimbată deținerea în capitalul social al emitentului. Mărimea este determinată ca diferența între cursul acțiunilor vechi și prețul tuturor acțiunilor vechi și noi:
Dp , unde;
C-cursul acțiunii vechi
p- prețul de emisiune al acțiunii noi
n-numarul de acțiuni nou emise
N- numărul de acțiuni înainte de emisiune
Rentabilitatea, riscul și manipularea acțiunilor
Rentabilitatea unei acțiuni este datorată dividendului net adus de deținător, dar și de valoarea sa de piață, analizată în funcție de prețul de cumpărare, deoarece investitorul este interesat de beneficiul pe care îl poate obține prin vânzarea titlului deținut. Analiza rentabilității are loc atât pe o perioadă cât și de-a lungul mai multor perioade din cauza condițiilor unui mediu economic fluctuant.
Riscul unei acțiuni reprezintă producerea de evenimente, care conduc la pierderea avantajelor pe care deținerea acțiunilor le asigură posesorilor și anume, falimentul societății, scăderea profitului în urma diluării profitului și puterii decizionale prin emisiunea de noi acțiuni, dar și scăderea cursului acțiunii pe piața financiară. Evaluarea riscului unei acțiuni presupune analiza atât a volatilității precum și fluctuației cursurilor sau.
Manipularea acțiunilor este definită ca fiind orice activitate întreprinsă de o persoană sau un grup de persoane, având rolul de a devia comportamentul prețului, altul decât cel firesc în condiții de cerere și ofertă necontrolate. În prima fază, aceasta este favorizată de creșteri sau de scăderi majore de prețuri, profitând de optimismul sau panica instaurată pe piață. Astfel, dacă prețurile cresc, acesta tinde spre o creștere exagerată, iar dacă ele scad, manipulatorul tinde spre o scădere și mai mare. De aceea, el vinde mai scump unele acțiuni și poate cumpăra mai ieftin altele.
În a doua fază, manipularea este favorizată și de disponibilul de bani existent la un moment dat. Prin accesul la credite, manipulatorul se împrumuta cu sume mari și cumpăra acțiuni pe piața când prețurile înregistrează o scădere. În concluzie, ținta este publicul, care este foarte derutat în momentul creșterii prețului și volumului de tranzacții cu o anumite acțiune.
CAPITOLUL II
Rolul IPO (INITIAL PUBLIC OFFERING ) pe Bursă
2.1 Elemenetele caracteristice ale Bursei
Termenul de Bursă apare ca urmare a unei economii libere și presupune existența unei instituții, nonprofit cu putere de autoreglementare.
Principala caracteristică a bursei o reprezintă reunirea cumpărătorilor și vânzătorilor în același timp și loc, în scopul tranzacționării simultane a mai multor instrumente financiare, conform unor reguli bine stabilite pentru toți participanții. Mai curând trebuie spus că devine o sursă alternativă de finanțare care concurează tot mai puternic creditul bancar în finanțarea operatorilor de pe piață.
Bursa, instrument prin intermediul căruia se asigură lichidități în economie, este totodată și locul de transfer al riscurilor, cei mai vizați fiind micii acționari cu forța economică oarecum mai scăzută. Una dintre cele mai importante funcții ale bursei o constituie colectarea capitalurilor libere și automat investirea lor în cele mai dinamice sectoare. Prin intermediul bursei se realizează creșterea fondurilor proprii, în situația în care, o societate “x” dorește să emită noi acțiuni direct pe piață.
Fie pe termen lung, fie pe termen scurt, bursa este un instrument de anticipare la un nivel mediu. Deși, pe termen lung se poate spune că există o legătură puternică între creșterea PIB și creșterea pe bursă, cum de asemenea există și între cursul acțiunilor și dezvoltarea societăților emitente, imprevizibilă fiind, pe termen scurt bursa poate înregistra fluctuații nu tocmai favorabile în ceea ce privește ținta vizată și anume dezvoltarea economică.
2.2 Structura organizatorică și funcționarea bursei
Pot exista diferențieri majore între bursele diferitelor țări dar și acelorași țări în funcție de trei cerințe fundamentele în ceea ce privește:
Cadrul legislativ general;
Statutul juridic al burselor;
Rolul solicitat în viața economico-socială pe care acestea trebuie să îl aibă.
Bursa este structurată pe următoarele tipuri de organe:
Organele de decizie care cuprinde:
Organul suprem de conducere al bursei reprezentat de consiliul directorilor la NYSE, comitetul guvernatorilor la TSE, are rolul de a lua decizii strategice cu privire la obiectul de activitate al bursei, dar și de a veghea la respectarea normelor care definesc instituția respectivă.
Organul de conducere permanentă reprezentat de consiliul directorilor la NISE, comitetul guvernatorilor la TSE, Toronto, Amsterdam, consiliul bursei la Londra, Budapesta, Stockholm, comitetul bursei la Oslo, Singapore, Hong Kong, asigură desfășurarea activității bursei la nivelul direcțiilor de bază și totodată rezolvă aspecte de ordin executiv.
Organele de execuție formate din:
Angajați cu funcții de conducere: conducătorul aparatului executiv este și președintele bursei(CEO) și are rolul de a organiza și urmări modul de manifestare a tranzacțiile bursiere, de a realiza activitățile economice ale bursei, de a întreține relatile instituției cu terții.
Lucrătorii operativi reprezentați de o serie de departamente: pentru cotații, penru sistemele electronice, de supraveghere a pieței, de cliring, de cercetare și dezvoltare, de relații internaționale.
Organele consultative sau comitetele, au rolul de a oferi suport de specialitate organelor de decizie ale bursei. Principalele tipuri de comitete care vin în soluționarea problemelor insituției sunt:
Comitetul de supravechere, presupune respectarea normelor regulamentului privind încheierea și executarea tranzacțiilor la bursă,
Comitetul pentru membri, presupune respectarea normelor stabilite legate de obținerea, păstrarea sau pierderea dreptului de membru la tranzacționarea pe bursă,
Comitetul de etică bursieră, presupune investigarea și raportarea cu privire la problemele deontologice ale activității bursei,
Comitetul pentru operațiuni cu noi produse bursiere, presupune introducerea inovației financiare în bursă.
Organele de control au rolul de a efectua prin intermediul unor cenzori sau revizori contabili specialiști controlul intern la nivelul întregii activității a bursei.
Membrii și agenții bursieri
Atât membrii cât și agenții bursei, sunt participanți indispensabili pe piață, cu ajutorul cărora funcționează acest sistem.
Membrii bursei sunt reprezentați de totalitatea persoanelor care se asociază pentru a pune bazele unei burse de valori, fie private, fie de stat, fiind deținători de drepturi și obligații. Calitatea de membru constă în următoarele atribuții cum ar fi, aceea de a fi prezent în mod direct sau prin reprezentați în efectuarea de operațiuni bursiere, în cont propriu sau pentru terți; de a lua parte la emiterea și/sau schimbarea statutului și regulamentului bursei; de a participa la activitatea de administrare a instituției bursiere prin alegerea în organele de conducere. Pe lângă aceste minime atribuții, membrii trebuie să îndeplinească și o serie de condiții generale precum:
Deținerea unui minimum de capital direct proporțional cu natura și dimensiunea afacerilor pe care intenționează să le realizeze,
Autorizația necesară din partea organismului care reprezintă piață,
Participarea la fondurile bursei în conformitate cu regulamentul,
Respectarea obligațiilor și regulamentului bursei referitor la negocierea, încheierea și executarea tranzacțiilor bursiere.
Agenții bursieri sunt și ei participanți pe bursă și apar sub diferite forme. Fie ca:
Investitori și emitenți, fonduri mutuale și societăți de investiție
Intermediari (societățile de investiții)
Participanți auxiliari
Infrastructura
Investitorii și emitenții / Fondurile mutuale și societățile de investiții
Investitorii sunt reprezentați de cei care dețin capital monetar și sunt dispuși să investească în produsele oferite pe piață, asumându-și în același timp riscul investiției. Investitorii sunt considerați destul de importanți pe piață și sunt împărțiți în mai multe categorii:
Sub formă de instituții financiare și investitori instituționali, care își orientează activitatea către mai multe piețe financiare, acestea sunt: băncile comericiale, societățile de asigurare, băncile central, instituțiile multinaționale, etc
Sub forma societăților comerciale, care alocă surplusul de fonduri ce apar în procesul desfășurării activității,
Sub forma persoanelor fizice, care își investesc economiile personale oarecum reduse în acțiuni, obligațiuni, etc
Emitenții sunt reprezentați de persoanele juridice sau organele de administrație publică centrale sau locale, care fac emisiuni de valori mobiliare.
În ceea ce privește fondurile mutuale și societățile deschise, acestea au aceeași direcție și anume de a investi resursele bănești pe care le au la dispoziție în produsele oferite de piață de capital. Obiectivul acestora este de a mobiliza resursele financiare obținute de la persoanele fizice sau juridice prin emiterea de titluri( de participare, unități de fond, certificate de investitor) pentru a le plasa ulterior în valori mobiliare. Altfel spus, fondurile mutuale sunt cele care fac investiția propriu-zisă, iar profitul obținut se va reflecta automat în mărimea valorii titlurilor de participare de la emiterea și până la achizițonarea lor.
Intermediarii sau societățile de valori mobiliare sunt cei care generează atât mecanismul de atragere a capitalului prin realizarea unei conexiuni între cei care au disponibilități și cei care au nevoie de acestea, cât și mecanismul prețurilor pentru evaluarea și transformarea investițiilor în lichidități.
Societățile mobiliare se clasifică în funcție de activitățile pe care le întreprind în:
Societăți de valori mobiliare care acționează numai în contul clientului(brokerii), fiind obligate să satisfacă ordinele acestuia în cele mai bune condiții.
Societăți de valori mobiliare care acționează pe cont propriu(dealerii), adică vând și cumpără din portofoliul propriu în scop speculativ.
Societăți de valori mobiliare formatoare de piață (market marker) prin afișarea permanentă de cotații ferme.
Participanții auxiliari sunt reprezentați de consultanții de plasament și cenzorii externi independenți. Consultanții de plasament vizează prestarea într-un mod professional, de servicii de analiză a valorilor mobiliare, de selectare, evaluare a portofoliului, precum și publicarea de opinii și recomandări.
În ceea ce privește cenzorul extern independent, acesta are ca obiect exclusiv de activitate- auditul financiar, în urma prevederilor stabilite , prin care se cere prezentarea unui raport anual la sfârșitul fiecărui an al tuturor instituțiilor și societăților supuse autorizării.
Infrastructura are în vedere obiectivele reglementării pieței de capital, care au ca scop funcționarea adecvată a societăților de valori mobiliare. Investitorii trebuie să accepte un anumit grad de risc atunci când fac investiții, dar în același timp să aibă încredere în faptul că interesele lor vor fi protejate de către cadrul general de reglemantare.
Listarea unei societăți pe bursă prin IPO
Se cunoaște faptul că fiecare firmă are un anumit ciclu de viață, iar finanțarea lor diferă cu precădere în funcție de nivelul de dezvoltare în care se află. Momentul critic pentru o companie în ceea ce privește finanțarea, este atunci când aceasta devine publică. Problemele de finanțare apar de obicei în etapa de creștere a firmei, care se caracterizează prin oportunități sporite de investiții, fapt ce implică și necesar de capitaluri sporite. Spre sfârșitul fazei de creștere, firma „iese în public”, adică lansează acțiuni în piață pentru prima dată (Ofertă Publică Inițială – IPO). O firmă devine publică când vinde pentru prima dată acțiuni într-o ofertă generală către investitori.
Oferta publică inițială reprezintă momentul în care, o societate închisă decide să își vândă pentru prima oară acțiunile pe piață, în urma căruia societatea respectivă devine societate deschisă.
Procesul se realizează prin intermediul unui intermediar, cum ar fi o bancă de investiții. În general IPO este atât o ofertă primară cât și una secundară. Oferta este considerată primară atunci când sunt vândute noi acțiuni pentru a atrage fonduri suplimentare pentru companie. Oferta este considerată secundară atunci când fondatorii firmei și fondurile de investiții cu capital de risc care au finanțat firma în faza de creștere vând o parte sau integral acțiunile existente pe care le dețin pentru a obține numerar, cash.
Însă o societate poate deveni societate deschisă pe bursă și prin intermediul mai multor modalități:
Prin subscripție publică, la înființare, automat societatea va intra sub influența reglementarilor specifice pieței de capital, fiind obligată să respecte toate prevederile ce vizează emitenții de valori mobiliare, atât timp cât acțiunile sunt liber negociabile.
Prin oferta publică de vânzare care se desfășoară prin emisiunea de acțiuni, una dintre modalitățile cele mai utilizate de societăți în general.
Prin emiterea de obligațiuni ce se pot converti în acțiuni.
Prin efectul legii, în momentul în care, societatea are la sfârșitul unui exercițiu financiar un capital mai mare de 1 mld și mai mult de 500 de acționari, atunci ea este considerată deschisă, urmând ulterior să se înregistreze.
Prin programul de privatizare în masă, presupune un caz particular și apare în urma procesului de tranziție spre economia de piață.
Pentru deschiderea unei societăți pe piața de capital, se face apel la disponibilitățile financiare ale publicului larg. Deschiderea unei societăți este considerată a fi una dintre cele mai semnificative experiențe competitive întâlnite de fondatori de- a lungul vieții societății. Prin lansarea pentru prima dată de acțiuni pe piață, cu scopul de a le vinde publicului larg, fondatorii vor primi din partea acestora o apreciere asupra valorii întreprinderii.
Totodată, societatea care urmărește penetrarea pe piață, efectiv trebuie să îndeplinească cerințele de admitere pe piață, însă și pe cele ale organismului coordonator al pieței de capital. Se au în vedere următoarele întrebări cu privire la:
Ce fel de societate va deveni ?
De cât capital este nevoie?
În ce scop va fi folosit?
Care va fi costul capitalului obținut ?
Este deschiderea societății cea mai bună metodă de finanțare?
Este bine ales momentul pentru oferta publică?
Care sunt avantajele și dezavantajele deschiderii unei societății pe piață?
Avantajele oferite de IPO
Prin vânzarea de acțiuni către public, se îmbunătățesc condițiile de finanțare ale societății dar și accesul la capital pe termen lung. Dacă oferta inițială a fost de succes și a permis crearea unei piețe secundare puternice pentru acțiunile societății, aceasta va putea face și alte noi oferte publice, care de cele mai multe ori pot fi considerate mai favorabile decât prima. Societatea deschisă poate emite acțiuni și ca mijloc de plată, în vederea asumării altor societăți. Prin lichiditatea asigurată de piața valorilor mobiliare, deținătorilor de acțiuni le este oferită o mai mare flexibilitate, ei având posibiliatatea de a-și vinde acțiunile sau de a le folosi drept garanție pentru împrumut. Faptul ca valoare de piață a acțiunilor poate crește semnificativ în urma ofertei inițiale se datorează atât existenței unei piețe unde acțiunile se tranzacționează rapid, maturității atribuite societății deschise dar și existenței informațiilor necesare și utile procesului.
Dezavantajele oferite de IPO
În momentul în care, societatea decide să se lanseze pe piață, aceasta este supusă unor serii de schimbări. Una dintre cele mai deranjate schimbări este considerată pierderea intimității afacerii, întrucât acesteia i se cere să dezvăluie o serie de informații și strategii ce stau la baza activității. Un alt dezavantaj îl reprezintă limitarea libertății de conducere, explicat de faptul că, în urma anvergurii unei societăți deschise convocarea adunării generale a acționarilor necesită o perioadă mai îndelungată de timp, fapt pentru care, se iau decizii pe termen scurt în detrimentul celor pe termen lung. Costurile legate de derularea ofertei publice pot fi substanțiale în funcție de complexitatea și dimensiunea ofertei, cel mai mare cost fiind cel asigurat intermediarului, care se situează intre 5-8 %.
Mecanismul IPO
Oferta Publică Inițială (IPO) este îndrumată de trezorierul companiei. Acesta este în postura de a solicita serviciile unei instituții profesioniste și anume, unei bănci de investiții. Până la momentul lansării pe piață a ofertei publice inițiale, procesul necesita o etapizare minuțioasă. Atfel se urmăresc următoarele aspecte:
I. Întâlniri preliminare ale trezorierului cu banca de investiții selecționată. Banca de investiții are rolul de a sfătui compania cu privire la titlurile care trebuie emise, precum și la modul în care acestea trebuie realizate.
II. Redactarea prospectului preliminar, de către trezorier și banca de investii, prospect ce urmează să fie înaintat Comisiei de Valori Mobiliare (organism de reglementare a pieței de capital) pentru obținerea aprobării de emisiune. Prospectul preliminar conține: descrierea companiei, descrierea titlurilor financiare ce urmează a fi emise, utilizarea fondurilor ce urmează a fi achiziționate. Considerat un instrument de marketing, acesta are rolul de a promova vânzarea titlurilor, fapt care necesită un anumit stil și furnizarea de informații relevante.
În acest scop, prospectul cuprinde de regulă:
situații financiare auditate ale companiei pentru ultimii 3 ani,
detalii referitoare la gradul de îndatorare a companiei,
rapoarte cu privire la diferite categorii de experți: evaluatori ingineri, contabili, etc.,
informații operaționale referitoare la analiza vânzărilor pe arii geografice și categorii de activități, informații legate de cercetare-dezvoltare, investiții în alte companii, etc.
Ulterior prospectul este semnat de mulți experți și profesioniști și trimis spre aprobare Comisiei de Valori Mobiliare. O companie care a devenit publică trebuie să răspândească informațiile într-un mod permanent, informațiile care pot avea un impact asupra prețului acțiunilor în piață. În această situație investitorii au nevoie de siguranța faptului că nu vor fi dezavantajați de distorsiunile pieței ce pot fi cauzate de către cei ce dețin informații superioare. De aceea, compania este obligată să facă anunțuri publice referitoare la semnarea de contracte semnificative, realizarea de achiziții majore, schimbarea de directori, etc.
III. Demararea activității de pre-vanzare de către compania emitentă și banca de investiții, prin prezentări la investitorii profesioniști, telefoane la investitori privați. Aceste activități se desfășoară, cu scopul de a promova titlurile, iar pe de altă parte, pentru a estima cererea în vederea stabilirii prețului titlurilor.
IV. Completarea informațiilor înainte de aprobare. După definitivarea corecțiilor prospectului, Comisia de Valori Mobiliare aprobă emisiunea de titluri.
V. Semnarea acordului final între emitent și banca de investiții și stabilirea prețului la care se emit titlurile. Prețul depinde de caracteristicile firmei, ale proiectului și de condițiile pieței. Banca de investiții are rolul de a vinde cele N titluri la un preț P în piață.
VI.Lansarea titlurilor către public pentru o perioadă de 1-2 săptămâni, urmând apoi închiderea emisiunii, respectiv transferul fondurilor către emitent de la banca de investiții. Eventualele pierderi vor fi suportate de către banca de investiții, motiv pentru care aceste instituții trebuie să fie solide din punct de vedere financiar.
Atât timp cât una din ele, Banca de investiții sau grupul de bănci (un sindicat)își asumă responsabilitatea emisiunii, acestea din urmă „subscriu” emisiunea respectiv garantează prețul emitentului. De cele mai multe ori, băncile de investiții subscriu emisiunile, ceea ce le conferă notorietate în piață. După ce se stabilește un preț garantat către emitent, banca de investiții care subscrie are datoria de a vinde titlurile în piață la un preț mai mare decât cel garantat emitentului, diferența reprezentând suma de bani ce rămâne băncii de investiții .
În concluzie, Oferta Publică Inițială este necesară spre sfârșitul fazei de creștere al unei firme, atunci când aceasta lansează acțiuni în piață pentru prima dată într-o ofertă generală către investitori. Scopul urmărit de emisiunea de noi acțiuni pe piață este atragerea de posibili investitori și ulterior de noi capitaluri.
II. STUDIU DE CAZ
Prezentarea companiei ALIBABA GROUP
Înființare: 4 aprilie 1999, Hangzhou, Republica Populara Chineza
Fondator(i): Jack Ma, Peng Lei
Director Executiv: Jonathan Lu
Sedii: Hong Kong, Hangzhou, ZHJ, Republica Populară Chineză
Cotație: BABA(NYSE)
Venituri: 7,5 miliarde $
Profit: 2,8 miliarde $
Număr anagajati: 24.000
Valoare de piață: 150-200 miliarde $
ALIBABA GROUP HOLDING LTD. a fost înființată în urmă cu 16 ani(1999) în China, în apartamentul fostului profesor de limba engleză Jack Ma, care, cu ajutorul a 17 prieteni a început afacerea cu o investiție de 60 de milioane de dolari, bani strânși de la prietenii și cunoștințele sale. Fondatorul companiei, Jack Ma, era pe vremea aceea , un simplu profesor de limba engleză, cu un salariu de 15 $/lună, chiar el declara pentru revista Inc. in 2008 ca “Salariul meu era intre 100 si 200 renminbi, adica 12-15 dolari pe lună” . Acest lucru nu a reprezentat un obstacol pentru ceea ce își propusese Jack Ma, care a crezut în “puterea internetului “ spre deosebire de ceilalți. Prin 1995, spunea el că “ Internetul va schimba lumea și va schimba China”, lucru care s-a și concretizat 4 ani mai târziu, în 1999, când a pus bazele unui site, care avea să conecteze pe cei ce voiau să facă export cu clienți străini. Astfel, a luat naștere Alibaba.com, cel mai mare site chinezesc de comerț online, care astăzi face mai mult profit decât Amazon și e-Bay la un loc, ținându-se cont de faptul că în China, clasa mijlocie cheltuie mult mai mult decât cea americană, iar micile companii și afaceri locale au ajuns să depindă complet de prezența pe acest site. Plecând de la premisa că va cuceri lumea, Ma a ales numele companiei sala Alibaba, deoarece era conștient de faptul că toată lumea a auzit de povestea Alibaba și cei 40 de hoți, însă a considerat și că este ușor de pronunțat în orice limbă. Așa a și fost, prin intermediul internetului Alibaba a ajuns să fie cunoscut în fiecare colțișor al lumii.
Compania chinezească cu sediul în Hangzhou, care furniza doar servicii B2B, s-a dezvoltat pe toate ramurile, spre exemplu retail, vânzări C2C, e-payment,servicii de cloud, însă și că motor de căutare pentru vânzători, a ajuns să domine zona comerțului electronic, controlând-o în proporție de 80%.
Cine este Jack Ma?
Fără vreo prea mare experiență în IT sau management, Jack Ma, fondatorul companiei și-a început cariera ca profesor de limba engleză, dezvoltând o pasiune pentru aceasta, prin optimismul, talentul său la limbi străine și cei 60.000 $ strânși de la prietenii săi, a reușit să ridice un “gigant” într-o țară, în care conceptul de “e-commerce” era unul străin, deoarece China, având un sistem unipartid, birocrații Partidului Comunist Chinez, erau cei care hotărau succesul sau eșecul afacerilor. Poziția adoptată de el, aceea de a spune mereu ce gândește și de a nu se lua nici pe sine în serios, este în contrast cu conservatorismul lumii de afaceri chineze, lucru de-a dreptul impresionant, ca și trecerea sa de la sărac la bogat. Astfel, sub leadershipul exuberant al lui Ma, compania Alibaba a reușit să înlăture e-Bay de pe piața chineză, care în 2003 încerca să o cucerească. Acest lucru a fost posibil după ce Ma, a realizat platforma Taobao( în chineză. “în căutarea comorii”), care, cu toate că semăna cu e-Bay, în urma investiției de 1 miliard de dolari în această idee, de către Yahoo, în câțiva ani Taobao a eliminat e-Bay de pe piața chineză. Scopul său a fost acela de a concura cu “marii” din SUA, prin strategia sa “dacă luptăm în ocean vom pierde, dacă luptăm în râuri însă, vom câștiga: e-Bay este un rechin în ocean. Noi suntem un crocodil în Raul Yangtze”.
Jack Ma a devenit cel mai bogat om din China, averea sa fiind estimată la 25 de miliarde de dolari potrivit raportului Hurun. Acesta a trecut în fruntea clasamentelor celor mai bogați oameni din China, după ce l-a întrecut pe Wang Jianlin, deținătorul grupului de centre comerciale și cinematografe, a cărui avere este evaluată la 24,2 mld dolari. De asemenea, acesta ocupa locul 24 în clasamentele celor mai bogați oameni din lume, precum Forbes și Bloomberg, conform AFP
( Agence France-Press) .
Afacerea sa, mult visată, Alibaba a început să ia amploare, prin atragerea a peste 100 milioane de vizitatori unici pe cele mai importante două site-uri ale companiei, Taobao și Tmall, care, în comparație cu retailerul American Amazon, aceasta nu vinde direct clienților, ci permite acestora să caute prin ofertele vânzătorilor din mii de magazine virtuale. Tmall, găzduiește firme globale, precum Apple, L’Oreal, Nike, Walt Disney, Procter&Gamble, care prin intermediul magazinelor virtuale își propun să vândă produsele direct către clienții chinezi. Spre deosebire de Tmall, Taobao este orientat către firmele mici chinezești, care intenționează să vândă direct către consumatori. Astfel, Alibaba reușește să stabilească contacte între en-grositii din întreaga lume și furnizorii pe care aceștia îi căută, din Marea Britanie, China sau Statele Unite ale Americii.
În ceea ce privește designul, acesta este unul tipic Chinei, fiecare pagină fiind cât mai plină cu produse, asociată unei piețe aglomerate din realitate. Pentru că, potențialul cumpărător să stabilească o legătură cu eventualul vânzător, cum ar fi negocierea prețului de exemplu, este încorporat un serviciu de messenger pentru a se realiza respectiva discuție. De asemenea, compania oferă posibilitatea vânzării de produse către consumatori, fără o intervenție directă în tranzacțiile respective, punând la dispoziția clientului doar servicii de listare și publicitate pentru produse. Însă, Alibaba, reprezintă ceva mai mult decât cele două piețe de vânzare, deoarece are atât operațiuni de vânzare angro, afacere de cloud computing și Alipay-serviviu digital de plăți( folosit pe telefoanele mobile din China, prin care s-au făcut plăți de aproximativ 519 miliarde de dolari în 2013), cât și operațiuni de creditare, întrucât oferă împrumuturi celor care vor să își deschidă o afacere care implică și Alibaba.
Grupul Alibaba are astfel 6 business-uri principale, care facilitează vânzările dintre cumpărători și vânzători, niciunul dintre acestea nu reține stocuri, lucru asemănător cu e-Bay.
Taobao.com- retailer similar cu Amazon.com
Tmall-retailer similar cu e-Bay
Ju.tmall.com- grup chinezesc de retail
1688.com- platformă business to business de retail
Aliexpress.com- permite consumatorilor globali să cumpere direct de la producători din China
Grupul fondat de Jack Ma, a devenit pe zi ce trece un fel de bancă, fapt care a reprezentat o amenințare pentru sectorul bancar din China, dominat de patru mari instituții publice :Industrial and Commerce Bank of China, China Construction Bank, Agricultural Bank of China si Bank of China. Se consideră a fi o amenințare deoarece Alibaba reușește să aducă o idee inovatoare spre deosebire de celelalte „mari bănci care nu sunt capabile de astfel de idei” comenta Liu Shengjun-director de cercetare la China Europe International Business School, citat de cotidianul Francez LaTribute, prin acordarea de împrumuturi modeste întreprinzătorilor privați și întreprinderilor mici, două segmente țintă ale băncilor de stat chineze. Prin intermediul Alipay, echivalentul chinez al sistemului de plăți online PayPal, filială a grupului american eBay, oferta Alibaba de credite a reușit să atragă de la mijlocul anului 2010 până la sfârșitul anului 2013 aproape 650.000 de clienți, valoarea împrumuturilor acordate raportându-se la 160 milioane de yuani, în jur de 20 de miliarde de euro. Alibaba nu se oprește și își orientează atenția spre sectorul investițiilor, prin intermediul unui parteneriat cu societatea de gestionare a activelor Tianhong Asset Management, grupul a lansat în 2013 serviciul Yuebao- platforma de investiții online destinat persoanelor care dispuneau de un cont Alipay. Yuebao investește în special pe piața interbancară, acolo unde dobânzile sunt extrem de ridicate, el propune randamente anuale de 6% până la 7%, nivel de două ori mai ridicat decât cel propus în medie de băncile chineze de stat. Astfel a reușit să atragă peste 100 milioane de clienți, care au plasat 574 de yuani (aproximativ 73 miliarde de euro).
Cele cinci business-uri la un loc, generează 11,3 miliarde dolari anual, deservind 231 de milioane de clienți.
Cât de puternică a devenit compania?
Cu toate că, Alibaba Group nu era foarte cunoscută în SUA, dar nu pentru mult timp, întrucât începând cu februarie 2014 s-a urmărit și pregătit pătrunderea pe piața Americană, prin listarea pe bursă din New York a acțiunilor companiei chineze, sunt totuși multe alte fapte care atestă forța să economică la nivel global.
Una dintre cele mai importante fapte, care contribuie la creșterea popularității sale globale este reprezentată de parteneriatul companiei chineze cu : “cel mai mare acționar al celui mai de succes retailer din China” SoftBank, controlat de miliardarul Masayoshi Son care deține un pachet de 34,4% din acțiuni, un alt mare acționar este Yahoo cu 24%, Jack Ma 8,9%, dar și cofondatorul Joseph Tsai 3,6%, conform informațiilor Tradeville.
Un alt fapt, care îi conferă amploare este numărul angajaților și anume 24.000 de oameni, care lucrează pentru ALIBABA, un număr considerat destul de mare, raportat la numărul angajaților celor de la Yahoo și Facebook la un loc.
Un moment încununat de succes a fost listarea Alibaba.com pe bursă din Hong Kong Stock Exchange în anul 2007. Se dorea să se obțină pentru acțiunile sale 1,45 miliarde de dolari, suma comparabilă cu cea obținută de listarea din 2005 a celui mai popular motor de căutare Google, care în 2004 a înregistrat 1,66 miliarde de dolari la listarea pe NASDAQ. Acțiunile Alibaba.com au crescut în prima zi de tranzacționare de la 13.50 Hong Kong Dollars(1.74USD) la 30 HKD (3.87), înregistrându-se astfel un plus de 122%. Cererea pentru acțiunile portalului de business-to-business a fost destul de mare, obținându-se astfel fabuloasa sumă de 1,5 miliarde de dolari, cu puțin peste ce se aștepta, prin vânzarea a 858,9 milioane acțiuni (o cotă din 17% companie )
Suprasubscrierea pentru acțiunile listate pe bursă din Hong Kong a fost de 257 la 1. Principalul motiv pentru acest raport uriaș a fost faptul că investitorii erau extrem de nerăbdători să investească în sectorul tehnologic din China, care era considerat cu un potențial enorm de creștere în viitorul apropiat. S-a considerat a fi una dintre cele mai ”umflate” listări din ultimii ani, datorită interesului investitorilor față de afacerile online cât și încrederii date pieței de Google, care de la 85 dolari pe acțiune în momentul listării, a ajuns ulterior la o valoare de peste 600 de dolari pe acțiune . Investitori importanți, precum AIG Global Investment, Cisco Systems, Industrial&Commercial Bank of China, cât și alți investitori particulari au reușit să obțină împreună un 20% din Alibaba.
Deși, pătrunderea internetului în teritoriul chinez la vremea aceea era la un nivel relativ redus, în comparație cu alte țări, piața utilizatorilor din China a crescut rapid. Astfel, de la 298milioane, sau 22,6% din populație în 2008, la 618 sau 45,8% din populație în 2013. Odată cu trecerea timpului și progresului tehnologic, iResearch estimează că veniturile companiei s-au ridicat la sfârșitul anului 2013 la 7,95 miliarde de dolari, în creștere cu 71,6% față de anul anterior. Pentru a livra în afara orașelor mari, Alibaba cumpăra 48% din China Smart Logistics, companie de curierat majoră din statul Asiatic. Profitul net al companiei tot în 2013 a fost de 3,56 miliarde dolari, în creștere cu 135% față de anul 2012. Tot în 2013, Alibaba a avut vânzări în valoare de 240 miliarde dolari, mai mult decât Amazon și e-Bay la un loc, datorită celor 1,3 miliarde de locuitori ai Chinei, pasionați de shoppingul online.
Festivalul Cumpărăturilor, un fel de Black Friday pentru chinezi din data de 11.11.2013, dar și o zi cu tradiție, deoarece este singura zi în care singurătatea este sărbătorită, a reprezentat un alt eveniment important din comerțul online, întrucât, într-un mod fulgerător, în aproximativ 24 de ore, Alibaba, a înregistrat vânzări de 5,7 miliarde dolari, de 3 ori mai mult decât valoarea bunurilor vândute în America de Ziua Recunoștinței și Black Friday, considerate cele mai aglomerate zile de cumpărături online. Același festival, în anul 2009, primul an în care a fost organizat a generat vânzări record de 8 milioane de dolari. Tot în 2013, în luna mai, mai exact, Alibaba demarează un proiect de rețea logistică, care în 5 ani de zile să suporte vânzări de aproximativ 4,9 miliarde dolari pe zi dar și să fie capabilă să livreze produsele achiziționate în maximum 24 de ore.
Conform thenextweb.com, anul 2013 este considerat drept anul care a făcut istorie, în care comerțul online chinez a depășit cu mult valoarea comerțului online din SUA. Argumentul logic pe care se bazează cei de la thenextweb.com, este reprezentat de cumpărăturile chinezilor în valoare de 5 miliarde dolari, în timp ce americanii au cumpărat de 1,46 miliarde dolari doar prin platformele gigantului Alibaba. Altfel spus, în urma dezvoltării uneia dintre cele mai profitabile afaceri online din lume, datorită accesării în exces a platformelor mobile, Alibaba deținea în 2013, 76% din valoarea produselor achiziționate în China.
Anul 2014 nu se lăsa nici el mai prejos, totalizând o sumă record de 9,3 miliarde dolari în doar 24 de ore prin site-ul sau de comerț online Tmall(sursa Marketwatch) de Ziua Celibatarilor din data de 11.11, succes vizibil din primele două ore în care s-au înregistrat vânzări de două miliarde dolari. Analiștii se așteptau să înregistreze vânzări în valoare de 8,2-8,7 miliarde dolari, însă surprinzător totalul a fost peste așteptări.
Președintele Alibaba, Jack Ma declarase că vrea să listeze Alipay pe bursa din China chiar înainte de Ziua Celibatarilor( Singles Day), înainte că gigantul chinez să anunțe vânzările record, care au fost cu 60% peste nivelul din anul anterior.
“Alipay este cel mai mare procesator de plăți online din China va fi listat la bursa de valori, ca parte a strategiei Alibaba la nivel mondial” a spus Ma.
"Un prim motiv al listării este guvernarea corporativă transparentă necesară pe bursă, ceea ce pune investitorii și utilizatorii din întreaga lume într-o poziție prin care pot supraveghea firma și pot lua parte la dezvoltarea ei", a spus Ma. "Din diverse motive, Alibaba nu a putut fi listată în China, dar sperăm că vom putea lista Alipay".
Grupul Alibaba era evaluat la 153 miliarde dolari, conform evaluărilor făcute în luna februarie a anului 2014 de către Bloomberg, o creștere cu 26% față de evaluarea din octombrie 2013.
Pentru Alibaba, anul 2014 a venit cu un plan măreț din partea fondatorului ambițios al companiei, întrucât își dorea să cucerească America, prin pregătirea celui mai mare IPO din istorie. Alibaba țintea să devină cel mai mare IPO din istoria bursei americane, scopul său fiind acela de a depăși IPO-urile anterioare.
2.LISTĂRILE ANTERIOARE
Printr-o prezentare cât mai amănunțită a listărilor anterioare și făcând o paralelă între IPO-urile considerate cele mai mari și importante de-a lungul timpului și listarea primară Alibaba pe bursa din New York din data de 19 septembrie 2014 , ce va fi prezentă ulterior, voi evidenția impactul pe care aceasta l-a avut pe bursa de la New York și poziționarea ei în top 10.
Cele mai importante IPO-uri- TOP 10
NTT(Nippon Telegraph and Telephone) Mobile Communications Network, a fost înființată în august 1991 în Japonia. NTT Mobile a fost listată pe piața de capital în octombrie 1998, o perioadă glorioasă pentru valorile tehnologice și telecom, realizând un câștig de 18,4 miliarde de dolari la închidere. Însă, în timp, acțiunile s-au depreciat, aceasta situându-se departe de nivelurile de vârf atinse odată. A devenit între timp NTT DoCoMo, grupul reprezentând al treilea operator mobil din lume.
AT&T Inc. este cea mai mare companie de telecomunicații din Statele Unite. Compania a fost formată prin achiziția, în anul 2005, de către SBC Communications Inc. a companiei AT&T Corporation. Listarea pe bursa din New York din anul 2000, a adus companiei un câștig de 10,6 miliarde de dolari. S-a reușit vânzarea a 360 milioane de acțiuni, plecând de la 30,12 dolari pe acțiune și ajungând la 31,75 dolari pe acțiune.
Compania americană Google, fondată în anul 1998 de doi tineri doctoranzi de la Stanford University, Larry Page și Sergey Brin, a devenit astăzi principalul motor de căutare pe plan mondial. Plecând de la cuvântul “googol”, care înseamnă numărul format din numeralul1 și 100 de zerouri, scopul companiei a fost acela de a organiza toate informațiile utile de pe glob și a le pune la dispoziția celor interesați. Listarea pe bursă NASDAQ din 19 August 2004,a reprezentat un moment destul de important și vital pentru companie, aceasta fiind tranzacționată sub simbolul “GOOG”. În momentul listării pe bursă, compania nu era foarte apreciată în piață, însă pe parcurs situația s-a schimbat. În august 2004, la oferta publică inițială, Google și-a redus valoarea acțiunii la 85 de dolari, micșorându-și valoarea de piață la 23,5 miliarde de dolari, în loc de 32 de miliarde. Deși, înainte de listare, analiștii erau sceptici în ceea ce privea cursul valorii acțiunii, oferta Google din 2004, care a ajuns la valoarea de 1.67 miliarde de dolari a vândut acțiuni de 85$ fiecare, potrivit cifrelor oferite de Money MSN și Yahoo! News. Exceptând faptul că este la mare distanță de IPO-urile care au urmat, Google a avut totuși un succes considerabil.
ICBC, înființată la 1 ianuarie 1984 la Beijing este cea mai mare bancă de stat din Republica Populară Chineză, fiind considerată și cea mai valoroasă bancă din lume. Industrial & Commercial Bank of China a adunat 21,93 miliarde de dolari atunci când a intrat pe piața de capital, în luna octombrie a anului 2006. De asemenea, acțiunile băncii au fost cotate la Shanghai și la Hong Kong. Banca afișa, la sfârșitul anului 2007, cea mai mare capitalizare din lume, de circa 254 miliarde $, întrecând-o pe cea a Citigroup.
Rețeaua de carduri bancare, gigant american, înființată în anul 1958 și rebotezată Visa în 1976 operator al celei mai mari rețele de carduri de credit din lume, cu sediul în San Francisco, s-a listat pe bursă de la New York în anul 2008. Oferta publică inițială a adus companiei suma record de 17, 9 miliarde dolari, considerată la momentul respectiv cea mai mare listare primară. Aceasta eticheta a fost pusă după ce, compania a vândut 406 miliane de titluri de valoare cu 44 de dolari pe acțiune, preț peste cel inițial de 38-42 dolari/acțiune, înregistrând în primele 4 săptămâni profituri de până la 96%. Visa a reușit să depășească oferta publică a companiei AT&T Wireless din 2000, când operatorul de telefonie mobilă a obținut 10,6 miliarde de dolari în urma acestei operațiuni. Însă la nivel global, listarea Visa este pe locul al doilea că valoare, după cea a băncii chineze Industrial & Commercial Bank of China (ICBC), care a strâns 21,9 milarde de dolari la intrarea pe bursele din Shanghai și Hong Kong în octombrie 2006.
Visa se alătura astfel principalului său rival Mastercard la bursă, care, listat în 2006, printr-o ofertă publică inițială a înregistrat un volum de 2,6 miliarde de dolari. Atât compania MasterCard cât și Visa, sunt privite ca cea mai bună investiție pentru a evita problemele de pe piețele financiare, pentru simplul fapt că nu au expunere directă la activele riscante și la întârzierile de plată.
Pentru a răscumpăra acțiunile deținute de cei mai mari acționari, cum ar fi de la băncile JP Morgan & Co, Bank of America, Național City și Citigroup, Visa folosește 10,2 miliarde de dolari, bani obținuți din listare. Trei miliarde de dolari au fost economisiți, pentru a acoperi costurile legate de diverse litigii și pentru scopuri generale ale companiei. Coordonatorii listării, conduși de JPMorgan Securities și Goldman Sachs, au primit circa 500 de milioane de dolari de la Visa, sub formă de taxe.
Grupul American General Motors(GM), firma intrată în faliment în anul 2009 și restructurată cu ajutorul Guvernului American, a reușit în 2010 să capete titlul de cel mai mare IPO din istoria SUA, datorită celor 20,1 miliarde de dolari obținute. Suma incredibilă a fost obținută prin vânzarea acțiunilor la cel mai mare preț din intervalul propus, grație cererii uriașe din partea investitorilor, informează Reuters. În debutul ședinței bursiere acțiunile GM erau cotate la 33 dolari, ulterior au atins un maxim de 36 dolari, iar la încheierea ședinței de tranzacționare prețul a ajuns la 34 dolari/acțiune. GM supranumită "Goverment Motors" după ce autoritățile au “pompat” 50 de miliarde dolari pentru a resuscita gigantul american aflat în agonie.
Agricultural Bank of China, înființată în iulie 1951, a fost listată în luna iulie 2010, oferiind spre cumpărare 25,4 miliarde de acțiuni pe bursa din Hong Kong și 22,2 miliarde de titluri la Shanghai. Cu o strângere de fonduri de 22,12 miliarde de dolari,puțin peste suma atrasă de ICBC prin listarea din 2006, banca de stat din China, a treia cea mai mare din țară, a reușit să strângă cele mai mari lichidități datorită listării pe piața de capital.
În luna octombrie a acelui an, AIG, AIA Group din Hong Kong,înființată în 1931, compania specializată în asigurările de viață, filiala asiatică a corporației americane, a adunat în urma listării pe bursă din Hong Kong 20,49 miliarde de dolari. La vremea aceea era considerat al 4 lea cel mai mare IPO.
Facebook, site-ul web de tip rețea de socializare din Internet, devenită astăzi una dintre cele mai răspândite din lume, a fost creată de către Mark Zuckerberg în anul 2004 pentru a oferi posibilitatea de a contacta persoane apropiate, dar și persoane încă necunoscute. Creată inițial la Harvard, SUA, era la origine o rețea socială cu circuit închis pentru studenții acestei universități. Ulterior, aceasta a devenit atât de populară dar și foarte controversata, fiind interzisă în anumite țări din Orientul Mijlociu.
Facebook și-a lansat în luna mai a anului 2012, oferta publică inițială prin bursa NASDAQ, stabilind prețul unei acțiuni la suma de 38 de dolari și vânzând un total de 421.2 milioane de acțiuni. “Oferta Facebook a ajuns la suma de 16 miliarde de dolari, iar valoarea companiei este de 104 miliarde”, anunța Reuters. Compania ocupă acum locul 3 în topul celor mai mari oferte publice inițiale, după Visa (care a obținut la listarea publică din 2008 suma de 19.65 miliarde de dolari) și General Motors (18.15 miliarde de dolari în 2010).
Facebook a depășit astfel valoarea obținută de alte firme americane de pe Wall Street precum Amazon (100 miliarde $) sau Cisco (90 miliarde $).
Twitter . rețea socială, creat în 2006, cu sediul în San Francisco, California, de fondatori a căror identitate nu este cunoscută din motive neștiute de nimeni, a devenit disponibil în toată lumea. Se cunoaște doar legătura externă pe care ar avea cu rețeaua Facebook. Cuvântul twitter este un cuvânt englez, care înseamnă agitație, pălăvrăgeală și permite atât scrierea cât și transmiterea de mesaje prin internet, fiind supranumit” SMS-ul Internetului”. Prin listarea pe bursă de la New York din noiembrie 2013, compania a reușit să se claseze pe al treilea loc în topul listărilor din domeniul IT, după Google(2004) și Facebook, care s-a listat anul anterior. Locul i-a fost acordat după ce compania a atras suma de 1,82 miliarde de dolari. Coordonatorii ofertei au fost Goldman Sachs, Morgan Stanley și JPMorgan Chase.Twitter a înregistrat pierderi de 64,6 milioane de dolari în trimestrul al treilea, față de 21,6 milioane de dolari în perioadă corespunzătoare a anului 2012. Analiștii au anticipat că nu va reuși să treacă pe profit până în 2015.
În piață de capital sunt 3 mari evenimente care produc mulți bani pentru investitori și aduc câștiguri record companiilor. Acestea sunt:
IPO-URILE
FUZIUNILE
RAPORTURILE FINANCIARE
Printr-o analiză a top 10 celor mai importante IPO-uri din istorie din anii 90’ și până în prezent, am urmărit evidențierea faptului că IPO-urile sunt foarte rare, fapt pentru care ne întâlnim cu o astfel de oportunitate o dată sau de cel mult două ori pe an.
3.LISTAREA PRIMARĂ
a. Ce se anticipa a fi?
Intenționa Compania Chineză să doboare recordul la bursa de la New York cu cel mai mare IPO?
“Așteptările pentru această companie sunt la nivel record. Piața pare să folosească Alibaba ca un reprezentant al economiei de consum” aprecia analistul Li Muzhi de la Arete Research Service LLP, în Hong Kong.
Scopul urmărit de Jack Ma prin listarea primară pe bursă de la New York Stock Exchange era acela de a cuceri America și a poziționa grupul Alibaba ca fiind cel mai mare IPO din istoria bursei americane, depășind VISA Inc. care a reușit să atragă în martie 2008 circa 19, 65 miliarde de dolari de la investitorii privați de pe NYSE. Ținând cont de cererea foarte mare pentru acțiunile companiilor din sectorul IT din China, datorită potențialului de creștere în viitorul apropiat, analiștii bancari anticipau că listarea la bursă va fi cea mai mare ofertă publică inițială din acest sector, după listarea Facebook. Capitalizarea de piață a rețelei de socializare fondată de Mark Zuckerberg era în 2014 de aproape 160 miliarde de dolari. Alibaba a încercat din răsputeri să evite repetarea problemelor, care au afectat listarea Facebook din 2012, prin punerea accentului pe business-ul mobil. Lipsa unor platforme mobile pentru generarea veniturilor cât și creșterea anemică de investitori pe acest segment, au condus Facebook-ul la înregistrarea unor pierderi masive, mai mult de jumătate din valoarea de piață, în primele patru luni de la oferta sa publică din mai 2012, reușind să atragă doar 16 miliarde de dolari. În 2014, după dezvoltarea platformelor mobile, valoarea de piață a Facebook a revenit și chiar a și depășit nivelul de la listare, generând circa 59% din veniturile din publicitate ale rețelei de socializare.
Conform Ziare.com, în mai 2014, platforma de comerț online chinezească Alibaba a depus documentele necesare pentru a putea vinde în Statele Unite pentru prima oară un pachet de acțiuni într-o ofertă publică –IPO și totodată își anunța intenția de a fi printre cele mai importante listări primare din istoria pieței americane. Inițial, Alibaba a intenționat să obțină 1 miliard de dolari în această primă ofertă publică, însă analiștii au anunțat că, dacă cererea pentru acțiuni va fi mare, atunci se vor aștepta ca sumă să ajungă la 15-20 de miliarde de dolari. Din punctul lor de vedere această anticipare ar clasa Alibaba drept cel mai mare IPO de la acțiunea similară a Facebook în 2012, când s-au strâns 16 miliarde de dolari.
În 2013, Datorită uriașei cote de piață pe care Alibaba Group Holding o deținea în China, pe cea mai mare piața online din lume, cu peste 500 milioane de utilizatori, valoarea tranzacțiilor pe platformele mobile intermediate de companie au crescut la 37 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg. Dezvoltarea sa rapidă se datorează în special “culturii și pieței telefoniei mobile puternice”din China, care, spre deosebire de Vest, aceasta s-a dezvoltat mult mai rapid, totodată reușind să atragă și să rețină clienți. În jur de 20 % din tranzacțiile efectuate prin serviciile Alibaba au provenit în ultimele trei luni ale anului 2013, de pe platforme mobile, de aproape trei ori mai mult decât ponderea înregistrată în anul 2012.
Analiștii bancari au dat evenimentului șanse maxime, datorită poziției de lider a companiei pe piața din China, unde aceasta înregistra un număr de tranzacții mai mare decât Amazon și eBay la un loc. Întărindu-i și mai mult poziția companiei, analiștii au susținut că “rivalul asiatic” al Amazon și eBay va reuși să depășească valoarea de 200 de miliarde de dolari atinsă de Google în 2014, pe fondul prețului crescut al titlurilor emise de companie și al interesului major stârnit de deschiderea pe piața occidentală a firmei. Această presiune exagerată din partea publicului a dus automat la o creștere a prețului de la care vor porni acțiunile Alibaba Group Holding, preconizate la o valoare de 66- 68 dolari pe acțiune.
Conform Wall Street Journal, spre deosebire de analiști, părerile investitorilor au fost împărțite în ceea ce privește rentabilitatea unei posibile investiții în acțiunile retailer-ului specializat în comerț online. Unii investitori au prezentat o oarecare reticenta față de investirea în companie, din cauza mai multor aspecte și anume: faptul că sistemul legislativ din China era foarte restrictiv, cultura pieței libere din China era abia la început, iar în Consiliul de Administrație nu era niciun reprezentant din afară companiei. “ Nu poți prezice care va fi amestecul guvernului de la Beijing în această companie”, susține Anant K. Sundaram, expert evaluator și profesor la Dartmouth College. Walter Price, investitorul principal din spatele Allianz Global Investors, împartășea aceeași părere și anume că, pe viitor o investiție în acțiunile Alibaba nu-i va dubla sau tripla banii, așa cum s-a întâmplat cu Google, care a făcut oferta publică pe vremea ce era companie mică. Acesta a considerat că Alibaba a ajuns deja la maturitate, iar cunoscând riscurile dar și avantajele deținute dar și oferite de companie pe piața chineză, era de părere că nu mai are potențialul unei firme nou descoperite, iar în câțiva ani nu va mai crește în valoare .
Însă au fost și investitori care nu au dat înapoi de la a cumpăra acțiuni Alibaba, precum Fabio Doti, proprietarul unui salon de coafură, care credea cu tărie în această oportunitate.
b. Ce a fost mai exact?
“BOOM ISTORIC” a fost !
Acțiunile Alibaba Group Holding, tranzacționate sub simbolul “BABA” au fost listate pe bursa americană NYSE în data de 19 septembrie 2014 în cadrul celei mai mari oferte publice inițiale de acțiuni( IPO) din istorie. La deschiderea Bursei din New York, vineri dimineață, rezultatele au fost vizibile, deoarece cererea masivă de acțiuni a blocat vânzarea acestora timp de două ore, considerată cea mai mare întârziere de acest gen din istoria bursei. Alibaba a atras 21,8 miliarde de dolari prin oferta publică inițială, cea mai mare sumă stabilită vreodată în istorie pe Wall Street, unde prețul acțiunilor a fost stabilit la 68 dolari pe acțiune, maximul intervalului, fapt care a evidențiat interesul extraordinar de ridicat din partea investitorilor pentru comerțul online din China.
Cei șase subscriitori principali care s-au ocupat de listarea Alibaba au fost : CREDIT SUISSE, GOLDMAN SACHS, CITIGROUP, DEUTSCHE BANK, JP MORGAN CHASE& CO, MORGAN STANLEY.
Ca o trecere rapidă în revistă, cei mai mari deținători de acțiuni Alibaba sunt: SoftBank Japan 38%, Yahoo 22.4%( plănuia să vândă 121.4 milioane de acțiuni echivalent a 4.9% din acțiuni), fondatorul Alibaba Group Holding Jack Mă 8.8%, vice-președintele Alibaba Joseph Tsai, care intenționa să vândă 4.3 milioane de acțiuni echivalent a 0.9%.
“A fost una dintre cele mai impresionante prezentări de IPO”, a spus Jerry Jordan, manager al unui fond de investiții.
Lansarea IPO a fost însoțită de o campanie de promovare, susținută printr-un turneu de două săptămâni, timp în care președintele Jack Ma, cât și ceilalți oficiali ai companiei s-au ocupat de informarea publicului țintă atât despre politica acesteia cât și despre posibilitățile și oportunitățile de evoluare ale retailer-ului într-o piață deschisă competitivă.
Deși, necunoscută în SUA, însă vedetă pe Wall Street, Alibaba a reușit să cucerească entuziasmul marilor investitori instituționali, precum BlackRock( companie americană, cel mai mare manager de bani din lume, cu active în gestiune de peste 3.000 de miliarde de euro), care a plasat ordine pentru alocarea de acțiuni de peste 1 miliard de dolari, potrivit unor surse. Potrivit acelorași surse între 35 și 40 de investitori au plasat ordine de peste 1 miliard de dolari fiecare. Atât executivii de top ai Alibaba, incluzându-l și pe Ma, cât și alți investitori au fost năpădiți de dorință arzătoare de a cumpăra “creșterea rapidă a Chinei” și “dezvoltarea afacerilor de pe internet”, din momentul în care mai marii au dat startul acestui “road-show”, deschizându-le apetitul investițional în cumpărarea de acțiuni.
În cadrul ofertei s-au oferit spre vânzare 320 de milioane de acțiuni. Anterior într-un comunicat remis bursei americane, Alibaba a arătat că intenționa să vândă împreună cu o parte din acționarii săi, 320,1 milioane de acțiuni(13%) din companie, la un preț de 60-66 de dolari pe titlu.
Pe New York Stock Exchange, acțiunile s-au listat la un preț de 68 dolari, urmând ca în prima zi de tranzacționare, acțiunile să crească cu 38%, cel mai mare avans pentru o ofertă publică inițială, închizând ședința de tranzacționare la prețul de 92.70 dolari, conform Bloomberg. Astfel capitalizarea companiei ajungând la 227.9 miliarde de dolari, realizând 80% din totalul vânzărilor online din China, depășind Facebook și plasându-și valoarea peste eBay(65.4 miliarde dolari) și Amazon(150 miliarde dolari) la un loc. La prețul maxim la care s-a închis ofertă, Alibaba avea o valoare de piață de 167,6 ,miliarde dolari potrivit Reuters(agenție de știri, al cărei client principali sunt ziarele, televiziunile și alte companii media), reușind să depășească mari companii americane precum Walt Disney(155 miliarde dolari) sau Boeing(93 miliarde dolari).
IPO-ul a oferit companiei o putere financiară sporită pentru a se extinde atât în Statele Unite cât și pe alte piețe, clasându-l mai exact al treilea ca valoare, la o foarte mică distanță de primele două locuri, ocupate tot de două mari companii chineze Agricultural Bank of China Ltd( 22,1 miliarde dolari, listat în 2010) și ICBC( 22 miliarde de dolari, listata în 2006).
Așa cum era de așteptat, IPO-ul Alibaba a devenit cel mai mare din istoria Wall Street, depășind astfel recordul deținut de Visa cu 20 miliarde dolari.( Cea mai ridicată cotație la care s-au vândut acțiunile Alibaba a fost de 99,5 de dolari pe acțiune)
Reacțiile pieței ?
La închiderea Bursei din New York, în dată de 19 septembrie 2014, considerată vinerea magică, site-ul de comerț online a stabilit un record istoric, depășind nivelul de 22,1 miliarde de dolari stabilit în urmă cu câțiva ani de Banca Agricolă din China, închizând vineri seara la 23 miliarde de dolari. Următoarele zile după lansare, au reprezentat o amenințare pentru planurile concurenților, care s-au confruntat cu scăderea prețului de tranzacționare, deoarece compania și-a permis luxul de a-și supraalimenta piața cu titluri, ptrintr-o majorare a tranzacției cu 15%, în urma cererii solide, care să ducă suma totală strânsă prin oferta publică până la 25 de miliarde de dolari, sursa Bloomberg. De exemplu, atât Tencent, rival de pe piața comerțului electronic din China, cât și Yahoo și SoftBank, acționari în cadrul Alibaba Group Holding s-au confruntat cu o scădere de câteva puncta a cotațiilor, observa Financial Times.
Prin alegerea corectă a variantei de listare și anume, listarea pe NYSE, Alibaba reușește să se claseze în topul celor mai de succes listări de pe bursă, devenind cea mai mare listare din istorie estimată la 25 miliarde de dolari și obținând o capitalizare superioară atât celei înregistrate de Facebook sau Amazon, dar și peste ceea ce au obținut alte nume mari din lumea afacerilor din SUA(ex: JP Morgan sau Procter&Gamble), fiind secondată de Agricultural Bank of China Ltd și ICBC pe locul al treilea.
Analiștii erau de părere că prețul acțiunii s-ar putea dubla la un an după IPO, datorită unor cercetări și adevăruri general valabile. Iată și de ce:
Desi există concurenți care se dezvoltă rapid, Alibaba a deținut, deține și va deține o poziție dominantă pe piață, menținând între 50 %- 90% cota de piață în categoriile pe care le deservește și totodată acoperă 80 % din vânzările online din China.
Cu o economie în curs de dezvoltare, China are o infrastructură online foarte bine dezvoltată ce ajută comerțul online, numărul de cumpărători activi fiind de 279 milioane.
După doar două luni de la listarea record pe bursă, Jack Ma a declarat că este posibil ca Alibaba Group Holding să se confrunte cu cel mai tensionat și periculos moment din istoria sa, din cauza investitorilor care aveau mari așteptări de la cea mai mare companie de comerț electronic. Ma era foarte indignat de faptul că “chiar cu două luni înainte de listarea pe bursă, oamenii nu își manifestau încrederea în privința faptului că vom câștiga “,declarația sa în cadrul Conferinței Mondiale a Internetului, Wuzhen, China, fapt care îl forța să afirme că “acesta este cel mai periculos moment”. Însă, conform Bloomberg, fondatorul companiei, Jack Ma este cunoscut pentru declarațiile sale controversate, fapt pentru care nu s-a dat mare crezare acestor comentarii.
Pe măsură ce se adaptează la existența posterioară listării la bursă, considerată cea de-a zecea companie din lume din punctul de vedere al valorii de piață, depășind chiar și cele mai cunoscute branduri la nivel internațional precum Facebook Incorporated și Coca-Cola Company, Ma, conduce compania chineză în noile afaceri din domeniul divertismentului digital și din nișă ocrotirii sănătății. Compania se concentrează pe acest lucru, deoarece se preconizează că cele mai mari dificultăți ale Chinei în următorii 10 ani, vor fi legate de aceste domenii, potrivit unor declarații date de Ma. Alibaba a devenit tot mai prezentă în filmele și spectacolele de televiziune de la Hollywood, prin extinderea conținutului video și de divertisment pentru dispozitivele de tip STB( set-top-boxes). De asemenea, a achiziționat un pachet de acțiuni în valoare de 383 milioane de dolari dintr-o companie de televiziune Beijing Enlight Media Co, urmând ulterior să își extindă ofertele sale de televiziune și divertisment. Compania chineză a început să investească agresiv în divertisment și media din moment ce se anticipa că piața de video-online din China se va dubla până în 2018, estimată la o valoare de 19 miliarde yuani, potrivit iResearch “Beijing Enlight Media are o experiență îndelungată în producerea de emisiuni de divertisment, iar Alibaba cel mai probabil va consolida piața video”, a declarat Tu Na, analist la ICBC Internațional Research Ltd. În Hong Kong. Referitor la acest aspect, Alibaba și fondatorul ei Jack Mă au finalizat achiziționarea unui pachet în valoare de 1,2 miliarde de dolari în site-ul online Youku Tudou Inc. în luna august a anului 2014. Acest lucru a urmat după ce în luna iunie, aceștia cumpăraseră o participație de 59,6% de la China Vision Media Group, care mai târziu a devenit Alibaba Pictures Group Ltd.
După listarea cu success de care a avut parte, Alibaba a început să se dezvolte prin achiziții și investiții. Imediat după listare au fost intensificate zvonurile cum că gigantul chinez urma să își construiască servicii de telefonie mobile printr-o investiție de 200 de milioane de dolari în aplicația Snapchat. Snapchat- aplicație care permite trimiterea de fotografii și filmulețe care se șterg singure după câteva secunde, a fost fondată în urmă cu 4 ani, lansată în 2011 de Evan Spiegel, valoarea investiției în compania din Los Angeles fiind estimată la circa 15 miliarde dolari, potrivit Bloomberg. Alibaba a făcut o prioritate în ceea ce privește dezvoltarea serviciilor de telefonie mobile, care a înregistrat o creștere constantă în achiziționarea companiilor producătoare de smartphone-uri și tablete. Snapchat care permite mai mult de 100 de milioane de utilizatori în 2014 să trimită mesaje a căutat capital pentru a extinde serviciul său de bază. Compania chineză intenționa să utilizeze aplicația ca un serviciu de plată deoarece Alibaba pare să fi reușit să creeze o legătură între consumatori și comercianți între China și Statele Unite. În urma lansării din noiembrie 2014 a unui serviciu ce permitea utilizatorilor să trimită bani unul altuia a celor de la Snapchat în parteneriat cu compania de plăți online Square, Alibaba țintea să profite de pe urmă acestui fapt deoarece acesta le-ar fi ușurat plățile de peste granițe. Nici Yahoo Inc, acționar Alibaba, nu se lăsă mai prejos și se arăta interesat de o posibilă colaborare cu cei de la Snapchat Inc. prin reinvestirea unei părți din banii câștigați de pe urmă listării Alibaba Group, anunța Wall Street Journal în 2014. Surse apropiate anunțau că Yahoo dorește să investească 20 de milioane de dolari pentru a repeta succesul investiției în Alibaba, însă raportat la o scară mai mică. În 2005 Yahoo a investit 1 miliard de dolari pe 40% din acțiunile retailer-ului chinezesc, reușind să câștige în prezent (2015) 5 miliarde.
Acest fapt s-a concretizat anul acesta în martie 2015, când gigantul site chinezesc de comerț electronic a investit aproximativ 200 de milioane de dolari într-un pachet în aplicația de mesagerie mobile Snapchat, scria BBC. Aplicația lui Evan Spiegel este Considerată una dintre cele mai valoroase start-up-uri din lume, fiind evaluată la circa 19 milioane de dolari, în urma intrării companiei într-o etapă de strângere de fonduri. Averea sa, evaluată la 1,5 miliarde de dolari, îl clasează pe Evan(24 ani) ca fiind cel mai tânăr miliardar al lumii, potrivit Forbes.
Capitolul 4
4.1 Câteva idei concluzive
Pe parcursul întregii mele lucrări am analizat și evidențiat importanța pe care o are piața de capital, respectiv piețele financiare internaționale, în dezvoltarea unei companii, prin permiterea accesuluia acestora la tranzacțiile ce se desfășoară pe piață la nivel global.
Scopul lucrării mele a fost acela de a fundamenta ideea că, finanțarea prin bursă este una dintre cele mai curajoase și avantajoase decizii luate de o companie în vederea extinderii sale la nivel internațional, datorită în primul rând costurilor extrem de reduse. Cu alte cuvinte, curajul de care dă dovadă compania în momentul asumării expunerii sale către publicul larg, prin emisiunea de acțiuni pe piața de capital, este întâmpinat de anumite riscuri pe care acționarii trebuie să și le asume.
În susținerea ideii, mai vin și următoarele argumente referitoare la flexibilitatea în structurarea finanțării lor în ceea ce privește valoarea finanțării, garanțiile solicitate, maturitatea finanțării, etc; precum și promovarea și imaginea în mediile financiare. Finanțarea prin bursă este adresată în principal marilor companii, care pot ajunge la un nivel de “plutire liberă” în care investitorii să poată cumpăra și vinde ușor, respectiv cu riscuri minime de valoare, un pachet sau mai multe din acțiunile firmei respective . Tocmai acesta este motivul indubitabil pentru care bursa este considerată cel mai important vehicul de finanțare al firmelor în ziua de astăzi. Mulți și-au pus întrebarea “ De ce Bursa și nu o altă cale?” Explicația, din punctul meu de vedere este una foarte simplă pentru că aceasta reprezintă soluția de finanțare care permite simultan controlul pe termen îndelungat, chiar și în situațiile în care procentul de deținere al acționarului majoritar scade sub 50%.
Atât pe parcursul expunerii considerentelor conceptual-teoretice, cât și prin analizarea studiului de caz, am încercat să evidențiez faptul că oferta publică inițială reprezintă cea mai bună modalitate de finanțare a unei companii pe termen lung.
Relevant în acest sens este faptul că, în ceea ce privește învățămintele ce pot fi trase din studiul de caz dezvoltat în lucrare, se poate observa că teoria a fost pusă în practică de însuși Jack Ma, fondatorul chinez al companiei Alibaba Group, prin curajul său ieșit din comun de a pune bazele unuia dintre cele mai mari și importante site-uri chinezești din lume. Folosindu-se de viziunea antreprenorială și ambiția sa îndrăzneață, mai ales pentru acele vremuri, pe când acesta era un simplu profesor de limba engleză, Jack Ma resușește după 15 ani (în 2014) să își atingă posibil și cel mai probabil unul dintre cele mai dorite visuri, acela de a își clasa compania ca fiind cel mai mare IPO ( oferta publică inițială) din istorie prin lansarea pe bursa de la New York. Alibaba a obținut suma record de 25 de miliarde de dolari la listarea pe bursa din New York, compania ajungând la o valoare de piață de peste 200 de miliarde de dolari, depășind corporații americane precum Boeing, Walt Disney etc. Valoarea ofertei îi permite companiei accesul la puterea financiară necesară pentru a-și extinde activitatea în SUA, dar și pe alte piețe internaționale .
Este de apreciat faptul că acesta și-a dorit să se diferențieze de restul, implicit să se remarce din mulțime, și i-a reușit trecerea impresionantă de la un umil la cel mai bogat om într-o țară de calibrul Chinei. Prin forțe proprii, fără prea multe studii, a pus bazele unui gigant al eCommerce-ului pe de-o parte combătând oarecum sistemul communist chinezesc și oamenii din funcțiile politice înalte și pe de altă parte concurând cu diferitele minți strălucite ale progresului tehnologic. Prin alegerea listării pachetelor de acțiuni ale companiei sale pe bursă de la New York, Jack Ma dovedește și surprinde prin faptul că nu s-a sfiit niciodată să gândească global ș isă își înfrunte rivalii precum eBay, Amazon, fapt care a atras după sine milioane de euro, prin debutul frenetic avut la momentul lansării acțiunilor pe piață. Alegerea sa îl poziționează ca fiind cel mai bogat om din China și al 36-lea în topul Forbes al celor mai bogați miliardari ai lumii, reprezentând totodată și un exemplu de urmat pentru existenții sau eventualii viitori antreprenori.
4.2 Comentarii finale
Succesul fascinant al companiei lui Jack Ma, se datorează în primul rând culturii și pieței telefoniei mobile puternice din China, care s-a dezvoltat mult mai rapid ca în Vest, devenind un “segment cheie” în atragerea și reținerea de clienți atât naționali cât și internaționali.
Alibaba Group este privită ca fiind o țintă entuziastă pentru investitorii americani și nu numai, viitorul său anticipându-se a fi unul foarte promițător. Se consideră că, dacă compania reușește să evite o scădere ca cea înregistrată de Facebook la listare acum câțiva ani, Alibaba are potențialul de a deveni în viitorul apropia tuna dintre cele mai valoroase companii din lume, reușind să depășească chiar și liderul actual Apple, care acum valorează 317 miliarde de dolari (a fost evaluată la 420 miliarde de dolari în 2013, conform Wall-Street).
Prin posibilitatea de a se extinde pe alte piețe, Alibaba oferă șansa Chinei de a se schimba, preconizându-se că până în anul 2020, piața comerțului electronic din China va deveni mai mare decât piețele existente în America, Marea Britanie, Germania și Franța la un loc.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Finantarea Prin Piata de Capitaldocx (ID: 115536)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.