Finantarea Investitiilor Publice Locale

UNIVERSITATEA BABEȘ-BOLYAI CLUJ NAPOCA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE POLITICE, ADMINISTRATIVE ȘI ALE COMUNICĂRII

DEPARTAMENTUL DE ADMINISTRAȚIE ȘI MANAGEMENT PUBLIC

LUCRARE DE LICENȚĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:

Prof. univ. dr. Felicia Cornelia MACARIE

Asist. cercetare drd. Octavian MOLDOVAN

STUDENT: Iacob Traian

UNIVERSITATEA BABEȘ-BOLYAI CLUJ NAPOCA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE POLITICE, ADMINISTRATIVE ȘI ALE COMUNICĂRII

DEPARTAMENTUL DE ADMINISTRAȚIE ȘI MANAGEMENT PUBLIC

Finanțarea investițiilor

Administrația Publică Locală

(Oraș Beclean, jud. B-N, 2011-2015)

Introducere

Scopul acestei lucrări este de a identifica care au fost investițiile majore implementate în Orașul Beclean în perioada 2011-2015, dar și care au fost sursele de finanțare a acestora.

Consider că sursa de finanțare a investițiilor publice este la fel de importantă ca și investiția în sine, deoarece în funcție de locul de proveniență a fondurilor se pot identifica care domenii pot fi finanțate, care va fi anvergura investițiilor, precum și potențialele obstacolele care pot să apară pe parcursul derulării investiției. În acest fel, administrațiile publice locale care aleg să își finanțeze invesțiile prin creditare bancară, pot sa ducă la o viitoare creștere a presiunii fiscale pentru generațiile viitoare, fapt care ar putea conduce la inechitate socială. Prin alegerea unei surse de finanțare care nu presupune exercitarea unei presiuni fiscale asupra cetățenilor, investițiile administrației publice locale pot sa conducă la progres economic, ceea ce reprezintă un lucru pozitiv.

Prin această lucrare mi-am propus să analizez în mod specific principalele surse de finanțare pentru domenile investiționale din administrația publică și de a evidenția principalele domenii de investiții realizate de administrația publică locală a Orașului Beclean.

După întegrarea în Uniunea Europeană, România precum și celelalte state membre beneficiază de posibilitatea de a accesa fonduri nerambursabile prin diferite mecanisme de asistență financiară, menită să ducă la progres economic și social pe plan local și național.

În partea practică a acestei lucrări am analizat câteva proiecte de investiții derulate de primăria Orașului Beclean, sursa lor de finanțare, resursele utilizate și impactul pe care acestea l-au avut asupra cetățenilor din acea comunitate.

Obiectivul cercetării a fost identificarea și analiza gradului de mulțumire a cetățenilor privind investițiile publice derulate de Primăria orașului Beclean.

În vederea atingerii obiectivelor stabilite, mi-am realizat lucrarea pornind de la următoarele ipoteze:

Persoanele care au fost consultate cu privire la oportunitatea unei investiți înainte de

derularea acesteia sunt mai mulțumite de activitatea primăriei.

Tipul sectorului de activitate al respondenților influențează mulțumirea acestora față de

modul de cheltuire al banilor publici.

Gradul de mulțumire al cetățenilor este influențat de domeniul în care se investește.

Capitolul I. Administrația publică

1.1.Definirea conceptului

Conceptul de administrație publică este foarte complex și nu poate fi explicat printr-o singură definiție care să cuprindă toate elementele constitutive a acestuia.Una dintre cele mai utilizate definiții ale administrației publice este cea publicată de Corson si Harris, care susțin că “administrația publică este componenta executivă a statului, mijloacele prin care scopurile și obiectivele statului sunt puse în practică” (Corson, Harris, 1969). Cu alte cuvinte, prin intermediul administrației publice, statul își fixează și reușește să-și atingă obiectivele propuse cu ajutorul unor instrumente spcifice.

Definiția lui Felix A. Nigro spune că ”administrația publică este un efort concentrat de grup într-un context public care acoperă toate cele trei ramuri ale puterii în stat: executivă, legislativă, judiciară” (Nigro, 1988). Astfel putem afirma că administrația publică reprezintă un element fundamental al statului, fiind considerată un punct de referințăîn momentul în care vorbim despre stat.

O altă definiție relevantă în acest sens presupune că ”administrația publică înseamnă producerea de bunuri și servicii care să satisfacă nevoile cetățenilor consumatori” (Mora, Țiclău, Balica, 2012). Din acest punct de vedere, administrația publică reprezintă ”motorul” cu ajutorul căruia sunt soluționate în mod regulat și continuu problemele societății. Administrația publică intervine și soluționează acele probleme și nevoi care nu prezintă niciun fel de interes pentru domeniul privat, deoarece rezolvarea acestora nu ar genera profit. Astfel spus, în linii mari, scopul principal al administrației publice este satisfacerea binelui general.

1.2. Administrația publică locală

Administrația publică după criteriul teritorial se împarte în două mari categorii: administrația publică centrală sau de stat (Parlamentul care este organul reprezentativ al poporului, Președintele, Guvernul și Înalta Curte de Casație și Justiție) și administrația publică locală.

Administrația publică de la nivel județean este alcătuită din instituția prefectului și din Consiliul județean, în timp ce administrația publică locală cuprinde primarul, Consiliul local și serviciile publice care se află în subordinea Consiliului local.

Este important de precizat faptul că fiecare unitate administrativ teritorială își desfășoară activitatea în condiții de autonomie locală și ”nu există raporturi de supra și subordonare între unitățile administrativ teritoriale de la nivel local” (Mora, Țiclău, Balica, 2012, p. 55).

Consiliul local are rolul de a lua inițiativa și de a hotărî conform legii în privința rezolvării problemelor de interes local.”Acesta este compus din consilieri aleși prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, în condițiile stabilite de Legea privind alegerile locale. Consilierii sunt aleși pentru un mandat de patru ani, numărul membrilor fiecărui consiliu local fiind stabilit prin ordin al prefectului, în funcție de populația comunei sau a orașului.

Consiliul local exercită următoarele atribuții:

Atribuții privind organizarea și funcționarea aparatului de specialitate al primarului, ale

instituților și serviciilor publice de interes local și ale societăților comerciale și regiilor autonome de interes local;

Atribuții privind dezvoltarea economico-socială și de mediu a comunei, orașului sau

municipiului;

Atribuții privind administrarea domeniului public și privat al comunei, orașului sau

municipiului;

Atribuții privind gestionarea serviciilor furnizate către cetățeni;

Atribuții privind cooperarea interinstitutionala pe plan intern și extern” (Mora, Țiclău,

Balica, 2012, p. 57).

Cea de-a doua parte componentă a administrației publice locale este reprezentată de primar, care asemenea consilierilor locali este ales prin vot direct, universal, egal, secret și liber exprimat, iar mandatul acestuia este de patru ani. Primarul îndeplinește o funcție de autoritate publică, fiind totodată șeful administrației publice locale și al propriului său aparat de specialitate.

”În cadrul administrației publice locale, primarul are două tipuri de atribuții:

Atribuții ca reprezentant al statului în teritoriu,îndeplinește funcția de ofițer de stare civilă și de autoritate tutelară; asigură funcționarea serviciilor publice locale de profil și este responsabil de organizarea și desfășurarea alegerilor, referendumului și a recensământului.

Atribuții ca autoritate administrativă locală, întocmeste proiectul de buget local, acesta este ordonatorul principal de credite, conduce serviciile publice locale, exercită conducerea administrației publice de specialitate etc.” (Mora, Țiclău, Balica, 2012, p. 57).

În ceea ce privește administrația publică de la nivel județean, aceasta este reprezentată prin Consiliul Județean și Președintele Consiliului Județean. ”Principalul rol al Consiliului Județean este de coordonare a activității consiliilor comunale, orașenești și municipale în vederea realizării serviciilor publice de interes județean (Legea 215/2001). Consiliul Județean îndeplinește următoarele categorii de atribuții:

Atribuții privind organizarea și funcționarea aparatului de specialitate al Consiliului

Județean, ale instituțiilor și serviciilor publice de interes județean și ale societăților comerciale și regiilor autonome de interes județean.

Atribuții privind dezvoltarea economico-socială a județului.

Atribuții privind gestionarea patrimoniului județului.

Atribuții privind gestionarea serviciilor publice din subordine.

Atribuții privind cooperarea interinstituțională.

Alte atribuții prevăzute de lege.

Aparatul de specialitate al Consiliului Județean este subordonat președintelui acestuia. Președintele consiliului județean îndeplinește conform art. 104 din Legea 215/2001 (republicată și actualizată), următoarele categorii principale de atribuții:

Atribuții privind funcționarea aparatului de specialitate al consiliului județean, a

instituțiilor și serviciilor publice de interes județean și a societăților comerciale și regiilor autonome de interes județean.

Atribuții privind relația cu consiliul județean.

Atribuții privind bugetul propriu al județului.

Atribuții privind relația cu alte autorități ale administrației publice locale și serviciile

publice.

Atribuții privind serviciile publice de interes județean.

Alte atribuții prevăzute de lege sau sarcini date de consiliul județean” (Mora, Țiclău,

Balica, 2012, pp. 57-58).

”Prefectul, potrivit Constituției este reprezentantul Guvernului la nivelul local, fiind numit de Guvern la propunerea Ministerului Administrației și Internelor. Acesta are rolul de a veghea asupra legalității activității autorităților administrației publice locale și a duce la îndeplinire politica Guvernului pe plan local. Prin activitatea de verificare a legalității actelor administrative ale autorităților publice locale putem înțelege că orice act administrativ adoptat de autoritățile locale este analizat pentru a vedea dacă acesta respecta sau nu legislația națională. Daca nu respectă, el solicită autorității emitente să revizuiască actul astfel încât să nu mai violeze legea. Dacă autoritatea refuză să se conformeze, prefectul poate ataca actul în instanță cu alte cuvinte contencios administrativ, astfel actul atacat fiind suspendat de drept, ne mai producând efecte juridice. Prefectul verifică doar legalitatea actelor administrative nu și oportunitatea acestora, limitarea controlului doar la aspecte de legalitate se datorează faptului ca între prefect și alte autorități ale administratiei publice locale nu există raporturi de subordonare.

Din anul 2006 funcția prefectului este apolitică, prefectul trecând în categoria înalților funcționari publici” (Mora, Țiclău, Balica, 2012, pp. 59-60).

1.3. Funcționarea administrației publice locale

Unul dintre principiile de bază ale administrației publice locale este Descentralizarea care conform Legii descentralizării administrative financiare (Legea-cadru nr.195/2006, art.2, lit.l) este definită ca fiind “transferul de competență nistrativă  și financiară de la nivelul administrației publice centrale la nivelul administrației publice locale sau către sectorul privat.” Cu alte cuvinte, conform acestui principiu autoritățile locale beneficiază de o libertate mai mare în ceea ce privește gradul de competență administrativă și financiară.

Un alt principiu la fel de important și în strânsă legătură cu principiul descentralizării este cel al Autonomiei locale. În conținutul acestuia, se stipulează clar faptul că autonomia locală este doar de natură administrativă și financiară.Prin intermediul acestui principiu, unitățile administrativ teritoriale au dreptul, dar și obligația de a-și gestiona după bunul plac resursele și activitatea. Acest principiu este considerat ca fiind unul extrem de important, datorită faptului că fiecare unitate administrativ teritorială își cunoaște propriile nevoi precum și modalitățile optime de soluționare a acestora.

Principiul legalității face referire la respectarea Constituției și a legilor în activitatea administrației publice și implicit în îndeplinirea obiectivelor acestor instituții publice. Acest principiu are o importanță majoră, deoarece reprezintă o regulă de bază pentru o bună funcționare a oricărei societăți.

Principiul eligibilității autorităților administrației publice locale presupune alegerea în mod direct sau indirect, prin respectarea democrației reprezentative care se află în conformitate cu legislația aflată în vigoare. În țara noastră legislația prevede alegerea directă a membrilor Consiliului local și județean, Președintele Consiliului Județean și Primarul. (Mora, Țiclău, Balica, 2012, p. 56)

Cel din urmă principiu este cel al consultării cetățenilor cu privire la problemele de interes local. Așa cum îi spune și numele, este vorba despre consultarea și luarea în calcul a opiniei publice în cazul problemelor care îi afectează în mod direct. Totodată prin respectarea acestui principiu se urmărește creșterea transparenței administrative și nu în ultimul rând integrarea cetățenilor în procesul de luare a deciziilor. (Mora, Țiclău, Balica, 2012, p. 55-56)

Așadar, administrația publică, prin intermediul principiilor pe care le-am enunțat mai sus, încearcă să creeze un cadru favorabil colaborării dintre instituțiile publice și cetățeni, îmbunătățind gradul de transparență din cadrul procesului decizional. Un instrument cu ajutorul căruia administrațiile publice locale reușesc să răspundă nevoilor crescânde ale comunității îl reprezintă investițiile publice. Prin intermediul investițiilor publice, instituțiile abilitate pot să-și îndeplinească cu succes atribuțiile care le revin în urma ocupării funcției.

Capitolul II. Finanțele publice

2.1. Definiții și concepte

O definiție a finanțelor publice, care din punctul meu de vedere este reprezentativă a fost dezvoltată de Lăzărescu (2000, p.31), în viziunea căruia finanțele “sunt chemate să asigure gestiunea financiară a economiei publice, atât în ceea ce privește finanțarea propriu-zisă a acesteia, cât și din punctul de vedere al înfăptuirii echilibrului bugetar și al trezoreriei. Astfel finanțele publice reprezintă metode de gestionare și ”manipulare” în încercarea de a se respecta principiul echilibrului bugetar. Așadar în momentul în care vorbim despre finanțe în asamblul lor, ne gândim de regulă la bani și la modul în care aceștia sunt gestionați.

În momentul în care vorbim despre finanțe este necesar să facem o deosebire, acestea fiind împărțite în două mari categorii: finanțe publice și finanțe private. În timp ce finanțele publice aparțin statului (resursele, împrumuturile și datoriile acestuia), finanțele private au cu totul și cu totul o altă semnificație (societăți de asigurare, bănci, creanțe de încasat și obligații de plată etc.) (Văcărel (coord.) et al, 2006, p.30).

Prin cea mai simplă definiție a lor, investițiile reprezintă proiecte cu ajutorul cărora instituțiile publice reușesc să satisfacă anumite nevoi ale cumunității, însă acestea pot fi definite din mai multe perspective. Astfel, în opinia lui Grigorescu, investițiile publice sunt definite ca și “fonduri alocate de către autoritățile de la nivelul administrativ central sau local pentru atingerea obiectivelor ori nevoilor de interes general dintr-o anumită unitate administrativă” (Grigorescu, 2009, pag.61). Investițiile publice au deci ca scop asigurarea dezvoltării societății în general, în ansamblul său, având un impact asupra tuturor ramurilor economice și sociale.

Putem să observăm că nu există o definiție general validă care să trateze investițiile și că pot să existe mai multe moduri de interpretare a unui anumit concept, iar acest lucru depinde din ce perspectivă privim problema. În esență, investițiile nu reprezintă altceva, decât o cheltuială pe care administrația publică dintr-o unitate administrativ teritorială și-o asumă, în scopul de a soluționa anumite nevoi ale cetățenilor sau de a genera resurse pe viitor.

În concluzie, putem afirma că resursele financiare, indiferent că vorbim de mediul public sau privat, reprezintă ”materia de bază” pentru a putea începe, desfășura și finaliza o investiție, indiferent de tipul acesteia. Finanțarea reprezintă așadar, procesul prin care sunt alocate resurse financiare pentru diverse proiecte de investiții sau pentru asigurarea capitalului financiar, în mediul privat.

Tipuri de investiții publice

Există mai multe categorii de clasificări a investițiilor publice, în funcție de perspectiva din care privim investiția, astfel că din punct de vedere al duratei de implementare a acesteia avem investiții pe termen scurt, investiții pe termen mediu și lung.

O altă clasificare a investițiilor poate fi făcută din punct de vedere al beneficiarilor, iar în acest caz vorbim despre investiții la nivel național și investiții la nivel local.

Foarte frecvent se utilizează clasificarea investițiilor în funcție de tipul capitalului pe care aceasta îl generează, iar conform acestei clasificări avem următoarele categorii de investiții: investiții publice în domeniul infrastructurii; investiții publice în cercetare-dezvoltare (dezvoltarea capitalului uman); investiții în dezvoltarea resurselor umane; investiții publice în protejarea mediului înconjurător(Finanțe Publice – Tipologia investițiilor publice, 2012, Document intern).

În concluzie investițiile reprezintă un subiect de maxim interes indiferent de domeniul în care acestea sunt implementate (public sau privat). Prin intermediul investițiilor, economia este menținută într-un oarecare echilibru, deoarece acestea reprezintă mecanismul prin care domeniile societății sunt stimulate spre o mai bună funcționare.

2.3 Diferențele dintre organizațiile publice și private în vederea investițiilor

În sectorul public, investițiile joacă un rol primordial, reprezentând principalul mijloc de a răspunde la problemele socio-economice care apar în societate. Prin intermediul investițiilor publice, se asigură o mai bună relație a administrației cu cetățenii, prin procesul de furnizare a unor bunuri și servicii publice de calitate, dar nu în ultimul rând se încearcă și stimularea diverselor arii ale economiei în funcție de problemele economice cu care se confruntă cetățenii. Aceste investiții depind în principal de resursele financiare pe care administrația publică le are la dispoziție la momentul respectiv.

Investițiile publice reprezintă unul dintre cele mai importante instrumente pe care administrația le are la dispoziție, pentru a rezolva anumite probleme cu care comunitatea se confruntă, însă acestea se pot utiliza și pentru a genera noi surse de venit.

Diferența dintre investițiile publice și cele private apare în momentul în care acestea sunt puse în aplicare, dar acestea diferă și din punct de vedere al scopului pe care îl urmăresc. Așa cum menționam și într-un alt subcapitol, investițiile publice, urmăresc satisfacerea interesului general, în timp ce investițiile private urmăresc creșterea și maximizarea profitului. Investițiile publice sunt atent reglementate prin Legea Finanțelor Publice, în timp ce în domeniul privat nu este nevoie de nicio reglementare specială care să constrângă modul de gestionare a resurselor și domeniul investițional.

Fără nicio îndoială există exemple ilustrative care dovedesc că investițiile publice de capital, sau de susținere a productivității, creșterii economice, au un impact de cele mai multe ori pozitiv, diminuând sărăcia și crescând calitatea vieții.

Așadar, există mai multe particularități ale investițiilor atât din domeniul public cât și din domeniul privat, însă în general investițiile presupun același proces. Consider că în ceea ce privește investițiile publice, acestea ar trebui să fie utile și oportune, iar personalul care se ocupă cu desfășurarea acestora ar trebui să dețină un nivel de pregătire profesională corespunzător.

Capitolul III. Investițiile publice

3.1 Surse de finanțare

O clasificare privind sursele de finanțare le împarte astfel: surse proprii care rezultă din exploatarea capitalului propriu sau din autofinanțare și surse atrase, cum sunt creditele sau împrumuturile, subvențiile sau colaborările cu alți parteneri (Vasilescu, I., Românu, I.,2003, p.57).

Putem structura resursele financiare publice după conținutul economic al acestora, iar astfel rezultă următoarele componente: impozite, taxe și contribuții. Acestea au un caracter obligatoriu, reprezentând cu preponderență cea mai însemnată parte a resurselor financiare publice. O altă clasificare include resursele publice ale bugetului central și resursele bugetelor publice locale. În bugetul general consolidat intră: impozitele, taxele, venituri nefiscale și veniturile de capital. Resursele bugetelor locale sunt formate din: impozite, taxe, venituri nefiscale cu caracter local, cote și sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, cote adiționale la unele venituri ale bugetului de stat, transferuri cu destinație specială de la bugetul de stat.

O ultima clasificare a resurselor financiare publice o putem face pe baza criteriului de proveniență, aceasta având două laturi, și anume: resursele externe care provin din împrumuturile de stat externe, transferurile externe și ajutoarele nerambursabile, în timp ce resursele interne includ toate celelalte categorii de resurse (impozitele, taxele, venituri nefiscale si veniturile de capital) (Macarie, 2013, p.46).

Atunci când vorbim despre investiții publice, principalii participanți la realizarea acestora sunt următorii :

”Beneficiarul, este proprietarul (întreprinderea sau instituția care va administra noul mijloc fix) sau mandatarul viitorului obiectiv. Beneficiarul are mai multe atribuții și roluri, și anume: este cel care cunoaște necesitatea unei investiții, dispune de fondurile necesare investiției (pe care le mobilizează și răspunde de modul în care au fost utilizate) sau atrage fondurile necesare (în cazul finanțării din alte surse sau surse externe). De asemenea este factorul principal de decizie cu privire la investiție (determină mărimea obiectivului de investiții, stabilește structura lucrărilor) și are calitatea de coordinator general al lucrărilor.

Proiectantul, este cel care se ocupă cu conceperea viitorului obiectiv pentru care se investește, tot ce ține de cercetarea stiințifică de dinaintea proiectării, continuând cu definirea principiilor de funcționare și până la elaborarea documentațiilor după care lucrările de investiții sunt executate. Proiectantul este cel care hotărăște în urma cercetărilor efectuate, consumurile de materiale, ce utilaje trebuie folosite, numărul muncitorilor și structura pe profesii ale acestora.

Executantul, cel care face lucrările pentru noul obiectiv, ghidându-se întocmai după proiectele elaborate. Executantul poate fi atât o persoană juridică din mediul public cât și una din mediul privat, fiind de preferat însă ca partea de implementare să fie realizată de entități private, contractate prin licitație, pentru a se promova competitivitatea și pentru a evita concurența neloială a statului” .

3.2 Fondurile structurale

Administrația publică locală a unei unități administrativ teritoriale este direct responsabilă de dezvoltarea și bunăstarea respectivei comunități. Fondurile externe reprezintă de cele mai multe ori o soluție pentru a reuși să modernizăm și să dezvoltăm o anumită comunitate, iar de cele mai multe ori acestea reprezintă principala sursă de finanțare.

Fondurile europene reprezintă o soluție viabilă în condițiile în care administrația publică locală nu deține resursele necesare pentru a demara proiecte de anvergură mare. Totodată fondurile structurale și de coeziune reprezintă instrumente financiare prin intermediul cărora, Uniunea Europeană încearcă să reducă pe cât posibil lipsa de armonie dintre elementele economice și sociale între regiuni, având ca obiectiv realizarea coeziunii economice și sociale.

Creșterea capacității de absorbție a fondurilor de investiție este strict legată de capacitatea României și a administrației publice locale de a pregăti și iniția proiecte de investiții publice, precum și de a le implementa. Modul în care statul român a reușit să ofere condițiile necesare pentru accesarea acestor fonduri se reflectă în fluxul banilor europeni și capacitatea de absorbție a fondurilor din partea instituțiilor românești.

Pentru a crește capacitatea de absorbție a fondurilor structurale a statelor membre, Uniunea Europeană și-a crescut flexibilitatea in ceea ce privesc criteriile de eligibilitate dar si creșterea ratei maxime de co-finanțare din fonduri structurale europene de la 80% la 85% (Georgescu, 2009,p.16).

Din păcate, România are o rată de absorbție a fondurilor europene destul de scăzută, iar acest lucru s-ar putea datora și faptului că avem un nivel insuficient de pregătire și calificare pentru personalul din administrație și din organismele intermediare. Pe lângă aceasta există și o implicare scăzută din partea autorităților publice pentru cei care ar putea să beneficieze de proiectele respective, iar în aceeași măsură putem vorbi despre apariția unor întârzieri în elaborarea proiectelor și cultura este redusă în ceea ce privește managementul proiectelor.

Așadar, absorbția de fonduri europene nerambursabile este crucială în contextul în care România trebuie să continue să se dezvolte pentru a reuși să atingă targetul impus de Uniunea Europeană în ceea ce privește atât dezvoltarea economică cât și cea socială. În aceste condiții, fondurile structurale reprezintă soluția ideală, deoarece fondurile interne de care dispunem sunt limitate.

3.3 Avantaje și dezavantajele surselor de finanțare

Dacă vorbim despre sursele interne de finanțare, acestea au următoarele avantaje:

În cazul finanțării din surse proprii, principalul avantaj este libertarea și controlul total asupra resurselor, spre deosebire de creditare sau fondurile nerambursabile, care presupun o birocrație excesivă, anumite condiții pentru folosirea banilor și control foarte strict. Un alt avantaj este faptul că proiectul poate fi implementat în orice moment, iar în cazul unui posibil eșec al proiectului, autoritățile unității administrativ teritoriale nu mai sunt nevoite să suporte anumite cheltuieli suplimentare generate de dobânda aferentă creditului sau anumite penalități impuse de finanțator (în cazul fondurilor nerambursabile). Astfel în cazul în care fondurile proprii nu mai sunt îndeajuns pentru finanțarea proiectelor aflate în derulare, instituțiile publice au avantajul de a obține mult mai ușor un credit bancar.

Dezavantajul acestei surse de finanțare este faptul că de cele mai multe ori, resursele sunt

insuficiente pentru implementarea proiectelor, deoarece orice proiect de investiție poate genera pe durata desfășurării acestuia, costuri suplimentare care se datorează inflației. Totodată un dezavantaj al acestei surse apare datorită repartizării neuniforme a cheltuielilor de capital de la un al la altul.

În ceea ce privește sursele de finanțare externe, putem discuta despre credit și surse nerambursabile.

În cazul creditului bancar, avantajul este finanțarea rapidă atunci când sursele proprii sunt insuficiente, iar autoritățile publice pot să-și desfășoare cu succes obiectivele prestabilite, însă este și dezavantajos, deoarece pe lângă dobânda aferentă creditului există dificultăți în contractarea creditelor și pot să apară obligații suplimentare care conduc la o presiune fiscale pe umerii generațiilor viitoare. Un alt dezavantaj îl reprezintă faptul că periodic trebuie achitate ratele stabilite în momentul contractării creditelor, iar uneori instituția publică ar putea să nu-și poată îndeplini obligațiile.

Fondurile nerambursabile (subvenții guvernamentale, programe de finanțare nerambursabilă publică sau privată), pot să pară foarte atractive deoarece așa cum sunt prezentate și în literatura de specialitate acestea sunt considerate ”bani gratuiți”. Această sintagmă este însă doar în teorie, deoarece odată ce se obține o finanțare nerambursabilă, birocrația este excesivă și controlul extrem de strict, realizat de către Curtea de Conturi. Un avantaj al acestei forme de finanțare este posibilitatea de a finanța investiții de mare anvergură, fără a se utiliza resurse proprii sau credite bancare, însă este necesar ca beneficiarul să contribuie și el cu un procent din investiție.

3.4 Programele Uniunii Europene

Integrarea României în Uniunea Europeană a venit cu o serie de avantaje asupra modernizării societății noastre și asupra vieții cetățenilor care beneficiază atât de avantaje în ceea ce privește libera circulație în țările membre ale Uniunii, cât și de avantaje economice. În scopul modernizării și dezvoltării țării noastre ca întreg există o serie foarte largă de programe operaționale finanțate de Uniunea Europeană. Aceste programe acoperă toate domeniile de activitate din România și sunt împărțite pe categorii de beneficiari. Administrația publică beneficiază de fonduri pentru dezvoltarea anumitor domenii ca de exemplu: dezvoltare rurală, infrastructura, turism, asistența tehnică și altele.

Principalele programe operaționale care finanțează investiții pentru administrația publică sunt clasificate după cum urmează:

Perioada 2007-2013

Programul Național de Dezvoltare Rurală – PNDR

Programul Național de Dezvoltare Rurală se preocupă în general de îmbunătățirea calității și productivității din zonele rurale precum și de demararea inițiativelor de dezvoltare locală. Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR) este un instrument cu ajutorul căruia țările membre ale Uniunii Europene sunt sprijinite în vederea dezvoltării agriculturii precum și în procesul de producere și comercializare a produselor agricole.

(http://www.fonduri-structurale.ro/Detaliu.aspx?t=dezvoltarerurala )

Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative – PODCA

Un alt program important este Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative care are ca scop eficientizarea administrației publice pentru îmbunătățirea serviciilor pe care aceasta le oferă populației. Acest program urmărește îmbunătățirea politicilor publice și eficientizarea furnizării de servicii publice care să satisfacă cerințele membrilor comunității. ( http://www.fonduri-structurale.ro/Detaliu.aspx?t=capacitate )

Programul Operațional Regional – POR

Obiectivul general al acestui program se referă în principal la susținerea fiecărei regiuni din România în funcție de specificul zonei, de nevoi și de resursele avute la dispoziție. Acest obiectiv se realizează prin intermediul îmbunătățirii infrastructurii, prin susținerea și prin creearea unor condiții favorabile pentru dezvoltarea mediului de afaceri.

(http://www.fonduri-structurale.ro/Detaliu.aspx?t=Regional)

Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice – POSCCE

Un alt program pe care eu l-am considerat relevant pentru investițiile de care voi discuta îl reprezintă Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice care urmărește dezvoltarea și creșterea productivității pentru ca România să ajungă să conveargă cu restul țărilor membre ale Uniunii Europene. Printre obiectivele specifice ale acestui program se numără consolidarea și dezvoltarea sectorului productiv în vederea susținerii unei dezvoltări care să respecte principiile dezvoltării durabile.

(http://www.fonduri-structurale.ro/Detaliu.aspx?t=competitivitate ).

Programul Operațional Sectorial Transport – POST

Consider că acest program este unul care urmărește să asigure un transport în condiții optime de siguranță și eficiență, în condițiile în care se dorește promovarea unui sistem de transport bine pus la punct care să fie în concordanță cu normele impuse de Uniunea Europeană.

Cu ajutorul acestui program se dorește ca totalitatea drumurilor de interes național să fie reabilitate și modernizate pentru a fi asigurat un transport eficient, dar și în condiții de siguranță atât pentru persoane, dar și pentru bunuri. Totodată prin intermediul acestuia se dorește ”promovarea transportului feroviar, naval și intermodal, sprijinirea dezvoltării transportului durabil, prin minimizarea efectelor adverse ale transportului asupra mediului și îmbunătățirea siguranței traficului și a sănătății umane”.

(http://www.fonduri-structurale.ro/Detaliu.aspx?t=transport ).

Perioada 2014-2020

Programul Operațional Capital Uman (PO CU)

Stabilește prioritățile de investiții, obiectivele specifice și acțiunile asumate de către România în domeniul resurselor umane, continuând astfel investițiile realizate prin Fondul Social European în perioada 2007‐2013 și contribuind, totodată, la atingerea obiectivului general al Acordului de Parteneriat (AP 2014‐2020) ‐ implicit al Fondurilor Europene Structurale și de Investiții din România, și anume, de a reduce disparitățile de dezvoltare economică și socială dintre România și Statele Membre ale UE.

Acțiunile planificate în cadrul AP 1 urmează să fie implementate în cele trei regiuni eligibile în care rata șomajului în rândul tinerilor depășește 25%, și anume: regiunea Centru (31,7%), regiunea Sud-Est (31,3%) și regiunea Sud Muntenia (30,2%), regiuni mai puțin dezvoltateÎn concordanță cu AP 2014-20202, Recomandările Specifice de Țară privind combaterea șomajului în rândul tinerilor, Strategia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă 2014-2020,

(http://www.fonduri-ue.ro/pocu-2014)

Programul Operațional Competitivitate (POC)

Susține investiții menite să răspundă nevoilor și provocărilor legate de nivelul redus al competitivității economice, în special în ceea ce privește (a) sprijinul insuficient pentru cercetare, dezvoltare și inovare (CDI) și (b) infrastructura subdezvoltată de TIC și implicit servicii slab dezvoltate, poziționându‐se astfel ca un factor generator de intervenții orizontale în economie și societate, de natură să antreneze creștere și sustenabilitate.

Alăturarea celor doi vectori – Cercetare‐Dezvoltare‐Inovare și Tehnologia Informației și a Comunicațiilor – în cadrul aceluiași program operațional este justificată strategic de rolul multiplicator al acestor domenii și de sprijinul direct prin care acestea contribuie la obiectivele de specializare inteligentă si promoveaza noi oportunități de creștere, în special într‐un număr limitat de domenii prioritare concentrate pe avantajele comparative ale României.

Investițiile dedicate consolidării cercetării, dezvoltării tehnologice și a inovării ale PO Competitivitate le continuă pe cele începute în perioada 2007‐2013, ale căror rezultate deja încep să devină vizibile, dar sunt mai mult orientate către implicarea sectorului privat în activități de CDI, stimularea parteneriatelor între sistemul public de cercetare și actorii privați, orientarea către piață și transferul tehnologic și o mai mare expunere a cercetării românești pe plan internațional. Proiecte majore, precum Extreme Light Infrastructure ‐ Nuclear Physics (ELI‐NP) sau Centrul Internațional de Studii Avansate privind Sistemele Fluviu‐Deltă‐Mare (DANUBIUS – RI) vor fi de asemenea finanțate prin PO Competitivitate.

Următoarele domenii de specializare inteligentă au fost identificate în cadrul Strategiei Naționale de Cercetare Inovare 2014‐2020 și vor fi susținute prin POC:

bioeconomie.

tehnologia informației și a comunicațiilor, spațiu și securitate.

energie, mediu și schimbări climatice.

eco-nano-tehnologii și materiale avansate.

Pachetul financiar total pentru programul operațional este stabilit la suma de 1 329 787 234

(http://www.fonduri-ue.ro/poc-2014)

Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM)

A fost elaborat pentru a răspunde nevoilor de dezvoltare ale României identificate în Acordul de Parteneriat 2014-2020 și în acord cu Cadrul Strategic Comun și Documentul de Poziție al serviciilor Comisiei Europene. Strategia POIM este orientată spre obiectivele Strategiei Europa 2020, în corelare cu Programul Național pentru Reformă și cu Recomandările Specifice de Țară, concentrându-se asupra creșterii durabile prin promovarea unei economii bazate pe consum redus de carbon prin măsuri de eficiență energetică și promovare a energiei verzi, precum și prin promovarea unor moduri de transport prietenoase cu mediul și o utilizare mai eficientă a resurselor.

Prioritățile de finanțare stabilite prin POIM contribuie la realizarea obiectivului general al Acordului de Parteneriat prin abordarea directă a două dintre cele cinci provocări de dezvoltare identificate la nivel național: Infrastructura și Resursele.

POIM finanțează activități din patru sectoare: infrastructura de transport, protecția mediului, managementul riscurilor și adaptarea la schimbările climatice, energie și eficiență energetică, contribuind la Strategia Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii.

POIM beneficiază de o alocare financiară de cca. 11,8 mld. Euro, din care:

6,94 mld. Euro Fond de Coeziune

2,48 mld. Euro Fond European de Dezvoltare Regională

2,46 mld. Euro Cofinantare

(http://www.fonduri-ue.ro/poim-2014)

Programul Operațional Asistență Tehnică (PO AT)

2014-2020 are drept scop asigurarea unui proces de implementare eficientă și eficace a Fondurilor Europene Structurale și de Investiții în România în conformitate cu principiile și regulile de parteneriat, programare, evaluare, comunicare, management, inclusiv management financiar, monitorizare și control, pe baza responsabilităților împărțite între Statele Membre și Comisia Europeană.

Obiectivul global al POAT 2014-2020 este de a asigura capacitatea și instrumentele necesare pentru o eficientă coordonare, gestionare și control al intervențiilor finanțate din Fondurile Europene Structurale și de Investiții, precum și o implementare eficientă, bine orientată și corectă a POAT, Programului Operațional Infrastructură Mare (POIM) și a Programului Operațional Competitivitate (POC).

Programul se bazează pe cadrul general descris de prevederile Acordului de Parteneriat iar abordarea strategică POAT este corelată cu documentele strategice relevante la nivel european și național, respectiv cu prevederile specifice domeniului de AT reieșite din Strategia Europa 2020, Planul Național de Reformă 2013-2014, precum și cu Strategia pentru consolidarea capacității administrației publice din România 2014-2020.

POAT 2014-2020 fiind proiectat să răspundă prevederilor Regulamentului 1303/2013 stipulate la Art. 59, va oferi sprijin pentru: pregătire, gestionare, monitorizare, evaluare, informare și comunicare, colaborare în rețea, soluționare a reclamațiilor, control și audit.

POAT 2014-2020 este proiectat ținând cont de noua arhitectură a sistemului de coordonare, gestionare și control al FESI, cu patru autorități de management în cadrul MFE și își propune să sprijine aspectele orizontale pentru toate PO finanțate din FESI, iar pentru cele trei programe finanțate din FEDR/FC aflate în directa gestionare a MFE (POIM, POC și POAT), să acorde asistență aspectelor specifice implementării acestora.

POAT a fost aprobat de către Comisia Europeană în data de 18.12.2014.

Pachetul financiar total pentru programul operațional este stabilit la suma de 212 765 958 EUR, ea urmând să fie asigurată din următoarele linii bugetare specifice:

200 510 639 EUR (FEDR — Regiuni mai puțin dezvoltate);

12 255 319 EUR (FEDR — Regiuni mai dezvoltate).

Următoarele axe prioritare sunt sprijinite de programul operațional:

Axa prioritară 1 „Întărirea capacității beneficiarilor de a pregăti și implementa proiecte finanțate din FESI și diseminarea informațiilor privind aceste fonduri”;

Axa prioritară 2 „Sprijin pentru coordonarea, gestionarea și controlul FESI”

Axa prioritară 3 „Creșterea eficienței resurselor umane implicate în sistemul de coordonare, gestionare și control al FESI în România”

(http://www.fonduri-ue.ro/poat-2014)

Programul Operațional Regional (POR)

Programul Operațional Regional este succesorul Programului Operațional Regional 2007-2020 și unul dintre programele prin care România va putea accesa fondurile europene structurale și de investiții provenite din Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), în perioada 2014-2020.

Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020, gestionat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice în calitate de Autoritate de Management, a fost adoptat de Comisia Europeană (CE) pe data de 23 iunie 2015.

Viziunea strategică privind nevoile de dezvoltare cărora trebuie să le răspundă POR 2014-2020 are la bază analiza situației economice și sociale a regiunilor României (în Strategia Națională pentru Dezvoltare Regională 2014-2020), care a dus la identificarea principalelor probleme:

Cercetare-dezvoltare și inovare: transfer limitat al rezultatelor cercetării în piață și nivel scăzut de asimilare a inovării în firme,

Aceste direcții de acțiune au fost corelate cu direcțiile de acțiune strategică menționate de Comisia Europeană în ceea ce privește finanțarea din Fondurile Europene Structurale și de Investiții, prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională în perioada 2014-2020:

Inovare și cercetare;

Agenda digitală;

Sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri);

Economie cu emisii reduse de carbon.

POR 2014–2020 își propune ca obiectiv general creșterea competitivității economice și îmbunătățirea condițiilor de viață ale comunităților locale și regionale, prin sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri, infrastructurii și serviciilor, pentru dezvoltarea durabilă a regiunilor, astfel încât acestea să își poată gestiona în mod eficient resursele și să își valorifice potențialul de inovare și de asimilare a progresului tehnologic.

Aceste obiective sunt traduse în 11 axe prioritare (plus o axă de asistență tehnică), care au în total o alocare estimată de 8,25 miliarde euro, din care 6,7 miliarde de euro reprezintă sprijinul UE, prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), iar 1,5 miliarde de euro – contribuția națională:

Axa prioritară 1: Promovarea transferului tehnologic

Axa prioritară 2: Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii

Axa prioritară 3: Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon

Axa prioritară 4: Sprijinirea dezvoltării urbane durabile

Axa prioritară 5: Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural

Axa prioritară 6: Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională

Axa prioritară 7: Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului

Axa prioritară 8: Dezvoltarea infrastructurii de sănătate și sociale

Axa prioritară 9: Sprijinirea regenerării economice și sociale a comunităților defavorizate din mediul urban

Axa prioritară 10: Îmbunătățirea infrastructurii educaționale

Axa prioritară 11: Extinderea geografică a sistemului de înregistrare a proprietăților în cadastru și cartea funciară

Axa prioritară 12: Asistență tehnică

(http://www.fonduri-ue.ro/por-2014)

Programul Operațional Capacitate Administrativă (PO CA)

POCA va promova crearea unei administrații publice moderne, capabilă să faciliteze dezvoltarea socio-economică, prin intermediul unor servicii publice competitive, investiții și reglementări de calitate, contribuind astfel la atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020. Pentru a putea îndeplini acest rol, administrația publică are nevoie de resurse umane competente și bine gestionate, un management eficient și transparent al utilizării resurselor, o structură instituțional-administrativă adecvată, precum și de proceduri clare, simple și predictibile de funcționare. O astfel de administrație trebuie să fie capabilă să ofere decidenților politici instrumentele necesare fundamentării și implementării unor politici publice în interesul cetățenilor. Optimizarea administrației este o condiție importantă pentru punerea în aplicare a oricărei schimbări structurale către o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii.

POCA 2014-2020 se adresează tuturor celor 8 regiuni de dezvoltare ale României. În cadrul Programului vor putea obține finanțare următoarele tipuri de beneficiari: autorități și instituții publice centrale, autorități administrative autonome, ONG-uri, parteneri sociali, instituțiile de învățământ superior acreditate și de cercetare, Academia Română, autorități și instituții publice locale de la nivelul județelor și municipiilor, autorități și instituții publice locale beneficiare ITI, instituțiile din sistemul judiciar

Alocarea financiară a programului din Fondul Social European pentru perioada 2014-2020 este de 553,19 milioane de euro.

Bugetul POCA 2014-2020 este structurat pe 3 axe prioritare, după cum urmează:

Administrație publică și sistem judiciar eficiente, cu o alocare financiară de 326,38 de milioane de euro (59%);

Administrație publică și sistem judiciar accesibile și transparente, cu o alocare financiară de 187,69 de milioane de euro FSE (33,93%);

Asistență tehnică, cu o alocare financiară de 39,11 de milioane de euro (7,07%).

(http://www.fonduri-ue.ro/poca-2014)

Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate (PO AD) 

Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate (POAD) asigură pe întreaga perioadă 2014 – 2020 distribuția gratuită de ajutoare alimentare în toate localitățile din tara în favoarea persoanelor dezavantajate.

POAD este o continuare a Programului European de Ajutorare a Defavorizaților (PEAD) derulat în perioada 2007 -2013.

Programul este finanțat în proporție de 85% din Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane și în proporție de 15% din bugetul național.

Alimentele distribuite în cadrul acestor programe au cunoscut o permanentă diversificare pornindu-se de la 2, 3 alimente în primii ani, faina, mălai, zahar, și ajungând la 10 alimente în prezent.

În cadrul POAD 2015/2016 ajutoarele vor fi distribuite în două cutii de carton cu conținut identic, în fiecare cutie se vor afla următoarele produse alimentare si cantități:

Ajutoarele alimentare în cadrul POAD sunt distribuite către beneficiari prin primăriile din fiecare localitate. În unele localități primăriile deleagă această atribuție către Direcțiile de asistență socială. Pentru informații privind locul și perioada distribuției, eventuale măsuri de programare a beneficiarilor, documente necesare, alte informații, cei interesați pot lua legătura cu primăriile de domiciliu.

(http://www.fonduri-ue.ro/poad-2014)

Capitolul IV. Metodologia cercetării

4.1 Analiza documentelor

Partea practică a prezentei lucrări de cercetare are ca scop principal analiza investițiilor majore realizate de către primăria orașului Beclean în perioada 2011-2015. În vederea atingerii acestui scop am utilizat două metode de cercetare, și anume analiza documentelor (analiză calitativă) și respectiv chestionarul (analiză cantitativă).

4.2 Descrierea metodelor de cercetare

Pentru a face o analiză cât mai elaborată a investițiilor majore realizate de către primăria orașului Beclean am utilizat metoda analizei documentelor, deoarece cu ajutorul acestei metode sunt procesate documentele și analizate datele. Această analiză a fost făcută pe baza documentelor furnizate de primăria orașului Beclean: Conturile de execuție aferente perioadei 2011-2015, Rapoartele primarului și Hotărârile de Consiliu Local ale primăriei din Beclean.

Cel de-al doilea obiectiv al cercetării a fost identificarea și analiza gradului de mulțumire al cetățenilor privind investițiile publice majore derulate de primăria orașului Beclean. Pentru îndeplinirea obiectivelor am realizat un sondaj de opinie (Anexa 1) pe care l-am aplicat unui eșantion alcătuit din 40 de cetățeni din orașul Beclean. Chestionarele au fost înmânate personal fiecărei persoane în parte, explicându-li-se în mod clar durata completării chestionarului (3-5 minute) cât și scopul aplicării acestuia. Fiecare persoană a fost asigurată că datele transmise sunt confidențiale.

În vederea atingerii obiectivelor menționate, mi-am realizat lucrarea de cercetare pornind de la următoarele ipoteze:

Persoanele care au fost consultate cu privire la oportunitatea unei investiți înainte de

derularea acesteia sunt mai mulțumite de activitatea primăriei.

Tipul sectorului de activitate al respondenților influențează mulțumirea acestora față de

modul de cheltuire al banilor publici.

Gradul de mulțumire al cetățenilor este influențat de domeniul în care se investește.

Capitolul V. Analiza investițiilor făcute de Primăria orașului Beclean în perioada

2011-2015

5.1.1 Analiza investițiilor și lucrărilor publice în anul 2011

În Tabelul 1 sunt prezentate principalele investiții și lucrările publice efectuate de către primăria orașului Beclean în anul 2011, urmărind domeniul în care s-a investit, sursa de finanțare și valoarea totală a investițiilor.

Sursa: Contul de execuție bugetară, 2011 (Tabel 1.)

După cum putem vedea în tabelul de mai sus (Tabel 1.Sursele de finanțare pentru principalele domenii investiționale), în anul 2011 domeniul „Drumuri și poduri” a înregistrat cea mai mare valoare a investițiilor realizate, acesta reprezentând un procent de 66,28% din suma totală, precum și cea mai mare pondere din totalul investițiilor efectuate. Analizând documentele oferite de primăria orașului Beclean, am aflat că pentru realizarea acestor investiții și lucrări publice s-au utilizat următoarele surse de finanțare: bugetul de stat, și fondurile externe nerambursabile. În acest domeniu s-au realizat lucrări de amenajare, modernizare și reparații de străzi și trotuare în orașul Beclean.

Unitățile de învățământ reprezintă un alt domeniu în care valoarea investiției a fost considerabilă, suma cheltuită ridicându-se la 938.775 lei, ceea ce procentual vorbind înseamnă 12,57% din totalul investițiilor derulate în acel an. Lucrările investiționale în acest domeniu au constat în lucrări de modernizare și consolidare a Colegiului Național "Petru Rareș" Beclean. Investiția pentru acest domeniu a fost finanțată în totalitate din bugetul local.

Un alt domeniu în care au fost efectuate lucrări a fost „Apă și canal” suma alocată fiind de 938.360 lei, aceasta reprezentând 12,12% din totalul investițiilor derulate în anul 2011.

Un alt domeniu în care s-a investit în aceea perioadă a fost domeniul „Clădiri”, finanțarea pentru investițiile derulate, realizându-se integral din bugetul local

5.1.2 Analiza investițiilor și lucrărilor publice în anul 2012

În Tabelul 2 am prezentat investițiile și lucrările publice efectuate de către primăria orașului Beclean în anul 2012, urmărind domeniul investiției, sursa de finanțare și valoarea totală a acestora.

Sursa: Contul de execuție bugetară, 2012 (Tabel 2.)

În anul 2012 domeniul „Drumuri și poduri”, a fost finanțat cu 937.337 lei ceea ce procentual vorbind reprezintă 9,06% din valoarea totală a sumei investite. Sursele de finanțare au fost: bugetul local și fondurile externe nerambursabile. Lucrările de investiții derulate în acest an au avut în vedere continuarea lucrărilor începute în anii anteriori.

Un domeniu important pentru investițiile și lucrările publice în Beclean din anul 2012 la reprezintat cel al „Clădirilor” care calculat procentual reprezentă 7,93% din valoarea totală a investițiilor, iar sursele de finanțare au fost: bugetul local și fondurile externe nerambursabile.

Un alt domeniu în care s-a investit îl reprezintă „Apă și canal”, acesta beneficiind de o finanțare de 142.000 lei, iar lucrările efectuate au presupus extinderea unor rețele de canalizare.

Domeniul „Unități de învățământ” a beneficiat de investiții în valoare de 1.970.180 lei, acestea constând în continuarea lucrărilor de reabilitare a Colegiului Național "Petru Rareș" Beclean.

Analiza investițiilor și lucrărilor publice în anul 2013

În anul 2013 valoarea totală a lucrărilor de investiții s-a ridicat la suma de 11.747.464 lei.

Sursa: Contul de execuție bugetară, 2013 (Tabel 3.)

În ceea ce privește domeniul „Unități de învățământ”, primăria a făcut investiții considerabile în valoare de 8.095.549 lei, acestea constând în continuarea lucrărilor de reabilitare a Colegiului Național "Petru Rareș" Beclean. Suma acordată acestui domeniu a avut cea mai mare pondere din totalul investiților, aceasta fiind de 74,95%, cu toate că sumele alocate investițiilor pentru acest an au suferit o scădere dramatică.

În acest an, putem remarca faptul că în domeniul „Drumuri și poduri”, suma alocată a fost în valoare de 2.169.279 lei, aceasta reprezentând 15,01% din valoarea totală a investițiilor și lucrărilor publice derulate per totalul anului. Referitor la ceea ce s-a făcut concret în acest domeniu am putut afla că sumele alocate au contribuit la continuarea lucrărilor de investiții începute în anii anteriori. Finanțarea acestui domeniu s-a realizat cu fonduri de la bugetul de stat și din împrumuturi.

Printre domeniile de investiții cu o valoare mai mică de finanțare se numără „Apă și canal”, domeniu a cărui finanțare a fost de 319.320 lei, iar printre proiectele desfășurate în acest domeniu s-au numărat lucrările de extindere a rețelei de apă potabilă și a rețelei de canalizare pentru anumite zone din oraș. Raportat la valoarea totală a investițiilor din acest an, sumele cheltuite în acest domeniu au fost de 4,03%.

Lucrările realizate în anul 2013 în domeniul „Clădiri” au urmărit continuarea unor proiecte începute în anii anteriori. Așadar în vederea efectuării lucrărilor, instituția a cheltuit 1.163.316 lei, bani proveniți din fondul de rulment.

5.1.4 Analiza investițiilor și lucrărilor publice în anul 2014

În Tabelul 4 am enumerat investițiile și lucrările publice efectuate de către primăria orașului Beclean în anul 2014.

Sursa: Contul de execuție bugetară, 2014 (Tabel 4.)

„Unitățile de învățământ” reprezintă un domeniu în care valoarea investiției s-a ridicat la 9.927.518 lei.. Acest domeniu a fost finanțat în totalitate din bugetul local.

Un alt domeniu în care s-au făcut investiții a fost cel al ”Clădirilor”, însă suma alocată nu a fost una extrem de mare, aceasta reprezentând numai 9,79% din totalul investițiilor derulate în acest an. Acest domeniu a obținut finanțare de la bugetul local, de la bugetul de stat și fonduri extrabugetare, toate acestea ridicându-se la valoarea de 1.139.231 lei.

Domeniul „Apă și canal” a beneficiat de o finanțare de 2.736.330 lei și lucrările efectuate au constat în extinderea unor rețele de apă potabilă și canalizare în localitatea Figa.

Un domeniu în care autoritățile locale din orașului Beclean au învestit în anul 2014 l-a reprezintat „Drumuri și poduri”, iar valoarea atribuită învestițiilor aferente domeniului a fost de 4.284.055 lei, ceea ce reprezintă 23.16% din valoarea totală. În acest an fondurile obținute au provenit de la bugetul de stat și din surse externe nerambursabile. Lucrările de investiții din acest an au vizat continuarea lucrărilor începute în anii anteriori care constau în amenajarea și modernizarea străzilor adiacente din oraș.

5.1.5 Analiza investițiilor și lucrărilor publice în anul 2015

În Tabelul 5 sunt prezentate investițiile și lucrările publice efectuate de către primăria orașului Beclean în anul 2015.

Sursa: Contul de execuție bugetară, 2015 (Tabel 5.)

În anul 2015 valoarea pentru investițiile și lucrările publice alocate domeniului „Drumuri și poduri”, a reprezentat un procent de 8,15% din suma totală, și totodată acest domeniu a beneficiat de fonduri provenite din surse de finanțare diferite. Astfel că pentru realizarea investițiilor și lucrărilor publice s-au utilizat următoarele surse de finanțare: bugetul local și fondurile externe nerambursabile. În acest domeniu s-au realizat lucrări de amenajare, modernizare și reparații de străzi.

Un alt domeniu în care primăria orașului Beclean a investit în anul 2015 a fost cel al „Clădirilor” în care s-a investitit o sumă de 870.942 lei, aceasta reprezentând 6,72% din valoarea totală a investițiilor, iar sursele de finanțare au fost: bugetul local, bugetul de stat și fondul de rulment.

Un alt domeniu de investiție a fost „Apă și canal”, suma alocată fiind de 350.000 lei, aceasta reprezentând 3,27% din valoarea totală.

„Unitățile de învățământ” reprezintă un alt domeniu în care valoarea investiției s-a ridicat la 11.227.840 lei, acesta beneficiind de o finanțare nerambursabilă, dar au fost cheltuite și sume din bugetul local. În acest domeniu lucrările de investiție au constat în finalizarea lucrărilor de modernizare și consolidare a Colegiului Național "Petru Rareș" Beclean.

Așadar, în urma celor prezentate mai sus, putem remarca faptul că în perioada 2011-2015 primăria orașului Beclean a realizat o serie de investiții și lucrări publice având ca surse de finanțare bugetul local, bugetul de stat, fondul de rulment, împrumuturi și fonduri externe nerambursabile.

Sursa: Contul de execuție bugetară 2011-2015 (Grafic 1.)

În graficul de mai sus (Graficul 1. Analiza valorilor totale ale investițiilor publice făcute de primăria orașului Beclean în perioada 2011-2015) se pot observa fluctuațiile valorilor totale ale investițiilor publice care au avut loc în această perioadă. În anul 2011, putem observa că investițiile au înregistrat o valoare de 6.719.282 lei, acest an fiind cel în care s-au început o mare parte din investiții. În anul următor investițiile au început sa scadă ajungând la un punct critic, valoarea acestora fiind de 3.857.120 lei.

În anul 2013 valoarea investițiilor a crescut considerabil ajunând la 13.558.768 lei, valoare cu aproximativ 75% mai mare decât cea înregistrată în anul 2012 . În anul 2014 observăm că suma a crescut, acesta fiind și anul în care investițiile au avut cea mai mare valoare, de 18.087.134 lei. Ultimul an analizat de mine a înregistrat o scădere cu aproximativ 25% comparativ cu anul precedent (2014).

Așadar, din datele pe care le-am avut la dispoziție și după cum se poate vedea și din Graficul 1, în anul 2014 au fost efectuate cele mai multe cheltuieli pentru investiții, iar în perioada 2012-2013 investițiile au fost ceva mai reduse. De asemenea anul 2011 a reprezentat un an în care s-au început lucrări considerabile de investiții, cu precădere în domeniul învățământului. În anul 2015, valoarea investițiilor analizate a înregistrat o scădere datorită faptului că în acest an multe dintre investițiile care erau în derulare au fost finalizate.

Principalele investiții derulate de primăria orașului Beclean în perioada 2011-2015

În continuarea lucrării am prezentat (prin poze) principalele investiții implementate de autoritățile locale din orașul Beclean.

1. Bazinul de înot, inaugurat în anul 2015.

Bazinul a fost construit cu 6,5 milioane lei prin Compania Națională de Investiții. Acesta are cinci culoare pentru înot, vestiare, dușuri, grupuri sanitare și un cabinet de prim ajutor.

2. Bloc ANL, finalizat în anul 2015.

Acest bloc reprezintă o altă investiție considerabilă care cuprinde nu mai puțin de 64 de locuințe, 41 de garsoniere și 23 de apartamente cu două camere. Costul total a fost de aproximativ 6 milioane de lei.

3. Construcția unui nou sediu administrativ al Primariei orașului Beclean, inaugurat în anul 2015.

Noul sediu al Primăriei Beclean este situat în centrul orașului și cuprinde și un centru de informare turistică.

4. Renovarea și consolidarea Spitalului Orașenesc Beclean.

Activitățile au vizat execuția de izolații termice la exterior, lucrări de renovare a interiorului, dar și achiziționarea de aparatură nouă, conform standardelor europene.

Capitolul VI. Analiza rezultatelor sondajului de opinie

Conform datelor din tabelul de mai sus (Tabel 6.), putem observa că din totalul de 40 de persoane chestionate, 11 dintre acestea aveau vârste cuprinse între 31-40 de ani, ceea ce procentual vorbind înseamnă 27,5%, iar 5 dintre ele aveau vârsta cuprinsă în intervalul 18-30 de ani. Următoarele două categorii de vârstă și anume 41-50 de ani, 51-60 de ani au înregistrat valori egale, respectiv 9 persoane din fiecare categorie au răspuns chestionarului aplicat, iar restul de 6 persoane au avut vârste cuprinse în intervalul 61-70 de ani.

La întrebarea ”Care este sexul dvs.?” 55% dintre respondenți au ales varianta masculin, ceea ce cifric vorbind înseamnă că 22 de persoane au fost de sex masculin, iar restul de 18 persoane au fost de sex feminin.

În urma aplicării chestionarului am aflat că majoritatea respondenților au afirmat că ultima școală absolvită este liceul (37,5%), în timp ce 32,5% au afirmat că nu au terminat decât nivelul gimnazial de învățământ. Pe de altă parte, patru persoane au spus că au terminat o școală postliceală, în timp ce doar două persoane aveau studii superioare. Totodată din totalul de 40 de persoane chestionate, 6 au preferat să nu răspundă la această întrebare.

Analizând tabelul de mai sus (Tabel 9.), putem sesiza faptul că majoritatea respondenților își desfășoară activitatea în domeniul agricol, drept dovadă 22 dintre aceștia au ales ca și variantă de răspuns ”Sector Agricol”, ceea ce raportat la eșantionul pe care l-am ales înseamnă 55% din total. Pe locul doi se află sectorul privat, nouă persoane alegând această variantă de răspuns, urmând ca șapte persoane să afirme că nu au un loc de muncă și sunt casnici/casnice și doar două persoane chestionate au afirmat că lucrează în sectorul public.

La întrebarea ”Sunteți mulțumit/ă de activitatea primăriei orașului Beclean?”, 35% din numărul persoanelor chestionate au considerat că activitatea desfășurată de autoritățile locale îi mulțumește, în timp ce doar 12,5% se considerau nemulțumiți. Pe de altă parte 32,5% din total au afirmat că sunt foarte mulțumiți de activitatea desfășurată de primărie, în timp ce la polul opus 10% afirmau că se declară foarte nemulțumiți. Totodată 10% dintre persoane au preferat să nu răspundă la această întrebare alegând varianta de răspuns NS/NR.

În ceea ce privește modul în care autoritățile aleg să cheltuie sau să investească banii publici, 40% dintre persoanele chestionate au considerat că acest proces este transparent și se declară foarte mulțumite de modul în care se desfășoară aceste activități, iar un procent de 12,5% au considerat că procesul de cheltuire a banilor publici nu este deloc transparent și se declară foarte nemulțumiți de această activitate.

Cu privire la acest subiect, dintr-un număr de 40 de persoane chestionate, un procent de 45% dintre aceștia au fost de părere că principalul domeniu care are nevoie de investiții masive este infrastructura, deoarece după părerea mea lipsa unor investiții care să rezolve această problemă care afectează întreaga populație a comunei și nu numai, conduce la imposibilitatea dezvoltării durabile din punct de vedere economic și social. Bunurile și serviciile reprezintă următorul domeniu de interes, 22,5% din respondenți optând pentru această variantă. Pe locul al treilea în topul preferințelor cetățenii au ales domeniul socio-cultural, iar pe ultimul loc se clasează domeniul privind protecția mediului (12,5%).

La întrebarea cu numărul 13, din Tabelul 13, observăm că 18 persoane consideră că era necesară construcția unui bloc ANL, în timp ce zece persoane au considerat că investiția „Renovarea si consolidarea Spitalullui Orasenesc Beclean” a fost de asemenea oportună. Construcția unui nou sediu al Primariei orașului Beclean, aceasta opțiune a fost aleasă de opt persoane. Patru persoane au răspuns că proiectul ” Bazinul de înot” a fost o investiție ”de milioane de euro” care ne arată faptul ca acest proiect nu a fost neapărat necesar pentru comunitate, populația majoritară înregistrând vârste peste 40 de ani.

Conform Tabelului 14, observăm că majoritatea cetățenilor care au răspuns chestionarului, mai exact 52,5% dintre aceștia s-au declarat pe deplin mulțumiți de construirea unui bloc ANL. Pe al doilea loc în topul preferințelor s-a situat Renovarea și consolidarea Spitalului Orășenesc Beclean, urmată de Bazinul de înot. Pe ultimul loc s-a clasat investiția privitoare la Construcția unui nou sediu al Primariei orașului Beclean, care nu este considerată de către cetățeni ca fiind o investiție care să îmbunătățească calitatea vieții acestora.

La întrebarea „În ce măsură considerați că autoritățile publice dețin expertiză necesară pentru a realiza investiții benefice pentru comunitate?”, 68,8% dintre respondenți au afirmat că autoritățile dețin expertiză necesară pentru a realiza investiții cu un impact pozitiv asupra comunității. La polul opus se află un procent de 25% din totalul respondenților care nu au încredere în expertiză autorităților locale, 6 persoane chestionate afirmând acest lucru.

În tabelul cu numărul 16, putem observa faptul că nivelul de încredere a respondenților este unul mare, deoarece nouă persoane au ales varianta ”În foarte mare măsură”, iar varianta ”În mică măsură” a fost aleasă de șapte respondenți. Totodată variantele care ne arată neîncrederea respondenților în faptul că administrația publică reprezintă interesele cetățenilor prin investițiile implementate au fost alese de 16 persoane, adică un procent de 40% din totalul respondenților.

Conform Tabelului 17, referitor la întrebarea ”În ce măsură sunteți mulțumiți de investițiile desfășurate în perioada 2011-2015 de către administrația publică locală?” observăm că zece cetățeni participanți la sondajul de opinie au optat pentru varianta ”În foarte mare măsură”, ceea ce înseamnă că mulțumirea lor față de investițiile făcute este una ridicată. De asemenea, opt persoane au afirmat că sunt mulțumiți de investiții într-o mare măsură, iar cea mai slab reprezentată categorie este ”În foarte mică măsură”, deoarece numai un număr de patru persoane au considerat acest lucru, aceștia reprezentând un procent de 10%.

Așadar putem observa că majoritatea persoanelor au fost mulțumite în mare parte de ceea ce s-a făcut pentru comunitatea din care fac parte, însă au existat și persoane care au considerat că au fost derulate și investiții care nu erau neapărat prioritare sau oportune.

La acestă întrebare, 37,5% dintre respondenți au afirmat că sunt foarte nemulțumiți de modul în care autoritățile își fac treaba și implicit de modul de gestionare a banilor publici, ceea ce mă duce cu gândul la faptul că aceștia nu sunt mulțumiți investițiile făcute, deoarece aceștia probabil le consideră inoportune. Pe de altă parte, 20% dintre respondenți au ales varianta ”mulțumit/ă”, ceea ce înseamnă că nu toată lumea consideră că banii nu sunt cheltuiți în conformitate cu nevoile comunității. O posibilă explicație a acestui fapt ar putea fi aceea că pentru unele persoane, o investiție a avut mai mult impact în detrimentul altei investiții. Șapte cetățeni nu au dorit să răspundă la această întrebare, motivele putând fi variate, pornind de la o dezinformare din partea acestora și ajungând la simpla lor dorință de a nu răspunde.

6.2 Testarea ipotezelor

Ipoteza 1. Persoanele care au fost consultate cu privire la oportunitatea unei investiți înainte de derularea acesteia sunt mai mulțumite de activitatea primăriei.

Variabila independentă a acestei ipoteze este ”consultarea cetățenilor cu privire la oportunitatea unor investiții”, măsurată la nivel nominal, iar variabila dependentă este ”nivelul de mulțumire al acestora cu privire la activitatea primăriei”, măsurată la nivel ordinal. Astfel că în acest caz am utilizat ca metodă de testare Asocierea.

Excluzând cazurile care nu au fost valide, putem observa din tabelul de mai jos (Tabel 19) că avem valide un număr de 26 de cazuri. Astfel nouă persoane s-au declarat foarte mulțumite de activitatea primăriei Beclean, însă în același timp 22 de persoane au afirmat că nu au fost consultați cu privire la oportunitatea investițiilor. Pe de altă parte, patru persoane au afirmat că au fost consultați în momentul în care se pregătea derularea unor investiții, însă doar trei dintre acestea s-au declarat mulțumiți, iar o persoană a afirmat că este nemulțumit/ă.

Tabel 19. Crosstabulation

Count

Dacă ne uităm la valoarea lui Sig. din tabelul de mai jos (Chi-Square Tests), observăm că aceasta este de 0.145, deci această valoare este mai mare decât 0.05 și prin urmare ipoteza conform căreia ”Persoanele care au fost consultate cu privire la oportunitatea unei investiți înainte de derularea acesteia sunt mai mulțumite de activitatea primăriei”, nu se confirmă.

Tabel 20. Chi-Square Tests

a 6 cells (75.0%) have expected count less than 5. The minimum expected count is .31.

Așadar dacă această ipoteză nu se confirmă, putem deduce faptul că indiferent dacă cetățenii sunt consultați sau nu, cu privire la oportunitatea unei investiții, mulțumirea acestora față de activitatea pe care primăria o desfășoară nu este influențată. Din punctul meu de vedere, ar trebui să existe o relație între cele două variabile, deoarece în momentul în care cetățenii sunt consultați, aceștia pot să-și exprime mulțumirea/nemulțumirea în legătură cu oportunitatea unei investiții.

Ipoteza 2. Tipul sectorului de activitate al respondenților influențează mulțumirea acestora față de modul de cheltuire al banilor publici.

În cazul celei de a doua ipoteze, variabila independentă este ”tipul de sector de activitate al respondenților”, măsurat la nivel nominal și variabila dependentă ”mulțumirea față de modul de cheltuire al banilor publici”, măsurată la nivel ordinal. Având în vedere nivelul de măsurare al acestor două variabile, metoda folosită pentru testarea ipotezei este Asocierea.

Analizând tabelul de mai jos (Tabel 21), putem observa că din totalul de 40 de chestionare pe care le-am aplicat cetățenilor din orașul Beclean, numai 33 dintre acestea au fost valide. În urma analizării rezultatelor oferite de cei 33 de cetățeni am putut să aflu că un număr de 8 persoane care desfășoară activități agricole s-au declarat foarte nemulțumiți de modul în care banii publici sunt gestionați, iar un număr de patru persoane care activează în mediul privat au afirmat același lucru. Ce mai este foarte interesant de remarcat este faptul că numai două persoane care lucrează în mediul public au afirmat că se declară mulțumite/foarte mulțumite de modul în care autoritățile locale din comunitatea lor gestionează banii publici, ceea ce mă duce cu gândul la faptul există o serie de nemulțumiri în ceea ce privește acest subiect.

Tabel 21. Crosstabulation

Count

Raportându-ne la valoarea lui Sig. din tabelul Chi-Square Tests, de mai jos, putem observa că aceasta este de 0,177, adică a depășit pragul critic pentru ca o relație să fie semnificativă din punct de vedere statistic, iar drept urmare ipoteza conform căreia ”Tipul sectorului de activitate al respondenților influențează mulțumirea acestora față de modul de cheltuire al banilor publici” nu se confirmă, iar între cele două variabile nu există nicio relație.

Tabel 22. Chi-Square Tests

a 15 cells (93.8%) have expected count less than 5. The minimum expected count is .24.

Ipoteza 3. Gradul de mulțumire al cetățenilor este influențat de domeniul în care se investește.

Această ipoteză are ca principal scop identificarea gradului de mulțumire al cetățenilor din orașul Beclean cu privire la domeniul în care primăria derulează proiecte de investiții. Consider că este foarte important ca opinia acestora să fie cunoscută, deoarece în acest mod putem să aflăm care sunt nevoile reale ale acestora și dacă investițiile făcute au contribuit la bunul mers și la dezvoltarea comunei.

Ipoteza este formată din variabila independentă ”opinia respondenților privind domeniul de investiție prioritar”, măsurată la nivel nominal și variabila dependentă ”gradul de mulțumire al cetățenilor”, măsurată la nivel ordinal. Având în vedere nivelul de măsurare al variabilelor specifice ipotezei, metoda de testare pe care am utilizat-o a fost Asocierea.

În tabelul de mai jos (Tabel 23) este reprezentată relația dintre mulțumirea cetățenilor față de investițiile făcute de primăria orașului Beclean în perioada 2011-2015 și domeniul în care acestea au fost derulate. Astfel putem observa că domeniul considerat primordial este infrastructura și în mare parte cetățenii se consideră foarte mulțumiți de investițiile realizate.

Analizând tabelul de mai jos, am interpretat valoarea lui Chi-Square și am putut observa faptul că între cele două variabile există o relație din punct de vedere statistic. Astfel, valoarea lui Chi-Square de 25,305 la un număr de 15 grade de libertate are semnificația de 0.046, deci e mai mică de 0.05, pragul critic pentru ca o relație să fie considerată semnificativă. În urma datelor prezentate putem afirma faptul că prima ipoteză conform căreia ”Gradul de mulțumire al cetățenilor este influențat de domeniul în care se investește” se confirmă.

Ultimul tabel, Directional Measures ne ajută să aflăm care este direcția și tăria relației dintre cele două variabile. Tăria relației este dată de către coeficientul de asociere ,,Lambda”, deoarece ambele variabile au fost măsurate la nivel nominal. Așadar, în tabelul de mai jos, observăm faptul că relația dintre variabile este una pozitivă, dar slabă, deoarece valoarea lui lambda este 0,212, adică este mai aproape de 0. Cu alte cuvinte, ipoteza pe care am formulat-o se confirmă, așadar domeniul în care se investește influențează gradul de mulțumire al cetățenilor, însă nu într-o manieră determinantă.

Concluzii și recomandări

Analizând investițiile și lucrările publice desfășurate de primăria orașului Beclean în perioada analizată (2011-2015) am reușit să înțeleg și să observ mai multe aspecte.

În urma cercetării pot spune fără nici un dubiu că cel mai important domeniu de invesiție care conduce totodată la o dezvoltare durabilă este reprezentat de domeniul infrastructurii. Investind în acest domeniu administrația publică locală din orașul Beclean oferă comunității posibilitatea de a se dezvolta, acest proces fiind posibil datorită atractivității zonei din perspectiva potențialilor investitori și a agențiilor comerciali. Așadar din rezultatele chestionarului aplicat am reușit să aflu faptul că pentru a crește gradul de mulțumire al cetățenilor în privința investițiilor, primăria ar trebui să deruleze mai multe investiții în domeniul infrastructurii.

Din discuțiile pe care le-am avut cu cațiva dintre cetățenii cărora le-am aplicat chestionarul am dedus faptul că în niciun caz nu aveau nevoie de un bazin de înot, deoarece nu există foarte mulți copii în oraș care să își permită un bilet de intrare, iar așa cum afirma un cetățean ”primăria nu a făcut o investiție oportună”, am rămas cu ideea că banii folosiți pentru construirea acelui bazin puteau fi utilizați în alte scopuri care să imbunătațească nivelul de trai a comunități.

Principalele domenii de investiții pe care primăria s-a axat au fost în ordinea importanței acordate: „Drumuri și poduri”, ”Unități de învățământ” și „Clădiri”, valoarea investițiilor pentru aceste categorii fiind cea mai însemnată.

Investițiile cu cea mai mare anvergură, derulate de administrația publică locală din orașul Beclean au fost întreprinse în următoarele domenii: infrastructură, domeniu socio-cultural și nu în ultimul rând în domeniul bunuri și servicii.

În ceea ce privește ipoteza conform căreia: ”Gradul de mulțumire al cetățenilor este influențat de domeniul în care se investește”, am putut remarca că este adevărată și se confirmă, drept dovadă fiind răspunsurile la chestionarele aplicate cetățenilor din orașul Beclean. Totodată am aflat că cetățenii sunt mai mulțumiți de investițiile din domeniul infrastructurii în detrimentul celorlalte.

În urma interpretării ipotezei cu numărul doi, care afirma faptul că ”Tipul sectorului de activitate al respondenților influențează mulțumirea acestora față de modul de cheltuire al banilor publici” am ajuns la concluzia că tipul sectorului de activitate al respondenților nu influențează gradul de mulțumire a acestora față de modul de cheltuire al banilor publici.

În ceea ce privește ipoteza conform careia ”Persoanele care au fost consultate cu privire la oportunitatea unei investiții înainte de derularea acesteia sunt mai mulțumite de activitatea primăriei”, în urma testării acestei ipoteze am văzut că aceasta nu se confirmă, iar prin urmare putem deduce faptul că indiferent dacă cetățenii sunt consultați sau nu cu privire la oportunitatea unei investiții, gradul de mulțumire al acestora față de activitatea pe care primăria o desfășoară nu este influențat.

Așadar, am observat că finanțarea din fonduri structurale este vitală pentru administrația publică locală din orașul Beclean, având în vedere faptul că veniturile proprii pe care le are la dispoziție instituția nu sunt foarte mari. Totodată finanțarea europeană este calea cea mai potrivită de realizare a investițiilor în condițiile în care primăria nu își permite să susțină proiecte de o mare anvergură care să poată permite dezvoltarea continuă și armonioasă a comunității.

În urma celor analizate am formulat câteva recomandări care sper să fie de folos primăriei orașului Beclean în viitor, acestea au fost formulate de mine în vederea îmbunătățirii și dezvoltării comunității.

Ca o recomandare, sfătuiesc primăria orașului să informeze cetățenii cu privire la viitoarele investiții, deoarece numai în acest fel aceștia pot să influențeze acest proces investițional. Pentru a crește gradul de dezvoltare economică și socială primăria trebuie să își stabilească obiective de acest gen și să deruleze investiții pentru a le atinge, numai așa dezvoltarea orașului va duce si la o creștere economică și implicit un nivel de trai mai ridicat.

Ca o a doua recomandare, sugerez construirea de alte blocuri ANL, deoarece cetățenii orașului Beclean au fost foarte mulțumiti de acest proiect. Existența unor locuințe sociale pe raza orașului anterior menționat este extrem de benefică pentru locuitorii acestuia deoarece există multe familii care își doresc sa locuiască singure dar nu își permit acest lucru. Odată cu finalizarea acestui proiect localnici se vor bucura de un mediu mult mai prielnic în vederea întemeierii unei familii dar și de îmbunătățirea calității vieții datorită infrastructurii noi construite.

O investiție extrem de benefică pentru persoanele care traversează centrul orașului ar fi construirea unei centuri ocolitoare a Becleanului, care ar decongestiona orașul. O astfel de masură ar scădea poluarea fonica dar si a aerului, astfel nivelul de stres al cetățenilor care locuiesc în zona șoselei care străbate orașul ar scadea considerabil.

În final am formulat o recomandare care vizează atragerea unor investitori în acest oraș, iar aceasta este fezabilă doar dacă administrația publică le va oferi facilități care să îi determine să investească în Beclean. Acest lucru va putea fi posibil dacă primăria va continua dezvoltarea și recondiționarea infrastructurii orașului.

Bibliografie

Balogh, M., Introducere în managementul organizațiilor neguvernamentale (suport de curs), „Finanțarea sectorului asociativ”, 2011-2012

Georgescu, G., „Determinants of increasing EU funds absorption capacity in Romania” Annales Universitatis Apulensis Series Oeconomica, 2009, vol.2

Hoanță, N., „Economie și finanțe publice”, Editura Polirom, Iași, 2000

Ionescu, L., Contabilitatea insttuțiilor din administrația publică locală, Editura Economică, 2001

Inceu, A.M., Management financiar și contabilitatea instituțiilor bugetare, (suport de curs) „Avantajele și dezavantajele finanțării din surse proprii”, 2007

Lorand, C.K, „Probleme majore ale administrației publice din România”, Revista Transilvană de Științe Administrative, Nr.1 (4), 2000

Lăzărescu, A., „Finanțe publice”, Editura Național, București, 2000

Macarie, F.C, Finanțe și bugete publice (suport de curs), Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca, Facultatea de Studii Politice, Administrative și ale Comunicării, Departamentul de Administrație publică, Cluj-Napoca, 2013

Vasilescu, I., Românu, I., ,,Dicționar de investiții”, Editura Lumina Lex, București, 2003

Vasilescu, I., Românu, I., Cicea, C., Investiții – „Investițiile în societatea românească”, Editura Economică, 2000

Văcărel, I., Bistriceanu, Gh.D., Anghelache, G., Bodnar, M., Bercea, F., Moșteanu, T., Georgescu, F., Finanțe Publice, Ediția a VI-a, Editura Didactică și Pedagogică, R.A, București, 2006

Fonduri structurale [online] la adresa:

http://www.fonduri-structurale.ro/Lista.aspx?t=cooperare

Fonduri structurale, POSCCE, [online] la adresa:

http://www.fonduri-structurale.ro/Detaliu.aspx?t=competitivitate

14. Fonduri structurale, POSDRU, [online] la adresa:

http://www.fonduri-structurale.ro/Detaliu.aspx?t=resurseumane

15. Fonduri structurale, PODCA, [online] la adresa:

http://www.fonduri-structurale.ro/Detaliu.aspx?t=capacitate ,

16.Fonduri structurale, POAT, [online] la adresa:

http://www.fonduri-structurale.ro/Detaliu.aspx?t=asistentatehnica

„Ghid privind finanțările” [online] la adresa:

http://www.finantare.ro/ghid-privind-finantarile

http://www.fonduri-ue.ro/

LEGE nr.72 din 12 iulie 1996 privind finanțele publice, publicată în Monitorul Oficial nr. 152/17 iul. 1996, [online]: http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=16900

Legea 195/2006 a descentralizării administrative și financiare, Art.2, lit. l), publicată în Monitorul Oficial Nr.453 din 25.05.2006, [online] la adresa: http://www.dpfbl.mdrap.ro/legislatie/Legea_195_din_2006.pdf

Anexe

Anexa: 1

CHESTIONAR

1. Care este vârsta dvs. ?

a) 18-30

b) 31-40

c) 41-50

d) 51-60

e) 61-70

2. Care este sexul dvs. ?

a) masculin

b) feminin

3.Ultimele studii pe care dvs. le-ați absolvit?

a)Gimnaziu

b) Liceu

c) Studii postliceale

d) Studii licență

e) Studii masterale

f) Doctorat

g) NR

4. În ce tip de sector lucrați (în cazul în care în prezent nu aveți loc de muncă precizați tipul sectorului în care se încadra ultimul loc de muncă):

a) Casnic/ă

b) Sector privat

b) Sector public

c) Sector agricol

d) NR

5. Care dintre aceste investiti v-au imbunatatit cel mai mult calitatea vieti?

6. În ce măsură considerați că autoritățile publice dețin expertiza necesară pentru a realiza investiții benefice pentru comunitate?

a) Deloc

b) În foarte mică măsură

c) În mică măsură

d) În mare măsură

e) În foarte mare măsură

f) NȘ/NR

7. Cât sunteți de multumit/ă de modul în care autoritățile gestionează banii publici?

Nota1) NS/ NR; Nota2) Foarte nemulțumit/ă; Nota3) Nemulțumit/ă; Nota4) Mulțumit/ă;

Nota5) Foarte mulțumit/ă

8. În ce măsură considerați că administrația publica locala vă reprezintă interesele prin investițiile realizate?

a) Deloc

b) În foarte mică măsură

c) În mică măsură

d) În mare măsură

e) În foarte mare măsură

f) NȘ/NR

9. Sunteți mulțumit/ă de activitatea primăriei orașului Beclean?

Nota1) NS/ NR; Nota2) Foarte nemulțumit/ă; Nota3)Nemulțumit/ă; Nota4) Mulțumit/ă;

Nota5) Foarte mulțumit/ă

10. Modul de cheltuire a banilor publici este transparent. Exprimați-vă acordul sau dezacordul în legătură cu această afirmație.

Nota1) NS/ NR; Nota2) Foarte nemulțumit/ă; Nota3) Nemulțumit/ă; Nota4) Mulțumit/ă;

Nota5) Foarte mulțumit/ă

11. Care considerați că ar trebui sa fie domeniul prioritar în care administrația publică locală investește ?

12. În ce măsură sunteți mulțumiți de investițiile desfășurate în perioada 2011-2015 de către administrația publică locală?

a) Deloc

b) În foarte mică măsură

c) În mică măsură

d) În mare măsură

e) În foarte mare măsură

f) NȘ/NR

13. Care dintre următoarele investiții considerați ca au fost necesare pentru comunitate?

*Vă mulțumesc pentru sprijinul acordat!