Factorii Stresori In Cadrul Institutului Clinic Fundeni

=== final ===

PARTEA A II-A

OBIECTIVELE ȘI METODOLOGIA CERCETĂRII

În cadrul prezentei lucrări de diplomă, denumite „Factori stresori în cadrul Institutului Clinic Fundeni” s-a avut în vedere și realizarea unei cercetări în cadrul Institutului Clinic Fundeni, principalul scop urmărit constând în investigarea și evaluarea nivelului stresului ocupațional la nivelul cunoscutei instituții medicale, ca și identificarea factorilor principali ce au capacitatea de a determina stresul în cadrul personalului medical.

De asemenea, s-a avut în vedere și analizarea nivelului de stres resimțit de către personalul medical în cadrul Institutului Clinic Fundeni și corelarea acestuia cu experiențele la locul de muncă, în paralel cu determinarea efectelor determinate de stresul ocupațional și a gradului de satisfacție resimțit de personalul medical în cadrul derulării diverselor activități.

Se remarcă faptul că aceste obiective se constituie într-o prioritate de actualitate, mai ales în contextul în care O.M.S. a avertizat cu privire la faptul că, la nivel global, pe fondul stresului resimțit de personalul medical, un procent important din acesta optează pentru reconversia profesională.

Urmare a efectelor determinate de factorii de stres la locul de muncă (în speță unitățile medicale) se poate remarca nu doar o diminuare apreciabilă a stării de sănătate a personalului medical, ci și reducerea gradului de satisfacție, aspect ce se poate reflecta și asupra calității vieții pacienților.

În cadrul unităților medicale, în mod constant s-a raportat un nivel mai ridicat al stresului la locul de muncă în cazul activității de nursing. Nivelul crescut al stresului profesional în cadrul unității medicale are capacitatea de a determina o multitudine de efecte negative asociate, dintre care s-a remarcat:

Absența eficienței organizaționale

Nivel ridicat al absenteismului

Fluctuație deosebită în cadrul resurselor umane

Diminuarea nivelului de calitate specifică îngrijirilor acordate pacienților

Creșterea semnificativă a costurilor dedicate îngrijirilor medicale

Diminuarea nivelului satisfacției în muncă

În cadrul activităților medicale derulate la Institutul Clinic Fundeni, creșterea nivelului de stres se datorează în principal:

Presiunii volumului de muncă

Activităților dedicate îngrijirii pacienților

Diverselor relații interpersonale existente în interiorul instituției

Anumitor constrângeri de natură birocratic

Cunoștințelor medicale deficitare ori lipsei deprinderilor în domeniu

Modului de gestionare a situațiilor deosebite ale unor pacienți

Nivelului redus al lipsei satisfacției la locul de muncă, determinat în principal de o reducere a statutului profesional

Fluctuației deosebite a personalului

Nivelului salarial diminuat

Relațiilor interpersonale stabilite cu pacienții, ca și cu rudele acestora

Nivelului redus al perspectivelor de promovare

În acest context s-a impus necesitatea analizării factorilor de stres ce se resimt la nivelul personalului medical din cadrul Institutului Clinic Fundeni, mai ales prin prisma importanței reprezentate de activitățile acestuia asupra calității vieții pacienților.

Demn de semnalat este faptul că în interiorul instituției medicale complexitatea activităților derulate de către personalul medical, acestea detașându-se și urmare a fluctuațiilor impuse de diversitatea tratamentelor aplicate pacienților, ca și de modificările periodice remarcate la nivelul secțiilor.

Personalul medical din cadrul Institutului Clinic Fundeni este perceput de către marea majoritate a pacienților, prin prisma ocupațiilor medicale, ca fiind furnizorul permanent al suportului și ajutorului de specialitate.

În plus, calitatea vieții pacienților instituției medicale este direct influențată de interacțiunea pe care aceștia o au cu personalul medical, condiție în care se impune necesitatea îmbunătățirii constante și a calității vieții resurselor umane, ceea ce implică, în primul rând, o diminuare a factorilor de stres resimțite de acestea.

Identificarea factorilor de stres, ca și influențele manifestate de acestea asupra personalului medical ar trebui să se poziționeze în topul atenției conducerii activităților medicale din cadrul instituției medicale de specialitate, mai ales știut fiind faptul că actul medical de calitate nu presupune doar competențele specifice diverselor îngrijiri și intervenții medicale, ci și anumite componente psihosociale, ce vizează în principal interacțiunea personalului medical cu pacienții și familiile acestora, principalul scop urmărit constând în conturarea încrederii pacienților privind îmbunătățirea stării de sănătate, ca și activării diverselor mecanisme de reziliență.

Nu în ultimul rând se cunoaște faptul că în unele situații actul medical poate presupune și existența unor experiențe dureroase prin prisma psihicului (cazul pacienților aflați în situație de risc maxim) personalul medical fiind astfel pus postura de a rezista și stresului acestor realități.

Problema stresului ocupațional este mereu prezență în cazul personalului medical, urmare a specificului activității profesionale derulate remarcându-se implicarea unui nivel deosebit de ridicat al solicitării fizice, dar și cognitive și implicit emoționale, mai ales în contextul în care domeniul medical se dovedește a fi deosebit de solicitant, el răspunzând nevoilor imediate ale persoanelor ce au nevoie de ajutor, aflându-se într-o stare de suferință fizică, dar și psiho-emoțională.

Una dintre influențele stresului profesional în cadrul unității medicale se manifestă în epuizare profesională, personalul medical fiind în mod constant pus în situația de a face față unor solicitări multiple, ce implică reacții rapide, dar și flexibilitate în luarea deciziilor.

Toate simptomele ce sunt specifice în cazul epuizării profesionale a personalului medical se manifestă mai pregnant în cazul cadrelor medicale tinere, ca și a celor ce activează în regim full-time ori au un volum de muncă ridicat, influențele factorilor stresori fiind accentuate de solicitările excesive (atât prin prisma calitativă, cât și cantitativă), de lipsa unui suport social adecvat din partea superiorilor ori a colegilor de muncă, de absența unei posibilități de decizie, ca și de diminuarea ori chiar lipsa unor recompense corespunzătoare pe plan material.

În cadrul prezentei cercetări se va urmări obținerea unor răspunsuri cât mai exacte la următoarele întrebări:

Cum resimt cadrele medicale din cadrul Institutului Clinic Fundeni stresul la locul de muncă, dar și consecințele acestuia pe plan emoțional

Care aspecte din cadrul activităților medicale derulate sunt percepute ca fiind surse ale stresului experimentat pe plan psihic

Ce variabile au capacitatea de a acționa ca și factori protectivi în contextul riscului experimentării de către personalul medical al stresului ocupațional

În ce fel este afectat nivelul de satisfacție în raport cu activitatea prestată de către personalul medical de stresul ocupațional

Principalul scop al cercetării a vizat identificarea factorilor stresori în cadrul Institutului Clinic Fundeni, a nivelului de stres resimțit de personalul medical, ca și a factorilor protectivi ce sunt asociați stresului profesional.

Cercetarea a fost realizată sub forma unei anchete ce a vizat chestionarul (special elaborat în acest scop, incluzând un număr de 17 întrebări), la care au răspuns 100 de cadre medicale, cu diverse competențe atestate profesional, ce activează în cadrul Institutului Clinic Fundeni.

În cadrul lotului repondenților prezentei cercetări se remarcă preponderența cadrelor medicale de sex feminin, vârsta repondenților fiind inclusă în intervalul 23-58 de ani.

Cu ocazia realizării cercetării s-a stabilit faptul că respectivele cadre medicale ce au fost incluse în lotul de studiu aveau o vechime totală în muncă inclusă in intervalul 1 an – 35 ani, vechimea pe posturile actuale fiind inclusă în intervalul 1 an – 20 ani.

Toate răspunsurile oferite de către repondenți cu ocazia aplicării chestionarului au fost anonime, astfel reușindu-se descurajarea unei eventuale tendințe a acestora privind prezentarea unei situații personale ce nu corespundea cu cea experimentată în realitate.

În cadrul chestionarului completat (regăsit în ANEXELE prezentei lucrări de diplomă) fiecare cadrul medical din Institutul Clinic Fundeni a fost rugat să indice numeroase date de natură socio-demografică, precum și cele dedicate statutului profesional, incluzând:

Vârsta, sexul

Nivelul ultimelor studii absolvite

Gradul profesional – cu atestarea aferentă instituțiilor specializare

Secția/comportamentul în care activează

Vechimea totală în muncă

Vechimea în muncă în actualul post ocupat la Institutul Clinic Fundeni

Nivelul satisfacției în muncă

Nivelul stresului resimțit la locul de muncă

Fiecare repondent a fost încurajat să își exprime cât mai sincer opțiunile regăsite în itemii chestionarului aplicat, mai ales în contextul asigurării anonimatului.

În categoria factorilor stresori pentru cadrele medicale ale Institutului Clinic Fundeni au fost încadrați:

Programul de lucru

Relațiile cu șefii direcți

Afluența numărului de pacienți

Nivelul de salarizare

Criteriile prin care le sunt evaluate cadrelor medicale activitățile prestate

Modul de verificare a diverselor activități prestate de către cadrele medicale

Posibilitățile dedicate perfecționării profesionale

Stilul de conducere sesizat la nivelul managementului

Recompensele financiare acordate în mod suplimentar

Comunicarea la locul de muncă, atât cu restul cadrelor medicale, cât și cu pacienții

Resursele materiale necesare unei bune derulări a activităților medicale

Toate aceste aspecte au fost stabilite ca urmare a coroborării și adaptării variabilelor dedicate domeniului medical, o parte dintre aceste regăsindu-se în calitate de factori declanșatori ai stresului organizațional.

Pe lângă realizarea unui inventar al factorilor stresori în cadrul instituției medicale, s-a avut în vedere și colectarea diverselor informații dedicate efectelor determinate de stres, incluzând:

Nivelul absenteismului

Volumul erorilor profesionale sesizate pe perioada derulării activității medicale

Volumul îmbolnăvirilor și tipul acestora

Eventualele litigii constatate

Volumul accidentelor de muncă înregistrate în ultimul an calendaristic

Existența unor eventuale acte violente, fie acestea verbale sau chiar fizice

Urmare a analizei distribuției potențialilor factori stresori în cadrul Institutului Clinic Fundeni s-a remarcat o frecvență mai ridicată în cazul:

Conflictelor interne – fie acestea cu alte cadre medicale, fie cu superiorii ori cu subordonații

Resurselor necorespunzătoare

Managementului defectuos

Conflictelor sesizate între cerințele de la locul de muncă și cele de acasă

2.2 Prezentarea generală a Institutului Clinic Fundeni

Fondat în cursul anului 1959, Institutul Clinic Fundeni se constituie într-o personalitate juridică, reflectată în unitatea sanitară publică ce se află în subordinea Ministerului Sănătății.

În cadrul Institutului Clinic Fundeni se derulează o serie întreagă de activități, mai precis:

Furnizare de servicii medicale

Învățământ medical universitar, învățământ medical postuniversitar

Cercetare științifică

Coordonare programe naționale de sănătate

Terapii celulare

Transplant organe

Furnizare servicii științifice

Valorificare rezultate cercetări

Valorificare activități de învățământ

Valorificare activități medicale științifice

Conform prevederilor regăsite în conținutul Hotărârii de Guvern nr. 1396/2010, în cadrul Institutului Clinic Fundeni funcționează, în absența personalității juridice:

Centrul pentru Transplant Medular

Centrul pentru uronefrologie si transplant renal

Centrul pentru boli digestive si transplant hepatic

La Institutul Clinic Fundeni, în anul 2011 s-a reușit comasarea mai multor unități sanitare, respectiv I.C.F., I.B.D.T.H.F. și I.C.U.T.R.F., preluarea patrimoniului acestora, în mod efectiv, incluzând activul, ca și pasivul acestor institute, realizându-se în același an.

Se remarcă faptul că Institutul Clinic Fundeni se caracterizează printr-o adresabilitate deosebită, datorată nu doar patologiei dedicate, ci și volumului mare al pacienților ce au fost tratați.

În cadrul Institutului Clinic Fundeni se regăsesc mai multe specialități organizate în 24 de secții, numărul total al paturilor fiind de 1098. În cadrul unității medicale sunt primiți pacienți din toate colțurile țării, aproape 70% din numărul total al acestora fiind din exteriorul Bucureștiului, iar o treime din totalul pacienților provenind de la nivelul mediului rural.

În cursul anului 2013, în cadrul Institutului Clinic Fundeni au fost înregistrați un număr de 65.125 pacienți, numărul total al zilelor de spitalizare fiind de 422.121. Demn de menționat este faptul că unitatea medicală se adresează unei sfere largi de cazuistică, incluzând:

Afecțiuni și tulburări ale sistemului hepato-biliar, ca și ale pancreasului – respectiv în perioada anterior amintită s-au înregistrat un total de 16.669 cazuri (25,72% din totalul internărilor), volumul total al zilelor de spitalizare ridicându-se la valoarea de 99.052

Tulburări de natură neoplazică – respectiv în perioada anterior amintită acestea au înregistrat un procent de 20% din totalul internărilor, volumul total al zilelor de spitalizare ridicându-se la valoarea de 69.856

Afecțiuni ale rinichilor și tractului urinar -– în perioada lui 2013 s-au înregistrat un total de 11.159 cazuri (17,22% din totalul internărilor), volumul total al zilelor de spitalizare ridicându-se la valoarea de 64.462

În ultima vreme, Institutul Clinic Fundeni a devenit și mai cunoscut datorită specializării în domeniul dedicat transplantului de organe, în anul 2013 fiind înregistrate 366 de cazuri.

În Institutul Clinic Fundeni își derulează activitatea un total de 1385 de angajați, cu următoarea repartizare:

224 medici – reprezentând un procent de 16,17% din numărul total al salariaților

23 personal medical superior – reprezentând procentul de 1,66% din totalul angajaților

660 personal mediu sanitar – reprezentând un procent de 47,65 % din numărul total al salariaților

273 personal auxiliar – reprezentând un procent de 19,71 % din numărul total al salariaților

80 personal TESA – reprezentând un procent de 5,78 % din numărul total al salariaților

125 muncitori – reprezentând un procent de 9,03 % din numărul total al salariaților

În cadrul Institutului Clinic Fundeni este asigurată ocrotirea sănătății populației, sens în care se acordă asistență medicală de specialitate, asistență preventivă, tuturor bolnavilor ce sunt internați în unitatea medicală cu paturi, ca și bolnavilor ce se prezintă în cadrul ambulatoriului de specialitate.

Institutul Clinic Fundeni are în vedere în permanență o îmbunătățire a calității actului medical, ca și o diversificare a diverselor servicii ce le sunt oferite populației, în condițiile respectării drepturilor tuturor pacienților, ca și cu respectarea drepturilor cetățenești.

În cadrul unității medicale se acordă atenție specială fiecărui pacient, cu canalizarea energiei cadrelor medicale în vederea prevenirii, diagnosticării, tratării și oferirii unor îngrijiri medicale la standardele impuse pe plan internațional, urmărindu-se în permanență îmbunătățirea calității vieții pacienților.

În ceea ce privește misiunea Institutului Clinic Fundeni, aceasta constă în prestarea către toți pacienții a unui act medical de o calitate deosebită, în cadrul unui mediu confortabil și sigur, acestora fiindu-le oferite îngrijirile cele mai bune.

În acest sens se urmărește în permanență identificarea, ca și soluționare tuturor nevoilor venite din partea pacienților, cărora le sunt furnizarea servicii medicale de calitate superioară, ce au la bază competența, echitatea, transparența, eficacitatea și eficiența.

2.3 Prezentarea cercetării și analiza rezultatelor obținute

Cercetarea, ce face parte integrantă din cadrul prezentei lucrări de diplomă, s-a realizat pe un eșantion de 100 de persoane încadrate în cadrul Institutului Clinic Fundeni, repartiția acestora pe categorii de vârstă fiind conform următoarei reprezentări grafice:

Așa cum se poate cu facilitate sesiza, cei mai mulți dintre subiecții ce au fost incluși în lotul de studiu al prezentei cercetări se încadrează în categoria de vârstă peste 46 de ani (respectiv aproape 50% din totalul acestora), poziția a doua fiind ocupată de subiecții cu vârste cuprinse în categoria 36/45 ani.

În ceea ce privește repartiția pe sexe a subiecților ce au fost incluși în lotul de studiu al prezentei cercetări, aceasta este conform graficului următor:

În cazul lotului de studiu ce a făcut analiza prezentei cercetări,el incluzând cadrele medicale din Institutul Clinic Fundeni, s-a remarcat următoarea situație în cazul stării civile:

Așa cum se poate sesiza cu destul de multă ușurință, cei mai mulți dintre subiecții ce au făcut obiectul studiului prezentei cercetări sunt singuri (aproximativ 2/3 din numărul total al studenților incluși în lotul de studiu), un procent de 20% dintre aceștia fiind căsătoriți și alte 16 procente fiind persoane divorțate.

La prima întrebare a cercetării (regăsite în Chestionarul anexat), respectiv: „Sunteți mulțumit/ă de condițiile în care vă desfășurați activitatea?”, au fost înregistrate următoarele răspunsuri:

După cum se poate sesiza cu ușurință din graficul anterior, mai mult de o treime din numărul total al repondenților incluși în lotul de studiu al prezentei cercetări se declară mulțumiți de condițiile în care își desfășoară activitatea în cadrul Institutului Clinic Fundeni, cu mențiunea că cei mai mulți dintre subiecți (respectiv 46%) au preferat să nu răspundă la această întrebare.

Demn de sesizat este și procentul subiecților (respectiv de aproape 20%) ce au declarat că nu sunt mulțumiți cu condițiile ce se sunt oferite în cadrul Institutului Clinic Fundeni.

La următoarea întrebare a chestionarului, respectiv: „Veniturile pe care le obțineți din desfășurarea activității profesionale în cadrul Institutului Clinic Fundeni sunt suficiente pentru a asigura existența familiei dvs?” s-au înregistrat următoarele răspunsuri:

Din totalul repondenților incluși în lotul de studiu al prezentei cercetări, aproape jumătate (respectiv 44%) au declarat că nu sunt mulțumiți cu veniturile ce care le obțin ca urmare a activității derulate în cadrul Institutului Clinic Fundeni, în vreme ce aproape 1/3 din numărul total al subiecților au preferat să bifeze opțiunea „nu răspund/nu întotdeauna”.

Demn de remarcat este faptul că doar un procent redus al cadrelor medicale încadrate în unitatea medicală anterior amintită și care au fost incluse în lotul de studiu al prezentei cercetări (respectiv 25%) s-au declarat mulțumite de veniturile obținute în urma prestațiilor derulate în Institutul Clinic Fundeni.

La următoarea întrebare a chestionarului, respectiv: „Ați remarcat anumite inechități în stabilirea nivelului salarial?” s-au înregistrat următoarele răspunsuri:

Așa după cum se poate remarca din graficul de mai sus, un procent destul de însemnat din totalul repondenților (mai precis 32% dintre totalul cadrelor medicale) au declarat că au remarcat diverse inechități în cadrul nivelului de salarizare din Institutului Clinic Fundeni, cei mai mulți dintre angajații acestei unități medicale (respectiv mai mult de jumătate dintre aceștia – 55%) preferând să bifeze opțiunea „nu știu/nu răspund”.

În cazul întrebării: „Considerați că respectivul colectiv în cadrul căruia vă desfășurați activitatea este unul unit ?” s-au înregistrat următoarele răspunsuri:

Din păcate, așa cum se poate sesiza din răspunsurile date de cadrele medicale ce activează în cadrul Institutului Clinic Fundeni, colectivul acestei instituții nu este unul unit (varianta de răspuns bifată de cei mai mulți dintre repondenți – respectiv 48% din totalul acestora), un procent destul de însemnat (respectiv aproape o treime dintre persoanele ce au fost incluse în lotul de studiu al prezentei cercetări) preferând să nu răspundă la această întrebare sau să bifeze opțiunea „nu știu”.

La următoarea întrebare a chestionarului: „Care considerați că sunt principalele cauze ale conflictelor interne sesizate în cadrul colectivului dvs?” s-au înregistrat următoarele răspunsuri:

După cum se poate remarca din graficul anterior, în topul principalelor cauze ale conflictelor interne ce sunt sesizate în cadrul Institutului Clinic Fundeni se poziționează managementul defectuos (cu un procent de 30%), locul al doilea fiind ocupat de inechitățile salariale (procentul repondenților care au bifat această opțiune fiind de 18%).

Pe poziția a treia a principalelor cauze ce determină apariția conflictelor interne în cadrul instituției medicale, anterior amintite se poziționează, la egalitate, problemele personale, ca și lipsa de profesionalism (procentul fiind de câte 15%).

La următoarea întrebare: „Apreciați ca fiind justă repartiția sarcinilor de lucru în cadrul colectivului în care lucrați?” s-au înregistrat următoarele răspunsuri:

Se sesizează faptul că marea majoritate a persoanelor ce au fost incluse în lotul de studiu al prezentei cercetări apreciază ca fiind injust modul de repartiție al sarcinilor în cadrul Institutului Clinic Fundeni (procentul fiind de 45 %), aproape o treime dintre repondenți preferând să bifeze opțiunea „nu știu/nu răspund”.

La întrebarea: „Care considerați că sunt cauzele ce stau la baza influențării unei repartizări incorecte a sarcinilor profesionale din cadrul colectivului?” s-au înregistrat următoarele răspunsuri:

În ceea ce privesc cauzele ce reușesc să influențeze o repartiție incorectă a diverselor sarcini profesionale în cadrul colectivului Institutului Clinic Fundeni, trebuie sesizat procentul deosebit de mare (respectiv de 60 %) al celor care au bifat opțiunea „nu știu/nu răspund”.

Dintre restul subiecților incluși în lotul de studiu al prezentei cercetări, un procent de 25% apreciază că la baza influențelor repartițiilor incorecte a sarcinilor de serviciu se poziționează managementul defectuos, urmat de lipsa de profesionalism (15%).

La întrebarea: „Apreciați că șeful dvs direct are capacitatea de a răspunde în mod corect diverselor atribuții ce îi revin?” s-au înregistrat următoarele răspunsuri:

Răspunsurile oferite de subiecții incluși în lotul de studiu la această întrebare sunt oarecum prognosticate, aproape 2/3 dintre aceștia preferând să bifeze opțiunea „nu știu/nu răspund” din motive lesne de înțeles.

Cu toate acestea, 22% dintre repondenți apreciază că șeful direct nu dispune de capacitatea de acționa corect în cadrul sarcinilor de serviciu ce îi revin, 16 % dintre repondenți bifând varianta pozitivă.

La întrebarea: „Considerați că în cadrul colectivului din care faceți parte există o maximizare a resurselor umane?” s-au înregistrat următoarele răspunsuri:

Și la această întrebare, din păcate, numărul subiecților incluși în lotul de studiu, care au preferat să bifeze opțiunea „nu știu/nu răspund” este unul deosebit de mare (respectiv în procent de 50%), o treime din numărul subiecților apreciind că în cadrul Institutului Clinic Fundeni nu este valorificat la maxim potențialul resurselor umane existente.

La întrebarea: „Apreciați că sarcinile profesionale ce vă revin sunt corespunzătoare nivelului de pregătire pe care îl aveți?” s-au înregistrat următoarele răspunsuri:

În cazul acestei întrebări, din păcate, așa cum se poate sesiza cu destul de multă facilitate din anteriorul grafic, marea majoritate a repondenților ce au fost incluși în lotul de studiu al prezentei cercetări (respectiv un procent de 64 %) consideră că sarcinile profesionale ce le revin nu sunt corespunzătoare cu nivelul pregătirii lor.

Din totalul repondenților, doar un sfert apreciază că activitatea depusă în cadrul Institutului Clinic Fundeni este conformă cu pregătirea de care aceștia dispun, cu mențiunea că 11% dintre repondenți au preferat să bifeze varianta de răspuns „nu știu/nu răspund”.

La întrebarea: „Apreciați că restul colegilor dvs primesc sarcini ce sunt conforme nivelului de pregătire?” s-au înregistrat următoarele răspunsuri:

Ca și în cazul anterioarei întrebări, respectiv a răspunsurilor oferite, se remarcă faptul că marea majoritate a cadrelor medicale din Institutul Clinic Fundeni nu au sarcini care să fie în concordanță cu pregătirea acestora, un procent deosebit (respectiv de 66%) apreciind că restul colegilor din cadrul instituției derulează activități ce nu corespund nivelului de pregătire.

În situația acestei întrebări, se poate de asemenea sesiza procentul subiecților care au preferat să bifeze opțiunea „nu știu/nu răspund”.

La întrebarea: „Luați parte sau sunteți consultat la adoptarea unor decizii importante ce se iau în cadrul colectivului?” s-au înregistrat următoarele răspunsuri:

Așa cum se poate sesiza, un procent covârșitor al subiecților ce au făcut parte din lotul de studiu al prezentei cercetări (mai precis 74%) au precizat că nu iau parte și nici nu sunt consultați în cazul luării unor decizii importante în interiorul colectivului din care fac parte în cadrul Institutului Clinic Fundeni, procentul celor care au răspuns afirmativ la această întrebare fiind unul destul de redus (mai precis sub 10%).

La întrebarea: „Apreciați că starea civilă are vreo influență asupra performanțelor la locul de muncă?” s-au înregistrat următoarele răspunsuri:

Chiar dacă poate părea greu de crezut, cadrele medicale ale Institutului Clinic Fundeni consideră, într-un procent apreciabil (57%) că starea civilă are capacitatea de a influența performanțele la locul de muncă, în vreme ce doar pentru o pătrime dintre subiecții supuși prezentei cercetări starea civilă nu are nici o influență asupra performanțelor profesionale.

La întrebarea: „Considerați că anumite evenimente din viața personală reușesc să influențeze o modificare a activității dvs personale?” s-au înregistrat următoarele răspunsuri:

În cazul acestei întrebări se poate sesiza egalitatea aproximativă a procentelor răspunsurilor oferite de subiecții ce au fost incluși în lotul de studiu al prezentei cercetări, o treime dintre aceștia apreciind că unele evenimente din viața personală reușesc să le influențeze activitatea derulată în cadrul Institutului Clinic Fundeni.

La întrebarea: „În ultima perioadă, în cadrul colectivului din care faceți parte, ați urmat vreo formă a perfecționării profesionale?” s-au înregistrat următoarele răspunsuri:

Din păcate, așa cum se poate remarca din totalul răspunsurilor oferite de cadrele medicale ale Institutului Clinic Fundeni, în cadrul cercetării aferente prezentei lucrări de diplomă, marea majoritate a acestora nu au beneficiat de nici un fel de formare profesională (procentul acestei variante de răspuns fiind de 64%), numărul subiecților incluși în lotul de studiu, ce au avut posibilitatea de a urma o anumită formă de formare profesională fiind unul destul de redus (respectiv de doar 18%).

La întrebarea: „Ați luat în calcul ipoteza identificării unui nou loc de muncă?” s-au înregistrat următoarele răspunsuri:

În cazul acestei întrebări, se poate sesiza procentul majoritar al subiecților incluși în lotul de studiu care au preferat să bifeze opțiunea „nu știu/nu răspund” (respectiv de 64%), în vreme de 24 % dintre ei au recunoscut că au luat în calcul varianta schimbării locului de muncă actual, respectiv cel deținut în cadrul Institutului Clinic Fundeni.

La întrebarea: „În eventualitatea în care aveți diverse probleme de natură personală, colectivul din care faceți parte vă înțelege/sprijină?” s-au înregistrat următoarele răspunsuri:

De asemenea, și în cazul acestei întrebări, subiecții au oferit răspunsuri previzibile, respectiv un procent destul de mare dintre aceștia bifând opțiunea „nu știu/nu răspund”, în vreme ce mai mult de o treime dintre repondenți au declarat că în situația în care s-ar confrunta cu diverse probleme de natură personală colectivul din care fac parte în cadrul Institutului Clinic Fundeni nu i-ar sprijini/înțelege.

Urmare a aplicării chestionarului (a se vedea ANEXA) eșantionului de studiu ce a inclus un număr de 100 de persoane ce ocupă diverse posturi în cadrul Institutului Clinic Fundeni se poate sesiza cu ușurință faptul că nivelul de satisfacție din interiorul unității medicale este unul destul de redus, la polul opus poziționându-se o serie de factori de stres, ce se reflectă în mod deosebit asupra activităților derulate în cadrul instituției, ca și al performanțelor profesionale.

După cum a reieșit din răspunsurile oferite de subiecți la chestionarul aplicat, marea majoritate a acestora resimt un nivel destul de crescut al stresului la locul de muncă, sursele de stres datorându-se în principal conflictelor cu superiorii ori cu colegii de muncă, managementului defectuos, comunicării deficitare, lipsei de profesionalism, resurselor inadecvate ori insuficiente, ca și inechităților salariale și impunerii unor sarcini de serviciu ce nu corespund nivelurilor de pregătire.

Marea majoritate a repondenților recunosc faptul că stresul resimțit la locul de muncă (respectiv factorii de stres) are o influență nu doar asupra stării de sănătate fizică și mentală (o parte dintre aceasta manifestându-se și asupra principalilor beneficiari, în speță pacienții), el reflectându-se și ulterior încheierii activității curente în cadrul Institutului Clinic Fundeni (respectiv la domiciliu, indiferent că subiectul are familie, este singur/ă ori divorțat/ă.

Se remarcă faptul că în interiorul Institutului Clinic Fundeni, nivelul stresului organizațional este unul ridicat, acesta reflectându-se cu precădere asupra satisfacției pe care cadrele medicale o au la locul de muncă. Acestui stres organizațional i se adaugă și frustrarea determinată de inechitatea sesizată în cadrul salarizării, de posibilitatea destul de redusă de a participa la diverse cursuri de formare, ca și de posibilitățile reduse de promovare în cadrul unității medicale.

De asemenea, s-a sesizat și o deteriorare a relațiilor de tip interpersonal în cadrul Institutului Clinic Fundeni, relațiile cu personalul direct de conducere fiind de asemenea afectate, ceea ce se reflectă nu doar asupra nivelului de satisfacție al cadrelor medicale, ci și a asupra serviciilor oferite de acestea pacienților.

În instituția medicală ce a făcut obiect de studiu al prezentei lucrări de diplomă, respectiv Institutul Clinic Fundeni, s-a remarcat o relație inversă între stresul organizațional resimțit și satisfacția personalului instituției privind relațiile interpersonale, ca și relațiile cu personalul din conducere, aceasta reflectându-se în mod deosebit nu doar asupra stării fizice și mentale a cadrelor medicale din Institutul Clinic Fundeni, ci și asupra activităților pe care aceștia le derulează zilnic (cu impact asupra pacienților), cu toate potențialele efecte negative ce decurg din aceste aspecte.

2.4 Propuneri privind îmbunătățirea activității în cadrul Institutului Clinic Fundeni

La finalul prezentei lucrări de diplomă, ulterior prezentării și analizării rezultatelor ce au fost obținute în cadrul cercetării ce a vizat un număr de 100 de cadre medicale ale Institutului Clinic Fundeni se impune enumerarea mai multor propuneri dedicate îmbunătățirii activității la nivelul unității medicale ce a făcut obiectul studiului de caz.

Astfel, apreciem că se impune:

Eliminarea diverselor inechități ce sunt sesizate la nivelul unității medicale în cadrul nivelurilor de salarizare

O maximizare a resurselor umane, cu stimularea periodică a acestora

Eliminarea influențelor determinate de personalul de conducere în repartizarea unor sarcini directe

Implicarea periodică a personalului unității medicale în diverse activități de formare și perfecționare

Creșterea gradului posibilității de promovare în cadrul unității medicale

O îmbunătățire a relațiilor existente între personalul de conducere și subordonați în cadrul unității medicale

Îmbunătățirea comunicării între angajați și șefi, cu consultarea personalului angajat în cazul unor chestiuni importante, ce îl vizează personal

Realizarea unui echilibru între nivelul de pregătire și funcția deținută

Realizarea periodică a unor sondaje anonime din care să se reușească delimitarea nivelului de satisfacție al angajaților, cu ulterioarele măsuri ce se vor desprinde din acesta

CONCLUZII

Urmare a derulării acestui studiu de caz vizând identificarea principalilor factori stresori din cadrul Institutului Clinic Fundeni, ca și a influențelor manifestate de aceștia asupra cadrelor medicale (cu toate implicațiile ce decurg din ele) s-a reușit următoarea delimitare a factorilor stresori, în ordinea importanței acordată de către repondenți:

Conflictele cu superiorii

Diversele conflicte cu colegii

Conflictele cu persoanele din subordine

Conflictele cu pacienții sau cu aparținătorii acestora

Comunicarea deficitară

Resursele inadecvate ori insuficiente

Un management defectuos al timpului

Riscul apariției bolilor profesionale

Conflictele determinate de cerințele de la locul de muncă și cerințele de acasă

S-a remarcat influența deosebită pe care o are asupra cadrelor medicale din cadrul Institutului Clinic Fundeni absența unui echilibru între responsabilitățile de la locul de muncă și cele personale, dar și lipsa echipamentelor de ultimă generație (respectiv resursele insuficiente), acestora adăugându-li-se și tot mai numeroasele conflicte spontane cu colegii, determinate de tensiunea de la locul de muncă, dar și de lipsa de timp.

Nu în ultimul rând, se impune a se sesiza și faptul că în cadrul Institutului Clinic Fundeni nivelul de stres în rândul cadrelor medicale este direct influențat și de:

Statutul marital al acestora

Nivelul carierei profesionale

Vârsta și experiența în domeniu

Absența corectitudinii în cadrul oportunităților de promovare

Diversele probleme sesizate între cadrele medicale și pacienți, respectiv aparținătorii acestora

Programul supra-încărcat și destul de obositor

De asemenea, cu ocazia derulării prezentei cercetări s-a reușit identificarea faptului că mare parte dintre cadrele medicale ce au făcut parte din eșantionul de studiu al prezentei cercetări utilizau strategii ce sunt similare copingului, preferată fiind strategia afișării încrederii în sine, cu mențiunea că la polul opus se poziționează atitudinea submisivă.

Se remarcă faptul că în opinia unor cadre didactice incluse în lotul de studiu, în topul factorilor stresori sesizați la Institutul Clinic Fundeni se poziționează stresul deosebit la locul de muncă, timpul mare de derularea activității, ca și decesul pacienților.

Așa cum se poate sesiza, indiferent de cultura din care provin, cadrele medicale ale Institutului Clinic Fundeni identifică volumul deosebit de mare de muncă, dar și problemele de natură emoțională ce pot fi determinate, în unele cazuri, de decesul pacienților, ca încadrabile în categoria „copleșitor”.

În ceea ce privesc modalitățile de coping remarcate cu prilejul desfășurării cercetării, se remarcă:

Autocontrolul

Planificarea rezolvării diverselor probleme

Identificarea unui suport social

Reevaluările pozitive

Mai precis, marea majoritate a cadrelor medicale ce au făcut parte din lotul de studiu a prezentei cercetări s-au abținut în a-și arăta sentimentele negative, ca și emoțiile (prin intermediul autocontrolului), aceștia având tendința de a căuta atât suportul necesar cât și asistență de la colegii de muncă (suportul social), aceștia încercând să colaboreze în vederea rezolvării diverselor probleme neprevăzute, dar și a modificărilor sesizate în mediul înconjurător imediat.

La nivel general, se poate aprecia că marea majoritate a cadrelor medicale de la Institutul Clinic Fundeni se declară ușor nemulțumiți de locul de muncă deținut, cu mențiunea că acest grad al mulțumirii are un rol deosebit în cadrul menținerii aceleiași activitate profesională pentru o perioadă de timp lungă.

În domeniul dedicat efectelor stresului profesional ce este resimțit la Institutul Clinic Fundeni, un loc aparte este ocupat de absenteism, de diversele acte violente verbale sesizate între colegi (la locul de muncă), acestora urmându-le diversele afecțiuni dobândite pe fondul stresului, cu o serie întreagă de efecte negative ce se reflectă la nivelul calității vieții personalului medical, pe cale de consecință aceste efecte fiind uneori sesizate și asupra pacienților și inclusiv a aparținătorilor acestora.

Nivelul de stres este resimțit în mod diferit în cadrul Institutului Clinic Fundeni, stresul profesional intens fiind resimțit în special de cadrele didactice ce se confruntă periodic cu decesul pacienților, sens în care se impune abordarea diverselor tehnici dedicate reducerii considerabile a gradului de reactivitate emoțională.

Acesta este motivul pentru care se impune necesitatea unei asistențe psihologice periodice pentru cadrele medicale ce se confruntă cu astfel de situații periodic, prin intermediul acesteia reușindu-se menținerea motivației, ca și a competenței profesionale a acestora.

În domeniul dedicat strategiilor de reducerea stresului la locul de muncă, se remarcă recomandarea privind diminuarea, pe cât posibil, a principalilor factori activi de stres, în paralel cu o organizare mai bună a timpului și cu analizarea periodică a interacțiunilor cu pacienții, ca și cu aparținătorii acestora.

În cadrul Institutului Clinic Fundeni, activitatea derulată de cadrele medicale determină diverse influențe și asupra calității vieții acestora, influențe ce se pot manifesta nu doar la locul de muncă (în cadrul interacțiunii cu pacienții și cu aparținătorii acestora), ci și în viața personală, cu toate potențialele consecințe ce decurg din acestea.

ANEXE

CHESTIONARUL APLICAT

Sunteți mulțumit/ă de condițiile în care vă desfășurați activitatea?

Da

Nu

Nu știu/nu răspund

Veniturile pe care le obțineți din desfășurarea activității profesionale sunt suficiente pentru a asigura existența familiei dvs?

Da

Nu

Nu întotdeauna/nu răspund

Ați remarcat anumite inechități în stabilirea nivelului salarial?

Da

Nu

Nu știu/nu răspund

Considerați că respectivul colectiv în cadrul căruia vă desfășurați activitatea este unul unit ?

Da

Nu

Nu știu/nu răspund

Care considerați că sunt principalele cauze ale conflictelor interne sesizate în cadrul colectivului dvs?

Inechitățile salariale

Repartiția privilegiată a unor sarcini de lucru

Lipsa de profesionalism

Problemele personale

Managementului defectuos

Nu știu/nu răspund

Apreciați ca fiind justă repartiția sarcinilor de lucru în cadrul colectivului în care lucrați?

Da

Nu

Nu știu/nu răspund

Care considerați că sunt cauzele ce stau la baza influențării unei repartizări incorecte a sarcinilor profesionale din cadrul colectivului?

Lipsa de profesionalism

Management defectuos

Nu știu/nu răspund

Apreciați că superiorul dvs direct are capacitatea de a răspunde în mod corect diverselor atribuții ce îi revin?

Da

Nu

Nu știu/nu răspund

Considerați că în cadrul colectivului din care faceți parte există o maximizare a resurselor umane?

Da

Nu

Nu știu/nu răspund

Apreciați că sarcinile profesionale ce vă revin sunt corespunzătoare nivelului de pregătire pe care îl aveți?

Da

Nu

Nu știu/nu răspund

Apreciați că restul colegilor dvs primesc sarcini ce sunt conforme nivelului de pregătire?

Da

Nu

Nu știu/nu răspund

Luați parte sau sunteți consultat la adoptarea unor decizii importante ce se iau în cadrul colectivului?

Da

Nu

Nu știu/nu răspund

Apreciați că starea civilă are vreo influență asupra performanțelor la locul de muncă?

Da

Nu

Nu știu/nu răspund

Considerați că anumite evenimente din viața personală reușesc să influențeze o modificare a activității dvs personale?

Da

Nu

Nu știu/nu răspund

În ultima perioadă, în cadrul colectivului din care faceți parte, ați urmat vreo formă a perfecționării profesionale?

Da

Nu

Nu știu/nu răspund

Ați luat în calcul ipoteza identificării unui nou loc de muncă?

Da

Nu

Nu știu/nu răspund

În eventualitatea în care aveți diverse probleme de natură personală, colectivul din care faceți parte vă înțelege/sprijină?

Da

Nu

Nu știu/nu răspund