Evolutia Relatiilor Bilaterale Dintre Republica Moldova ȘI Ungaria LA Etapa Contemporană. Probleme ȘI Perspective

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA RELAȚII INTERNAȚIONALE, ȘTIINȚE POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE

DEPARTAMENTUL RELAȚII INTERNAȚIONALE

SCRIPNIC MARIA

EVOLUȚIA RELAȚIILOR BILATERALE DINTRE REPUBLICA MOLDOVA ȘI UNGARIA LA ETAPA CONTEMPORANĂ. PROBLEME ȘI PERSPECTIVE

TEZĂ DE LICENȚĂ

Șef Departament ______________ Teosa Valentina dr., hab., prof. univ.

(semnătura)

Conducător științific: _________ Ilașciuc, Andrei, magistru în științe politice

(semnătura)

Autorul: ______________

(semnătura)

CHIȘINĂU, 2015

CUPRINS

LISTA ABREVIERILOR

ADNOTARE …………………………………………………………………………………………………………… 4 – 6

ÎNTRODUCERE …………………………………………………………………………………………………… 7 – 13

I. Evoluția relațiilor bilaterale a Republicii Moldova și Ungaria la etapa actuală ……. 14 – 34

1.1. Analiza istoriografică a evoluției relațiilor bilaterale dintre Republica Moldova și Ungaria …………………………………………………………………………………………………………………………….. 14 – 19

1.2. Abordarea teoretico-metodologică a noțiunii de “cooperare bilaterală” ………………….. 19 – 26

1.3. Evoluția relațiilor bilaterale dintre Republica Moldova și Ungaria ……………………….. 26 – 32

1.4. Concluzii la Compartimentul I …………………………………………………………………………. 33 – 34

II. Colaborarea Republicii Moldova cu Ungaria în domeniile comercial-economic, politic și a integrării europene ……………………………………………………………………………………………. 35 – 69

Relațiile bilaterale dintre Republica Moldova și Ungaria în domeniul comercial-economic ……………………………………………………………………………………………………………………….. 35 – 44

Relațiile bilaterale dintre Republica Moldova și Ungaria în domeniul politic ………….. 44 – 53

Relațiile bilaterale dintre Republicii Moldova și Ungaria în domeniul integrării europene ……………………………………………………………………………………………………………………….. 53 – 60

Perspectivele cooperării bilaterale dintre Republica Moldova și Ungaria ……………….. 61 – 67

Concluzii la Compartimentul II …………………………………………………………………………. 67 – 69

ÎNCHEIERE ……………………………………………………………………………………………………….. 70 – 72

BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………………………………………. 73 – 80

ANEXE ……………………………………………………………………………………………………………….. 81 – 83

Anexa nr. 1 Principalele vizite bilaterale dintre Ungaria și Moldova. ………………………. p. 81

Anexa nr. 2 Principalele tratate bilaterale dintre Ungaria și Moldova ………………………. p. 82

Anexa nr. 3 Statistica exportului și importului Moldovei din Ungaria anii 1997 – 2012 ……. p.82

Anexa nr. 4 Principalele produse din Moldova exportate în Ungaria ……………………….. p. 83

Anexa nr. 5 Principalele grupuri de mărfuri exportate din Moldova în Ungaria în perioada ianuarie-iunie 2013/2014 …………………………………………………………………… p. 83

LISTA ABREVIERILOR

ANAI- Agenția Națională pentru Atragerea Investițiilor

AIPA – Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură

CCI – Camera de Comerț și Industrie

CEFTA – Acordul Central European al Comerțului Liber

CSI – Comunitatea Statelor Independente

ELETE – Universitatea Eötvös Lorand din Budapesta

EUBAM – Misiunea Uniunii Europene de Asistență la Frontieră în Moldova și Ucraina

GATT – Acordul General Asupra Comerțului și Tarifelor

GDP – Buna Practică de Distribuție

ICE – Inițiativa Central Europeană

IPARD – Agenția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală

ITDH – Agenției pentru Dezvoltarea Comerțului și Investițiilor din Ungaria

ÎMM – Întreprinderi Mari și Mijlocii

KRKA – Companie Internațională Farmaceutică specializată în Fabricarea Produselor Medicamentoase

MAE – Ministerul de Afaceri Externe

MHV – Agenția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din Ungaria

NATO – Organizația Tratatului Nord Atlantic

OECD – Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică

ONU – Organizația Națiunilor Unite

OSCE – Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa 

SUA – Statele Unite ale Americii

TIC – Tehnologia Informației și Comunicațiilor

UE- Uniunea Europeană

URSS – Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste

USAID – Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională

V4- Grupul de la Vișegrad

ADNOTARE

Scripnic Maria, autorul tezei de licență “Evoluția relațiilor bilaterale dintre Republica Moldova și Ungaria la etapa contemporană. Probleme și perspective” în domeniul științelor politice, perfectată la Chișinău în anul 2015.

Structura tezei constă din: introducere, 2 capitole, încheiere, bibliografie din 69 de titluri, 5 anexe și 72 pagini de text de bază.

Cuvinte cheie: Republica Moldova; Ungaria; cooperare bilaterală; integrare europeană; perspective de colaborare; vizite bilaterale; acorduri bilaterale; domeniul economic; domeniul politic; evoluția relațiilor bilaterale.

Domeniu de studiu: Această lucrare este un studiu în domeniul relațiilor internaționale ce ține de cooperarea bilaterală dintre Republica Moldova și Republica Ungaria.

Scopul și obiectivele cercetării: Scopul lucrării este de a cerceta evoluția relațiilor bilaterale dintre Republica Moldova și Ungaria, de a depista problemele și de a trasa perspectivele de dezvoltare pe viitor. Printre obiectivele investigației putem evidenția: elucidarea conceptului de cooperare bilaterală și sublinierea rolului acestuia pe arena internațională, analiza istoriografiei cercetării cadrului bilateral dintre aceste țări, evidențierea cadrului evolutiv de cooperare, accentuarea domeniilor comune de colaborare, precum economie și comerț, politică, sfera integrării europene și de asemenea schițarea perspectivelor de cooperare dintre Republica Moldova și Republica Ungaria.

Noutatea științifică și valoarea aplicativă a lucrării: Noutatea științifică a lucrării este determinată nu doar de faptul că se pune un accent deosebit pe domeniile de colaborare dintre Republica Moldova și Ungaria, dar și de faptul că sunt prezentate principalele perspective de cooperare dintre cele două state. De asemenea, lucrarea de față reprezintă o sursă monografică pentru cercetătorii din sfera relațiilor internaționale care sunt preocupați de legătura politica, economică și socio-culturală dintre Republica Moldova și Ungaria la etapa actuală. Rezultatele cercetării respective pot servi drept repere orientative în studierea ulterioară a problemei abordate. Totodată, rezultatele tezei de licență de față pot fi folosite în procesul didactic, drept suport teoretic și practic în cadrul cursurilor de specialitate.

ANNOTATION

Scripnic Maria, author of license thesis "The evolution of bilateral relations between Republic of Moldova and Hungary at actual period. Problems and perspectives” in the field of scientific policies, publicated in Chișinău in 2015.

Structure: introduction, 2 chapters, conclusion, bibliography of 69 titles, 5 appendixes and 72 pages of basic text.

Keywords: The Republic of Moldova; Hungary; bilateral cooperation; cooperation perspectives; bilateral visits; bilateral agreements; the economic field; political field; the evolution of bilateral relations.

Field of study: this work is a study in international relations, related to bilateral cooperation between Republic of Moldova and Hungary at actual period.

The purpose and objectives of the research: the main purpose of this work is to analyze both the problems and the pespectives of cooperation between Hungary and the Republic of Moldova. Among the objectives of the investigation can be mentioned: the analysis of the concept of “bilateral cooperation” and its role on the international arena, the study of historiography, to research the evolution of cooperation between these two countries, to emphasize common areas of collaboration, such as economy and trade, politics, the sphere of European integration and of course it has also put an emphasis the prospects for cooperation.

Scientific novelty and applied value of the work: the scientific novelty of the thesis is determined not only by the fact that it emphasises the fields of cooperation between Moldova and Hungary, but also by the fact that there are presented the main prospects for cooperation between theese two states. This thesis represents a monographic source for researchers in the field of international relations which are concerned with the politics, social-cultural and economic ties between Moldova and Hungary at present stage. These results can serve as landmarks for guidance in the further study of the problem. At the same time, the results can be used in the teaching process, as at theoretical and practical support in specialized courses.

AHHOTAЦИЯ

Cкpипник Mаpиа автop диплoмнoй pабoты «Эвoлюция двycтopoннix oтнoшeний мeждy Pecпyбликoi Moлдoва и Beнгpиeй на sovremenom etape. Пpoблeмы и пepcпeктивы” в oблаcти пoлитичecкиx наyк, Кишинeв, 2015 гoд

Cтpyктypа: ввeдeниe, 2 главы, заключeниe, библиoгpафия из 69 иcтoчникoв, 5 пpилoжeния и 72 cтpаниц ocнoвнoгo тeкcта.

Ключeвыe cлoва: Pecпyблика Moлдoва; Beнгpия; двycтopoннee coтpyдничecтвo; пepcпeктивы coтpyдничecтва; двycтopoнниe визиты; двycтopoнниe coглашeния; экoнoмичecкая oблаcтъ; пoлитичecкая cфepа; pазвитиe двycтopoнниx oтнoшeний.

Oблаcть иccлeдoвания: Эта pабoта пpeдcтавляeт coбoй иccлeдoваниe в oблаcти пoлитичecкиx наyк и затpагиваeт двycтopoнниe coтpyдничecтвo мeждy Moлдoвoй и Beнгpиeй на coвpeмeннoм этапe.

Цeль и задачи иccлeдoвания: Цeль этoй pабoты заключаeтcя в тoм, чтoбы иcлeдoватъ эвoлюцию, пpoблeмы и пepcпeктивы coтpyдничecтва мeждy Pecпyбликoй Moлдoва и Beнгpиeй. Cpeди эадачъ иcлeдoвания мoжнo oтмeтить: анализ кoнцeпции двycтopoннeгo coтpyдничecтва и eгo poли на мeждyнаpoднoй аpeнe, пpoвeдeниe иcтopиoгpафиичecкoгo иcлeдoваниe oбщиx oблаcтeй coтpyдничecтва, такиx, как экoнoмика и тopгoвля, пoлитика, cфepа eвpoпeйcкoй интeгpации такжe иcлeдoваниe пpoблeм и пepcпeктив coтpyдничecтва мeждy Pecпyбликoй Moлдoва и Beнгpиeй.

Hаyчная нoвизна. Teopeтичycкая и pикладная значимocть: Hаyчная нoвизна pабoты oпpeдeляeт нe тoлькo тoт факт, чтo yдeлeнo ocoбoe вниманиe cфep coтpyдничecтва мeждy Moлдoвoй и Beнгpиeй, нo и тo, чтo пpeдcтавлeны ocнoвныe пepcпeктивы coтpyдничecтва мeждy этими двyмя гocyдаpcтвами. Pабoта пpeдcтавляeт coбoй иcтoчник для иccлeдoватeлeй в oблаcти мeждyнаpoдныx oтнoшeний, кoтopыe cвязаны c пoлитикoй, кyльтypoй и экoнoмичecкими oтнoшeниями мeждy Moлдoвoй и Beнгpиeй на coвpeмeннoм этапe. Peзyльтаты этиx иccлeдoваний, мoгyт cлyжить в качecтвe opиeнтиpа для дальнeйшиx иccлeдoваний в этoй oблаcти. B тo жe вpeмя peзyльтаты pабoты мoгyт быть иcпoльзoваны в пpoцecce oбyчeния, как в тeopeтичecкyю, так и в пpактичecкyю пoддepжкy cпeциализиpoванныx кypcoв.

ÎNTRODUCERE

Actualitatea și importanța temei. Studierea temei “Evoluția relațiilor bilaterale dintre Ungaria și Republica Moldova la etapa contemporană. Probleme și perspective” este una importantă din punctul de vedere al formării unei imagini despre cadrul bilateral de cooperare punînd în evidență perspectivele și principalele domenii de colaborare dintre statele respective. De asemenea tema lucrării este una actuală odată ce arena internațională este mereu predominată de noi provocări, conflicte, diverse interese și consecințe ale globalizării. Relațiile bilaterale sunt decisive în relațiile internaționale, dat fiind faptul că acestea sunt nucleul și fundamentul creării unei ordini mondiale, unui sistem de securitate și bunăstare internațională. Odată ce vor fi asigurate relațiile dintre două state, atunci vor fi asigurate și relațiile interstatale la nivel global.

Orice stat tinde să aibă o cooperare eficientă cît cu vecinii săi atît și cu statele care împărtășesc aceleași interese, de aceea relațiile bilaterale sunt un subiect demn de studiat și întotdeauna actual.

În contextul actual, Republica Moldova are ca aspirație primordială integrarea în Uniunea Europeană (în continuare UE), menținînd relații bune cu vecinii săi și făcînd pași importanți în ultimii ani spre o apropiere eficientă de Uniunea Europeană. În acest sens statele membre ale Uniunii Europene nu uită sa își extindă susținerea către statele care sunt pe agenda de aderare. România, Italia, Germania, Franța, Elveția, Ungaria, sunt state cu care Republica Moldova întreține relații bilaterale foarte importante din punct de vedere al beneficiului pe care acestea îl aduc în politica internă și orientarea celei externe a statului moldovenesc. Cu părere de rău, așa factori precum economia dependentă, politica influențată și cetățeni indeciși determină Republica Moldova să apară pe arena internațională ca un stat slab dezvoltat și care are mare nevoie să se concentreze pe aspirația primordială a sa – integrarea europeană, colaborînd cu statele membre ale UE pentru a progresa și a se transforma într-un stat dezvoltat și independent.

În acest sens, Ungaria, e membră a UE și promovează deja interesele acesteia, de aceea Republica Moldova ține să-și dezvolte relațiile bilaterale cu ea, această cooperare devenind tot mai eficientă dînd dovadă de actualitate pe arena internațională. În condițiile actuale de modernizare și dezvoltare rapidă, cu alte cuvinte – globalizare, statele care rămîn în urmă riscă să își piardă suveranitatea și puterea economică, în acest context doar un cadru bilateral eficient de cooperare poate revitaliza situația din țară, impactul acestuia direcționîndu-se spre stabilizarea politică, ridicarea nivelului de trai și integrarea în sistemul economic, cultural și de securitate internațional. Iar ținînd cont de faptul că la etapa actuală, forța motrice pe scena internațională e factorul economic–Republica Moldova tinde să dezvolte relațiile comerciale cu toate statele care reușesc sa se integreze în sistemul global de modernizare și schimbare, Ungaria, în acest context, stat care promovează economia de piață, pentru statul nostru e un model demn de urmat.

Gradul de investigație a temei. În cadrul cercetării temei “Evoluția relațiilor bilaterale dinte Republica Moldova și Ungaria la etapa actuală. Probleme și perspective” este de menționat faptul că subiectul dat nu apare ca unul dedicat investigării amănunțite. Grație agențiilor de presă care prezintă activitățile actuale la capitolul relațiilor bilaterale ale Republicii Moldova se pot deduce cele mai multe concluzii și devine posibilă analiza legăturilor dintre statele respective. Investigarea temei respective este în principal prezentată de Ministerul Afacerilor externe și integrării europene al Republicii Moldova iar datele despre relațiile comercial – economice sunt puse în evidență de Biroul Național de statistică al Republicii Moldova.

Merită de menționat faptul că la conceptualizarea termenului de „cooperare bilaterală” au contribuit autori precum Migst K., Marshall D., Carrier T., Todd A., Peinhardt C., Blum G., Simmons B., și Albu I. care au încercat să ofere diferite definiții, sensuri și abordări ale termenului dat.

Dacă e să tragem atenția la gradul de investigare a temei din cadrul monografiilor, lucrărilor științifice sau articolelor specializate pe relațiile bilaterale ale Republicii Moldova cu Ungaria putem elucida cîțiva autori europeni care au cercetat tema dată, moldoveni așa precum: Lavric A. și Procop N. care s-au bazat pe legătura bilaterală dintre cele două state reieșind din fundamentele istorice, culturale și sociale, autori din Ungaria precum Gabor G., și respectiv autori români precum Stepanov Gh., Damian G. și Dungaciu D. care au prezentat mai mult articole științifice bazate pe perioada actuală.

Un rol important din punct de vedere al elucidării principalelor domenii de colaborare îl au cele două protocoale ale comisiilor interguvernamentale moldo-ungare din 23-34 aprilie 2013 și respectiv cel din 25-26 septembrie 2014, care au prezentat succint cadrul bilateral dintre Republica Moldova și Ungaria la diferite sectoare de activitate.

De asemenea teza de față se fundamentează pe o cercetare bazată pe agențiile de presă moldovenești precum timpul.md, agrobizness.md, moldova.org, agora.md, unimedia.info, old. Parlament.md, deca.md, allmoldova.com, infoeuropa.md etc., acestea la rîndul lor au reprezentat ultimele știri referitoare la cooperarea bilaterală dintre Ungaria și Moldova în toate sferele de activitate, capitolul economic și social oglindind cea mai multă informație în urma căreia a fost posibilă o cercetare eficientă a cadrului bilateral de colaborare.

Obiectul de cercetare. Obiectul de cercetare a lucrării de față este cadrul bilateral dintre doi subiecți ai dreptului internațional, precum Republica Moldova și Republica Ungară.

Problema de cercetare. Problema de cercetare a tezei de față constă în caracterizarea domeniilor de colaborare, evoluției relațiilor bilaterale și a perspectivelor cadrului de cooperare dintre Republica Moldova și Republica Ungară.

Scopul și obiectivele tezei. Scopul lucrării este de a cerceta evoluția relațiilor bilaterale dintre Republica Moldova și Ungaria, de a depista problemele și de a trasa perspectivele de dezvoltare pe viitor.

La formarea scopului principal al temei au contribuit următoarele obiective:

Analiza istoriografiei evoluției relațiilor bilaterale dintre Republica Moldova și Ungaria

Abordarea teoretico-metodologică a noțiunii de cooperare bilaterală

Prezentarea evoluției relațiilor bilaterale dintre Republica Moldova și Ungaria

Descrierea relațiilor bilaterale dintre Republica Moldova și Ungaria în domeniul comercial-economic

Accentuarea relațiilor bilaterale dintre Republica Moldova și Ungaria în domeniul politic

Punerea în discuție a relațiilor bilaterale dintre Republica Moldova și Ungaria în contextul integrării europene a Republicii Moldova

Evidențierea principalelor perspective de colaborare în cadrul relațiilor bilaterale dintre Republica Moldova și Ungaria

Suportul metodologic și teoretico-științific al lucrării. Drept bază teoretico-metodologică în realizarea lucrării au servit rezultatele cercetărilor teoretice ale savanților din Republica Moldova și din Occident. Totodată, în analiza efectuată, au fost utilizate monografii, ediții periodice, ziare cît și surse din internet. Studiul a fost posibil datorita aplicării unor metode științifice precum:

Generalizarea. Datorită acestei metode s-a abordat fenomenul relațiilor bilaterale dintre Ungaria și Republica Moldova de la particular la general și s-au stabilit parametrii de colaborare cît din punct de vedere istoric atît și la etapa actuală. Astfel observînd că colaborarea comună dintre acestea capătă un aspect mai dinamic abia după anii 2000.

Problematizarea. În evidență au fost puse problemele fundamentale ale colaborării dintre Republica Moldova și Ungaria, fapt care a permis evidențierea domeniilor în care aceste două state cooperează eficient, dar și acele domenii în care există restanțe și/sau potențial nevalorificat, ca de exemplu: sfera culturii sau contextul integrării europene care necesită susținere mai aprofundată.

Metoda comparativă. A fost utilizată la evidențierea diferențelor și particularităților caracteristice relațiilor bilaterale dintre Ungaria și Republica Moldova. S-a pus în evidență caracterul asemănător al statelor, mai bine zis al principiilor acestora, ca de exemplu: integritatea teritorială, independența statală și democrația.

Metoda sistemică. Ne-a permis să cercetam colaborarea bilaterală moldo-maghiară la nivel regional și European, totodată a făcut posibilă abordarea de ansamblu dintre cele 2 state.

Observația. În baza acestei metode s-a observat dinamica relațiilor bilaterale dintre Republica Moldova și Ungaria și evoluția acestora. Totdată aceasta a permis evidențierea priorităților și intereselor comune pentru cele 2 state.

Metoda structural – funcțională. A fost aplicată la analiza și evaluarea stadiului actual de dezvoltare a relațiilor bilaterale, prin prisma cadrului instituțional de colaborare (spre exemplu: Comisia interguvernamentală moldo-ungară pentru colaborare economică), de asemenea, datorită acestei metode a fost posibilă analiza activității organelor bilaterale de colaborare moldo-maghiară.

Metoda normativă. A permis analiza și evaluarea cadrului normativ al cooperării moldo-maghiare prin cercetarea acordurilor, tratatelor și altor documente încheiate de la stabilirea relațiilor diplomatice pînă în prezent (spre exemplu: Acordul referitor la evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale referitor la impozitele pe venit și pe capital dintre Moldova și Ungaria din 19 aprilie 1995, Acordul între guvernele Moldovei și Ungariei privind cooperarea economică din 23 februarie 2010, Protocolul comisiei interguvernamentale moldo-ungare din aprilie 2013, etc.)

Metoda behavioristă. A permis cercetarea și analiza poziției și acțiunilor Republicii Ungare față de unele probleme sensibile ale Republicii Moldova, precum ar fi: integritatea teritorială, procesul de soluționare a problemei transnistrene, integrarea europeană sau modernizarea și dezvoltarea economiei țării noastre. De asemenea, grație metodei respective, au fost reliefate cauzele care au provocat aceste 2 țări să colaboreze, de exemplu o istorie comună, amplasarea geografică, sau împărtășirea aceleași politici și realități.c

Noutatea științifică și valoarea aplicativă a rezultatelor obținute. Caracterul inovator al acestei lucrări este garantat de insuficiența cercetării profunde anterioare a problemei în cauză în știința politică atât autohtonă, cât și cea străină. Astfel, noutatea științifică a investigației se caracterizează prin următoarele trăsături:

– Este realizată o analiză de ansamblu a eficienței colaborării bilaterale dintre Ungaria și Republica Moldova, se evidențiază sferele principale de colaborare: ca economia, politica și cea a integrării europene.

– Prin prisma abordării problemei în cauză e demonstrată interdependența dintre Ungaria și Republica Moldova care derivă din istoria și aspirațiile comune;

– Mai sunt puse în evidență principalele perspective de cooperare bilaterală.

Structura și sumarul compartimentelor tezei. Lucrarea de față consta din: introducere, două capitole, 7 paragrafe, concluzii și recomandări, referințe, bibliografie și un set de anexe.

În "Întroducere" se analizează actualitatea temei investigate, gradul de cercetare a temei de investigare, scopul și obiectivele, suportul metodologic și teoretico-științific, noutatea științifică și valoarea aplicativă a rezultatelor obținute.

Capitolul I denumit „Evoluția relațiilor bilaterale a Republicii Moldova și Ungaria la etapa actuală” prezintă: Analiza istoriografică, abordarea teoretico-metodologica a noțiunii de cooperare bilaterală și evoluția relațiilor bilaterale.

Capitolul II întitulat „Colaborarea Republicii Moldova cu Ungaria în domeniile comercial-economic, politic și sfera integrării europene” analizează: relațiile bilaterale în domeniile: comercial-economic, politic, integrarea europeană și perspectivele cooperării bilaterale dintre Republica Moldova și Ungaria

Încheierea studiului reprezintă o generalizare bazată pe cercetări, observații și concluzii făcute pe parcursul realizării tezei.

Evoluția relațiilor bilaterale a Republicii Moldova și Ungaria la etapa actuală

Relațiile bilaterale dintre Republica Moldova și Ungaria reprezintă un subiect demn de studiat în cadrul teoriei și practicii relațiilor internaționale. În primul capitol vom încerca să analizăm mai întîi de toate istoriografia cercetării evoluției relațiilor bilaterale dintre cele două state, să oferim o conceptualizare a termenului de “cooperare bilaterală” și de asemenea să elucidăm caracterul evolutiv al acestor relații. În această ordine de idei vom fi capabili să elaborăm un tablou generalizat despre rolul și locul relațiilor bilaterale dintre Moldova și Ungaria pe arena interstatală dat fiind faptul că se va pune un accent deosebit pe legătura normativă dintre cele două țări.

1.1 Istoriografia cercetării a evoluției relațiilor bilaterale dintre Republica Moldova și Ungaria

Cadrul bilateral de cooperare are o importanță vitală pe arena internațională, acesta fiind nucleul unei ordini mondiale. Orice stat tinde să mențină o relație eficientă cu vecinii săi și cu statele care împărtășesc viziuni compatibile cu ale lor, iar o cooperare la nivel bilateral garantează o integrare în sistemul internațional de principii și reguli. Istoria demonstrează o dată și încă o dată că stabilitatea globală poate fi asigurată doar atunci cînd actorii internaționali vor coexista în armonie.

Specialiști din întreaga lume încearcă să analizeze cooperarea bilaterală ca pe un concept mereu actual și demn de studiat, însă după se cunoaște, forța motrice la etapa actuală fiind economia statele dezvoltate din acest punct de vedere care dețin monopolul pe scena interstatală sunt dedicate celor mai multe cercetări și analize, iar unele state ramînînd mult în urma lor și tot atît de mult în umbra cercetătorilor.

Teza de față reprezintă o provocare către cercetători, dat fiind faptul că nu a fost studiată prea mult. Astfel cercetarea tezei cu tema “Evoluția relațiilor bilaterale dintre Republica Moldova si Ungaria la etapa actuală. Probleme și perspective”, se fundamentează pe diferite surse, începînd cu monografii, articole științifice, date statistice, protocoale bilaterale, sfîrșind cu surse electronice, care au și constituit baza principală a lucrării. Astfel în cadrul analizei istoriografice, principalele izvoare ce au contribuit la studierea eficientă a subiectului de față sunt:

Paginile oficiale ale ministerelor de economie ale Ungariei și Republicii Moldova, Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova și cel al Ministerului de Afaceri Externe din Ungaria, de asemenea paginile Biroului Național de Statistica al Republicii Moldova, Camerei de comerț și industrie a Republicii Moldova, Organizației de Promovare a Exporturilor și Atragere a Investițiilor din Moldova ș.a. Acestea au asigurat cercetarea efectivă a deferitor domenii de cooperare (mai ales cel economic) și de asemenea, au confirmat veridicitatea informației.

Spre exemplu Ministerele de afaceri externe au oferit cercetării de față cea mai bună analiză referitoare la relațiile bilaterale politice, în acest sens s-a făcut posibilă reliefarea legăturii bilaterale la nivel de întrevederi reciproce de șefi de stat, miniștri de afaceri externe, etc. Și semnarea diferitor tratate între aceștia.

Tratatele și acordurile bilaterale precum: acordul din noiembrie 2007 care se referea la cooperarea între Serviciul Vamal al Republicii Moldova și Direcția Republicană de protecție în domeniul vamal și financiar al Republicii Ungare, cel din iunie 2008 atunci cînd se preconiza organizarea în septembrie a primei ședințe a Comisiei interguvernamentale moldo-ungare pentru colaborare comercial-economică, cel dintre guvernele statelor respective din 23 februarie 2010 semnat la Chișinău cu scopul de a crea premise favorabile pentru stabilirea principiilor de dezvoltare a unei cooperări economice reciproc avantajoase, sau cel din 10 septembrie 2012 privind parteneriatul strategic dintre Parlamentul Republicii Moldova și Adunarea Națională a Ungariei referitor la perspectiva europeană.

În acest sens, informația a fost oferită de Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova, grație căruia a fost posibil de efectuat o analiză amplă a cadrului normativ bilateral dintre cele 2 state.

Protocoalele comisiilor interguvernamentale moldo-ungare pentru colaborare economică din 23-24 aprilie 2013 și respectiv 25-26 septembrie 2014 care au elucidat cele mai importante domenii de colaborare dintre Republica Moldova și Ungaria oferind o caracterizare succintă a fiecărui dintre acestea. De exemplu au fost menționate așa sfere precum: industria farmaceutică și a sănătății, turismul, tehnologia, știința și educația, infrastructura etc. Datorită acestor protocoale a fost posibil de orientat spre direcțiile principale de colaborare dintre Ungaria și Moldova.

Planul de acțiuni privind implementarea înțelegerilor convenite în cadrul primei ședințe a Comisiei interguvernamentale moldo-ungare pentru colaborare economică, acesta a contribuit la lucrarea de față prin faptul că a prezentat toate obiectivele la care s-au angajat cele două state în anul 2013, de asemenea a elucidat realizările, succesele și impedimentele care le-au întîlnit statele în urma realizării planului respectiv. De asemenea, acest plan a trasat o linie de orientare la capitolul perspectivelor de colaborare dintre Ungaria și Moldova, dat fiind faptul că acesta a analizat cîteva sfere de activitate care sunt preconizate să fie îndeplinite pe parcursul a mai multor ani (spre exemplu Strategia Moldova Digitala 2020).

Articolele științifice ale diferitor autori precum: Dungaciu D., Procop N., Lavric A., Stepanov Gh., Damian G. etc., care au încercat să analizeze caracterul relațiilor bilaterale dintre Ungaria și Republica Moldova din toate timpurile, mai ales după proclamarea independenței Republicii Moldova pînă în prezent.

Agențiile de presă precum: timpul.md, agrobiznes.md, moldova.org, agora.md, unimedia.info, old. Parlament.md, deca.md, allmoldova.com, infoeuropa.md, interlic.md, fisc.md etc, care au garantat o posibilitate de a gestiona cu informația la etapa actuală și de a formula perspectivele colaborării de viitor dintre cele două state. Astfel, în urma cercetării s-a observat că acestea au elucidat cel mai bine caracterul progresiv al cadrului bilateral economic și cel al susținerii de către Ungaria la palierul integrării europene a Republicii Moldova.

Deci, Pagina oficială a Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene al Moldovei a expus cea mai eficientă informație la ceea ce privește legătura politică bilaterală, dar și la capitolul politic și social. De asemenea a mai contribuit la caracterizarea activităților întreprinse de ambele țări în vederea standardizării la principiile europene. Ce ține de legătura economică, aceasta a fost reflectată cel mai eficient de agențiile de presă: interlic.md, allmoldova.com, old. Parlament.md, ncu. Moldova.md, noi.md și timpul.md, dat fiind faptul că grație lor s-a făcut posibil sa fim la curent cu toate activitățile întreprinse de statele respective la etapa actuală în vederea valorificării relațiilor comerciale, aici putem evidenția așa titluri precum: dezvoltarea business-ului reciproc, atragerea investițiilor, cooperarea în domeniul științei, tehnologiei, comerțului și desigur accentuarea vectorului european.

De menționat sunt și autorii cărora monografii au servit drept sursă eficientă în cadrul cercetării temei date, astfel o importanță destul de majoră a constat în elucidarea termenului de „cooperare bilaterală”, care este un subiect actual pe arena internațională și merită a fi pus în evidență datorită faptului ca teza de față se bazează pe analiza acestuia. Astfel așa autori precum Karen M., Marshall D., Carrier T., Alle T., Peinhardt C., Goyal S., summit J., Beth Simmons A., au încercat să ofere diverse definiții, explicații și studii comparative referitoare la relațiile bilaterale și cele multilaterale.

Au mai fost subliniați și așa termeni precum „bilateralism”, „colaborare bilaterală”, relație bilaterală sau „cadrul bilateral”. Nu în ultimul rînd s-a mai apelat și la dicționare on-line care au oferit definiții conceptelor respective (ca de exemplu cel din Oxford).

Astfel, datorită analizei istoriografice a temei “Evoluția relațiilor bilaterale dintre Ungaria și Republica Moldova la etapa actuală, probleme și perspective”, observăm că cercetătorii dezbat tema din mai multe puncte de vedere, dînd importanță diferită subiectului dat. În așa mod apar și cîteva criterii după care autorii se ghidează în analiza lor, spre exemplu:

Cei care pun în prim plan în relația bilaterală dintre Republica Moldova și Ungaria – integrarea europeană, acesta fiind vectorul și legătura principală ce fac ca aceste două state să colaboreze, dat fiind faptul ca aspirația primordială a Moldovei este anume integrarea europeană. Îl amintim aici pe Gabor G. De asemenea merită de subliniat că la acest capitol cel mai mult au contribuit sursele electronice.

Cei care studiază relația bilaterală dintre Republica Moldova și Ungaria sub aspect istoric, unica legătura dintre cele două state fiind doar cultura și respectiv o istorie comună. Aici sunt de menționat Procop N., sau Lavric A.

Mai sunt și cercetători care promovează aspirațiile pro-Rusia, integrînd Ungaria în principiile economiei rusești, iar Moldova din acest punct de vedere fiind văzută doar ca o zonă tampon. Îl menționăm aici pe Damian G.

În urma celor analizate, putem deduce că analiza istoriografică are o importanță majoră în cadrul cercetării unei teme și oferă un cadrul atît general cît și amănunțit despre problematica în cauză. La lucrarea de față s-a apelat la diverse surse informative, cel mai des fiind utilizate articolele științifice, sursele electronice și paginile oficiale ale instituțiilor de stat din Republica Moldova și din Ungaria. Cît despre sursele investigate, merită de subliniat faptul că au fost privilegiate cele actuale și cele oferite de instituțiile de stat din ambele țări, au fost ignorate sursele care nu au dat dovadă de veridicitate.

Astfel, tema de față reprezintă un subiect actual și demn de studiat, publicul țintă fiind foarte larg, de la elevi și studenți pînă la cadrele didactice și alții cointeresați în domeniul relațiilor internaționale.

1.2 Abordarea teoretico-metodologică a noțiunii de cooperare bilaterală

Conceptul de cooperare bilaterală jonglează cu mai multe forme și expresii ale sale așa ca: “colaborare internațională”, “bilateralism”, “relații bilaterale”, “cadrul bilateral”, însa în literatura de specialitate își păstrează același sens. Atunci cînd se pune în discuție conceptul de “relație bilaterală”, în primul rînd trebuie de menționat faptul că prin termenul de “relație” se are în vedere o conexiune, legătură, înlănțuire sau un contact stabilit între cineva. La rîndul său conceptul de “bilateral” presupune două laturi sau părti (state, organizații internaționale, etc.) care se angajează să coopereze în comun. Astfel dicționarul de la Cambridge definește cuvîntul bilateral ca fiind “o situație în care 2 state sau organizații au un acord comun sau con-lucrează împreună pentru a atinge un scop”. Conform dicționarului de la Oxford “bilateral” înseamnă “implicarea a 2 parți, în special state”. Deci ce însumă în sine cooperarea bilaterală? Aceasta reprezintă relația dintre două regiuni independente și apte să își asume responsabilitatea de a coopera vis-a-vis de o problemă dată.

Relațiile bilaterale dintre țări, cel mai frecvent se referă la legături politice, economice, culturale și istorice. Relațiile bilaterale strînse sunt caracterizate prin cooperarea între instituții și persoane la nivel administrativ, precum și din sectorul privat, mediul academic și societatea civilă. Alte elemente ale relațiilor bilaterale includ comerțul și investițiile, schimbul cultural și conștientizarea legăturilor existente între 2 state care au ca scop sa colaboreze. De asemenea o cooperare eficientă dintre doua țări are la bază cîțiva factori importanți ca: gradul de cooperare, rezultatele comune, înțelegerea reciprocă și la final efectele sau consecințele acesteia.

Termenul de cooperare bilaterală este destul de recunoscut pe plan mondial, acesta poate fi găsit în foarte multe concepții de politică externă a diferitor țări, astfel căpătînd un rol foarte important la nivel internațional. Menținerea de relații bilaterale apare printre scopurile prioritare ale statelor precum: Marii Britanii, Franței, Statelor Unite, Germaniei sau a organizațiilor internaționale precum Organizația Națiunilor Unite (în continuare ONU), Tratatul Atlanticului de Nord (în continuare NATO) sau Organizația Europeana de Securitate și Cooperare (în continuare OSCE) etc.

Generalmente, relațiile bilaterale reprezintă o ramură a relațiilor internaționale care denotă interacțiuni între diferiți actori, care contribuie la politica internațională. Includem aici statele și actorii non-statali, precum: organizațiile internaționale, organizațiile nonguvernamentale, entitățile subnaționale, precum structurile birocratice și guvernele locale și nu în ultimul rând cetățenii, indivizii. Astfel, colaborarea bilaterala este cea mai rapidă și eficientă „poartă de acces” pentru cooperarea la nivel regional și internațional, aceasta reprezentînd o oportunitate ce poate fi valorificată pe termen scurt și mediu datorită creării și consolidării parteneriatelor atît de necesare cooperării la nivel internațional.

Regiunile independente, adică statele, au mai multe motive pentru care caută să întrețină o relație pozitivă cu o altă regiune. De exemplu – vecinătatea, ceea ce naște dorința de a construi o conviețuire armonioasă între parți. Alt motiv ar fi – asemănările culturale care pot consolida legăturile bilaterale. O regiune prietenoasă poate crea un parteneriat puternic comercial reciproc sporind astfel economia și comerțul.

De asemenea, statele democratice pot apela la diferite pîrghii care ar privi așa domenii precum demilitarizarea, oferirea asistenței reciproce, resursele naturale etc. Dacă e sa ne referim la două regiuni, în general, cel mai probabil acestea vor recurge la diferite mijloace pentru a favoriza o relație pozitivă și diplomatică. De exemplu acestea pot deschide ambasade și misiuni diplomatice în statul vizat. Acestea vor acționa în vederea conduitei și menținerii relațiilor bilaterale promovînd armonia politică și unitatea.

Dorința statelor de a coopera se manifestă prin încheierea unor convenții, tratate, acorduri, pacte bilaterale sau multilaterale. Ele pot avea un caracter zonal, regional sau universal în funcție de relația ce formează obiectul cooperării. Primele manifestări de acest gen au avut loc încă din antichitate și s-au dezvoltat pînă în zilele noastre, devenind un mod de manifestare a statelor în acțiunea de relaționare dintre ele. În prezent, relațiile dintre state au caracter politic, economic, cultural, militar, ori privesc comunicațiile, protecția drepturilor omului, transporturile, mediul înconjurător și nu în ultimul rînd domeniul juridic. În acest sens cel mai vechi tratat bilateral din lume care a încercat să stabilească niște relații între 2 părți a fost semnat în 2100 î.e. n. între orașele-state Lagash și Umma din Mesopotamia privind stabilirea frontierei, acesta a fost înscris pe un bloc de piatră iar în anii erei noastre, primul tratat a fost încheiat în anul 387 între Imperiul Roman de est și cel Persian (Pacea din regiunea Acilisene).

Deci, merită de evidențiat faptul că relațiile bilaterale diferă de unilateralism și relații multilaterale. Unilateralismul descrie de obicei o regiune care face decizii importante independent de alte regiuni, în timp ce multilateralismul deja implică relații între mai multe regiuni, state. Organizația Națiunilor Unite și Organizația Mondiala a Comerțului sunt doar două exemple de conducere a organizațiilor multilaterale. Bilateralismul reprezintă colaborarea între două părți și reduce cel mai mult probabilitatea de apariție a litigiilor dintre părti și face ca aspectele tehnice ale acordurilor comune sa fie mai ușor aplicabile, prin urmare, medierea și compromisul devin mult mai eficiente.

Deși relațiile bilaterale se referă, actualmente la relațiile diplomatice între două state, în general, termenul poate să dea referință și la o relație mai puțin pozitivă. O țară de exemplu, poate impune embargo comercial celeilalte țări, reducând astfel orice asistență comerciala și financiară. Însa compromisul în orice domeniu social, politic sau economic rămîne cheia principală spre întreținerea relațiilor bilaterale strînse și eficace. Tratatele sau acordurile comune reprezintă un element foarte important în cadrul relațiilor bilaterale, asemenea acorduri pot întruni opiniile statelor respective referitoare la declararea de pace sau alianță militară. Tratatele în domeniul relațiilor economice și comerciale între regiuni pot susține, de asemenea relația.

Din punct de vedere istoric, s-a constat că au existat o mulțime de dezbateri referitoare la rolul relațiilor bilaterale vis-a-vis de cele multilaterale. Prima respingere a bilateralismului a apărut după primul război mondial, când mulți politicieni au concluzionat că sistemul complex de tratate bilaterale din perioada începerii războiului au făcut ca războiul sa fie inevitabil. Aceasta a condus la agrearea relațiilor multilaterale și crearea Ligii Națiunilor. O reacție similară împotriva acordurilor comerciale bilaterale au avut loc după Marea Depresie, atunci când s-a susținut că astfel de acorduri au ajutat a produce un ciclu de creștere a tarifelor care au adîncit încetinirea creșterii economice. Astfel, după al doilea război mondial, Occidentul a apelat la acordurile multilaterale precum Acordul General asupra comerțului și tarifelor (în continuare GATT).

Din același punct de vedere, cercetătorii au stabilit că bilateralismul este o modalitate eficientă de a aduce țările mici împreună, pentru ca ele să poată liber activa sub afacerile multilaterale. Astfel iată motivul pentru care unii specialiști juridici au găsit necesitatea bilateralismului la sfârșitul anilor 1980 ca o completare constructivă la negocierile comerciale multilaterale.

De asemenea dacă e să ne referim la bilateralism din punct de vedere al comerțului mondial, echilibrul acordurilor semnate devine mult mai stabil atunci cînd este sub aspect multilateral, în același rînd de idei, provocările actuale, în context de globalizare sunt asociate cu forma bilaterală de cooperare, consensul global fiind subminat de tratatele care în unele cazuri merg dincolo de normele multilaterale. Aceste tratate bilaterale depășesc normele celor multilaterale prin faptul că crează înțelegeri comune, de bună voință, dar aparte de restul lumii, aducînd pe agenda internațională 2 actori extrem de importanți, precum la moment sunt Statele Unite și Uniunea Europeană (în continuare UE). Este destul de clar faptul că cei mai puternici mereu au condus și vor continua să o facă, scriind reguli pentru toți ceilalți, nu e nimic nou în ideea că totuși forma bilaterală este cea mai dominantă formă cunoscută în istorie.

În ciuda numărului mare de organizații multilaterale la nivel global, relațiile bilaterale rămîn cele mai eficiente în ceea ce privește eficiența diplomației.

Bilateralismul are o flexibilitate și ușurință mai vizibilă decît sistemele multilaterale. În plus, diferențele de putere, resurse, bani, armament, sau tehnologie sunt mai ușor de exploatat de partea mai puternică, pe cînd în multilateralism statele puternice ar putea fi considerate dictatoriale atunci cînd își înaintează mai multe responsabilități sau drepturi.

Încă din antichitate, arena internațională reflectă o multitudine de încercări de a stabili relații strînse de colaborare între actorii sistemului internațional, iar actualmente, în era globalizării și provocărilor globale, cooperarea bilaterală ocupă un loc aparte. Printre cele mai eficiente parteneriate bilaterale se observă atît statele mari, cu un nivel de dezvoltare înalt cît și cele mici cu economii în curs de dezvoltare. Deci, printre cele mai importante state care mențin o cooperare bilaterală stabilă în domeniile economic și politic, se numără: Statele Unite ale Americii (în continuare SUA) – China, SUA – Canada, China – Japonia, China – India iar ce ține de statul nostru, Republica Moldova, aceasta menține colaborarea cea mai eficientă cu vecina sa, România.

Dacă e să ne referim la situația cooperării bilaterale dintre Republica Moldova și cea Ungară desigur că se pune accent pe principiile concepției de politică externă a statului moldovenesc. De exemplu, conform priorităților politicii externe ale R. Moldova, aceasta dezvoltă relații cu statele din întreaga lume la nivelul definit de necesitățile reformelor social-economice ce se desfășoară în societate. Statul nostru tinde să mențină și să dezvolte raportul de bună vecinătate și prietenie cu statele limitrofe România și Ucraina, dar mai este foarte importantă extinderea și aprofundarea relațiilor cu Federația Rusă, Republica Belarus și alte țări din Comunitatea Statelor Independente (în continuare CSI). În conformitate cu art. IV ce se referă la direcțiile principale ale politicii externe, Moldova va promova o politică externă elastică și echilibrată pentru dezvoltarea relațiilor bilaterale interstatale, aici menționînd relațiile cu țările CSI și cele cu țările Europei și Americii de Nord. Ținînd cont de faptul că Ungaria face parte din statele Europei și este membră a UE, rolul colaborării dintre cele două state capătă o importanță evidentă.

Nu este de neglijat în concepția cooperării bilaterale, termenul de tratat de bază, întîlnit în literatura de specialitate ca și tratat de prietenie și colaborare sau de bună vecinătate care apare foarte des pe arena internaționala ca elementul principal ce leagă două state atît pe plan juridic cît și politic, și economic reieșind din mai multe motive, de exemplu vecinătatea acestora sau dorința de a ridica nivelul de cooperare dintre ele. Dacă e să vorbim despre Republica Moldova și Ungaria, e de menționat faptul că la 6 martie 1996 Parlamentul Republicii Moldova a ratificat tratatul de bază dintre cele doua state.

Astfel, se poate concluziona că conceptul de relații bilaterale oglindește nu doar un spectru bogat de sinonime, dar și o abordare destul de importantă în cadrul relațiilor internaționale. Cadrul bilateral este în principal asigurat de doi actori internaționali, fie state sau organizații internaționale ale căror scopuri și principii au o legătură comună. Acest concept se află în contradicție cu conceptul de relație multilaterală dat fiind faptul că aceasta din urmă dă dovadă de mai multă eficiență pe arena internațională, relațiile bilaterale reprezentînd însăși nucleul de activitate al cooperării multilaterale.

De obicei termenul de bilateralism reflectă niște responsabilități luate în comun de către 2 părți care se angajează să facă față unor provocări globale colaborând în așa domenii precum politic, economic, social, militar, educațional, securitate, respectarea drepturilor omului, etc.

Deci, cooperarea bilaterală presupune acordul de bună voință al doi actori internaționali spre încheierea tratatelor de cooperare strategică. La baza acestei cooperări stau scopuri precum: vecinătatea, interese comune, integrarea în ordinea mondială, susținerea reciprocă, etc. Cel mai des unite printr-un tratat de bază bilateral care reflectă legătura dintre acestea.

1.3 Evoluția istorică a relațiilor bilaterale dintre Republica Moldova și Ungaria

Din punct de vedere al relației bilaterale politice, de evidențiat este faptul că Republica Ungară, printre primele state, a recunoscut independența Republicii Moldova pe 26 decembrie 1991 iar relațiile diplomatice între acestea au fost stabilite la 16 ianuarie 1992 cînd părțile au deschis reprezentanțe diplomatice în capitale. Din punctul de vedere al cadrului juridic bilateral, pînă în prezent, între Republica Moldova și Republica Ungară au fost semnate 54 tratate în cele mai diverse domenii, 37 sînt în vigoare, 6 au expirat, iar 11 urmează să intre în vigoare.

Actualmente, ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Moldova în Ungaria este dl. Codreanu A. din septembrie 2010, iar ambasadorul Ungariei în Republica Moldova este dl. Szilagyi M. din septembrie 2012.

În general nu există probleme litigioase între țările respective, relațiile bilaterale fiind caracterizate prin dezvoltarea și consolidarea cooperării și legături de prietenie. Prin extinderea cooperării cu partea moldovenească la nivel guvernamental, partea ungară își aduce aportul la integrarea Moldovei în structurile europene, la declarațiile comune ale ambelor țări în cadrul organizațiilor regionale privind diferite subiecte, la cooperarea în cadrul programelor de dezvoltare, la armonizarea pozițiilor cu privire la diverse probleme din domeniul politicii de securitate și la consolidarea relațiilor economice.

Din punctul de vedere al bazei politicii bilaterale de subliniat merită faptul că Republica Ungară susține consolidarea suveranității și restabilirea integrității teritoriale a Republicii Moldova. Pentru Republica Ungară, în trasarea politicii externe comune a Uniunii Europene, Republica Moldova este un partener prioritar.

Ungaria de facto contribuie la stabilirea în Republica Moldova a relațiilor economice caracteristice țărilor cu economia de piață, precum și la dezvoltarea instituțiilor destinate să asigure funcționarea în practică a normelor democratice în diverse domenii ale vieții. Ungaria manifestă un interes deosebit pentru introducerea principiilor și valorilor diversității în domeniul culturii și relațiilor etnice în viața spirituală a Republicii Moldova. Ungaria consideră că consolidarea securității regionale, acțiunile comune împotriva contrabandei, migrației ilegale și crimei organizate reprezintă interese comune pentru țările respective.

În cadrul menținerii relațiilor bilaterale dintre Ungaria și Republica Moldova, de menționat sunt principalele vizite bilaterale care oglindesc scopurile, aspirațiile și susținerea reciproca a statelor respective. În anii 2000 – 2008 vizitele la nivel de șefi de legislative și a miniștrilor de afaceri externe sunt cele mai frecvente. (vezi Anexa nr. 1) Cele dintîi însumînd 6 la număr, iar cele din urmă 3 vizite bilaterale. Printre șefii de legislative se numără Lupu M. cu cele mai multe vizite efectuate în Ungaria (2005, 2006 și 2008). Generalmente, în cadrul acestor întrevederi s-a pus accentul pe dezvoltarea business-ului reciproc și susținerea Republicii Moldova de către Ungaria în sfera integrării europene a acesteia.

La 21 octombrie 2005, spre exemplu, Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Lupu M., și Președintele Legislativului Republicii Ungare, Szili K., au semnat la Budapesta, un Acord de cooperare interparlamentara între Legislativele ambelor țări. Documentul prevede, între altele, acordarea de către Adunarea Națională a Republicii Ungare Parlamentului Republicii Moldova sprijin și consultări în vederea realizării obiectivelor stipulate în Politica de Vecinătate a UE în general, și în Planul de acțiuni UE – Republica Moldova în particular. De asemenea, Acordul stipulează asistența pentru ajustarea graduală a legislației Republicii Moldova la acquis-ul comunitar, cît și în procesul general al țării noastre ce ține de aspirațiile de aderare la Uniunea Europeană. Interlocutorii au mai făcut o trecere în revistă a relațiilor bilaterale, constatînd cu satisfacție nivelul lor ascendent atît la nivel politic, cît și comercial-economic.

La capitolul menținerii corespondenței la nivel de miniștri de afaceri externe se evidențiază vizita oficială în Republica Ungară a dl-ui Stratan A., ministrul afacerilor externe și integrării europene al Moldovei din 17- 18 noiembrie 2005, cînd s-a semnat acordul referitor la succesiunea legală a părților cu referință la acordurile semnate anterior cu Uniunea Sovietică, care peste 2 ani, la 17 septembrie 2007 a fost aprobat de către Adunarea Națională a Ungariei. Altă vizită bilaterală la nivel de miniștri ai Ministerelor de Afaceri Externe (în continuare MAE) s-a efectuat la 24 -25 aprilie 2007, atunci cînd ministrul MAE al Ungariei, Goncz K. a vizitat Moldova. În cadrul acesteia au fost discutate aspecte ale relațiilor bilaterale, procesului de integrare europeană, securității energetice, cooperării în cadrul organizațiilor internaționale, precum și aspecte ale conflictului transnistrean.

Șeful diplomației ungare a participat la ceremonia de deschidere a Centrului Comun de Eliberare a Vizelor, găzduit de Ambasada Ungariei la Chișinău. Goncz K. și omologul ei moldovean, Stratan A. au semnat 2 documente ce vizează cooperarea dintre ministerele de Externe din cele două state.

Ceea ce ține de vizitele bilaterale la nivel de șefi de state sau de guverne, se observă un caracter modest, ambele ajungînd la cîte 2 la număr. Majoritatea vizitelor la nivel de șefi de state s-au întreprins în perioada 2001-2007, pe parcursul conducerii țării de către partidul comunist din Moldova, de exemplu în anii 2003 și 2005 atunci când Voronin V. a avut 2 întrevederi cu președintele Ungariei. Ambele au avut o importanță majoră din punctul de vedere al formării unui cadru bilateral de cooperare eficient, dovadă acestui fapt este că în cadrul vizitei din 21 – 22 februarie 2003 se aprobă Planul de acțiuni pentru anii 2003-2004 în care se menționează colaborarea la nivel politic, consolidarea și extinderea colaborării comercial-economice, dezvoltarea colaborării în domeniul industriei, colaborarea în domeniul agriculturii și industriei alimentare, colaborarea în domeniul turismului, educației, științei și culturii. Respectiv în anul 2005 la 14 – 15 octombrie atunci cînd a avut loc cel de-al XII-lea Summit al Șefilor de State din Europa Centrală (or. Zagreb, Croația).

Referitor la vizitele bilaterale la nivel de șefi de guverne, este de tras atenția la faptul că acestea au atins cifra asemănătoare vizitelor la nivel de șefi de state (una fiind în 2007 și alta în 2008). De exemplu, la 16 octombrie 2007, în cadrul vizitei oficiale în Republica Ungară a dl-ui Tarlev V., Prim-ministrul Republicii Moldova s-a pus un accent deosebit pe aspirațiile Republicii Moldova de integrare europeană, Ungaria fiind drept avocatul statului moldovenesc în UE.

În context prim-ministrul sugerează că „pe agenda politicii externe a Guvernului Moldovei, o prioritate absolută o constituie realizarea cu succes a Planului de Acțiuni Republica Moldova – UE și obținerea unui cadru juridic mai avansat în relațiile cu Uniunea Europeană, implementarea regimului simplificat de vize, obținerea acordului de comerț asimetric”.

Cea de a doua vizită a fost întreprinsă de dl. Gyurcsany F., Prim-ministrul Republicii Ungare, care a participat la lucrările Summit-ului Șefilor de Guvern ai statelor membre ale Inițiativei Central Europene (în continuare ICE).

În vederea consolidării relațiilor bilaterale dintre Moldova și Ungaria, un rol important îl joacă acordurile și tratatele semnate dintre acestea cu scopul de a oferi cadrului bilateral un caracter dinamic și eficace pe arena internațională.

Tratatele internaționale constituie legătura juridică dintre state și își reflectă influența asupra domeniilor vizate într-un mod constructivist. Din acest punct de vedere, este de menționat faptul că între cele două state există un spectru destul de vast de acorduri bilaterale, (vezi Anexa nr. 2), atît de la proclamarea independenței Moldovei pînă în secolul al XXI-lea se numără 9 tratate comune, cît și din anii 2000 pînă în prezent se totalizează de asemenea 9 tratate în diverse domenii și sfere de activitate.

Dacă e să tragem atenția la etapa actuală atunci observăm că majoritatea acordurilor semnate se fundamentează pe factorul economic și cel al integrării europene a Republicii Moldova. În acest sens putem elucida cele mai importante din ele, precum acordul din noiembrie 2007 care se referă la cooperarea între Serviciul Vamal al Republicii Moldova și Direcția Republicană de protecție în domeniul vamal și financiar al Republicii Ungare, sau cel din iunie 2008 atunci cînd se preconiza organizarea în septembrie a primei ședințe a Comisiei interguvernamentale moldo-ungare pentru colaborare comercial-economică, Potrivit Ministerului Economiei și Comerțului, unul din obiectivele primei ședințe a comisiei mixte ar putea fi semnarea Acordului pentru cooperarea economică între Republica Moldova și Republica Ungară, menit să consolideze cadrul normativ-juridic între cele două țări.

Alt acord în domeniul economic este cel dintre guvernele statelor respective din 23 februarie 2010 semnat la Chișinău de către dl. Lazăr V., Vice Prim-ministru, Ministrul Economiei și dl. Varga G., Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Ungare în Republica Moldova, acesta a avut ca scop crearea premiselor favorabile pentru stabilirea principiilor de dezvoltare a unei cooperări economice reciproc avantajoase în toate domeniile și sectoarele economiei, în conformitate cu legislația în vigoare a celor două țări, în special în domeniul investițiilor și inovațiilor.

În sfera integrării europene, Republica Moldova și cea Ungară au semnat un acord pe 10 septembrie 2012 privind parteneriatul strategic dintre Parlamentul Republicii Moldova și Adunarea Națională a Ungariei, care prevede perspectiva de integrare europeană. Documentul face referință la Articolul 49 al Tratatului UE și prevede perspectiva clară de integrare europeană pentru țara noastră. Un rol important în relația dintre Ungaria și Moldova îl are elementul investițiilor reciproce și asigurări sociale, din acest punct de vedere au fost semnate două acorduri în 2013, la 23 aprilie și respectiv 23 mai. Cel dintîi a fost semnat de către Organizația de Atragere a Investițiilor și Promovare a Exportului din Republica Moldova (în continuare MIEPO) și Agenția Ungară pentru Investiții și Comerț (în continuare HITA), documentul prevede un șir de acțiuni de colaborare în domeniul dezvoltării afacerilor, agriculturii, întreprinderilor mici și mijlocii, energeticii, protecției mediului și turism, menite să amplifice relațiile comercial-economice moldo-ungare. Cel din urmă prevedea ratificarea acordului cu Ungaria în domeniul asigurărilor sociale, semnat în luna noiembrie 2013 la Chișinău.

Astfel, în urma cercetării efectuate se pune accent nu doar pe faptul că Ungaria și Republica Moldova mențin relații strînse de colaborare încă de la proclamarea independenței Moldovei evidențiind susținerea reciprocă și legăturile economice, dar și pe faptul că timpul este doar un motor ce motivează statele să se apropie tot mai mult cu fiecare an în toate domeniile de activitate.

În acest sens sunt de subliniat vizitele bilaterale și acordurile semnate între Republica Moldova și Ungaria care tind să amplifice schimburile comerciale, să dezvolte cadrul investițional reciproc, să consolideze relațiile politice bilaterale și motivează țările să coopereze la capitolul standardizării la normele europene. Din acest punct de vedere observăm că vizitele bilaterale pînă în anii 2000 au ajuns la cifra de 13, iar ce ține de tratatele comune de după anul 2000 pînă în prezent, acestea constituie numărul de 18, anii recenți fiind cei mai productivi, fiind semnate 2 acorduri în 2010 și 2 în 2013. Dat fiind faptul că Republica Moldova are ca aspirație primordială integrarea europeană, iar Ungaria fiind deja membră UE, evoluția cadrului bilateral tinde doar să avanseze și înregistrează doar succese. Domeniul economic este încă un pilon al cooperării moldo-ungare, iar grație acestuia relațiile dintre statele respective capătă un caracter dinamic, semnîndu-se în acest sens 4 acorduri bilaterale.

Deci, evoluția relațiilor dintre Ungaria și Moldova au o perspectivă de dezvoltare mai mult economică și reprezintă un factor important pe arena internațională, dat fiind faptul că arena internațională în era actuală este ghidată și influențată în primul rînd de factorul economic.

Concluzii la compartimentul I

În concluzie la capitolul I în primul rînd trebuie de menționat importanța analizei istoriografice, care a constituit baza cercetării temei de față. În cadrul acesteia s-a apelat la diverse surse precum paginile oficiale ale instituțiilor de stat din cele două țări, articole științifice, surse electronice și monografii ale diferiți autori. Sursele privilegiate au fost desigur cele veridice ca paginile oficiale ale ministerelor afacerilor de externe din Ungaria și Moldova, ministerelor de economie etc.

În al doilea rînd trebuie de subliniat importanța conceptului de relații bilaterale care joacă un rol destul de important în cadrul relațiilor internaționale, bilateralismul reflectînd niște responsabilități luate în comun de către două părți care se angajează să colaboreze în așa domenii precum politic, economic, militar, educațional, respectarea drepturilor omului, etc. În context sunt de subliniat și acordurile bilaterale sau tratatul de bază care constituie puntea de legătură dintre două state. Actorii internaționali au nevoie de cîteva elemente care iar motiva să coopereze, de exemplu: vecinătatea, interese comune sau susținerea reciprocă.

Din acest punct de vedere putem face trimitere la relațiile bilaterale dintre Ungaria și Republica Moldova evidențiind susținerea reciprocă eficientă dintre acestea încă de la proclamarea independenței Republicii Moldova, dat fiind faptul că statele respective colaborează la nivel politic, avînd loc atît la Chișinău cît și la Budapesta o multitudine de vizite bilaterale și acorduri semnate între Republica Moldova și Ungaria. Acestea din urmă tind să amplifice schimburile comerciale, să dezvolte cadrul investițional reciproc, să consolideze relațiile politice bilaterale etc. În acest sens este de evidențiat că cele două state cooperează cel mai eficace în domeniul economic, grație căruia relațiile dintre statele respective se dinamizeze, semnîndu-se în acest sens majoritatea acordurilor bilaterale. Dat fiind faptul că Republica Moldova are ca aspirație primordială integrarea europeană, iar Ungaria fiind deja membră UE, caracterul evolutiv al cadrului bilateral tinde doar să progreseze.

Deci, evoluția relațiilor dintre Ungaria și Moldova se fundamentează pe un suport reciproc, pe comunicare la nivel politic dat fiind faptul că încă de la începutul secolului prezent cele două state împărtășesc diferite experiențe reprezentate de vizitele la nivel de șefi de state, șefi de parlament, miniștri de externe sau prim-miniștri. Iar acordurile bilaterale care de asemenea, constituie un pivot esențial dintre două state, asigură perspective de colaborare în viitorul apropiat.

Colaborarea Republicii Moldova cu Ungaria în domeniile comercial-economic, politic și în contextul integrării europene a Republicii Moldova

Republica Moldova și Ungaria reprezintă un tandem de succes în mai multe domenii de activitate iar conjuncturile internaționale motivează cele două state să se apropie tot mai mult una de cealaltă. Astfel în capitolul II vor fi puse în evidență principalele sfere de colaborare ca cea comercial-economică, politică sau sfera integrării europene. În această ordine de idei va deveni posibilă o analiză a caracterului dinamic de cooperare dintre statele respective, dat fiind faptul că vor fi prezentate cifre și date ce vor confirma legăturile intense dintre Moldova și Ungaria la etapa actuală. Astfel, reieșind din cele analizate se va crea și un spectru de perspective de cooperare pentru viitor care desigur, va îngloba mai multe sfere de activitate, de la investiții reciproce și susținere în contextul standardizării europene pînă la cooperarea în domeniul industriilor sănătății, farmaciei etc.

Relațiile bilaterale dintre Republica Moldova și Ungaria în domeniul comercial-economic

Republica Moldova și cea Ungară au un nivel diferit de dezvoltare a economiei, acest fapt fiind observat prin indicele produsului intern brut (în continuare PIB), care reprezintă 14,862 miliarde dolari SUA în Moldova și 156,284 miliarde în Ungaria. Republica Moldova este dependentă direct de economiile țărilor vecine, România și Ucraina, dar mai ales de cea a Rusiei, importînd petrol, cărbune și gaze natural. Ungaria la rîndul ei se clasează pe locul 3 în Europa Centrală în ceea ce privește investițiile străine directe, acest lucru se reflectă și în PIB, unde sectorul privat are o contribuție în jur de 80%.

Conform datelor biroului Național de Statistică al Republicii Moldova (în continuare BNS) se observă că relațiile bilaterale economico-comerciale dintre cele 2 state după proclamarea independenței Republicii Moldova, capătă un areal tot mai vast cu trecerea fiecărui an. Conform BNS al Republica Moldova – direcția statistica comerțului exterior și serviciilor de piață, exporturile Moldovei în Ungaria ajung la sume tot mai mari odată cu timpul, în anii 1997 – 2000 exportul fiind de 26 de mii iar în 2009 – 2012 de 73 de mii dolari SUA (vezi Anexa nr. 3)

Astfel dacă e să tragem atenția la produsele exportate, de menționat este faptul că conform nomenclatorului mărfurilor în perioada 2001-2012 acestea au cuprins mai multe sectoare precum produsele regnului vegetal, produse alimentare, textile, etc. (vezi Anexa nr. 4) Astfel în perioada respectivă, Ungaria se situa pe locul 12 printre principalele țări – partenere ale Republicii Moldova după balanța comercială iar în topul țărilor de export, Ungaria se situa pe locul 15, cu o pondere de 1,3 % în volumul total al exportului Republicii Moldova.

Ce ține de comerțul bilateral în perioada ianuarie-iunie 2014 acesta a înregistrat o scădere față de perioada similară a anului 2013. Exporturile în Ungaria în perioada ianuarie-iunie 2014 au însumat 3,8 mln. Dolari SUA, fiind în diminuare cu 62 % comparativ cu aceeași perioadă a anului 2013. Importurile din Ungaria realizate în ianuarie-iunie 2014 au constituit 46 mln. Dolari SUA în diminuare cu 8% față de ianuarie-iunie 2013. (vezi anexa nr. 5)

De menționat este că Ministerul Economiei Republicii Moldova și Ministerul Economiei Naționale al Ungariei colaborează eficient în domeniul industriei farmaceutice și a dispozitivelor medicale. Ungaria are o industrie farmaceutică avansată, iar o cooperare în acest sector va asigura producerea în Republica Moldova a unor produse de o calitate superioară, în conformitate cu standardele UE. Astfel un rezultat al colaborării moldo-ungare în domeniul farmaceutic este întreprinderea “RihPanGalFarma” (în continuare RPGF).

Actualmente, compania reprezintă un tandem de succes între 3 fondatorii: Uzina farmaceutică "Gedeon Richter" din partea ungară și firmele farmaceutice "Panacea" și "Galenus" din partea moldovenească. Întreprinderea mixtă Moldo-Ungară RPGF – Societate cu Răspundere Limitată a fost creată în 1996, iar în 2009 la 28 octombrie se inaugurează noul sediu central a depozitului farmaceutic în orașul Chișinău, care corespunde tuturor standardelor Europene de Bună Practică de Distribuție (în continuare GDP). Sortimentul oferit sunt produsele farmaceutice și parafarmaceutice, incluzînd articole medicale, cosmetică curativă, produse de igienă și îngrijirea bolnavilor.

Privind sectorul investițional din cadrul relațiilor bilaterale dintre Ungaria și Republica Moldova de menționat este că Ungaria este una dintre cele mai mari beneficiare de investiții străine din statele ex-socialiste. Astfel, în 2001 Agenția Naționala pentru Atragerea Investițiilor (în continuare ANAI), în colaborare cu IRIS-Moldova/Proiectul Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (în continuare USAID) pentru Reforma Dreptului Comercial, a organizat un seminar internațional cu genericul "Climatul investițional comparat: crearea parteneriatelor eficiente în promovarea investițiilor" care a avut loc la Chișinău (19.04.2001) și la Bălți (20.04.2001).

ANAI consideră că crearea unui parteneriat constructiv dintre instituțiile publice și private, care influențează nemijlocit crearea imaginii Republicii Moldova și generarea investițiilor ar contribui la creșterea abilitații Agenției de a activa eficient și la majorarea fluxului de investiții directe în țară. În acest context organizarea seminarului a fost dictată de necesitatea schimbului de experiență a altor state și anume a Republicii Polonia și Republicii Ungaria, țari ce înscriu cele mai înalte volume de investiții străine printre statele ex-socialiste. Ungaria spre exemplu oscilează pe locurile 3 – 4 în topul țarilor cu investiții directe din Europa de est, primul investitor fiindu-i Germania.

Seminarul de la Bălți, a avut un aspect practic, fiind pus în acțiune mecanismul de interacțiune între sectorul privat, care solicită investiții, administrația publică locală și administrația centrală. În general antreprenorii maghiari sunt dispuși să dezvolte relațiile comerciale, economice și de afaceri cu Moldova. Acest lucru a fost menționat în cadrul unei întrevederi dintre oameni de afaceri din Moldova și Ungaria la Chișinău la 24 aprilie 2002. La aceasta au participat reprezentanți ai 15 companii maghiare, care au luat în considerare proiecte de investiții, în valoare de aproape 1 milion de dolari SUA.

Șeful departamentului de relații economice internaționale, Pavel Pynzar a remarcat faptul că în Moldova la moment erau înregistrate 25 companii moldo-ungare, în principal bazate pe producția de alimente.

Un punct important al relațiilor economice bilaterale dintre cele 2 state îl constituie cooperarea la nivel bancar. Astfel la data de 3 martie în 2006 prim-ministrul Tarlev V. a avut o întrevedere cu directorul executiv al Băncii Maghiare de export-import „Eximbank KFT” Bodnar Z. Acesta din urmă a direcționat interesul băncii ce o conduce spre cîteva obiective ce ar implica și statul moldovenesc: realizarea unor proiecte investiționale concrete în Moldova și garantarea disponibilității „Eximbank KFT” de a deschide linii de credite avantajoase pentru agenții economici moldoveni în scopul finanțării operațiunilor de export-import.

Un alt eveniment important din punct de vedere al cooperării bilaterale, a fost și cel din iunie 2009 atunci cînd Camera de Comerț și Industrie a Moldovei (în continuare CCI), în perioada 1 – 3 iunie a organizat o misiune economică în comun cu Organizația de Promovare a Exporturilor și Atragere a Investițiilor din Moldova, cu suportul Ministerului Economiei și Comerțului al Moldovei în Ungaria. Principalul scop a organizării acestui eveniment a constat în studierea pieței Ungariei și a posibilităților de diversificare a relațiilor comercial-economice bilaterale. Programul misiunii economice a inclus organizarea Forumului Economic "Moldova prezintă" la Budapesta, pe 2 iunie 2009. La lucrările Forumului au participat reprezentanții organizațiilor de susținere a business-ului din Ungaria și Moldova, precum și agenți economici din ambele state.

Un alt acord important din punct de vedere al colaborării economice între Moldova și Ungaria a foste semnat între Guvernele statelor la 23 februarie 2010, la Chișinău, acesta preconiza să creeze premise favorabile pentru stabilirea principiilor de dezvoltare a unei cooperări economice reciproc avantajoase în toate sectoarele economiei, în conformitate cu legislația în vigoare a celor două țari, în special în domeniul investițiilor și inovațiilor. Promovarea comerțului a fost preocuparea primordială a planului de lucru al acestui acord, creat în baza Protocolului între Ministerul Economiei al Republicii Moldova si Ministerul Afacerilor Externe al Ungariei, semnat la 21 februarie 2003.

Mai recent, la 5 iulie 2013 CCI a Moldovei s-a întrunit la ședința ordinară a Biroului Executiv pentru a discuta chestiuni ce țin de implementarea și promovarea noilor servicii pentru agenții economici, dezvoltarea serviciilor de formare continuă în regiuni, astfel compania ungară specializată în logistică, depozitare, transport internațional, ce oferă servicii vamale caută parteneri din Ucraina, Rusia, Moldova, pentru a le oferi serviciile menționate și pentru a livra produsele lor.

Astfel după președintele CCI, Cucu Gh. "Ungaria se situează pe locul 12 între partenerii cu care Republica Moldova întreține relații comerciale. La capitolul investiții, în Moldova sunt înregistrare 20 de întreprinderi mixte moldo-ungare – cifre foarte modeste.” Pentru a se familiariza cu oportunitățile investiționale ale Republicii Moldova, Cucu Gh. A invitat reprezentanții mediului de afaceri din Ungaria să viziteze Expoziția națională "Fabricat în Moldova 2013", desfășurată în perioada 30 ianuarie – 2 februarie, la "Moldexpo". Prin programul de afaceri divers, evenimentul a reprezentat o platformă de dialog atât între agenții economici, cât și între sectorul public și cel privat.

Președintele Cucu Gh. A mai menționat că CCI a Moldovei este la curent cu inițiativele factorilor de decizie în vederea constituirii Comisiei interguvernamentale pentru cooperare economică. "Acest fapt este binevenit, deoarece va permite aprofundarea parteneriatelor între oamenii de afaceri din Moldova și Ungaria. Printre domeniile care prezintă interes sunt: sectorul agricol, industria de prelucrare, turism etc."

După ambasadorul Ungariei la Chișinău, Szilagyi M., “Relațiile cu Republica Moldova sunt foarte importante pentru Ungaria, care promovează o politică de deschidere spre est." În luna aprilie anul 2014, la Budapesta, a avut loc o întrevedere între prim-miniștrii celor două state. În acest context, s-a desfășurat ședința Comisiei interguvernamentale, precum și un Forum economic moldo-ungar, astfel s-au elaborat proiecte în domeniul agricol și ecologic (ce ține de epurarea apei, canalizare ș.a.)

În scopul de a dezvolta relațiile bilaterale economice reciproce, în perioada 13 – 16 octombrie 2013, o delegație de colaboratori a CCI a Moldovei, condusă de Vicepreședintele CCI, Olaru T., a efectuat o vizită de studiu, la invitația Centrului Internațional pentru Tranziție Democratică, la Budapesta. Scopul acestei deplasări a fost schimbul de experiență în domeniul susținerii comunității de afaceri și preluarea practicii din Ungaria în sfera funcționării instituțiilor camerale în perioada de tranziție.

Doar peste două zile a avut loc întrevederea din 18 octombrie 2013 dintre prim-ministrul Ungariei și Lupu M., acesta din urmă a menționat interesul Republica Moldova referitor la atragerea de investiții europene, implicit ungare, în economia națională, la inițierea și derularea unor proiecte economice în interesul ambelor părți. De asemenea, în luna următoare, pe 26 noiembrie, circa 30 de reprezentanți ai instituțiilor din Moldova au participat la forumul de afaceri moldo-ungar cu genericul „Transfer tehnologic în domeniile managementul apelor și procesarea produselor agroalimentare", care a avut loc la Chișinău.

Astfel, ce ține de perioada dată, grație colaborării eficiente, potrivit datelor BNS, volumul comerțului exterior al Moldovei cu Ungaria, pentru primele 9 luni ale anului 2013, a înregistrat suma de 78,42 mil. USD. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, volumul comerțului exterior a crescut cu 0,15%.

Nu este de trecut cu vederea faptul că Ungaria susține și întreprinderile avicole moldovenești, astfel centrului de reproducere a păsărilor din satul Abaclia, raionul Basarabeasca, i-a fost acordat un sprijin foarte important din partea ungară. Astfel în anul 2005 în luna decembrie pentru crearea efectivului parental au fost importați pui de rasă din Ungaria. De asemenea în luna august a anului 2014 fauna din Basarabeasca a fost completată cu 250 de fazani aduși din Ungaria.

În vederea valorificării relațiilor economice existente, în perioada 25 – 26 septembrie în anul 2014 au avut loc ședințele Comisiei interguvernamentale moldo – ungare, în cadrul cărora membrii comisiei au identificat 14 sectoare cheie în care poate fi extinsă cooperarea între Moldova și Ungaria. Conform Ministerului Economiei merită să se accentueze: domeniul energetic (infrastructură, interconectare la piața europeană și eficiență energetică), domeniul farmaceutic, turismul, transportul, investițiile ș. a, acestea fiind doar câteva dintre sectoarele în care Moldova urmează să colaboreze cu Ungaria.

Astfel cele 2 state au creat un cadru legal, pentru a elimina barierele de ordin administrativ și pentru a asigura diversificarea domeniilor de cooperare, în cadrul Sesiunii plenare a Comisiei interguvernamentale moldo – ungare. În acest sens, viceministrul Economiei, Calmîc O. și Secretarul de Stat al MAE-ului și Comerțului din Ungaria Szabó L., au semnat Protocolul de cooperare economică. După Szabó L. „E foarte important ca țările noastre să devină doi parteneri strategici. Moldova reprezintă pentru noi o poartă către piața din Est, iar Ungaria va oferi susținerea necesară Moldovei pentru a-i facilita accesul pe piața Europeană.” De asemenea Moldova și Ungaria au mai semnat și trei acorduri de cooperare: în domeniul industriei farmaceutice și a dispozitivelor medicale, în domeniul diplomației economice și în cel al turismului.

De subliniat merită faptul că Ungaria și Republica Moldova cooperează din ce în ce mai eficient, iar anul trecut în domeniul proiectelor investiționale de amploare, Moldova și Ungaria au semnat acorduri în mai multe sfere. Astfel pe 1 septembrie 2014 a avut loc o întrevedere între viceministrul Economiei, Calmîc O. și viceministrul Afacerilor Externe și Comerțului al Ungariei, Szijjarto P., la care a fost pus în discuție subiectul implementării noilor proiecte investiționale în sfera energetică, în domeniul dezvoltării Întreprinderilor mari și mijlocii și infrastructurii transporturilor. Referitor la oportunitățile investiționale în Moldova, viceministrul Economiei a susținut că efortul Guvernului este concentrat pe zona atragerii capitalului privat prin multiple instrumente în domeniul energetic, în special modernizarea și dezvoltarea rețelelor electrice de distribuție, proiecte de eficiență energetică, infrastructură de transport etc.

Alt eveniment în sfera întreținerii relațiilor în domeniul economiei dintre Ungaria și Moldova a avut loc la 3 decembrie 2014, atunci cînd Republica Moldova a prelungit Acordul de Colaborare cu Agenția Ungară pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din Ungaria (în continuare MVH)

Prelungirea acordului va permite valorificarea relațiilor de parteneriat deja existente și impulsionarea cooperării dintre instituțiile omoloage, reprezentanții MVH au oferit expertiză în vederea perfecționării sistemului de management, în special în ceea ce privește rolul autorității de management, procesul de acreditare, criteriile de selecție și de eligibilitate. Astfel vizita de studiu a reprezentanților Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (în continuare AIPA) la MVH reconfirmă susținerea apropierii instituționale a AIPA de structurile europene în contextual aspirațiilor Moldovei de aderare la UE, continuând seria de schimburi de experiență și bune practice inițiate și derulate în cursul anilor precedenți între AIPA și MVH din Ungaria.

În concluzie este de evidențiat faptul că în domeniul economic, relațiile dintre Ungaria și Moldova sunt destul de strînse, iar colaborarea acestora derivă din faptul că Republica Moldova tinde spre o economie de piață, iar Ungaria deja se bazează pe acest principiu, fiind capabilă să-i ofere susținere Moldovei.

Conform BNS, relațiile comercial-economice dintre cele 2 state se concentrează în principal pe exportul și importul: materialelor plastice și articolelor din cauciuc, produselor alimentare și băuturilor alcoolice, produselor ale regnului animal etc. În cadrul bilateral dintre cele 2 state, merită de subliniat caracterul progresiv al relațiilor bilaterale economice, astfel cifrele comerțului reciproc crescînd din anul 2001 de la 25 la 65 milioane dolari SUA în 2009. Ungaria se situează, deci, pe locul 14 în topul statelor cu care Moldova întreține relații comercial-economice.

Sunt o mulțime de domenii în care cele 2 țări dau dovadă de eficiență în colaborare, ca: cel investițional, domeniul dezvoltării businessului mic și mijlociu, a infrastructurii transporturilor, sectorul farmaceutic ș.a. Iar acordurile și întrevederile reciproce doar consolidează relațiile bilaterale, precum: Acordul ce prevede evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale referitor la impozitele pe venit și pe capital (1995) sau întrevederea din martie 2006 dintre prim-ministrul Moldovei și directorul executiv al băncii maghiare de export-import “Eximbank”, conform căreia s-a luat decizia de a susține realizarea unor proiecte investiționale în Moldova, sau misiunea economică din 1-3 iunie 2009 în Ungaria, atunci cînd Moldova a decis să amplifice studierea pieței ungare și a posibilităților de diversificare a relațiilor comerciale bilaterale. Astfel, relațiile comercial-economice dintre țările respective se caracterizează printr-o evoluție promițătoare și cu perspectivă pe arena internațională.

Relațiile bilaterale dintre Republica Moldova și Ungaria în domeniul politic

Republica Ungară susține consolidarea suveranității și restabilirea integrității teritoriale a Republicii Moldova. Pentru Republica Ungară, în trasarea politicii externe comune a Uniunii Europene, Republica Moldova este un partener prioritar. Republica Ungară sprijină eforturile Republicii Moldova de integrare în structurile europene și de realizare cu succes a obiectivelor prevăzute de Planul de acțiuni UE – Republica Moldova. Ungaria de facto contribuie la stabilirea în Republica Moldova a relațiilor economice caracteristice țărilor cu economia de piață, precum și la dezvoltarea instituțiilor destinate să asigure funcționarea în practică a normelor democratice în diverse domenii ale vieții.

De asemenea Ungaria manifestă un interes deosebit pentru introducerea principiilor și valorilor diversității în domeniul culturii și relațiilor etnice în viața spirituală a Republicii Moldova. Ungaria consideră că consolidarea securității regionale, acțiunile comune împotriva contrabandei, migrației ilegale și crimei organizate reprezintă interese comune pentru țările respective. În relațiile de cooperare care cuprind din ce în ce mai multe domenii, scopul principal care și-l propun statele este de a consolida relațiile economice.

Aruncînd o privire în trecut, apare posibilitatea de a compara relația bilaterală de atunci cu cea de acum. După Gabor G., autor al articolului “Ungaria și Moldova în 1991-2011”, politica externă a Ungariei reflectată în regiunea vestica și în Republica Moldova după prăbușirea Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste (în continuare URSS) a fost relativ modestă. După 27 august 1991 cînd Moldova și-a declarat independența, primul stat care a recunoscut acest fapt a fost România iar Ungaria, numai după prăbușirea finală a Uniunii Sovietice pe 26 decembrie a recunoscut Moldova.

De menționat merită faptul că în Ungaria nu există suficient potențial științific și diplomatic ca să joace un rol independent în spațiul post-sovietic. Întrebarea “ce rol poate juca Ungaria în Republica Moldova?” în opinia autorului este legata de întrebarea: “ce rol poate juca Ungaria în toate statele din fosta Uniune Sovietică?” deoarece viitorul Republicii Moldova depinde în mare măsură de situația geopolitică externă. În Ungaria, există mai multe opinii, de exemplu:

– Poziția "Pragmatică" consideră că Ungaria are anumite interese economice, legate în primul rând cu Rusia, dar Ungaria nu poate și nici nu trebuie să joace un rol activ și independent în această regiune. Unii cercetători cred că Ungaria nu are nici un interes, de exemplu în Caucaz sau în Asia Centrală, în special în Moldova. Poate singura excepție este Ucraina, Zakarpatia, care anterior a aparținut Ungariei și unde locuiește o minoritate maghiară.

– La cealaltă extremă, radicalii de dreapta, cred că Ungaria trebuie să se apropie pe cît e de posibil de Asia Centrală. Ele se referă la argumente științifice false, spunând că ungurii sunt un popor turc și rudele adevărate sunt cei de origine kazahă, uzbecă și alte popoare turcice.

– Autorul Gabor e de părere că Ungaria are propriul interes special, asociat cu Moldova. Desigur, Ungaria împărtășește valorile europene și aspirațiile Republicii Moldova, deci Budapesta ca atare recunoaște integritatea teritorială a Moldovei și susține integrarea europeană a țării. Autorul e de părere că Ungaria are scopul – de a deveni un partener de încredere.

Însă persistă aici și un interes negativ al Ungariei în Republica Moldova, cel de a preveni unirea dintre Moldova și România. Autorul susține că aceasta este una dintre cele mai importante sarcini ale Ungariei în spațiul post-sovietic, fiind de acord doar cu integrarea europeană și independența statală a Moldovei.

Dar apare întrebarea de ce se împotrivește Ungaria României? După cum se știe, Ungaria după primul război mondial, ca urmare a armistițiului semnat la Trianon a pierdut două treimi din teritoriul său, toată Transilvania, Banatul, Partium a fost cedată României. În cele din urmă jumătate de milion de maghiari s-au găsit în afara țării. Transilvania rămîne problemă dureroasă între cele două țări, în timp ce pentru Ungaria o mare prioritate o are diaspora ei. De aceea Ungaria nu susține deloc unirea României cu Republica Moldova, chiar de este la fel parte a NATO și UE ca și România.

Ungaria susține Republica Moldova la etapa actuală în diferite paliere referitor la sfera politicii interne și externe. Astfel referitor la cel mai actual subiect de pe arena internațională în 2014 – scenariul ucrainean, oficialii din Ungaria susțin că așa ceva nu se poate repeta în Moldova, de această părere este chiar ambasadorul Ungariei la Chișinău Szilagyi M. Diplomatul crede că datoria autorităților este să mențină vectorul european, dar trebuie să se păstreze relațiile bune și cu partenerii din est. "Moldova are bune șanse pentru că a fost și a trecut printr-o perioadă foarte spectaculoasă de apropiere la UE. Trebuie să se mențină legăturile economice cu țările din Est, dar aici nu este nici o contradicție dintre UE și Rusia", a declarat ambasadorul Ungariei în Moldova. Referindu-se la relațiile moldo-ungare ambasadorul a punctat câteva domenii pentru cooperare și dorința de a înainta mai multe proiecte în ceea ce privește implicarea directă a întreprinzătorilor din Ungaria. Acesta s-a referit si la parcurile industriale și cele din domeniul ecologiei, domeniul energeticii, de asemenea conlucrarea în producția vinurilor.

Trecînd cu privirea peste evoluția relațiilor politice bilaterale ale statelor respective, o importanța majoră l-a avut un Plan de Acțiuni pentru anii 2003-2004 aprobat în cadrul vizitei oficiale a președintelui Moldovei Voronin V. în Republica Ungară la 20-21 februarie 2003. Acesta se referea la mai multe domenii, printre care:

Domeniul politic

– Aprofundarea și extinderea dialogului politic bilateral, colaborarea și conlucrarea în cadrul organizațiilor internaționale: Consiliul Europei, Pactul de Stabilitate în Europa de Sud-Est, Inițiativa Central-Europeană, ONU, OSCE;

– Organizarea consultărilor bilaterale, la nivel de experți, în vederea preluării experienței Republicii Ungare în materie de integrare europeana;

– Realizarea de acțiuni în scopul obținerii unor burse de studiere a limbii maghiare pentru colaboratorii MAE;

– Consolidarea cadrului juridic al relațiilor bilaterale;

– Negocierea și semnarea Acordului între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Republicii Ungare referitor la asistența reciprocă și colaborarea în domeniul vamal;

Domeniul consolidării și extinderii colaborării comercial-economice

– Efectuarea schimbului de informații actualizate cu caracter statistic, normativ și de piață, precum și referitoare la activitatea comercială externă și de altă informație de interes reciproc;

– Organizarea ședinței grupului de lucru pentru colaborare economică și dezvoltare a comerțului între Republica Moldova și Republica Ungară;

– Dezvoltarea unei conlucrări strînse între structurile specializate de promovare a comerțului, desfășurarea forurilor de afaceri comune;

– Realizarea de acțiuni în vederea studierii experienței ungare în domeniu subvenționării exportului și atragerii capitalului investițional străin;

– Formularea și înaintarea de către agenții economici autohtoni a propunerilor de colaborare pentru a fi incluse în rețeaua computerizată a Departamentului ungar pentru promovarea comerțului exterior și a Camerei de Comerț și Industrie a Ungariei;

– Desfășurarea expoziției de produse maghiare la Chișinău și expoziției de produse moldovenești în Republica Ungară

Domeniul industriei

– Organizarea participării producătorilor de medicamente și utilaj medical din Ungaria la expoziția internațională specializată "MoldMEDlZIN&MoldDENT-2003";

– Examinarea posibilității de stabilire a relațiilor de colaborare cu producătorii maghiari de materie primă și preparate farmaceutice în scopul organizării producerii în comun a medicamentelor în baza "Farmaco";

– Examinarea posibilității de colaborare în domeniul extragerii uleiurilor vegetale din plante rare pentru farmaceutică, culinare, parfumerie ("Farmaco");

– Studierea posibilităților de creare a unor întreprinderi mixte în domeniul electronicii, radio-electronicii, producerii de utilaj pentru industria chimică și construcției de automobile și autobuze în baza uzinelor fostului complex industrial-militar

Domeniul agriculturii și industriei alimentare

– Îndeplinirea procedurilor interne necesare intrării în vigoare a Convenției sanitare veterinare între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Republicii Ungare;

– Efectuarea de cercetări comune în avicultură, viticultură și industria alimentară;

– Acordarea asistenței necesare unităților economice din cadrul complexului agroindustrial al Republicii Moldova în crearea unor întreprinderi mixte moldo-ungare și atragerea de investiții;

– Organizarea unui seminar al profesorilor universităților agrare din Republica Moldova și cea Ungară pentru realizarea unui schimb de experiență în domeniu

Colaborarea în domeniul turismului

– Schimb de experiență cu privire la implementarea în Ungaria a Programului "Drumul Vinului" (instruire);

– Participarea agenților economici din ambele state la expozițiile tematice la nivel național, regional și internațional;

– Contribuirea la atragerea investițiilor și examinarea posibilității de creare a unor companii mixte în sfera turismului

Colaborarea în domeniul transporturilor

– Înfăptuirea de măsuri pentru activizarea relațiilor cu Comisia Dunării și achitarea treptată a datoriilor Republicii Moldova față de Comisia Dunării.

În anul 2009 la 16 octombrie prim-ministrul Republicii Moldova, Tarlev V., a efectuat o vizita în Ungaria, în timpul acesteia au fost semnate trei documente:

– Protocolul de cooperare între serviciul vamal din Moldova și serviciul vamal și de finanțe din Ungaria; Acordul de cooperare în domeniul politicii de concurență între Agenția Națională pentru protecția concurenței si biroul de concurență a Ungariei; Anexele I și II la Acordul dintre ministere de apărare din cele două țări privind cooperarea în domeniul militar și de geodezie.

Conform planului acestei întrevederi, delegația moldovenească a vizitat unul dintre cele mai dezvoltate regiuni ungare- parcul Tatabania. De asemenea ministrul afacerilor externe Gent K., a trimis un expert din partea ungară pentru a susține Moldova în calea integrării europene.

De menționat este ca anul 2010 a fost deosebit de activ sub aspectul dialogului politic. Au avut loc 5 vizite ale șefului diplomației moldovenești la Budapesta, 2 vizite ale Prim-ministrului, o întrevedere la nivel de Președinți ai Parlamentelor și o vizită a Președintelui Comisiei parlamentare de Politică Externă și Integrare Europeană. Premierul Ungariei a efectuat o vizită la Chișinău, la fel, și Secretarul de Stat din cadrul ministerului de externe și Coordonatorul Național al Ungariei pentru Parteneriatul Estic. Acest cadru favorabil oferă premise pentru dezvoltarea cooperării bilaterale și în alte domenii de interes pentru cele două țări. De menționat, că problematica integrării europene a Moldovei este întotdeauna prezentă pe agenda discuțiilor bilaterale. În august 2010, miniștrii de externe Leancă I. și Martonyi J. au semnat Declarația Comună a Republicii Moldova și Republicii Ungaria privind cooperarea în domeniul integrării europene.

Ungaria susține activ eforturile de integrare europeană ale Moldovei, inclusiv prin sprijin politic și diplomatic, dar și prin unele proiecte de asistență pentru instituțiile moldovenești. De exemplu, în septembrie 2010 a avut loc o vizită la Budapesta a unui grup de funcționari din instituțiile moldovenești pentru un schimb de experiență privind crearea zonei de comerț liber cu UE.

Un eveniment de importanță majoră în cadrul relațiilor bilaterale dintre Republica Moldova și Ungaria a avut loc în 2007, atunci cînd la propunerea Comisiei Europene, Republica Ungară a deschis în incinta Ambasadei Ungariei la Chișinău Centrul Comun de Vize. Scopul acestui proiect era să faciliteze procesul de obținere a vizelor pentru cetățenii moldoveni în țările Uniunii Europene, care nu au ambasade sau consulate în Republica Moldova. Cetățenii Republicii Moldova care doresc să viziteze aceste țări, acum nu mai trebuie să călătorească în țările terțe pentru a obține vize. Centrul a fost deschis la 25 aprilie 2007, în prezența Doamnei Göncz K., Ministru al Afacerilor Externe al Republicii Ungare.

La Centrul Comun de Vize Ambasada Ungariei acordă vize pentru țările cu care au fost semnate acorduri interguvernamentale corespunzătoare. Pînă de curînd, Centrul Comun de Vize reprezenta 12 țări.

Republica Moldova are o mulțime de teme pe acasă pentru a îndeplini cerințele de liberalizare completă a regimului de vize standartizîndu-se la securitatea documentelor, a frontierei și perfecțiunea legislației. Deci avantajul care a apărut odată cu regimul de vize este că cetățenii nu au nevoie să meargă dincolo de frontiere pentru a obține documente de călătorie. În plus, centrul informează publicul prin telefon sau e-mail, iar informațiile necesare se găsesc pe site-ul oficial al centrului www.cac.md. Ancheta de vize este comună pentru toate țările și tradusă în cinci limbi – maghiară, română, rusă, engleză și germană. Termenul eliberării vizelor este mic – 10 zile. În timp ce aici dă doar vize de scurtă durată, pe termen lung, cu dreptul de a trăi și de a lucra este numai în Ungaria.

Centrul oferă și vize Schengen de la 1 ianuarie 2008, în conformitate cu Acordul privind simplificarea regimului de vize între Republica Moldova și Uniunea Europeană. La 5 aprilie a intrat în vigoare încă un alt document care simplifică procesul de eliberare a vizelor pentru serviciile consulare, precum și pentru clienții săi – Codul unic de vize al UE, care egalizează normele tuturor țărilor europene.

În acest sens, articolul “Republica Moldova mizează pe Președinția ungară a UE” (Săptămînal informațional-analitic Nr.39 din 28.10.2010) pune în discuție prioritățile europene ale Republicii Moldova. Astfel Ungaria susține abolirea regimului de vize și liberalizarea transportului aerian ale Republicii Moldova și știe din proprie experiență ca Moldova are de parcurs un drum greu în vederea atingerii scopului său. Moldova și înainte și acum realizează angajamentele de integrare europeană mai rapid și mai eficient decât alte țări din formatul parteneriatului de aceea Ungaria este de acord cu dorința ei pentru oportunitatea pe care o merită. De asemenea în articol se menționează că "Parteneriatul Estic" nu ar trebui să fie o "fermă", în cazul în care toată lumea este egala".

În concluzie de subliniat merită faptul ca relațiile bilaterale dintre Moldova și Ungaria în domeniul politic sunt destul de strînse, chiar de în perioada proclamării independenței Moldovei, acestea nu a fost tocmai cele mai eficiente, în opinia autorului Gabor. Actualmente, Ungaria pune accent mare pe eforturile Moldovei de integrare în structurile europene, de asemenea aceasta manifestă un interes deosebit pentru introducerea principiilor și valorilor diversității în domeniul culturii și relațiilor etnice în viața spirituală a Moldovei. Ungaria consideră că consolidarea securității regionale, acțiunile comune împotriva contrabandei, migrației ilegale, crimei organizate reprezintă interese comune pentru ambele țări.

De menționat este că anul 2010 a fost deosebit de activ sub aspectul dialogului politic, avînd loc 8 vizite la nivel înalt din partea Ungariei în Republica Moldova. Încă de la recunoașterea independenței Republicii Moldova de către Ungaria în 1991 acestea au început să desfășoare diverse activități pentru a se apropia din punct de vedere politic și social, mai ales în contextul aspirațiilor comune, istoriei și amplasării geografice apropiate.

Planul de Acțiuni pentru anii 2003-2004 a avut importanță majoră în decursul relațiilor politice bilaterale deoarece prevedea: aprofundarea și extinderea dialogului politic bilateral, colaborarea și conlucrarea în cadrul organizațiilor internaționale ca: Consiliul Europei, Pactul de Stabilitate în Europa de Sud-Est, Inițiativa Central-Europeană, ONU, OSCE, abordarea unor aspecte în procesul de integrare europeană etc.

De asemenea nu e de neglijat și importanța Centrului comun de vize care a fost deschis de Ungaria la 25 aprilie 2007 la Chișinău, scopul acestui proiect era să faciliteze procesul de obținere a vizelor pentru cetățenii moldoveni în țările Uniunii Europene, care nu au ambasade sau consulate în Republica Moldova.

2.3 Relațiile bilaterale dintre Republica Moldova și Ungaria în contextul integrării europene a Republicii Moldova

Integrarea europeană este nu doar un deziderat fundamental al politicii externe și interne a Republicii Moldova, ci și o forță majoră de coeziune politică și socială. Începînd din septembrie 2009 au fost obținute rezultate mari în realizarea acestui obiectiv. Odată cu intrarea în vigoare a Acordului de Asociere, liberalizarea regimului de vize și integrarea treptată în piața internă a UE, are loc integrarea de facto a Republicii Moldova în spațiul politic și economic european. Integrarea europeană presupune astfel modernizarea și dezvoltarea Moldovei iar în acest sens statele membre UE tind să o susțină.

Obținerea “dreptului de membru” al UE depinde în mare parte de aprobarea unanimă a țării candidate de către toate cele 28 de state europene. Fiecare din aceste voturi se caracterizează prin două elemente complementare: voința politică și opinia publică în fiecare din aceste state. Prin urmare, șansele Republicii Moldova de a fi admisă în UE sunt echivalente cu dispoziția în rândul populației europene privind fenomenul de extindere europeană, cât și cu atitudinea și ponderea politică a fiecărei țări membre în cadrul Uniunii Europene. În Ungaria 64% din populație sprijină extinderea frontierelor europene. Ungaria are o pondere considerabilă în instituțiile UE, acest fapt, se observă în competențele pe care le acordă Bruxellul părții ungare, spre exemplu în vederea conducerii misiunii EUBAM (Misiunea de Asistență a UE pentru Moldova și Ucraina), deschiderii și administrării Centrului Unic de Vize de la Chișinău etc.

Astfel, Republica Moldova colaborează cu susținătoarea sa fidelă, Ungaria, la nivelul Ministerelor de Afaceri externe foarte eficient, de exemplu în cadrul apropierii Moldovei de UE, Viceprim-ministrul Stratan A., Ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene, a avut la 25 aprilie 2007 o întrevedere cu Goncz K., Ministru al Afacerilor Externe al Republicii Ungare. În cadrul întrevederii au fost abordate subiecte ce țin de relațiile bilaterale moldo-maghiare și perspectivele de dezvoltare ale acestora în diverse domenii, precum și aspirațiile Republicii Moldova de integrare europeană și susținerea oferită de către Republica Ungară în acest sens. Ministrul moldovean de externe a apreciat înalt sprijinul Ungariei pentru deschiderea la Chișinău a Centrului Comun pentru Eliberarea Vizelor, susținerea în reglementarea conflictului transnistrean și susținerea în cadrul OSCE. Tot atunci, șefii diplomației moldovenești și ungare au semnat două documente:

– Memorandumul de înțelegere privind cooperarea între Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova și MAE al Republicii Ungare referitor la chestiunile legate de activitatea Centrului Comun de Eliberare a Vizelor în Chișinău;

– Protocolul de consultări între Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Moldovei și Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Ungare. De asemenea, a fost parafat Acordul între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Republicii Ungare privind cooperarea economică.

O altă dovadă a faptului că Ungaria susține cooperarea Republicii Moldova – UE ar fi că în 2009 la 11 februarie, Ostalep V., Viceministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene, a efectuat o vizită de lucru la Budapesta unde a avut o întrevedere cu Szentivany G., Secretar de Stat și Director politic. În cadrul discuției, au fost abordate subiecte privind pregătirea pentru lansarea negocierilor noului acord moldo-comunitar, accentuând-se componentele care, din punctul de vedere al Republicii Moldova, urmează a fi fortificate: comerțul liber aprofundat și comprehensiv cu UE, perspectivele lansării dialogului Moldova-UE privind liberalizarea regimului de vize, asigurarea protecției sociale a migranților moldoveni inclusiv în contextul Parteneriatului de Mobilitate Moldova-UE, procesul de consolidare a relațiilor Republicii Moldova cu Agențiile UE.

Un subiect separat al întrevederii l-a constituit eventualul suport politic și tehnic al Republicii Ungare în vederea implementării priorităților relațiilor Moldova – UE pe parcursul anului 2009. Secretarul de Stat maghiar a menționat disponibilitatea Ungariei de a oferi asistență Moldovei în procesul de pregătire pentru negocierea acordului cu UE.

Ostalep V. s-a întîlnit, de asemenea, cu Eorsi M., Președintele Comisiei pentru Afaceri Europene a Parlamentului ungar. În cadrul discuțiilor a fost efectuat un schimb de opinii și informații privind prezentul și viitorul relațiilor Moldovei cu UE, strategia și politica de integrare europeană. Interlocutorii au abordat detaliat experiența Ungariei în abordarea unor aspecte în procesul de integrare europeană cum ar fi colaborarea cu UE în diverse domenii sectoriale, armonizarea legislației naționale cu acquis-ul comunitar, cooperarea cu societatea civilă, implicarea autorităților locale în procesul de integrare europeană. Totodată, oficialul moldovean a mulțumit pentru sprijinul Parlamentului ungar în contextul Proiectului Twinning privind consolidarea capacităților Parlamentului Republicii Moldova și pentru susținerea politică oferită de Ungaria Republicii Moldova în procesul de integrare europeană.

În cadrul cooperării Moldovei cu Ungaria un loc aparte îl are Grupul de la Vișegrad (în continuare V4), o organizație de cooperare formată din patru state central-europene: Cehia, Polonia, Slovacia și Ungaria creat în 1991, este similară uniunii economice vest-europene Benelux. Președinția prin rotație a țărilor V4 a fost preluată în 2013 de către Ungaria. Aceasta are scopul de a asigura cooperarea instituțională dintre aceste țări în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Astfel la 24 ianuarie 2014 directorii politici de la Ministerele de Externe ale celor patru țări din grupul Vișegrad s-au aflat într-o vizită oficială la Chișinău. Corman I. a apreciat înalt caracterul dinamic al relațiilor cu grupul Vișegrad, exprimîndu-și gratitudinea pentru sprijinul oferit de cele patru state din Europa Centrală în procesul de modernizare a țării, precum și în dezvoltarea dialogului politic cu Uniunea Europeană. Chiar si vicepremierul Carpov E. a subliniat în cadrul întrevederii cu grupul V4 prioritatea pe care o reprezintă reintegrarea țării pentru autoritățile Republicii Moldova. Oficialii au abordat principalele aspecte ce țin de reglementarea conflictului transnistrean, fiind trecute în revistă perspectivele pentru anul 2014 în procesul de soluționare a conflictului.

În cadrul discuțiilor cu ministrul de externe al Moldovei, Gherman N., s-a ajuns la concluzia că sprijinul consecvent pentru parcursul european și parafarea integrală a Acordului de Asociere cu Republica Moldova, s-a reușit datorită contribuției majore a V4. După Szabolcs T., director politic din partea Ungariei al grupului Vișegrad, Moldova e un prieten și un bun partener al V4, iar membrii grupului Vișegrad promit să susțină Moldova în calea integrării europene și promovarea reformelor.

De asemenea, miniștrii de externe ai Grupului de la Vișegrad au notat în Declarația comună a reuniunii despre lansarea celei de-a doua faze a Planului de Acțiuni privind Liberalizarea Regimului de Vize cu Moldova în anul 2013 luna mai. În document se menționează despre obținerea regimului liberalizat de vize pentru moldoveni în 2014. În cadrul reuniunii la care a participat și premierul desemnat Leancă I. au fost discutate subiecte privind pregătirea către Summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius. După directorul executiv al Fondului Internațional Vișegrad, Wursterová K., statele din Grupul de la Visegrád își doresc o cooperare mai strânsă și cu Universitățile din Republica Moldova și mai multe proiecte specifice orientate pe implementarea Acordului de Asociere și de Liber Schimb cu Uniunea Europeană.

De asemenea, un factor important în cadrul relațiilor bilaterale dintre Ungaria și Moldova îl constituie Inițiativa Central Europeană (în continuare ICE) – un forum interguvernamental care promovează cooperarea politică, economică, culturală și științifică între statele membre. Misiunea sa de bază este Cooperarea regională pentru Integrare Europeană. În prezent, ICE reunește 18 state membre: 9 state membre UE (Austria, Bulgaria, Cehia, Italia, Polonia, România, Slovacia, Slovenia, Ungaria) și 9 state ne-membre UE (Albania, Belarus, Bosnia și Herțegovina, Croația, Macedonia, Republica Moldova, Muntenegru, Serbia, Ucraina). Republica Moldova a aderat la ICE în 1996. Din 1 ianuarie 2008, Președinția este asigurată de Moldova. La 27 noiembrie 2008, la Chișinău a avut loc reuniunea Miniștrilor Afacerilor Externe din țările membre ale ICE. Reuniunea a avut loc în ajunul summit-ului Șefilor de Guvern ICE, care s-au convocat în capitala Moldovei la 28 noiembrie. ICE vizează restabilirea legăturii de cooperare, între țările de orientări politice si structuri economice diferite.

În același rînd de idei, de subliniat merită și Cooperarea cu Asociația Întreprinderilor în domeniul mediului (în continuare KSzGySz) în vederea împărtășirii experiențelor, în scopul de a sprijini procesul de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană cu următoarele obiective:

– Reconstrucția stației de epurare a apelor uzate din Chișinău.

– Înființarea fabricilor de producere a apei potabile și a altor proiecte de tratare a apei în localitatea Ungur;

– Auditul mediului (efectuat de Clusterul ungar de afaceri în domeniul apei);

– Tratarea solului contaminat și a apei subterane.

– Reciclarea deșeurilor;

– Folosirea biomasei in producerea energiei electrice.

Conform articolului sub denumirea “Ungaria se vrea purtătorul de cuvînt al Republicii Moldova pe lîngă Uniunea Europeană” din 10 noiembrie 2007 publicat de Dungaciu D., președintele Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române, adevărata influență maghiară se înscrie într-un proiect urmărit cu abilitate și consecvență încă de la începutul anilor ’90, după care Budapesta și-a asumat rolul de emisar al Bruxelles-ului în Basarabia, speculînd ineficiența diplomației românești și repulsia liderilor comuniști de la Chișinău față de orice inițiativă a Bucureștiului.

Concluzia vizitelor la nivel oficial din data recunoașterii independenței Republicii Moldova pînă și în anii conducerii comuniste țarii a formulat-o cel mai bine, poate, Szili K., președintele Adunării Naționale a Ungariei. Aflat într-o vizită oficială la Chișinău, el a declarat: “Considerăm Republica Moldova vecinul nostru fără frontieră comună și vrem să fim purtătorul de cuvînt al Moldovei în Uniunea Europeană”.

Concluzie similară cu cea lansată de reprezentantul diplomației publice din Ungaria, a elaborat-o influentul ambasador maghiar Balazs P., director al Centrului pentru Studii în domeniul Extinderii UE din cadrul Universității Central-Europene din Budapesta. Acesta declară în “Moldova Suverană”: “Republica Moldova este apropiată de sufletele și inimile ungurilor. Moldova este foarte cunoscută în Ungaria pentru că avem multe lucruri în comun. De exemplu, multe nume de familie din țara dumneavoastră seamănă cu nume de familie din Ungaria. Acest fapt se datorează trecutului istoric și legăturilor strînse pe care, atît Ungaria, cît și Moldova, le-au avut cu România. Din fostele state URSS, două țari sunt cele mai apropiate Ungariei. Este vorba despre Republica Moldova și Ucraina”.

Articolul evidențiază mai multe elemente ce fundamentează relația bilaterală dintre Ungaria și Republica Moldova, ca:

Budapesta este apărătoarea minorităților. Astfel în prestația diplomatică a Ungariei în spațiul răsăritean, inclusiv în Republica Moldova, două direcții au fost evidente din 1990 încoace, alături de proiectul euroatlantic. Prima direcție este legată de interesul maghiarilor de pretutindeni, a doua este rolul de “miliție imperială” pe care Ungaria și l-a asumat din nou, după 1989.

Prima direcție a fost enunțată la 13 august 1990, cînd agenția de știri MTI transmitea declarația celui dintîi prim-ministru al Ungariei democrate, Antall J., prin care acesta se considera premierul a peste 15 milioane de unguri (cifra mult exagerată). Iar ministrul Apărării, Lajos F. susținea că Guvernul și Parlamentul maghiar trebuie să utilizeze toate mijloacele legale și diplomatice pentru a-i proteja pe maghiarii din afara granițelor.

A doua linie de politică externă este legată de rolul Ungariei ca vector “imperial”, sau apărător al intereselor “imperiale” de sorginte occidentală în spațiul estic. Ca “miliție a UE”, Budapesta a devenit arbitrul drepturilor minorităților în regiune. Cu toate că Ungaria și Moldova, cum remarcă articolul invocat, “nu au frontiere comune, nu sunt state de aceeași limbă și se înscriu în zone cultural-spirituale diferite”, acesta sesizează un fapt elocvent, respectiv că “Vaticanul și-a stabilit legăturile cu Republica Moldova prin Budapesta”.

Articolul evidențiază și ofensiva diplomatică maghiară în Republica Moldova. Inițiativele Budapestei ca emisar european în Republica Moldova au intrat în accelerație, deloc paradoxal, odată cu venirea la putere a comuniștilor. Mai pregnant, după 2005, cînd declarațiile pro-europene ale Chișinăului au deschis un canal diplomatic extrem de util și pe care Budapesta a pășit cu capacitatea sa recunoscută de a fructifica pe termen scurt oportunitățile. Ungaria și-a asumat, urgent și eficace, rolul de emisar al Bruxelles-ului, mai ales că potențialul contra-candidat, România, era, pe de-o parte, lent și nepregătit, pe de alta, era sistematic respins la Chișinău. Astfel se susținea că “Ungaria este partenerul principal al Moldovei în drumul spre integrarea europeană”.

“Democratizarea” Transnistriei este alt titlu prezent în articol. Mizsei K., purtătorul de cuvînt al UE vede transparența în societatea civilă din Transnistria, acesta declară că are mari “speranțe în ceea ce privește societatea civilă din Transnistria”. Declarația lui Mizsei K. vine aproape concomitent cu o Rezoluție a Parlamentului European (din 12 iulie) în care se condamnă încălcarea “severă și frecventă” a drepturilor omului de către autoritățile separatiste.

În concluzie, deci este de menționat faptul că pe agenda politicii externe a Republicii Moldova figurează în prim plan integrarea europeană, aceasta tinde să se conformeze și să se standardizeze valorilor și principiilor UE și în acest sens Ungaria este un partener de încredere care susține Moldova în consolidarea relațiilor Moldova-UE. În context, o mare importanță o are Grupul Vișegrad care întrunește 4 state, printre care și Ungaria, care asigură cooperarea instituțională dintre aceste țări în procesul de aderare la Uniunea Europeană colaborînd în acest sens cu partea moldovenească. De asemenea Inițiativa central europeană fondată la Budapesta și care întrunește atît Ungaria cît și Moldova vizează stabilirea legăturii de cooperare, între țările de orientări politice, structuri economice diferite.

Nu e de trecut cu vederea și sprijinul Parlamentului Ungariei în contextul Proiectului Twinning ce se referă la consolidarea capacităților Republicii Moldova și la susținerea politică oferită de Ungaria Republicii Moldova în procesul de integrare europeană.

De amintit sunt și opiniile specialiștilor care abordează problematica integrării europene a Moldovei și influența Ungariei asupra acestui proces. Astfel, conform articolului „Europa vorbește la Chișinău cu accent maghiar?” de Dungaciu D., Budapesta și-a asumat rolul de emisar al Bruxelles-ului în Basarabia și tinde să democratizeze regiunea Transnistreană. Astfel, luînd în considerație faptul că Ungaria și Polonia se înregistrează pe primele două locuri în contextual susținerii integrării europene a Republicii Moldova, rămîne doar să consolidăm relațiile bilaterale care au un palier comun.

2.4 Perspectivele de colaborare în cadrul relațiilor bilaterale dintre Republica Moldova și Ungaria

Perspectivele colaborării dintre Republica Moldova și Ungaria devin cu timpul tot mai promițătoare. Ungaria tinde să acorde sprijin Moldovei în cele mai diverse domenii, de la cel economic și comercial pînă la cel socio-cultural, susținînd aspirațiile primordiale ale Moldovei și vectorul european. Acum că Republica Moldova a semnat acordul de asociere cu UE, Ungaria e încă mai aproape și este deschisă unei cooperări mai dinamice cu partea moldovenească. Printre principalele sfere de corespondență dintre statele respective se evidențiază cea a culturii, educației, industria farmaceutică, a tehnologiilor, turism, fitosanitarie etc.

În continuare vom încerca sa analizăm fiecare dintre acestea aparte. Astfel, după cîte se știe, Ungaria este țară căreia prezență se simte în Republica Moldova pînă în prezent, iar luînd în considerație faptul că în primul rînd aceste țări sunt axate pe o cultură comună, de subliniat merită că pînă și zilele Ungariei se sărbătoresc în mai multe orașe din țara noastră. Timp de 7 zile, între 18 – 24 ianuarie, se desfășoară acțiuni culturale cu ocazia culturii maghiare. Anul trecut, în 2014, la zilele Ungariei ambasadorul ungar, Szilagyi M., a menționat într-o conferință de presă că “Ziua Culturii Maghiare este marcată pe 22 ianuarie, încă din secolul al XIX-lea. Această zi este numită Ziua Imnului Național.” Expoziții de carte și de artă, concerte ș.a., toate cu semnătura artiștilor din Ungaria sunt anual prezentate publicului iubitor de artă din Moldova.

De asemenea trebuiesc elucidate cîteva direcții cu potențial de dezvoltare a cooperării bilaterale moldo-maghiare:

– Domeniului educației, astfel în aprilie 2014 Guvernul a aprobat Programul de cooperare în domeniile educație și știință între Ministerul Educației de la Chișinău și Ministerul Resurselor Umane de la Budapesta pentru anii 2014-2016. Conform acestuia Ungaria va oferi 30 de burse de studii pentru cetățenii R. Moldova.

– Domeniul veterinar și fitosanitar, în acest sens s-a pus in funcțiune deja un proiect de Memorandum de înțelegere privind cooperarea între Ministerul Dezvoltării Rurale al Ungariei și Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare al Moldovei.

– Colaborarea dintre Academia de Științe a Moldovei și Academia de Științe a Ungariei, negocierea cu partea ungară a posibilității oferirii unor burse de studii și stagii pentru profesori etc. Astfel în 2014 a fost adoptat Programul de cooperare în domeniile educației și științei între Ministerul Educației al Republicii Moldova și Ministerul Resurselor Umane al Ungariei, pentru 2014-2016 care vine să susțină procesul de mobilitate academică în spațiul european al învățămîntului superior și să faciliteze recunoașterea actelor de studii pentru cetățenii Republicii Moldova. În baza tratatului internațional, anual, cetățenii Republicii Moldova vor putea beneficia de 30 burse de studii la Institutul Balassi, Ungaria. Conform Programului, partea ungară va asigura bursierilor studii fără taxă, burse și asistență medicală în conformitate cu legislația Ungariei.

– Domeniul tehnologiilor, Moldova se află în topul statelor prioritare pentru asistență maghiară, acordată de Agenția pentru Asistență și Dezvoltare Internațională din Ungaria. Până în prezent, Ungaria a oferit țării noastre peste 200 de mii de euro pentru finanțarea proiectelor de dezvoltare. Astfel ministrul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor, Filip P., a elaborat împreuna cu ambasadorul ungar cele mai importante proiecte de activitate în comun, printre care Strategia Moldova Digitală 2020, Strategia de creștere a competitivității industriei Tehnologiei Informaționale, Programul de tranziție de la televiziunea analogică la televiziunea digitală terestră și de asemenea colaborarea în domeniul comunicațiilor electronice. Strategia Națională de Dezvoltare „Moldova 2020” are la bază 7 priorități, și anume: Studii relevante pentru carieră; Drumuri bune oriunde; Finanțe accesibile și ieftine; Business cu reguli clare de joc; Energie furnizată sigur, utilizată eficient; Sistem de pensii echitabil și sustenabil; Justiție responsabilă și incoruptibilă.

De asemenea în cadrul celui de-al șaptelea Program-Cadru pentru Cercetare și Dezvoltare Tehnologică, Moldova și Ungaria au depus în comun 21 de proiecte cu 25 de parteneri, dintre care 3 proiecte cu 3 parteneri ungari au fost acceptate și finanțate.

În același domeniu se mai remarcă Programul de tranziție de la televiziunea analogică la televiziunea digitală terestră care prevede construirea a 3 rețele de televiziune digitală (multiplexe) cu acoperire națională și până la 21 multiplexe regionale. Primele 2 multiplexe cu acoperire națională urmează să fie puse în funcțiune în trimestrul I al anului 2015. Totodată, noua tehnologie permite furnizarea serviciilor adiționale (transport date, teletext, programe radio, interactivitate etc.) și asigură o calitate constantă a imaginii. Tranziția la televiziunea digitală va avea ca efect și reducerea costurilor de difuzare, raportate la un program difuzat.

– Industria farmaceutică și cea de produse cosmetice.

– Industria materialelor de construcții și prelucrarea lemnului.

– Industria constructoare de mașini.

– Reutilarea tehnică și promovarea tehnologiilor noi în fabricarea produselor alimentare (conservelor din legume și fructe, carne, industria laptelui);

– Încurajarea cooperării între instituțiile de cercetare și transfer de tehnologii în domeniul creșterii animalelor. Institutul de Fitotehnie „Porumbeni” intenționează să întreprindă acțiuni de colaborare în domeniile: ameliorarea porumbului, testarea reciprocă a hibrizilor, stagierea tinerilor cercetători.

– Constituirea de societăți mixte de producție și comercializare, cu capital ungar, în domeniile textil, mobilă, sticlă decorativă ș. a, s

– Cooperarea mixtă în sfera realizării proiectelor investiționale privind construcția și modernizarea infrastructurii turismului.

– Extinderea relațiilor de cooperare în domeniul producerii echipamentului și a instrumentelor medicale: exportul de echipamente de diagnosticare, instruirea în domeniul funcționării lor; transferul de tehnologie și cunoștințe în domeniul sănătății; echipamente din sfera traumatologie; echipamente medicale de prima necesitate; managementul complex al spitalelor prin transferul de cunoștințe.

– Organizarea schimbului de experiență privind organizarea și funcționarea infrastructurii de marketing, piețelor agroalimentare angro, înființarea și funcționarea grupurilor de fermieri, asociațiilor profesionale și consiliilor, inclusiv organizarea vizitelor de studiu pentru fermierii din Moldova. Experții părții moldovenești sunt interesați în organizarea unor schimbului de experiență privind promovarea produselor de origine și celor ecologice de proveniență animală și managementul resurselor genetice animale.

De asemenea, cele două state tind să promoveze cooperarea între instituțiile de stat (ministere, agenții, oficii), responsabile de promovarea politicii de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii, care ține de distribuirea periodică a informației privind programele de susținere a sectorului întreprinderilor mici și mijlocii; publicarea newsletter-lor; conlucrarea cu instituțiile de profil, bănci, Camere de Comerț; organizarea meselor rotunde, conferințe regionale etc.

De subliniat merită și cîteva domenii de colaborare bilaterală care conform protocolului comisiei interguvernamentale au o importanță majoră de dezvoltat în continuare, precum: dezvoltarea business-ului mic și mijlociu; agricultura, dezvoltarea rurală, construcția mașinilor agrare; protecția mediului; infrastructură (construcția de poduri, complexe hoteliere, stadioane, spitale ș.a.); domeniul justiției etc.

Însă ce face sau ce oferă Republica Moldova în schimb Ungariei și UE pentru a nu fi percepută doar ca beneficiar ci și ca partener egal? Susținerea politică și asistența pe domeniul integrării europene este importantă pentru Republica Moldova, dar este avantajoasă și pentru multe state din UE, inclusiv Ungaria, pentru că stabilizarea democratică și dezvoltarea economică a țărilor învecinate cu UE este un beneficiu evident pentru blocul comunitar. O vecinătate stabilă și mai prosperă generează mai puține riscuri la adresa UE și mai multe oportunități de cooperare, inclusiv economice.

Așa că Moldova nu este doar un stat care profită din conjuncturile internaționale, ea este și un element important în politica de securitate a UE, un garant al stabilității frontierei UE și un bonus la întreținirea relațiilor bilaterale în regiune, contribuind la ordinea necesară din regiune.

“Moldova ar putea fi un model în stabilirea bunelor relații între etnii”. Declarația aparține ambasadorului Extraordinar și Plenipotențiar al Ungariei la Chișinău, Szilágyi M. și a fost făcută în cadrul întrevederii sale cu viceprim-ministrul Republicii Moldova, Carpov E. la 31 octombrie 2012. Oficialul și-a manifestat interesul față de protecția drepturilor minorităților naționale din Moldova. De asemenea, Ambasadorul s-a arătat preocupat de situația școlilor moldovenești cu predare în grafie latină din regiunea transnistreană și a dat asigurări că problema acestor școli va ocupa un loc aparte în activitatea pe care o va promova în Moldova. Oficialul maghiar a confirmat poziția de principiu a Ungariei în sprijinul suveranității și integrității teritoriale a statului nostru, exprimând disponibilitatea Ungariei în oferirea suportului necesar în consolidarea unui parteneriat sustenabil cu Republica Moldova. 

Un subiect actual pe arena internațională, și anume haosul din ucraina, este pus în discuție și în sfera bilaterală dintre cele 2 state, pentru că problema transnistreană (una asemănătoare cu cea a Crimeei) este una acută în cadrul securității, politicii interne și mai ales în politica externă a statului, ceea ce o poate îndepărta de un dialog eficient cu vestul. “Scenariul ucrainean nu se poate repeta în Moldova.” De această părere este ambasadorul Ungariei la Chișinău. Diplomatul crede că datoria autorităților este să mențină vectorul european, dar trebuie să păstreze relațiile bune și cu partenerii din est. "Moldova are bune șanse pentru că a fost și a trecut printr-o perioadă foarte spectaculoasă de apropiere la UE. Trebuie să se mențină legăturile economice cu țările din Est", a declarat ambasadorul Ungariei în Moldova, Szilagyi M.

Referindu-se la situația din Găgăuzia, unde guvernatorul vorbește despre o posibilă ruptură de Moldova în cazul semnării Acordului de Asociere cu UE, diplomatul ungar crede că este vorba despre speculații cu tentă electorală. Iar populația din autonomie are nevoie de mai multă informație despre ce înseamnă comunitatea europeană. În context, ambasadorul s-a referit și la relațiile moldo-ungare: "Am dori ca să înaintăm mai multe proiecte în ceea ce privește implicarea directă a întreprinzătorilor din Ungaria. Mă refer la parcurile industriale și cele din domeniul ecologiei, domeniul energeticii. Putem să conlucrăm în producția vinurilor foarte bine și vom face acest lucru", a conchis Szilagyi M.

Aceste domenii de colaborare dintre Moldova și Ungaria reprezintă nu doar o legătură comună, ci și o experiență acumulată în timp care permite continuarea încercării de a întreține și consolida relațiile bilaterale, așa precum a menționat și politicianul moldovean, Voronin V. "Republica Moldova tratează cu grijă fiecare punct care leagă Moldova de lumea înconjurătoare, fiecare pod care ar lega statul nostru cu țările ce au experiență în depășirea problemelor noastre. Iar unul din podurile acestea de încredere este-Ungaria”.

În concluzie este de menționat că Moldova și cea Ungară țin să colaboreze eficient începînd cu proclamarea independenței Moldovei pe arena internațională, dezvoltînd în continuare așa sfere precum cultura, educația, industria farmaceutică, tehnologia, turismul, fitosanitaria, infrastructura, sfera sănătății, mediul, educația etc. Nivelul ridicat de corespondență e garantat de multitudinea de tratate semnate între statele respective pentru a asigura perspective eficiente în viitorul apropiat, de exemplu Programul de cooperare în domeniile educație și știință între Ministerul Educației de la Chișinău și Ministerul Resurselor Umane de la Budapesta pentru anii 2014-2016, Protocolul comisiei interguvernamentale moldo-ungare din aprilie 2013, așa proiecte de activitate în comun precum Strategia Moldova Digitală 2020 sau Programul de tranziție de la televiziunea analogică la televiziunea digitală terestră, etc.

De evidențiat este și domeniul cel mai stabil și eficient dintre Ungaria și Moldova care capătă tot mai mare perspectivă de dezvoltare este integrarea europeană a Moldovei, susținerea pașilor Moldovei în acest sens de către Ungaria este nu doar un beneficiu unilateral, ci reciproc, doar Republica Moldova este un element important în politica de securitate a UE, un garant al stabilității frontierei UE și un bonus la întreținerea relațiilor bilaterale în regiune.

2.4 Concluzii la compartimentul II

După cele analizate, observăm că Republica Moldova și Ungaria beneficiază de un cadru bilateral eficient la capitolele: economie, politică și vectorul european dînd dovadă de reciprocitate, susținere și multe lucruri comune ce fac ca legătura istorica, culturală și socială să permită a deschide noi uși și perspective de colaborare.

Sfera economică e cea mai dezvoltată în cadrul cooperării dintre statele respective, după care urmează integrarea europeană. Astfel din punct de vedere economic cele 2 țări dau dovadă de eficiență în colaborare în domeniile: investițional, dezvoltarea businessului mic și mijlociu, infrastructura transporturilor, sectorul farmaceutic ș.a. Iar acordurile și întrevederile reciproce țin doar să consolideze relațiile bilaterale prevăzînd realizarea unor proiecte investiționale în Republica Moldova, sau amplificarea studierii piețelor reciproce.

Între Ungaria și Moldova desigur persistă și o legătura politică, dar care cu părere de rău se accentuează abia după anii 2000. Actualmente, Ungaria pune accent mare pe eforturile Moldovei de integrare în structurile europene, considerînd că securitatea regională, acțiunile împotriva contrabandei, migrației ilegale și crimei organizate reprezintă interese comune pentru ambele țări. Primul pas major spre colaborarea politică dintre țările date a fost Planul de Acțiuni pentru anii 2003-2004 care prevedea: aprofundarea și extinderea dialogului politic bilateral, colaborarea și conlucrarea în cadrul organizațiilor internaționale, abordarea unor aspecte în procesul de integrare europeană etc. De subliniat sunt și vizitele la nivel înalt care reprezintă un element foarte important în cadrul dialogului politic dintre 2 state, ce ține de Republica Moldova și Ungaria, anul 2010 a fost deosebit de activ sub acest aspect avînd loc 8 vizite la nivel înalt din partea Ungariei în Moldova. De asemenea nu e de neglijat și importanța Centrului comun de vize care a fost deschis de Ungaria în 2007 la Chișinău ce permite moldovenilor să circule în unele state europene.

Integrarea europeană – termen care de asemenea constituie un pod de legătură dintre Ungaria și Moldova. În acest sens Ungaria este un partener de încredere care susține Moldova în consolidarea relațiilor Republica Moldova-UE. În context, o mare importanță o are Grupul Vișegrad care întrunește 4 state, printre care și Ungaria, acesta asigură cooperarea instituțională în procesul de aderare la UE colaborînd în acest sens cu partea moldovenească. De asemenea Inițiativa central europeană din care face parte atît Ungaria cît și Moldova vizează stabilirea legăturii de cooperare, între țările de orientări politice, structuri economice diferite.

Nu e de trecut cu vederea sprijinul Ungariei în contextul Proiectului Twinning care consolidează capacitățile Moldovei în procesul de integrare europeană. Astfel se observă un caracter destul de dinamic, luînd în considerație faptul că Ungaria este deja membră UE și este pregătită să se împărtășească cu experiența sa cu Moldova care își setează pe agenda sa politică în prim plan – integrare europeană.

Dacă e sa ne uităm spre viitorul apropiat, observăm că aceste 2 state fac deja pași importanți prin intermediul tratatelor bilaterale ce urmează să intre în vigoare sau să se dinamizeze. Cultura, educația, industria farmaceutică, tehnologia, turismul, fitosanitaria sunt doar cîteva sfere în care cele doua țări au posibilitatea de a intensifica cooperarea. Sunt și proiecte comune în care statele urmează să colaboreze în viitorul apropiat: Programul de cooperare în domeniile educație și știință pentru 2014-2016, Strategia Moldova Digitală 2020 sau Programul de tranziție de la televiziunea analogică la televiziunea digitală terestră. Deci, se poate deduce din cele spuse mai sus că Ungaria și Republica Moldova reprezintă un tandem de succes care datorită relației bazate pe încredere sunt în stare să dezvolte orice sferă de activitate

ÎNCHEIERE

Dacă e să integrăm rolul relațiilor bilaterale în mediul global de relații internaționale putem menționa că, acest termen de „relații internaționale” se referă la totalitatea interacțiunilor dintre 2 subiecți de drept internațional care cooperează în mai multe domenii la diferite nivele ținînd cont de realitățile în schimbare de pe arena globală. Din acest punct de vedere, putem concluziona că impactul cercetării acestui domeniu în cadrul dezvoltării științei politice și teoriei internaționale are un caracter constructivist dat fiind faptul că aduce un aport important spre a înțelege motivele actorilor internaționali de a colabora și prezintă principalele sfere în care acestea se cointeresează la etapa actuală.

Astfel, în baza cercetării efectuate la tema tezei de licență „Evoluția relațiilor bilaterale dintre Republica Moldova și Ungaria la etapa actuală. Probleme și perspective” observăm că a fost atins scopul principal al lucrării și anume de a cerceta evoluția relațiilor bilaterale dintre Republica Moldova și Ungaria, de a depista problemele și de a trasa perspectivele de dezvoltare pe viitor. De asemenea au fost investigate principalele domenii de cooperare dintre cele două state fiind subliniată actualitatea și necesitatea studierii problemei în cauză.

Nu e de trecut cu vederea faptul că în cadrul cercetării temei date s-a apelat la analiza coerentă a termenului de cooperare bilaterală, ceea ce a contribuit eficient la elaborarea unui tablou ce însumă în sine rolul, evoluția, aspectele, perspectivele, dar și locul ce îl ocupă bilateralismul pe arena internațională. Nemărginit, în cadrul relației bilaterale dintre Republica Moldova și Ungaria s-a mai pus în discuție evoluția legăturilor comune dintre acestea, datorită căreia s-a confirmat că cele două state se bazează pe legături istorice, politice și culturale comune. Iar din punct de vedere al domeniilor de colaborare, s-a elucidat faptul că Moldova și Ungaria reprezintă un tandem de succes la capitolele economiei, politicii și în contextul integrării europene – aspirație primordială a Republicii Moldova.

Relațiile bilaterale, ne arată istoria, au fost mereu actuale și importante pe scena internațională, în prezent acest model de cooperare continuînd să capete un rol tot mai important. Dovadă acestui fapt sunt o mulțime de state, printre care și Republica Moldova cu Ungaria, aceste două dau dovadă de eficiență pe scena interstatală datorită faptului ca obiectivul colaborării lor este ideal compatibil cu forța motrice a sistemului internațional la etapa actuală și anume – economia.

Acum, cînd arena internațională este condusă de noi provocări, goana după putere și globalizare, actorilor internaționali nu le rămîne altceva decît să se integreze în acest mediu formînd alianțe și găsind puncte comune de interes. Astfel Republica Moldova cu cea Ungară au căzut de acord să impărtășească mai multe sfere de interes comun cu scopul de a merge în rînd cu „lumea.” Sfera integrării europene, industria farmaceutică, cea a sănătății sau cea alimentară, tehnologia, sunt doar cîteva domenii în care cele două state dau dovadă de cooperare eficientă. Schimbul de experiență dintre Moldova și Ungaria se racordează la diferite capitole iar acest fapt aduce doar beneficii pe arena interstatală.

Astfel, atît Ungaria cît și Moldova susțin cooperarea bilaterală dintre ele și speră ca aceasta să capete noi configurații și șanse de dezvoltare odată cu timpul. Deci, atît perspectivele de viitor cît și punctele de reper unde acestea mai au de lucrat pentru a căpăta rezultate și mai bune ar putea fi enumerate sub forma recomandărilor ce urmează.

Recomandări

Cultura și educația. Dat fiind faptul că au avut o istorie comună, cele două state sigur au ceva de spus la acest capitol. Zilele Ungariei și cele ale Moldovei sunt deja sărbătorite în fiecare dintre cele două țări anual, dar promovarea artiștilor, limbii și scriitorilor ar trebui să fie un alt punct mare de legătură.

Transferul de experiență maghiară în domeniul integrării europene. Ungaria susține foarte activ Republica Moldova în vederea integrării europene, aceasta ar trebui să se extindă și mai mult deoarece Ungaria este deja membră a UE și ar fi bine să ne ajute în domeniul standardizării învățămîntului european și infrastructurii europene.

Domeniul farmaceutic. Datorită faptului că Republica Moldova și Republica Ungară au un istoric de cooperare în acest domeniu vast, a fost posibilă crearea unei companii farmaceutice mixte. Acest fapt ar putea să ajute Republica Moldova în combaterea falsificării medicamentelor, transferul de tehnologii și cunoștințe maghiare în farmaceutica moldovenească dar și producerea, comercializarea unor produse farmaceutice de calitate pe piața moldovenească.

Dezvoltarea cooperării moldo-maghiare în domeniul agroindustrial. Ungaria este dispusă să sprijine Chișinăul în domenii precum agricultura, siguranța alimentelor, în proiecte de mediu și de management al apelor. Iar acest lucru este foarte important, dat fiind faptul că sectorul agrar a fost și rămîne a fi, tradițional, pilonul de bază al economiei naționale al Republicii Moldova, acesta necesită mereu noi tehnologii, cunoștințe și modernizare.

Atragerea investițiilor maghiare. Republica Moldova are nevoie de investiții străine în diverse domenii, precum în proiecte de eficiență energetică , construcții, domeniul financiar-bancar, etc. Din acest punct de vedere merită de menționat că interesele investiționale ale părții ungare în Republica Moldova coincid cu obiectivele noastre de dezvoltare în sectorul energetic, industrial, mediul de afaceri, etc.

Impulsionarea dezvoltării relațiilor comerciale bilaterale cu accent pe intensificarea exporturilor moldovenești în Ungaria.

În concluzie subliniem că atîta timp cît va exista omenirea, aceasta va încerca să interacționeze în conformitate cu interesele sale, iar aceste interacțiuni se vor extinde de la persoane la grupuri sociale și în sfîrșit la state. Statele, actorii primordiali ai sistemului internațional vor coopera în cele mai diverse domenii în conformitate cu conjunctura mondială. Acest proces e inevitabil și mereu va da dovadă de actualitate pe arena internațională, iar teza de licență încearcă să abordeze anume acest aspect aprofundîndu-se în relația dintre Republica Moldova și Ungaria.

BIBLIOGRAFIE

Acordul între guvernele Moldovei și Ungariei privind cooperarea economică. Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Moldovei, http://www.mfa.gov.hu/kulkepviselet/ML/ro/bilateralis_kapcs/bilateralis_kapcs_ro.htm?printable=true (vizitat 01.03.2015)

Acord referitor la evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale referitor la impozitele pe venit și pe capital dintre Moldova și Ungaria. http://www.fisc.md/Upload/LinkedPDF/Ungaria_rom.pdf (vizitat 3.03.2015)

A fost semnat acordul de colaborare economică dintre Moldova și Ungaria. 24 februarie 2010. Agenția de presă timpul.md, http://www.timpul.md/articol/a-fost-semnat-acordul-de-colaborare-economica-dintre-r–moldova-si-ungaria-6867.html?action=print (vizitat 11.02.2015)

Ambasador maghiar: Moldova ar putea fi un model în stabilirea bunelor relații între etnii. Agenția de presă point.md, din 31.10.2012 http://point.md/ru/novosti/politika/ambasador-maghiar-moldova-ar-putea-fi-un-model-in-stabilirea-bunelor-relaii-intre-etnii (vizitat 22.02.2105)

Balanța comerțului dintre Ungaria și Moldova în 2014. Guvernul Republicii Moldova, Ministerul Economiei

Baza politicii bilaterale dintre Ungaria și Moldova. Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova.

http://www.mfa.gov.hu/kulkepviselet/ML/ro/bilateralis_kapcs/bilateralis_kapcs_ro.htm (vizitat 4.01.2015)

Bazele politicii bilaterale. Ambasada Ungariei la Chișinău,

http://www.mfa.gov.hu/kulkepviselet/ML/ro/bilateralis_kapcs/bilateralis_kapcs_ro.htm (vizitat 04.2015)

Buletin informativ al camerei de comerț și industrie a Moldovei nr. (13), 2013051304275, iulie 2013.

Centrul comun de vize. Ambasada Ungariei la Chișinău,

http://www.mfa.gov.hu/kulkepviselet/ML/ro/bilateralis_kapcs/bilateralis_kapcs_ro.htm?printable=true (vizitat 03.03.2015)

Cenușă D. Cine sprijină Moldova în Europa? 26 decembrie 2006. https://cenusadi.wordpress.com/2007/12/26/%D0%A1ine-sprijina-moldova-in-europa/ (vizitat la 4.02.2015)

Ce reprezintă compania farmaceutică Gedeon Richter? Pagina oficială a Companiei farmaceutice Gedeon Richter, Cooperarea R. Moldova cu Ungaria in domeniul farmaceutic.

http://www.rpgf.md/ro/view/3/Parteneri.html (vizitat 3.03.2015)

Compania farmaceutică Gedeon Richter. http://www.gedeonrichter.md/md-ro/Documents/Istoria.pdf (vizitat 18.02.2015)

Comunicat de presă. Parlamentul Moldovei, direcția comunicare și relații publice. 10 septembrie 2012.

http://parlament.md/Actualitate/Comunicatedepresa/tabid/90/ContentId/531/Default.aspx (vizitat 11.02.2015)

Comunicat de presă. Serviciul de presă și imagine al Parlamentului Republicii Moldova 21.10.2005 http://old.parlament.md/news/pressrelease/archive/october2005/21.10.2005/ (vizitat 3.02.2015)

Cooperări Bilaterale. Ministerul Educației și Cercetării Științifice al României. http://www.research.ro/ro/articol/1615/programe-internationale-cooperari-bilaterale (vizitat 11.12.2014)

Cum vede Ungaria situația din Moldova și care ar putea fi domeniile de cooperare dintre cele două state. 22.05.2014. Agenția de presă publika.md, http://www.publika.md/cum-vede-ungaria-situatia-din-moldova-si-care-ar-putea-fi-domeniile-de-cooperare-dintre-cele-doua-state_1938031.html (vizitat 20.02.2015)

Damian G. Bătălia ruso-maghiară pentru Republica Moldova. Cotidian național Ziua. 1 martie 2007. 12 p.

Dezvoltarea business-ului reciproc. Agenția de presă old. Parlament.md, http://old.parlament.md/news/pressrelease/archive/october2005/18.10.2005/ru.html (vizitat 22.01.2015)

Dictionarul online. Termenul de bilateral. http://www.webdex.ro/online/dictionar/bilateral (vizitat 2.11.2014)

Dictitonarul Oxford. Termenul de bilateral. http://www.oxforddictionaries.com/definition/english/bilateral (vizitat 2.11.2014)

Din 1 pe 3 iunie va fi organizată o misiune economică în Ungaria 28.04.2009. Agenția de presă allmoldova.com. http://www.allmoldova.com/ro/article/din-1-pe-3-iunie-va-fi-organizata-o-misiune-economica-in-ungaria (vizitat 27.02.2015)

Draghici M., Republica Moldova mizează pe Președinția ungară a UE. Agenția de presă madeiafax.ro, http://www.mediafax.ro/externe/republica-moldova-mizeaza-pe-ajutorul-ue-in-principal-al-romaniei-in-cazul-in-care-rusia-va-opri-gazele-12457797 (vizitat 19.02.2015)

Dungaciu D. Adevăratele interese ale Ungariei la Chișinău. Agenția de presă ziua.ro, https://amadeuslibero.wordpress.com/2007/11/10/ (vizitat 12.01.2015)

Dungaciu D., Europa vorbește la Chișinău cu accent maghiar? Agenția de presă interlic.md, http://www.interlic.md/2007-07-28/1919-1919.html (vizitat 11.03.2015)

Economia Ungariei. Agenția de presa xtb.ro, http://www.xtb.ro/Educatie/Invata-despre-Piete/Actiuni/Actiuni-din-Ungaria/Economie-Ungariei (vizitat 6.01.2015)

Gabor G. Ungaria și Moldova în 1991 – 2011. Interesele Ungariei: teorie și practică , rubrica: Tribuna discuțională. Revista moldovenească de drept internațional și relații internaționale.

Ghid de afaceri – Ungaria. Ministerul afacerilor externe și integrării europene al Moldovei,. http://www.mfa.gov.md/gae/ghid.ungaria.html (vizitat 09.03.2015)

Grupul Vișegrad sprijină dezvoltarea dialogului UE-Republica Moldova, 24.01.2014. Agenția de presă infoeuropa. Mdhttp: //www.infoeuropa.md/vizite-in-moldova/grupul-visegrad-sprijina-dezvoltarea-dialogului-ue-rm/ (vizitat 17.02.2015)

Guvernul Republicii Moldova. Dispoziție nr. 47 din 24.04.2003, publicat la 30.04.2003 în monitorul oficial nr. 081, art nr. 537

Inițiativa central europeană. Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene din Republica Moldova, http://www.mfa.gov.md/despre-ice/ (vizitat 15.02.2015)

Investiții directe străine în statele din Europa. Agenția de presă business24.ro, http://www.business24.ro/articole/investitii+straine+europa (vizitat 26.02.2015)

Lavric A. Legătura între maghiari și moldoveni sau de ce Ungaria este un exemplu pentru Moldova, 15februarie 2014. http://aurelian-lavric.blogspot.com/2014/02/legatura-intre-maghiari-si-moldoveni.html (vizitat 28.12.2014)

Lia Cazacu. Noi piețe de desfacere în Ungaria. Agenția de presă businessportal.md. http://businessportal.md/ro/news/events/noi_piete_de_desfacere_in_ungaria.html (vizitat 28.02.2015)

Misiunea economică a CCI, Organizația de promovare a exporturilor și atragere a investițiilor a Moldovei în Ungaria. Agenția de presă businessportal.md. http://businessportal.md/ro/news/events/noi_piete_de_desfacere_in_ungaria.html (vizitat 28.02.2015)

Moldova și Ungaria au încheiat un acord de colaborare în domeniul promovării exporturilor. 24 aprilie 2013. Agenția de presă agrobiznes.md, http://agrobiznes.md/moldova-si-ungaria-au-incheiat-un-acord-de-colaborare-in-domeniul-promovarii-exporturilor.html (vizitat 11.02.2015)

Moldova și Ungaria vor dezvolta parteneriate strategice. Ministerul economiei din Moldova http://mec.gov.md/ro/content/moldova-si-ungaria-vor-dezvolta-parteneriate-strategice (vizitat 6.01.2015)

Moldova și Ungaria vor semna un acord de colaborare economică. 18 iunie. Agenția de presă moldova.org, http://www.moldova.org/moldova-si-ungaria-vor-semna-un-acord-de-colaborare-economica-128051-rom/ (vizitat 11.02.2015)

Moldova urmează să colaboreze cu Ungaria în cel puțin 14 domenii. 27.09.2014. Agenția de presă diez.md, http://diez.md/2014/09/27/moldova-urmeaza-sa-colaboreze-cu-ungaria-in-cel-putin-14-domenii/ vizitat 2.02.2015)

Noi dimensiuni ale cooperării moldomahiare. Agenția de presă interlic.md, http://www.interlic.md/2009-02-11/noi-dimensiuni-ale-cooperarii-moldomaghiare-8580.html (vizitat 19.02.2015)

Oficial ungar efectuează o vizită oficială la Chișinău. 24 aprilie 2007. Agenția de presă deca.md, http://deca.md/?p=738 (vizitat 3.02.2015)

Parlamentul Moldovei, hotărîre Nr. 368 din 08.02.1995 pentru aprobarea Concepției politicii externe a Republicii Moldova

Planul de acțiuni privind implementarea înțelegerilor convenite în cadrul primei ședințe a Comisiei interguvernamentale moldo-ungare pentru colaborare economică Budapesta, 23-24 aprilie, 2013

Procop N. Zilele RM în Ungaria 2011. Literatura și arta : Săptămînal al Uniunii Scriitorilor din Moldova. 23 iunie 2011. Chișinău. 8 p.

Protocolul comisiei interguvernametale moldo-ungare din 23-24 aprilie http://www.mec.gov.md/sites/default/files/document/protocolul-comisiei-interguvernamentale-moldo-ungare-din-23-14-aprilie-2013.pdf (vizitat 15.02.2015)

Reforma dreptului comercial în Moldova. Agenția Naționala pentru Atragerea Investițiilor, IRIS-Moldova/Proiectul USAID

Republica Moldova și Ungaria își vor intensifica relațiile de colaborare economică. 18 ianuarie 2013. Agenția de presă chamber.md, http://chamber.md/ro/nout%C4%83%C8%9Bi/351-republica-moldova-%C8%99i-ungaria-%C3%AE%C8%99i-vor-intensifica-rela%C8%9Biile-de-colaborare-economic%C4%83 (vizitat 12.01.2015)

Reuniunea miniștrilor de afaceri externe. Agenția de presă interlic.md, http://www.interlic.mdhttp: //www.interlic.md/2008-11-26/la-chishinau-va-avea-loc-reuniunea-minishtrilor-afacerilor-externe-ice-7474.html (vizitat 15.02.2015)

Severin A., Rolul statelor din spațiul ex-sovietic, balcanic și caucazian în contextul globalizării. Agenția de presă fisd.ro, http://www.fisd.ro/art/State.html (vizitat 03.02.2015)

Stepanov Gh., Investitorii din Ungaria sînt interesați să participe la privatizarea bunurilor publice din Moldova. 21 ianuarie 2013. http://www.noi.md/md/news_id/8110/proj/ (vizitat 25.01.2015)

Stepanov Gh., Moldova și Ungaria vor realiza un șir de proiecte investiționale. Agenția de presă noi.md, 2.09.2014. http://www.noi.md/md/news_id/46711 (vizitat 25.02.2015)

Susținerea Republicii Moldova de către Ungaria. Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova. http://www.mfa.gov.hu/kulkepviselet/ML/ro/bilateralis_kapcs/bilateralis_kapcs_ro.htm?printable=true (vizitat 4.01.2015)

Tratatul de bază dintre Ungaria și Republica Moldova. Ministerul Afacerilor Externe și integrării Europene al Republicii Moldova. http://www.mfa.gov.hu/kulkepviselet/ML/ro/bilateralis_kapcs/bilateralis_kapcs_ro.htm?printable=true (vizitat 23.12.2015)

Ungaria pledează pentru extinderea relațiilor comercial-economice cu Moldova. Agenția de presă trm.md. 12.09.2012

Ungaria sprijină dezvoltarea societății informaționale din Republica Moldova. Agenția de presă ncu. Moldova.md, http://www.ncu.moldova.md/libview.php?l=ro&id=2239&idc=405 (vizitat 22.01.2015)

Ungaria va fi avocatul Moldovei în procesul de integrare europeană. 16.10.2007. Agenția de presă allmoldova.com, http://www.allmoldova.com/ro/news/ungaria-va-fi-avocatul-moldovei-n-procesul-de-integrare-european/ (vizitat 3.02.2015)

Ungaria va susține Republica Moldova pe calea integrării europene. Agenția de presă interlic.md, http://www.interlic.md/2008-04-29/4843-4843.html (vizitat 25.01.2015)

Vasilcov V., Republica Moldova a prelungit Acordul de Colaborare cu Agenția Ungară pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din Ungaria. 4.12.2014. Agenția de presă agora.md, http://agora.md/stiri/4870/republica-moldova-a-prelungit-acordul-de-colaborare-cu-agentia-ungara-pentru-agricultura-si-dezvoltare-rurala-din-ungaria (vizitat 25.02.2015)

Ziua Culturii Maghiare în Moldova, marcată cu expoziții și concerte. Agenția de presă sfm.md, http://sfm.md/2014/ziua-culturii-maghiare-moldova-marcata-cu-expozitii-si-concerte (vizitat 15.01.2015)

Blum G., Bilateralism, Multilateralism, and the Architecture of International Law. Harvard International Law Journal: Hauser. 2008.323 p.

Carrier T., Definiția de relații bilaterale. 1 februarie 2015 http://www.wisegeek.com/what-are-bilateral-relations.htm (vizitat la 21.11.2014)

Goyal S., Sumit J., Bilateralism and Free Trade. International Economic Review. Washington. Universitatea presei din Washington. 2006, 749 p.

Marshall D. Cradle of Civilization. Boston: Birkhauser 1970. 163 p.

Migst K. Essentials of International Relations, NewYork: Spuyten Duyvill. 1999. 370 p.

Peinhardt C., Delegating Differences: Bilateral Investment Treatiesand Bargaining Over Dispute Settlement Provisions. International Studies Quarterly. 2010. 26 p.

Riezman R. Can Bilateral Trade Agreements Help Induce Free Trade? Canadian Journal of Economics. UK: CSGR Working Paper No. 44/99. 1999. 751 p.

Simmons B. From unilateralism to bilateralism: Challenges for the multilateral trade system. SUA: Universitatea presei din SUA. 459 p.

Thompson A. Multilateralism, Bilateralism and regime design. Ohio: Universitatea presei din Ohio 44 p.

Beнгepcкиe пpeдпpиниматeли намepeны pазвивать экoнoмичecкoe coтpyдничecтвo c кoллeгами из Moлдoвы 24.04.2002. PRESS-oбoзpeниe интepнeт-газeта 2000-2007.

Oппeнxeйм A. Дpeвняя Mecoпoтамия: Пopтpeт пoгибшeй цивилизации. 1990. http://www.telenir.net/istorija/istorija_drevnego_vostoka/p5.php (vizitat 17.12.2014)

ANEXE

Anexa nr. 1

Principalele vizite bilaterale dintre Ungaria și Moldova.

Anexa nr. 2

Principalele tratatete bilaterale dintre Ungaria și Moldova

Anexa nr. 3

Statistica exportului și importului Moldovei din Ungaria anii 1997 – 2012

Anexa nr. 4

Principalele produse din Moldova exportate în Ungaria

Anexa nr. 5

Principalele grupuri de mărfuri exportate din Moldova în Ungaria în perioada ianuarie-iunie 2013/2014