Evolutia Inflatiei In Romania

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

NUME STUDENT: 1. NUTA MINODORA IONELA

2. NAE ANCUȚA DIANA

GRUPA: 1511

SERIA: B

BUCUREȘTI 2016

Cuprins

Introducere………………………………………………………………………… 3

Evoluția inflației în România………………………………………………………..3

Etapele procesului inflaționist din România………………………………………..4

Evolutia preturilor de consum in perioada 1991-1993

Evolutia preturilor de consum in perioada 1994-1997

Evolutia preturilor de consum in perioada 1997-2000

Etapele negative ale roformei prețurilor………………………………..………..…7

Efectele macroeconomice ale inflației………………………………………………7

Cauzele inflatiei………………………………………………………………………….9

Consecintele inflatiei si politici antiinflationiste…………………………………..10

Concluzie…………………………………………………………………………..11

Bibliografie…………………………………………………………………………12

Introducere

Lucrarea prezinta cateva aspecte generale despre fenomenul inflationist, etapele procesului inflationist in tara noastra din perioada 1991-2000, cauzele care au provocat acest fenomen ,consecintele si politicile antiinflationsite ,efectele negative ale reformei preturilor si efectele macroeconomice ale inflatiei.

Evoluția inflației în România

Inflatia este un fenomen economico-social complex al epocii noastre, care afectează în proporții diferite multe țării.Inflația reprezinta un dezechilibru de ansamblual economiei între masa monetara și volumul producției de bunuri și servicii,însoțit de două tendințe majore și anume: creșterea generalizată a prețurilor și scăderea puterii de cumparare a banilor.Nu orice creștere a prețurilor este o creștere inflaționistă. Astfel creșterea sezonieră a prețurilor la anumite produse înaintea sărbătorilor nu este o creștere inflaționistă.

Creșterea inflaționistă prezintă o serie de caracteristici și anume:

este o creștere generală, neuniformă și neegală a prețurilor la diferitele grupuri de mărfuri;

este ocreștere de durată,și nu un fenomen conjunctural;

creșterea prețurilor prezintă și aspecte economico-sociale patologice,afectând condițiile de viață ale categoriilor sociale cu venituri fixe;

Dupa intensitatea fenomenului inflationist si durata acestuia, se disting urmatoarele forme ale inflatiei

Inflatia moderată (târâtoare,lentă) caracterizata printr-o creștere medie anuală a preturilor la bunurile de consum pana la 3-4%, care duce la creștera lentă, progresivă a prețirilor,fără zguduiri economice:

Inflatia deschisă, cand ritmul de crestere a preturilor este cuprins intre 5-10%;

Inflatia galopanta, în care prețurile cresc anual cu peste 15%,provocând mari dezichilibre economice și sociale;

Hiperinflația este forma cea mai periculoasă a inflației, în care prețurile cresc la intervale scurte de timp, antrenând dezichilibre generale în economia naționalăcu efecte sociale dureroase pentru majoritatea populației.

Pentru fostele țări socialiste aflate în tranziție la economia de piață,aprecierea inflației se facxe prin corelarea dinamicii inflației cu unii indicatori de exprimare a dinamicii macroeconomice.

După acest criteriu se disting : creșterea economică neînflaționistă, creșterea economică inflaționistă, stagflația si slumpflația.

Creșterea economică neinflaționistă relevă o inflație moderată,controlată de guvern,însoțină de o rată de creștere economică relativ înaltă,maiînaltă decât cea a inflației;

Creșterea economică inflaționistă releva un ritm pozitiv de creștere a producției naționale, dar relativ scăzută,însoțită de o rată de inflație mai înaltă decât cea a dinamicii economice:

Stagflația relevă acea situație din economie în care coexistă inflația cu lipsă de creștere economică notabilă,stagnarea,sau chiar caderea activității economice:

Slumpflația reprezintă coexistența inflației globale cu recesiune econimică.

Etapele procesului inflaționist din țara noastră

O prima etapa a inflatiei se inscrie pana la Revolutia din decembrie 1989, etapa caracterizata in principal, prin consecintele contradictorii ale mentinerii sub control a preturilor.

A doua etapa a inflatiei se intinde pana la declansarea actiunii de liberalizare a preturilor.Aceasta etapa s-a caracterizat printr-o mentinere relativ constanta a nivelului preturilor bunurilor si serviciilor dar prin cresterea exploziva a veniturilor consumatorilor, fapt ce a accentuat decalajul dintre oferta de produse (in continua scadere) si masa monetara (in crestere).

Cea dea treia etapa a inflatiei este marcata de trecerea la sistemul de preturi liberalizat. Dar liberalizarea preturilor inaintea desfiintarii situatiilor de monopol ale majoritatii intreprinderilor industrial si a instaurarii sistemului concurential pe piata, cresterea rapida a importurilor fata de exporturi, gestionarea ineficient de riguroasa a monedie nationale de catre BNR ca si presiunile facute din afara, au determinat manifestarea durabila a inflatiei galopante.

Evolutia preturilor de consum in perioada 1991-1993:

Începând din 1991, timp de trei ani, pe parcursul carora s-au consumat principalele etape de liberalizare a preturilor, inflatia s-a aflat pe o panta ascendenta, nivelul maxim fiindînregistrat în 1993, când preturile de consum au avut o variatie medie anuala de peste 256 procente.Cresterile ample de preturi înregistrate în aceasta perioada s-au datorat liberalizarii lor graduale, darsi altor masuri, cum au fost cele de reforma fiscala si cele privind cursul de schimb al monedeinationale

Fig 1:Indicatori prețurilor de consum -%

Sursa 1:FMI Internațimal Financial Statistics:

Evolutia preturilor de consum in perioada 1994-1997:

În 1994, pe fondul reluarii cresterii economice si al temporizarii reformei preturilor, inflatias-a calmat. Fortarea cresterii economice, practic pe vechile structuri, si operatiunile cvasifiscale lacare au recurs autoritatile pentru a mentine în functiune un aparat productiv inadecvat au fost principalele cauze pentru care nici expansiunea economiei si nici procesul de dezinflatie nu au fostdurabile; în 1997 inflatia a reizbucnit, ultima etapa majora de liberalizare (care a însemnat ridicareaoricaror restrictii privind preturile alimentelor si renuntarea la politica de subevaluare a energieielectrice, termice si gazelor naturale) producându-se pe fondul unui declin al produsului intern brutde peste 6 procente.

Evolutia preturilor de consum in perioada 1997-2000:

Inflatia a continuat sa fie ridicata si în urmatorii ani: în 1998 si 1999, pe fondul continuariideclinului economic de ansamblu, majorarea TVA, evolutiile preturilor si tarifelor administrate practicate la utilitatile publice (mai ales scumpirea energiei electrice prin eliminarea subventiilor 5 încrucisate) si deprecierea cursului de schimb au creat presiuni continue asupra preturilor; abia înanul 2000, o data cu reluarea cresterii economice, a început un nou proces de dezinflatie, rata anualade crestere a preturilor de consum reducându-se cu peste 14 puncte procentuale.

Fig 2:Rata inflației din anii 1990-2000

Sursa 2 : FMI. Internațional Financial Statistics:Rapoartele anuale ale băncilor centrale:

EBRD-Transition report 2001: Comisia Comunităților Europene-Rapoarte de țară.

Fig 3:Rata inflației și rata șomajuuil-%

Sursă 3: INS,proecție BNR

Efectele negative ale reformei prețurilor

Modul în care s-a desfășurat reforma în domeniul prețurilor a avut multiple consecințe asupra evoluției acestora , între care se disting:

Coexistență, pe perioadă îndelungată, a prețurilor liberalizate cu cele administrative sau doau supravegheate a făcut ca prețul,cel mai important mecanism de alocare a resurselor în economia,să fie în continuare distorsionată

Tendința întreprinderilor de stat de a efectua de fiecare dataă corelații de prețurii la nivelul maxim admis de reglementările emise de autorități,etapele de liberalizare a prețurilor fiind prilejul de evitare a constrângerilor bugetare

Alimentarea periodică a anticipăților inflaționiște și accentuarea simultan a presiunilor sindicale, care au reclamat indexari cat mai prompte și mai acoperitoare pentru a-i proteja pe salariați împotriva efectelor inflației : pe fondul acestora manifestări , costurile salariale au fost în crestere « iar dezinflatia a fost întârziată

Amplificarea periodică a dezeghilibrului dintre cerere și ofertă ,mai ales la primele etape majore cuprinse în programul de liberalizare ,intens mediatizat:populația ,ținând să păstreze cât mai puțin timp banii de teama inflației ,a cumpărat marfuri sau i-a transformat în valută :efectele acestor manifestări s-au suprapus condițiilor inițiale care au determinat creșterea prețurilor ,imprimând inflației tendinței accetuante de autoalimentare

Efectele macroeconomice ale inflației

Consecintele la nivel micro ale inflatiei se reflecta in redistribuirile veniturilor si bogatiei, nuin declinuri generale, in fiecare marime a bunastarii noastre economice.

Aceste redistribuiri se ptetrec pentru ca oamenii cumpara diferite combinatii de bunuri siservicii in proportii diferentiate si vand bunuri si servicii variate ( inclusiv munca).

De aceea, impactul inflatiei asupra indivizilor depinde de preturile bunurilor si serviciilor, decum cumpara si vinde fiecare persoana in realitate. In acest sens, inflatia actioneaza precum o taxa, luand din venitul sau bogatia unor oameni si dand altora. Aceasta taxa este o percepere de impozite prin schimbari in preturi, schimbari in venituri si in bogatie.

fectul pretului;

Schimbarile pretului sunt cel mai mult asimilate cu suferintele inflatiei.

Efectul cresterii taxelor asupra bunastarii economice a individului este reflectat in diferentadintre venitul nominal si cel real. (Venitul nominal este cantitatea de bani primiti intr-operioada de timp; se masoara in mod obisnuit in moneda nationala. Venitul real esteputerea de cumparare a acestor bani; se masoara prin cantitatea de bunuri si servicii cepot vi cumparate cu banii detinuti.) 

Nu toate preturile cresc cu aceeasi rata in timpul inflatiei

Nu toti sufera in mod egal datorita inflatiei.2.

Efectul venitului:

Efectele redistributive ale inflatiei nu sunt limitate la schimbariile de preturi. Dimpotriva,schimbarile in preturi influenteaza in mod automat veniturile nominale.

Ce arata pretul pentru cumparator, arata venitul pentru vanzator.

In valoare medie, veniturile oamenilor tin pasul cu inflatia

Daca preturile cresc veniturile trebuie sa creasca de asemenea

Tabel 1:Indicii prețurilor de consum (IPC) și ratele inflației (RI) anuale

Sursă Tabel 1: INS-Institutul Național de Statistică

Fig 4:Evoluția ratei anuale a inflației în perioada 2000-2010

Sursă 4:INS-Institutul Național de Statistică

Din fig. 4 se poate observa că începând cu anul 2000,rata inflației a avut o în general o evoluție descrescătoare (de la 45,7% în anul 2000 la 6,09% în 2010) . În anul 2008 a avut loc o creștere a ratei inflației cu 3.01 puncte procentuale față de anul precedent,iar în anul 2010 rata medie anuală a inflației s-a situat cu 0,5 puncte procentuale peste media anului 2009 ,ajungând la 6,09% .

Creșterea medie a prețurilor pe total în perioada ianuarie 2009-decembrie2009 față de perioada ianuarie 2008 – decembrie 2008 determinată pe baza IPC a fost de 5,59%. În perioada ianuarie 2010 – decembrie 2010 creșterea medie a prețurilor pe total față de perioada ianuarie 2009 – decembrie 2009 determinată pe baza IPC a fost de 6,09%.

Cauzele inflatiei

Inflatia ca fenomen complex are cauze multiple,si anume: cauze monetare ,dezechilibrul dintre cerere si oferta,cauza costurilor etc. Sa le analizam pe rand :

Cauza monetara a inflatiei consta in faptul ca la baza cresterii preturilor sta cresterea excesiva a masei monetare in raport cu cantitatea de marfuri existente pe piata.Cresterea masei monetare este cauzata de:

crearea de moneda scripturala de catre banci fara a tine legatura cu economia reala;

cresterea vitezei de rotatie a masei monetare;

devalorizarea monedei nationale in raport cu valutele internationale,anticiparile monetare.

Dezechilibrul dintre cerere si oferta,elesticitatea cererii in crestere si rigiditatea ofertei,constituie o alta cauza a inflatiei.

Inflatia prin costuri.Principalii factori care determina cresterea costurilor si implicit cresterea inflatiei sunt urmatorii:

sporirea de catre stat a sarcinilor fiscale ale intreprinderilor in scopul obtinerii de venituri destinate acoperirii cheltuielilor publice;

cresterea salariului mediu ca rezultat al presiunii salariatilor si sindicatelor in conditiile in care indicele salariului mediu este inferior indicelui productivitatii muncii;

cresterea preturilor la produsele importante,in special a preturilor la materii prime ,combustibil,energie,care se repercuteaza in costul productiei interne;

alte cauze ale inflatiei prin costuri pot fi determinate de epuizarea resurselor naturale,calamitati naturale,etc.

Consecintele inflatiei si politici antiinflationiste

Consecintele inflatiei

Consecintele inflatiei ,cunoscute sub denumirea generica de “costuri”, sunt negative atat pentru populatie,cat si pentru societate,deoarece:

in primul rand,cresterea inflationista a preturilor determina reducerea puterii de cumparare a salariatiolor si mai ales a oamenilor cu venituri fixe si mai reduse;

in al doilea rand, prin devalorizarea banilor,pe care o antreneaza,inflatia provoaca modificari in comportamentul agentilor economici, alimentand tendinte speculative , devalorizand economiile acumulate si descurajand investitiile productive;

in al treilea rand, inflatia accentueaza scaderea puterii de cumparare a monedei nationale in raport cu alte monede.

Politici antiinflationiste in perioada de tranzitie

Lupta impotriva inflatiei constituie o problema majora a politicii economice in toate tarile. In perioada postbelica au fost definite si folosite urmatoarele strategii de lupta impotriva inflatiei:in tarile dezvoltate cu economie de piata :”inghetarea preturilor”,”inghetarea veniturilor si cheltuielilor publice din bugetul statului” etc.

Din analiza teoriilor si practicilor de pana acum se desprind urmatoarele concluzii:

In primul rand inflatia trebuie abordata intotdeauna in contextul istorico-social dat al fiecarei tari si perioade .Din acest punct de vedere,ceea ce particularizeaza tranzitia de la o economie hipercentralizata la cea de piata este amploarea si complexitatea problemelor si dezechilibrelor, care se impletesc cu inflatia si criza.Ca urmare,inflatia nu poate fi abordata dupa modelul economiilor dezvoltate ,in care structurile productiei materiale ,precum si mecanismele economiei de piata sunt asezate printr-o evolutie indelungata ,iar comportamentul agentilor economici este adaptat la mecanismele economiei de piata.

In al doilea rand, data fiind aceasta trasatura ,lupta contra inflatiei nu se poate rezuma la parghii monetare ,ci trebuie sa aiba la baza redresarea productiei de bunuri si servicii si refacerea echilibrului material si de piata -cererea si oferta globala.In aceasta abordare,lupta contra inflatiei se duce atat la nivel macrosocial de catre autoritatile guvernamentale ,cat si la nivel microsocial de catre intreprinderi.

In al treilea rand, lupta contra inflatiei implica o politica monetara ,de credit si fiscala echilibrata si sanatoasa ,care sa incurajeze si sa stimuleze productia,agentii economici,dar care sa asigure si echilibrele necesare in economie.

Concluzie

In concluzie,in Romania inflația este în continuă scădere. Cel puțin așa arată datele Institului Național de Statistică .. Așa cum spune și guvernatorul Bancii Nationale Romane, Mugur Isarescu în momentul de față sunt necesare măsuri care să asigure reducerea ordonată a deficitului de cont curent la niveluri sustenabile, prin diminuarea deficitului bugetar și adaptarea mai bună a mixului de politici la magnitudinea deficitelor. Ponderea cheltuielilor publice pentru investiții trebuie crescută. De asemenea, trebuie mai bine pregătită absorbția de fonduri europene și adoptarea unor acorduri de finanțare cu organisme internaționale începând cu Comisia Europeană și Banca Centrală Europeană.

Bibliografie

Manual „Economie”, Clasa a X-a, Editura ANTET, Prof. Ioan cavachi,Prof. Univ. Dr. Gheorghe Crețoiu

Isărescu, Mugur, Criza financiară internațională și provocări pentru politica monetară din România, Top Business Romania, anul 2009, nr 755, pag. 12

Basmo Cezar: ,,Moneda, credit, banci”, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2001

Turliuc Vasile si alti colaboratori: ,,Moneda si credit”, Ed Economica, Bucuresti, 2005

http://www.insse.ro/cms/ro/content/ipc-serii-de-date

www.bnr.ro – Site-ul Băncii Naționale a României

www.ecb.int – Site-ul Băncii Centrale Europene

www.consultantbursa.ro