Evolutia Indicilor Bursieri la Nivel Global

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

Facultatea de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori

Evoluția indicilor bursieri la nivel global

An 2, Master: Managementul Sistemelor Bancare

Proiect realizat de:

Andreea Anghelescu

Andreea Maria Vișan

Ailyn Abibula

Julia Kabdebo

Szabo Robert

București

– 2016 –

Componenta echipa

1.Szabo Robert

Studii:

Ms. Bank – ASE, București 2014-

Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor, Profil Management, UBB Cluj – 2010

Experiență profesională:

2013 apr. – prezent – Analist Piețe Reglementate – Direcția Emitenți, Monitorizare Tranzacții și Abuz pe Piață – ASF – Sectorul Instrumente și Investiții Financiare

2011 dec. – 2013 apr. – Consilier cabinet Comisar, CNVM, București

2010 sep. – 2011 dec. – Relationship manager – Departement Relații cu Clienți: OTP Bank România, București

2008 august-2010 mai – part time: Consilieri Clienți, ING Bank România, suc. Mănăștur, Cluj Napoca

2.Visan Andreea

Studii:

-Ms Bank – ASE Bucuresti 2014-prezent

-FABBV – ASE București 2009-2013

Experiența profesionala:

-Consilier Clienți Persoane Fizice – Raiffeisen Bank feb. 2016-prezent

-Ofițer Tranzacții Clienti Mixt – Raiffeisen Bank ian. 2014-feb.2016

-Consultant Asigurări – Generali Romania oct. 2012- nov.2013

3.Anghelescu Andreea

Studii:

Ms Bank An II, ASE Bucuresti 2014- prezent

FABBV, ASE Bucuresti 2011-2014

Experienta profesionala:

2014 sept. -2016 feb. – Analist operatiuni back-office, Directia Back Office Active, Dep. Mentenanta operationala produse de activ- BCR

2016 feb. – prezent – Administrator procesare operatiuni valutare – Centrul de procesare operatiuni valutare – BRD

4.Abibula Ailyn

Studii:

MS Bank – ASE Bucuresti 2014-prezent

FABBV – ASE Bucuresti promotia 2011-2014

Experienta profesionala:

2014 aug. – prezent – Responsabil clientela IMM Micro,Dep. Retali Bucuresti , Raiffeisen Bank

5.Kabdebo Julia

Studii:

Ms Bank An II, ASE Bucuresti

Finante-Banci, “Petru Maior” Targu Mures 2010-2013

Experienta profesionala:

2016 mar. – prezent – Auditor intern – Specializare Finante, Trezorerie si Piete Financiare – BRD

2014 aug. -2016 feb. – Analist financiar- Dep. Control de gestiune si raportare (Raportari de grup) OTP Bank

Introducere

Indicele bursiere sunt indicatori statistic care reflectă evoluția în timp a piețelor de valori mobiliare. Introducerea indicilor bursieri derivă din necesitatea urmării evoluției în ansamblu a pieței respective. Creșterea indicelui bursier reflectă faptul că cererea de valori mobiliare, este superioară ofertei, acest lucru indicând o activitate pozitivă, a societăților cotate la bursă.

Primul indice bursier a fost Dow Jones Industrial Average (DJIA) apărută la Bursa din New York în anul 1896. Acesta a fost urmat de indicele britanic FT-SE 30, de Nikkei și alți indici care aparțin primei generații de indici în structura cărora sunt cuprinse acțiuni ale căror emitenți aparțin aceluiași domeniu de activitate (de regulă industrial) și ca urmare au o capacitate de reprezentare a pieței bursiere limitată.

In cadrul lucrării Evoluția indicilor bursieri la nivel global au fost analizate primele 20 de zile de tranzacționare din istoria indicelor MSCI World Index, MSCI Emerging Markets, DAX, CAC40, FTSE100, SCI și Nikkei225. Datele istorice aferente indicelor menționate mai sus au fost extrase din aplicația Bloomberg, unde au fost găsit și date începând cu anul 1970. Analiza se bazează pe principiul că unele evenimente economice atât favorabile cât și cele care pot afecta întreaga economie mondială pot fi anticipate prin prisma evoluțiilor indicelor sectoriale ale burselor la nivel global.

Având în vedere că din T3 al anului 2015 prețul barilului de petrol a scăzut dramatic sub pragul de 40$ pe baril am analizat evoluția indicelui BET-NG comparat cu indicele Brent Crude Oil.

Indici Morgan Stanley Capital International World Index (MSCI World Index)

Reprezintă un grup de indici concepuți pentru a măsura performanțele piețelor din SUA, Europa, Canada, Mexic, Australia și Asia de Sud-est și pe cea a grupurilor industriale internaționale. Se bazează pe cotațiile a 1.647 acțiuni reprezentând 85% din capitalizare free-floatului din fiecare țară.

Ponderea sectorială a indicelui MSCI World

Observăm că cea mai mare pondere sectorială a indicelui este sectorul financiar cu 19,57%, urmat de sectorul IT 14,41 sau industria cu o pondere similară.

Astfel cum este prezentat pe graficul de mai jos observăm că criza financiară globală din 2007-2008 a condus la o scădere de 45%, datorită faptului că sectorul financiar la nivel global era în pragul falimentului. Mai ales falimentul anunțat de Lehman Brothers sau de informațiile care apăreau în spațiul public cu privire la alte eventuale falimente ale marilor grupuri financiare. Industria IT în schimb în aceștia ani a crescut datorită faptului că automatizare proceselor de lucru este esențială din punct de vedere al costului de exploatare.

Ponderea statelor

Performanțele financiare ale indicelui în anii de criză 2007-2008 erau la un nivel foarte mic. Observăm pe tabelul de mai jos că valoare P/E era de 16,02 în anul 2008 respectiv 13,65 în 2011. Analizând indicatorii ROA și ROE putem concluziona că in perioada 2007-2008 investitorii și-au pierdut investițiile în proporție de 42,13%.

După colapsul din 2007-2008 observăm o creștere puternică datorită reașezării economiei mondiale și reorganizarea piețelor financiare. In anul 2011 după doi ani de creștere consecutivă indicele preconizează o corecție a economiei la nivel mondial datorită faptului că a început să apară din ce în ce mai multe informații cu privire la scăderea puterii de cumpărare a Chinei și scăderea valorii GDP.

MSCI Emerging Market

In anul 1988 MSCI a lansat primul indice global pe piețele emergente denumit MSCI Emerging Markets index. Creșterea economică și extinderea oportunităților de investiții pe piețele emergente a condus de la 10 țări din anul 1988, care reprezenta doar 1% la nivel mondial din capitalizare la 23 de țări, reprezentând 13% din capitalizarea de piață la nivel mondial în 2016. Coșul indicelui MSCI EM este constituit pe cotații a 835 de acțiuni din aceste piețe.

Dacă a coșului de indici MSCI WI ponderea sectorul financiar era de 19,57, observăm că coșul aferent piețelor dezvoltate această pondere se majorează la 27,40%. Se datorează faptului că economiile dezvoltate se finanțează în mare proporție de pe piețele financiare (burse de valori, fonduri de investiții) și bănci. Investițiile de infrastructură sau cele de imobiliare sunt finanțate de către grupuri financiare la nivel global și listările la bursă a companiilor de stat au condus la creșterea ponderii sectorului financiar.

Ponderea sectorială a indicelui MSCI EM Index

Ponderea statelor

Comparativ cu indicele MSCI WI ponderea statelor din componența indicelui se datorează statelor din Asia, deoarece aceste state sau dezvoltat puternic, având la bază tehnologia IT.

Din punct de vedere al indicatorilor financiar observăm o scădere moderată a ROA și ROE dar o scădere de 57,90% a indicatorului P/E. Adică profitul unei acțiuni investite în indicele MSCI EM scăzuse cu 57% în intervalul 2007-2008.

Evoluția acțiunilor MSCI EM înainte de criză a crescut cu 237% da la 400$ in 2005 la 950 in septembrie 2007, după care a urmat depreciere ajungând la 361$ in 27.10.2008.

Indicele FTSE100 (Financial Times Stock Exchange)

Indicele FTSE100 (Financial Times Stock Exchange), care mai este denumit și Footsie, are in componența sa cele mai mari 100 de companii de pe London Stock Exchange, printre care BP, Lloyds sau Vodaphone. Indicele poartă această denumire deoarece în anul 1984 a fost o societate mixtă formată din Financial Times și London Stock Exchange (acestea reprezintă 81% din piețele de capital ale Bursei din Londra.

Indicele fost lansat în ianuarie 1984, valoarea de bază a acestuia fiind1000 de puncte, cea mai mare valoare atinsă a fost pe 30 decembrie 1999 – 6950 de puncte.Acesta se calculează la Bursa de Valori din Londra și este indicele lider în Europa. Indicele FTSE100 este privit drept un fin barometru al succesului economiei britanice.

Evoluția indicelui FTSE100 în perioada 2005-2015

Trendul a fost unul crescător până în perioada anul 2007 când a avut loc o scădere bruscă, urmând ca in perioada 2008-2009 să ajungă la cea mai mică valoare de 3872 puncte, datorită crizei economice globale, urmând un trend crescător cu mici interferențe în anul 2011.

Performanța indicelui FTSE100

Dacă luam în calcul performanța indicelui, analizând P/E se poate observa că în present indicatorul are o valoare de 42,59 ceea ce înseamnă o supraevaluare a indicelui, de fapt se observă o oarecare supraevaluare a indicelui pe toată perioada analizată, foarte piține perioade fiind cu valori rezonabile.

Componența indicelui FTSE100

Cea mai mare pondure o are cosumul de materie primă – 20,01%, din el facând parte companii precum: Coca-Cola HBC AG sau Unilever, urmat de aproape de ultilități cu un procent de 20%. Cea mai mică pondere o au companiile din sectorul IT (Sage Group), componența ecstora fiind de doar 1,45%.

Companiile care se regăsesc în componennța indicelui sunt:

Din puncte vedere al companiilor, cea mai mare pondere o are HSBC Holdings PLC din sectorul financiar bancar, iar cea mai mica pondere o are Antofagasta PLC din sectorul minier.

Indicele DAX (Deutscher Aktienindex (German stock index))

Indicele DAX 30, este un indice bursier al pietei de capital din Germania, fiind alcatuit din cele 30 de companii de top (blue chip-uri) tranzacționate la Bursa de Valori de la Frankfurt. Este un indice consacrat, un indice de referinta in Germania pentru piata de capital si este folosit deseori ca suport pentru instrumentele derivate si produsele structurate.

Companiile cu o capitalizare si un grad ridicat de lichiditate se reflecta in componenta sa, acestea inregistrand cote de piata sugestive si peformante financiare remarcante, reprezentand in jur de 80% din capitalizarea bursiera a companiilor listate in Germania.

Indicele german se afla in stare de functionare oficial din data de 1 iulie 1988 si reprezinta o emblema pentru castigurile si pierderile la bursa. La inceput, in 1988, era cotat la 1163 de puncte, dar, intre timp, a ajuns la 8000 de puncte, chiar si 12000 in anul 2015, fiind considerat un instrument prin care se poate remarca evolutia economica si cursul actiunilor.

Evolutia indicelui Dax

Trendul a fost unul crescător pana in perioada 2008-2009 când a avut loc un colaps, datorita recesiunii economice, ulterior trendul este crescător cu mici variații in anul 2011.

Vorbim despre o evoluție asemănătoare cu cea a indicelui Dow Jones si MSCI World Index cu mici diferențe spre sfârșitul perioadei.

Creșterile precum cea din 2012 s-au datorat pe de o parte deciziei Băncii Centrale Europene de a răscumpăra obligațiuni ale statelor ce au dificultatea cu costurile ridicate de finanțare dar si deciziei Rezervei Federale in ceea ce privește lansarea etapei de simulare a economiei americane. Din moment ce BCE a achiziționat masiv obligațiuni, au scăzut in acest fel randamentele si acțiunile au devenit mai atractive. In acest fel, Indicele DAX al bursei de la Frankfurt a crescut semnificativ.

O alta măsura ce a dus la creșterea imediata a Indicelui DAX ajungând la valori ridicate in 2014 (in jur de 9968 de puncte), a fost decizia BCE de a modifica penalizările aplicate băncilor ce fac depozite, majorând dobânda si sperând astfel ca economia comunitara sa poată beneficia mai ușor de credite si in acest fel sa se intre intr-un proces de revigorare.

Piețele dezvoltate din Europa au deschis anul 2016 după primele 20 de zile de tranzacționare într-o scădere continuă, iar indicele DAX a scăzut cu 13% astfel marcând al doilea cel mai slab început de an din 2008, când a scăzut cu 16%.

Componenta indicelui DAX

Sursa datelor: Bloomberg (prelucrare proprie)

După cum se poate observa, cu un procent de 19,55%, sectorul Consumer Discretionary are cea mai mare pondere intrucat din el fac parte companii cu ativitatati de baza precum vânzare de bunuri si servicii, companii de servicii de consum, bunuri cu folosința îndelungata, companii de imbracaminte sau automobile. (Adidas, Volkswagen)

Sectorul financiar, pe locul II, cu un procent de 18,03% se remarca prin companii precum Allianz, Commerzbank sau Deutsche Bank.

Cu o pondere reprezentativa se remarca si sectorul medical intrucat se regăsesc companii precum Bayer (in domeniul farmaceutic), Merck sau Fresenius Medical Care.

Sectorul materiilor prime are un procent de 12,98%, partea de industrie 12,22%, IT 9,42% cu companii de software precum SAP SE. Sectoarele cu procente mai mici sunt Telecominicatiile cu companie reprezentativa Deutsche Telekom AG, Consumul si sectorul Utilitatilor.

Performantele indicelui DAX

In ceea ce privește performantele indicelui DAX, indicatorul Price/Earnings are in prezent valoarea de 21,79 ceea ce înseamnă ca vorbim despre o supraevaluare a companiei. Acesta reprezintă durata de recuperare a unei investiții intr-o acțiune pe baza profiturilor obținute.

Doar in perioada 2005-2007 a avut valori mai mici, denumite valori rezonabile, de aproximativ 15. Cu cat valoarea acestui indicator este mai mica, cu atât este mai satisfăcător pentru un investitor.

Indicatorul Price/Book Value (Pret/ Valoarea contabila) se refera la eficienta companiei si la domeniul in care isi desfasoara activitatea. Aceasta a înregistrat valori pe întreaga perioada in intervalul 1-2.

In ceea ce privește Dividend yield (randamentul dividendului), vorbim despre castigul in procente pentru investitori din acele dividende distribuite de societate. Acest indicator a avut un trend crescător in perioada 2005-2008, ulterior a scăzut, si a ajuns in 2016 sa aibă o valoare de 3,26.

Indicele Dow Jones

A fost creat de Charles Dow, co-fondator al Dow Jones & Company si editor al revistei The Wall Street Journal si a fost calculat pentru prima oară pe 26 mai 1896 .Acest indice urmărește evoluția celor mai importante 30 de blue chip-uri (companii stabile, de dimensiuni mari, și profitabile) din Statele Unite.

Componenta indicelui după companii

Componenta indicelui după sectorul industrial

După cum putem observa in graficul de mai sus, in componenta indicelui DJ companiile sunt preponderent din următoarele industrii : sectorul industrial, sectorul IT, consum si sectorul financiar. In componenta fiecărui indice predomina alte sectoare, si prin aceste grafice putem sa observam cel mai bine caracteristicele acelui indice si al pieței pe care o reprezintă.

General Electric este singura acțiune din componența actuală a indicelui Dow Jones Industrial Average SM (DJIA) care a fost inclusă și în cele 12 acțiuni inițiale. A fost exclusă de două ori, în primii ani ai secolului XX, dar de fiecare dată a revenit în componența indicelui prin modificări ulterioare.

Cele mai recente companii care au intrat in componenta indicelui sunt:United Health Group in 2012, Nike si Visa in 2013 si Apple in 2015.

Evolutia indicelui

Cea mai mare creștere relativă zilnică a DJIA a avut loc în data de 15 martie 1933, deci în timpul Depresiunii. Indicele a crescut 15,34% sau 8,26 puncte în acea zi. Cea mai mare depreciere relativă a fost înregistrată în data de 19 octombrie 1987 – zi cunoscută sub numele de „Lunea neagră” – când DJIA a scăzut 22,61% sau 508,00 puncte.

Evolutia acestui indice a urmat acelasi trend cu cel al indicelui SP500,care contine cele mai importante 500 de companii de pe piata din SUA dar si cu cel al indicelui FTSE100 care caracterizeaza piata din UK.

Din acest grafic putem observa scaderea masiva din a doua jumatate a anului 2008, perioada recesiunii economice, valoarea indicelui ajungand la minimul din ultimii 10 ani.Din anul 2009 indicele este pe un trend crescator, cu o mica variatie in perioada de sfarsit a anului 2014 si inceputul lui 2015.

Performantele indicelui

In ceea ce priveste performanta indicelui putem observa din tabelul de mai sus faptul ca indicatorul price/earnings a avut o variatie constanta de-a lungul perioadei +/- 3 puncte, in prezent actiunile fiind usor supraevaluate.In comparatie putem observa cresterea acestui indicator in cazul indicelui FTSE.

Indicatorul price/book value depinde in general de eficienta companiilor din componenta indicelui (de regula societatile cu o eficienta ridicata sunt cotate la un P/BV superior), de domeniul in care activeaza si in unele cazuri de orizontul investitional al majoritatii participantilor ; putem observa ca valoarea p/bv nu inregistraza oscilatii mari lucru care ne arata constanta companiilor din SUA, spre deosebire de indicele DAX si piata din Germania care este mult sub acest nivel.

Impactul șocurilor externe asupra economiei românești

Este recunoscut atât la nivel teoretic cat si empiric faptul ca piețele de capital sunt interdependente, orice soc aplicat la nivelul unei piețe dezvoltate se va reflecta imediat asupra altor piețe. Numeroase studii atesta faptul ca in perioadele cu turbulente scăzute nivelul de interdependenta intre piețe este mult mai redus fata de cele cu turbulente ridicate, acestea din urma putând duce la producerea așa numitului efect de contagiune. Totuși, uni autori din literatura de specialitate susțin faptul ca creșterea volatilității conduce la creșterea interdependențelor intre piețele financiare însă fără a se produce efectul de contagiune. (Kristin J. Forbes; Roberto Rigobon 2002).

Prezenta lucrare urmărește identificarea șocurilor la nivelul piețelor externe ce au impact asupra pieței de capital din Romania. Pentru realizarea acestui studiu am ales o perioada de timp extinsa pentru a surprinde un întreg ciclu economic, respectiv ianuarie 2006-aprilie 2016. De asemenea pentru o mai buna evidențiere a dinamicii preturilor la nivelul piețelor de capital in am ales sa realizez acest studiu pe sub perioade, respectiv perioada pre – criza ianuarie 2006 – decembrie 2007, criza financiara ianuarie 2008 – decembrie 2009 si post – criza ianuarie 2010 – aprilie 2016. Un alt element deosebit de important avut in vedere in abordarea acestui studiu este clasificarea in funcție de gradul de dezvoltare al piețelor de capital, întrucât șocurile se propaga dinspre economiile dezvoltate înspre cele cele emergente si de frontiera. Pentru fiecare din aceste tipuri de piața am ales doi indici bursieri considerați a fi reprezentativi conform indicilor Morgan Stanley Capital International (MSCI), respectiv pentru piețele de frontiera am ales indicele bursier al Bursei de Valori București (BET) si cel al Bursei de Valori Bulgaria (SOFIX); pentru piețele emergente am ales indicele bursier al Bursei de Valori Praga (PX-20) si cel al Varșoviei (WIG20); in ceea ce privește piețele dezvoltate am ales trei indici pentru Europa (DAX, FTSE100 ) si doi pentru SUA (S&P500, DOW30). Deși capitalizarea bursiera a Bursei de Valori Bulgaria este mult mai redusa fata de cea a Bursei de Valori București, am ales totuși indicele SOFIX, cele doua tari având numeroase evenimente cheie comune, printre cele mai importante fiind aderarea la UE in aceeași perioada, respectiv ianuarie 2007. In ceea ce privește alegerea indicilor piețelor dezvoltate din Europa, am ales intre cei trei indici reprezentativi: CAC40, DAX si FTSE100. Analizând evoluția grafica a indicelui CAC40, acesta prezenta mai multe similitudini cu piețele emergente din Europa spre deosebire de DAX care prezenta mai multe similitudini cu piețele dezvoltate din SUA. In ceea ce privește indicele FTSE100 acesta pare a fi o varianta intermediara intre evoluția CAC40 si DJI30, respectiv S&P500.

Contextul economic si evoluția piețelor analizate

In tabelul de mai jos se poate observa ecartul semnificativ al capitalizării bursiere intre piețele de frontiera si cele emergente, intre cele emergente si cele dezvoltate dar si intre piețele dezvoltate din Europa si cele din SUA.

In ceea ce privește evoluția capitalizării bursiere in perioada analizata se poate observa scăderea dramatica in anul 2008 pe toate piețele. In anul 2009 se observa o redresare la nivelul tuturor piețelor cu excepția Bulgariei, in 2010 se păstrează trendul de data aceasta excepție făcând Romania si Germania. Din 2011 pana in anul 2015 se păstrează acest trend de creștere singura excepție fiind Bulgaria. Interesant este faptul ca singurele piețe ce depășesc cu mult valorile anterioare crizei sunt cele din SUA iar Bulgaria fiind singura care înregistrează scăderi aproape de la an la an.

Tabelul 2.1 Evoluția capitalizării bursiere in perioada ante criza– criza

Sursa: prelucrările autorului

Tabelul 2.2 Evoluția capitalizării bursiere in perioada post criza

Sursa: prelucrările autorului pe baza datelor furnizare de site-ul fiecărei Burse de Valori

In cadrul analizei indicilor fiecărei piețe am utilizat preturile denominate in moneda curenta a fiecărei tari pentru a evita distorsiunile cauzate de aprecierea respectiv deprecierea cursurilor de schimb.

Graficul de mai jos prezinta evoluția indicilor bursieri pe întreaga perioada analizata, respectiv ianuarie 2006 – aprilie 2016. Încă de la o prima privire asupra graficelor observam ca cele mai atipice evoluții sunt cele ale piețelor de frontiera, cele emergente si dezvoltate din Europa prezentând numeroase similitudini. De asemenea observam diferențe semnificative in evoluția preturilor intre piețele emergente si dezvoltate sin Europa si cele dezvoltate din SUA.

In perioada ante criza observam ca toți indicii sunt in creștere punctual de maxim fiind atins la mijlocul anului 2007. Atât in cazul piețelor emergente cat si dezvoltate se remarca in jurul trimestrului 3 al anului 2007 cea mai mare corecție a preturilor, pe fondul creșterii tensiunilor create de creditele subprime. Băncile centrale importante au intervenit imediat prin injecții de lichiditate iar Fed de asemenea a redus rata fondurilor federale. Anul 2008 este cel al declansarii crizei financiare, observând scăderi dramatice la nivelul tuturor piețelor. Începând cu semestrul al doilea 2009 se observa o revenire a nivelului preturilor indicilor atât pentru piețele emergente cat si dezvoltate. In cazul piețelor de frontiera, BET, indicele Bursei de Valori București reia trendul de creștere însă nici pana la in 2016 nu atinge valorile anterioare crizei. Singurii indici ce depășesc semnificativ valorile anterioare crizei financiare sunt cei ai pieței dezvoltate din SUA, respectiv S&P500 si DJI30.

Graficul 2.1 Evoluția indicilor bursieri pe tipuri de piața ian 2006 – apr 2016

Sursa: prelucrările autorului pe baza seriilor de date furnizate de site-ul http://stooq.com/

Datele utilizate si statistici descriptive

După cum am menționat si in introducerea acestei analize empirice, am ales doi indici pentru fiecare tip de piața conform clasificării MSCI, respectiv pentru piețe de frontiera am ales BET si SOFIX, pentru piețe emergente PX si WIG20, piețe dezvoltate din Europa DAX si FTSE100 iar pentru piețe dezvoltate din SUA am ales DJI30 si S&P500. Valorile indicilor sunt transformate in randamente zilnice al primei diferențe a logaritmului natural al preturilor indicilor.

Se poate observa in tabelele de mai jos faptul ca in perioada ante criza toți indicii bursieri prezentau randamente pozitive considerând media acestora. De asemenea se pare ca cozile distribuțiilor sunt alungite spre stânga, datorita valorilor negative ale indicatorului skewness, pentru majoritatea indicilor excepție făcând SOFIX.

Tabelul 3.1 Statistici descriptive in perioada ante criza

Sursa: prelucrarile autorului pe baza seriilor de date furnizate de site-ul http://stooq.com/

In perioada de criza asistam la deteriorarea indicatorilor, respectiv randamentele medii ai tuturor indicilor devin negativi, creșterea ecartului intre valorile minime si maxime iar deviația standard creste.

Tabelul 3.2 Statistici descriptive in perioada de criza

Sursa: prelucrările autorului pe baza seriilor de date furnizate de site-ul http://stooq.com/

Ulterior perioadei de criza, observam ca randamentele medii cunosc o îmbunătățire devenind pozitive pentru BET, DAX, DJI si S&P500. Ecartul intre valorile minime si maxime scad, deviația standard este redusa ceea ce indică faptul ca perioada de turbulente este depășita.

Tabelul 3.3 Statistici descriptive in perioada post criza

Sursa: prelucrările autorului pe baza seriilor de date furnizate de site-ul http://stooq.com/

Tabelul 3.4 Coeficienților de corelație ai randamentelor indicilor

Sursa: prelucrările autorului pe baza seriilor de date furnizate de site-ul http://stooq.com/

Observăm în tabelul prezentat mai sus faptul că coeficienții de corelație cresc în perioada de criză. Coeficienții de corelație între indicele BET si cei al piețelor de frontieră, emergente prezintă creșteri în perioada de criză financiară, respectiv BET-PX crescând de la 8,74% la 17,25% , BET-DAX crescând de la 4,40% la 18,07%. Contrar așteptărilor, observăm faptul că coeficienții de corelație ai indicelui BET cu indicii piețelor dezvoltate din SUA nu înregistrează creșteri semnificative în perioada de criză, mai mult decât atât coeficientul de corelație intre BET și FTSE100, indicele bursier al Londrei devenind negativ. În perioada de criză se observa că indicele WIG20 prezintă cel mai ridicat nivel de corelație cu indicii piețelor dezvoltate din SUA. Dacă în perioada ante criză indicele DAX prezenta coeficienți de corelație negativi cu piețele dezvoltate, în perioada de criză coeficienții devin pozitivi, însă fără a se observa o relație foarte strânsă, coeficienții având valori cuprinse între 8,40%-11,81%. În perioada post criză observăm ca valorile coeficienților de corelație scad, indicele FTSE fiind corelat pozitiv de data aceasta cu piețele dezvoltate din SUA. Spre deosebire de toți ceilalți indici coeficienții de corelație între DJI și S&P500 prezintă un valori ridicate pe toate subperioadele analizate.

Bibliografie

Brealey M., (2011), Principles of Corporate Finance, tenth edition, NY

Gabriela A., (2009), Piața de capital în context european, Editura Economică, București

John. C. Hull, (2009), Options, futures, and other derivatives, seventh edition, Univerity of Toronto

Webografie

https://www.msci.com/

http://www.bvb.ro/

http://en.boerse-frankfurt.de/index/DAX

http://www.londonstockexchange.com/home/homepage.htm

http://www.bloomberg.com/