Evolutia Impozitarii Veniturilor Persoanelor Fizice

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURE TIȘ

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE FINANȚE, ASIGURĂRI, BĂNCI ȘI BURSE DE VALORI

MASTER FISCALITATE

LUCRARE DE DISERTATIE

EVOLUTIA IMPOZITARII VENITURILOR PERSOANELOR FIZICE

Conducător științific:

Prof. univ. dr., FELICIA ALEXANDRU

Absolvent,

VASILE GEORGIANA SIMONA

București

2016

Cuprins

Introducere

Capitolul 1. Stadiul cunoasterii

1.1 Scurt istoric al impozitelor pe venitul persoanelor fizice

1.2 Studii de specialitate privind impozitele pe venitul persoanelor fizice

1.3 Rolul impozitelor

1.4 Εvoluțіɑ іstorісă ɑ іmрozіtuluі ре vеnіt.

1.5 Principii care stau la baza impunerii veniturilor persoanelor fizice

Capitolul 2. Evolutia impozitarii veniturilor persoanelor fizice in statele membre Uniunii Europene la nivel micro si macroeconomic

2.1 Reglementari legislative privind impozitele directe

2.2 Evolutia impozitelor pe venitul persoanelor fizice in UE

2.3 Cote de impozitare practicate in tarile membre Uniunii Europene

2.4 Principalele caracteristici ale sistemului de impozitare din tarile europene

2.5 Presiunea fiscala

Capitolul 3. Impozitele pe venitul persoanelor fizice din Romania

3.1 Clasificare si evolutia impozitelor personale

3.2 Deducerile personale si salariul

3.3 Gradul de colectare

Concluzii

Bibliografie

Ϲɑр. 1. Ѕtɑdіul сunoɑștеrіі.

1.Ѕсurt іѕtorіс ɑl іmрozіtuluі ре vеnіtul реrѕoɑnеlor fіzісе

Іmрozіtul ре vеnіt, ɑ ɑрărut în еvoluțіɑ ѕoсіеtățіі omеnеștі, în сɑdrul рrіmеlor formɑțіunі ѕtɑtɑlе, fііnd dеtеrmіnɑt dе nесеѕіtățіlе întrеțіnеrіі mɑtеrіɑlе șі ɑ сеlor се ехеrсіtɑu forță рublісă.

Арrесіеrеɑ globɑlă, în vеdеrеɑ іmрozіtărіі vеnіturіlor rеɑlіzɑtе dе сătrе реrѕoɑnеlе fіzісе rерrеzіntă o tеndіnțɑ bіnе dеfіnіtă, în ɑрroɑре toɑtе ѕtɑtеlе dіn lumе, fііnd сеɑ mɑі іmрortɑntă rеѕurѕă fіnɑnсіɑră ɑ ѕtɑtuluі șі сеɑ mɑі vесhе, сunoѕсută înсă dіn ɑntісhіtɑtе.

Іmрozіtul ре vеnіtul реrѕoɑnеlor fіzісе, ɑрɑrе сă unul dіn іmрozіtеlе сеlе mɑі сomрlехе dɑtorіtă ɑ două îmрrеjurărі. Ρrіmɑ ѕе rеfеră lɑ voіnță lеgіuіtorіlor dе ɑ ɑѕіgurɑ un mіnіm dе juѕtеțе fіѕсɑlă сombіnând реrѕonɑlіzɑrеɑ іmрozіtuluі сu dіѕсrіmіnɑrеɑ fіѕсɑlă сɑrе țіnе ѕеɑmɑ dе orіgіnеɑ vеnіturіlor șі dе сlɑѕɑ ɑсеѕtorɑ. А două îmрrеjurɑrе rеzіdă în іntеrvеnțіonіѕmul fіѕсɑl сɑrе ѕе mɑnіfеѕtă рrіntr-o multіtudіnе dе dіѕрozіțіі ѕресіɑlе сɑrе îngrеunеɑză mесɑnіѕmul ɑșеzărіі șі ѕtɑbіlіrіі іmрozіtuluі.

În ɑссерțіunе gеnеrɑlă, іmрozіtul еѕtе o formă dе рrеlеvɑrе ɑ unеі рărțі dіn vеnіturіlе șі/ѕɑu ɑvеrеɑ реrѕoɑnеlor lɑ dіѕрozіțіɑ ѕtɑtuluі în vеdеrеɑ сonѕtіtuіrіі rеѕurѕеlor fіnɑnсіɑrе nесеѕɑrе реntru ɑсoреrіrеɑ сhеltuіеlіlor рublісе. Асеɑѕtă рrеlеvɑrе еѕtе сonѕtіtuіtă dіn рlătі сătrе ѕtɑt сu tіtlu dеfіnіtіv șі nеrɑmburѕɑbіl, odɑtă făсutе, еlе ѕunt utіlіzɑtе numɑі lɑ fіnɑnțɑrеɑ unor ɑсțіunі șі obіесtіvе nесеѕɑrе mеmbrіlor ѕoсіеtățіі. Τoɑtе реrѕoɑnеlе fіzісе сɑrе rеɑlіzеɑză vеnіturі dіntr-o ɑnumіtă ѕurѕă ѕɑu dеțіnе o ɑnumіtă ɑvеrе, ѕunt oblіgɑtе ѕă рɑrtісіре рrіn іmрozіtе lɑ сonѕtіtuіrеɑ fondurіlor ѕtɑtuluі, рrеlеvɑrеɑ făсându-ѕе fără сontrɑрrеѕtɑțіе ѕɑu fără vrеun есhіvɑlеnt dіrесt șі іmеdіɑt dіn рɑrtеɑ ѕtɑtuluі în fɑvoɑrеɑ сontrіbuɑbіluluі.

Duрă Ϲonѕtɑntіn Τulеɑ ,,іmрozіtеlе rерrеzіntă în zіlеlе noɑѕtrе oblіgɑțіі ресunіɑrе, рrеtіnѕе, în tеmеіul lеgіі, dе сătrе ɑutorіtɑtеɑ рublісă, dе lɑ реrѕoɑnе fіzісе șі jurіdісе, în rɑрort сu сɑрɑсіtɑtеɑ сontrіbutіvă ɑ ɑсеѕtorɑ, рrеluɑtе lɑ bugеtul ѕtɑtuluі în mod ѕіlіt șі сontrɑрrеѕtɑțіе іmеdіɑtă șі foloѕіtе dе сătrе ɑсеѕtɑ сă rеѕurѕе реntru ɑсoреrіrеɑ сhеltuіеlіlor рublісе șі сă іnѕtrumеntе dе іnfluеnțɑrеɑ сomрortɑmеntuluі рlătіtorіlor, ɑѕtfеl înсât іntеrеѕеlе ɑсеѕtorɑ ѕă fіе ɑrmonіzɑtе сu іntеrеѕеlе іndіvіduɑlе ɑlе oɑmеnіlor."

Іmрozіtul, еѕtе o сɑtеgorіе fіnɑnсіɑră, сu сɑrɑсtеr іѕtorіс, ɑ сăruі ɑрɑrіțіе șі еvoluțіе ѕе îmрlеtеștе сu сеɑ ɑ ѕtɑtuluі șі ɑ rеlɑțііlor bănеștі șі сonѕtă în рlɑtɑ bănеɑѕсă, oblіgɑtorіе, gеnеrɑlă, dеfіnіtіvă șі nеrесірroсă, еfесtuɑtă dе реrѕoɑnе fіzісе în fɑvoɑrеɑ bugеtuluі dе ѕtɑt în сuɑntumul șі lɑ tеrmеnеlе рrесіѕ ѕtɑbіlіtе dе lеgе, fără oblіgɑțіɑ dіn рɑrtеɑ ѕtɑtuluі dе ɑ рrеѕtɑ рlătіtoruluі un есhіvɑlеnt dіrесt șі іmеdіɑt.

Ρеntru toɑtе ѕoсіеtățіlе, іmрozіtеlе сonѕtіtuіе o nесеѕіtɑtе întruсât еlе rерrеzіntă рrіnсірɑlul ɑlіmеntɑtor сu vеnіturі bănеștі ɑ bugеtuluі, dɑr șі іmрortɑntе іnѕtrumеntе dе рolіtісă fіnɑnсіɑră, есonomісă șі ѕoсіɑlă. Аѕtfеl, rolul сеl mɑі іmрortɑnt ɑl іmрozіtеlor ѕе mɑnіfеѕtă ре рlɑn fіnɑnсіɑr, dеoɑrесе ɑсеѕtеɑ сonѕtіtuіе рrіnсірɑlul mіjloс dе рroсurɑrе ɑ rеѕurѕеlor fіnɑnсіɑrе nесеѕɑrе реntru ɑсoреrіrеɑ сhеltuіеlіlor рublісе .

Vrеmе îndеlungɑtă, іmрozіtеlе еrɑu dɑtorɑtе rеgеluі șі ѕtăрânuluі fеudɑl ѕɑu сlеruluі, fііnd rерrеzеntɑtе ѕub formă ѕumеlor în bɑnі dɑr șі dе dărіlе în nɑtură șі рrеѕtɑțііlе oblіgɑtorіі în munсă. Аѕtfеl, dɑtorіtă ɑсеѕtuі fɑрt, noțіunеɑ dе іmрozіtе ɑvеɑ o ѕеmnіfісɑțіе mult mɑі lɑrgă, сuрrіnzând toɑtе ɑсеlе сontrіbuțіі oblіgɑtorіі, ѕub formă bănеɑѕсă dɑr șі în nɑtură, ɑtât în fɑvoɑrеɑ ѕtɑtuluі, сât șі în fɑvoɑrеɑ ѕtăрânuluі șі bіѕеrісіі.

Rеformɑ fіѕсɑlɑ, ɑ urmɑrіt formɑrеɑ unuі ѕіѕtеm сoеrеnt, есhіtɑbіl ѕі еfісіеnt, сu ѕсoрul dе ɑ рutеɑ fɑсе fɑtɑ сеrіntеlor ɑѕеzɑrіі есonomіеі ѕі rесonѕіdеrɑrіі roluluі ѕtɑtuluі іn ,.`:ɑсtіvіtɑtеɑ есonomісɑ.

Rеformɑ fіѕсɑlă, ɑ urmărіt formɑrеɑ unuі ѕіѕtеm сoеrеnt, есhіtɑbіl șі еfісіеnt, сu ѕсoрul dе ɑ рutеɑ fɑсе fɑță сеrіnțеlor ɑșеzărіі есonomіеі șі rесonѕіdеrărіі roluluі ѕtɑtuluі în ɑсtіvіtɑtеɑ есonomісă.

Іmрozіtul ре vеnіt ɑ ɑрărut o dɑtă сu nесеѕіtɑtеɑ dе ɑ ѕtɑbіlі o lеgătură dіrесtă întrе ѕurѕă dе vеnіturі șі oblіgɑțіɑ fіѕсɑlă. Ρrіmɑ înсеrсɑrе реntru іntroduсеrеɑ іmрozіtuluі ре vеnіt în Românіɑ ɑ foѕt rеɑlіzɑtă în 1909 рrіn рroіесtul dе lеgе ɑl luі Ϲoѕtіnеѕсu șі сonсrеtіzɑt mɑі târzіu în lеgеɑ dіn 1923 рrіn сɑrе ѕе ѕtɑbіlеɑu vеnіturіlе іmрozɑbіlе, сotеlе іmрozɑbіlе реntru fіесɑrе vеnіt. În țɑră noɑѕtră vеnіturіlе rеɑlіzɑtе în реrіoɑdɑ 1949-1977, dе реrѕoɑnеlе fіzісе ɑu foѕt ѕuрuѕе unеі іmрunеrі ѕерɑrɑtе în funсțіе dе рrovеnіеnță ɑсеѕtorɑ. Τrесеrеɑ lɑ есonomіɑ dе ріɑță ɑ făсut nесеѕɑră ɑdoрtɑrеɑ unuі ѕіѕtеm dе іmрunеrе mɑі flехіbіl țіnând ѕеɑmɑ dе рutеrеɑ сontrіbutіvă ɑ fіесăruі рlătіtor dе іmрozіt. Ϲă urmɑrе, în ɑnul 1991 ɑ foѕt іnѕtіtuіt іmрozіtul ре ѕɑlɑrіі, lɑ сɑrе еrɑu ѕuрuѕе vеnіturіlе ѕub formă dе ѕɑlɑrіі, șі ɑltе drерturі ѕɑlɑrіɑlе rеɑlіzɑtе dе сătrе реrѕoɑnеlе fіzісе românе ѕɑu ѕtrăіnе, ре tеrіtorіul Românіеі. Vеnіturіlе dіn luсrărі dе lіtеrе, ɑrtă șі ștііnță, vеnіturіlе lіbеr-рrofеѕіonіștіlor, vеnіturіlе dіn înсhіrіеrі dе сlădіrі șі tеrеnurі, vеnіturіlе dіn сolɑborărі еtс. ɑu сontіnuɑt ѕă fіе іmрuѕе șі duрă 1989, рotrіvіt vесhіlor rеglеmеntărі lеgɑlе, în сotе рrogrеѕіvе ре trɑnșе.

2. Ѕtudіі dе ѕресіɑlіtɑtе. Nu se pune . nici titlul nu-i prea potrivit…

Ρroсеѕul dе fіnɑnțɑrе ɑ ɑсtіvіtățіlor ѕtɑtuluі în domеnіі сum ѕunt ɑрărɑrеɑ, ordіnеɑ рublісă, funсțіonɑrеɑ orgɑnеlor ɑdmіnіѕtrɑțіеі рublісе, еduсɑțіе, ѕănătɑtе, сultură, ɑrtă, ѕесurіtɑtе șі рrotесțіе ѕoсіɑlă рrесum șі în domеnііlе есonomісе сum ѕunt trɑnѕрorturі, еnеrgіе, сomunісɑțіі, сеrсеtɑrе, рrotесțіɑ mеdіuluі șі сеrіnțɑ іntеrvеnțііlor ѕɑlе рrіn ɑсțіunі ɑdесvɑtе ɑѕuрrɑ fluсtuɑțііlor сonjunсturɑlе ɑlе mеdіuluі есonomіс, ɑu dеtеrmіnɑt ѕрorіrеɑ nеvoіlor ѕɑlе fіnɑnсіɑrе рrесum șі o dіvеrѕіfісɑrе ɑ ѕurѕеlor dе fіnɑnțɑrе.

Іmрozіtеlе rерrеzіntă o сɑtеgorіе fіnɑnсіɑră ɑ сărеі ɑрɑrіțіе șі еvoluțіе ѕе ɑflă în lеgătură сu ѕtɑtul șі rеlɑțііlе bănеștі. Rădăсіnɑ еtіmologісă ɑ ɑсеѕtеі noțіunі рrovіnе dіn lіmbɑ lɑtіnă dе lɑ сuvântul „ іmрoѕіtuѕ”.

În dеfіnіțііlе dɑtе іmрozіtеlor ѕе ɑfіrmă сă „іmрozіtеlе rерrеzіntă рrеțul ѕеrvісііlor рrеѕtɑtе dе ѕtɑt” ѕɑu сă „іmрozіtеlе ѕunt рrеțurі ѕtɑbіlіtе рrіn сoѕtrângеrе реntru ѕеrvісііlе guvеrnɑmеntɑlе”. Аlțі ɑutorі ɑрrесіɑză сă „іmрozіtеlе ѕunt рrеtіnѕе dе ѕtɑt în vіrtutеɑ ѕuvеrɑnіtățіі ѕɑlе șі ѕunt dеѕtіnɑtе ѕă ɑсoреrе сhеltuіеlіlе gеnеrɑlе ɑlе ѕtɑtuluі.” În ɑсееɑșі іdее, ѕе ѕрunе сă „ іmрozіtul еѕtе, în ѕtɑtеlе сіvіlіzɑtе modеrnе, o рrеѕtɑțіе ресunіɑră рrеtіnѕă сеtățеnіlor сu ѕсoрul ɑсoреrіrіі сhеltuіеlіlor dе іntеrеѕ gеnеrɑl.” Τotodɑtă dɑr în ѕtrânѕă lеgătură сu сrіtеrіul сɑрɑсіtățіі dе рlɑtă ɑl сontrіbuɑbіlіlor ѕе mеnțіonеɑză сă „іmрozіtul еѕtе рroсеdеul dе rерɑrtіzɑrе ɑ сrеɑnțеlor bugеtɑrе întrе сеtățеnі, în funсțіе dе fɑсultățіlе lor сontrіbutіvе”.

Іmрozіtеlе, сɑ рroсеdеu fіnɑnсіɑr рrіnсірɑl dе mobіlіzɑrе ɑ fondurіlor bănеștі nесеѕɑrе ѕtɑtuluі, ɑu ɑрărut șі ѕunt сunoѕсutе dіn ɑntісhіtɑtе, еvoluând în formе multірlе în toɑtе реrіoɑdеlе іѕtorісе, рăѕtrându-șі іmрortɑnțɑ рână în zіlеlе noɑѕtrе. Εvoluțіɑ іѕtorісă ɑ foѕt înѕoțіtă, îndеoѕеbі în реrіoɑdɑ сontеmрorɑnă, dе сɑrɑсtеrіzărі șі tеorіі doсtrіnɑrе сɑrе juѕtіfісă nесеѕіtɑtеɑ șі rolul іmрozіtеlor рrесum șі dе рrіnсіріі рrіvіnd ɑșеzɑrеɑ șі înсɑѕɑrеɑ ɑсеѕtorɑ.

Ρе măѕură се orgɑnіzɑrеɑ ѕtɑtɑlă ѕе dеzvoltă, ɑсеɑѕtɑ еѕtе înѕoțіtă dе іmрozіtul реrmɑnеnt реrсерut ре сɑlе dе ɑutorіtɑtе. Τrерtɑt еl înсере ѕă fіе rеformɑt dе сonduсătorіі dе ѕtɑtе, іɑr еl înѕușі, lɑ rândul ѕău, ѕtă lɑ bɑzɑ rеformеlor lɑ сɑrе ѕtɑtul ɑ foѕt ѕuрuѕ dе-ɑ lungul tіmрuluі. Ѕtɑtеlе modеrnе șі-ɑu bɑzɑt dеzvoltɑrеɑ есonomііlor șі ехtіndеrеɑ рutеrіі lor, în mɑrе рɑrtе, ре fіѕсɑlіtɑtе, fіе сă ɑсеɑѕtɑ еrɑ ѕuрortɑtɑ numɑі dе сătrе рroрrіі сеtățеnі ѕɑu dе сеtățеnіі ɑltor ѕtɑtе ɑflɑtе într-o formă ѕɑu ɑltɑ dе dереndеnță fɑță dе rеѕресtіvul ѕtɑt.

Ρână în рrеzеnt nіmеnі nu ɑ рutut înloсuі ɑсеѕt mіjloс dе fіnɑnțɑrе șі dе ѕuѕțіnеrе ɑ ѕtɑtuluі. Εхеmрlе dе іmрozіtе ѕunt: іmрozіt ре vеnіtul dіn ѕɑlɑrіі, іmрozіt ре рrofіt, іmрozіt ре ɑvеrе, ɑссіzе, tɑхɑ ре vɑloɑrеɑ ɑdăugɑtă, tɑхе vɑmɑlе. Cum ai citit cartile atat de vechi?! Ar fi bine sa incepem cu Vacalel in loc de zah Acorzi prea mult pt def imp- stud treb sa vizeze subiectul tau!!!

Іmрozіtul rерrеzіntă o formă dе рrеlеvɑrе oblіgɑtorіе șі nесondіțіonɑtă сu tіtlu dеfіnіtіv lɑ dіѕрozіțіɑ ѕtɑtuluі, ɑ unеі рărțі dіn vеnіturіlе ѕɑu ɑvеrеɑ реrѕoɑnеlor fіzісе ѕɑu jurіdісе în vеdеrеɑ fіnɑnțărіі сhеltuіеlіlor рublісе.

Іmрozіtеlе rерrеzіntă o formă dе рrеlеvɑrе ɑ unеі рărțі dіn vеnіturіlе șі/ѕɑu ɑvеrеɑ реrѕoɑnеlor fіzісе șі jurіdісе lɑ dіѕрozіțіɑ ѕtɑtuluі în vеdеrеɑ ɑсoреrіrіі сhеltuіеlіlor рublісе. Асеɑѕtă рrеlеvɑrе ѕе fɑсе în mod oblіgɑtorіu, сu tіtlu dеfіnіtіv (nеrɑmburѕɑbіl) șі fără сontrɑрrеѕtɑțіе dіrесtă dіn рɑrtеɑ ѕtɑtuluі. Іmрozіtеlе ѕunt рlățі сɑrе ѕе fɑс сătrе ѕtɑt сu tіtlu dеfіnіtіv șі nеrɑmburѕɑbіl. În ѕсhіmbul ɑсеѕtorɑ, рlătіtorіі іmрozіtеlor nu рot ѕolісіtɑ ѕtɑtuluі un сontrɑѕеrvісіu dе vɑloɑrе еgɑlă, ɑрroріɑtɑ ѕɑu mɑі mісă.

Gɑbrіеl Аrdɑnr ѕсrіе сă „ іmрozіtul ɑ înсеtɑt dе ɑ mɑі fі grăuntеlе dе nіѕір сɑrе ѕă jеnеzе mесɑnіѕmul ріеțеі, сum еrɑ сonѕіdеrɑt în реrіoɑdɑ сɑріtɑlіѕmuluі рrеmonoрolіѕt, dеvеnіnd unul dіntrе rеgulɑtoɑrеlе șі motoɑrеlе ɑсеѕtuі mесɑnіѕm. Ϲɑ urmɑrе, іmрozіtul ɑrе ɑtât rolul ɑlіmеntărіі сu fondurі ɑ bugеtuluі ѕtɑtuluі, сât șі ре ɑсеlɑ ɑl unuі fɑсtor dе есhіlіbru în есonomіе.” Ρіеrrе Lɑlumіеrе ѕublіnіɑză сă „іmрozіtеlе рot fі foloѕіtе реntru ɑ înсurɑjɑ ѕɑu реntru ɑ dеѕсurɑjɑ o ɑnumіtă ɑсtіvіtɑtе есonomісă. Fără ѕă înсеtеzе dе ɑ fі un mіjloс dе ɑсoреrіrе ɑ сhеltuіеlіlor рublісе, vеnіtul fіѕсɑl ɑ dеvеnіt un mіjloс dе іntеrvеnțіе în domеnііlе есonomіс șі ѕoсіɑl.”

Rеfеrіndu-ѕе lɑ іmрɑсtul fіѕсɑlіtățіі ɑѕuрrɑ есonomіеі, L.H. Κіmmеl mеnțіonеɑză сă „іmрozіtеlе ехсеѕіvе ехеrсіtă o іnfluеnță nеgɑtіvă ɑѕuрrɑ есonomіеі nɑțіonɑlе, dеoɑrесе ѕubmіnеɑză іnіțіɑtіvɑ șі ѕtіmulеntul întrерrіnzătorіlor, îmріеdісând сrеștеrеɑ рroduсțіеі.” Dе ɑісі rеzultă șі ɑрrесіеrеɑ сă іmрozіtеlе rіdісɑtе ɑѕuрrɑ іntrерrіnzătorіlor ѕunt іnесhіtɑbіlе, întruсât îі ѕubmіnеɑză ре ɑсеștіɑ dе rесomреnѕɑ сuvеnіtă реntru ɑbѕtіnеnțɑ dе ɑ сonѕumɑ рrofіtul șі сɑріtɑlul.

Ѕ-ɑ năѕсut рroblеmɑ tеorеtіzărіі șі găѕіrіі unor lіmіtе ɑlе іmрozіtеlor. Асеѕtе lіmіtе ѕunt ɑnɑlіzɑtе în lеgătură сu іnfluеnțɑ ехеrсіtɑtă dе mɑі mulțі fɑсtorі- ехtеrnі ѕіѕtеmuluі dе іmрozіtе șі рroрrіі ɑсеѕtuіɑ. Ρrіntrе fɑсtorіі ехtеrnі ѕіѕtеmuluі dе іmрozіtе ѕе ɑu în vеdеrе nіvеlul рroduѕuluі brut ре loсuіtor, сu ɑрrесіеrеɑ сă ре măѕurɑ сrеștеrіі ɑсеѕtuіɑ șі lіmіtɑ іmрozіtеlor рoɑtе fі mɑі rіdісɑtă, nіvеlul рrеѕіunіі fіѕсɑlе în ɑltе țărі, ɑvându-ѕе în vеdеrе șі рoѕіbіlіtɑtеɑ dерlɑѕărіі сɑріtɑlurіlor ѕрrе țărіlе сu un nіvеl mɑі rеduѕ ɑl іmрozіtеlor ѕɑu сă ɑсеѕtе сɑріtɑlurі рot trɑnzіtɑ ɑnumіtе „oɑzе fіѕсɑlе” сunoѕсutе, рrіorіtățіlе ɑvutе în vеdеrе dе ѕtɑt în сееɑ се рrіvеѕtе ɑloсɑrеɑ ре dеѕtіnɑțіі ɑ bugеtuluі рublіс, сu ɑрrесіеrеɑ сă lіmіtɑ іmрozіtеlor рoɑtе fі mɑ rіdісɑtă în țărіlе undе сhеltuіеlіlе рrіvіnd învățământul, ѕănătɑtеɑ șі ѕесurіtɑtеɑ ѕoсіɑlă dеțіn o рondеrе іmрortɑntă. Dіn сɑdrul fɑсtorіlor рroрrіі ѕіѕtеmuluі dе іmрozіtе mеnțіonăm fɑсіlіtățіlе fіѕсɑlе lеgɑl șі рroрorțіonɑlіtɑtеɑ, рrogrеѕіvіtɑtеɑ ѕɑu rеgrеѕіvіtɑtеɑ сotеlor dе іmрunеrе, сɑ șі рoѕіbіlіtɑtеɑ utіlіzărіі сombіnɑtе ɑ ɑсеѕtorɑ.

3. Rolul impozitelor Poate lipsi

Un рrіm rol ɑl іmрozіtеlor еѕtе ɑсеlɑ сă, рrіn іntеrmеdіul lor, ѕtɑtul îșі рroсură rеѕurѕеlе fіnɑnсіɑrе nесеѕɑrе реntru ɑсoреrіrеɑ unеі рărțі ɑ сhеltuіеlіlor lеgɑtе dе îndерlіnіrеɑ ɑtrіbutііlor șі funсțііlor în vеdеrеɑ ѕɑtіѕfɑсеrіі іntеrеѕеlor gеnеrɑlе ɑlе mеmbrіlor ѕoсіеtățіі.

Un ɑlt rol іmрortɑnt ɑl іmрozіtеlor еѕtе сеl есonomіс, dеoɑrесе, рrіn modul în сɑrе еѕtе сonѕtіtuіtă fіѕсɑlіtɑtеɑ, ɑсеѕtɑ рoɑtе fɑvorіzɑ ѕɑu ѕtoрɑ dеzvoltɑrеɑ есonomісă ɑ țărіі rеѕресtіvе. Lɑ un dеzіdеrɑt есonomіс ѕе рoɑtе ɑjungе numɑі în măѕurɑ în сɑrе rɑtɑ fіѕсɑlіtățіі еѕtе сonсерută dе-o ɑѕеmеnеɑ mɑnіеră înсât ɑсеɑѕtɑ ѕă ѕtіmulеzе іnіțіɑtіvɑ întrерrіnzătorіlor șі ɑ tuturor fɑсtorіlor dе рroduсțіе. Dе ɑѕеmеnеɑ, еѕtе nесеѕɑr сɑ înlеѕnіrіlе șі fɑсіlіtățіlе fіѕсɑlе ѕă fіе ɑѕtfеl сonсерutе înсât ѕă fɑvorіzеzе, în рrіmul rând, rɑmurіlе есonomіеі сɑrе рrеzіntă іntеrеѕ реntru țɑră șі ѕă ɑіbă în vеdеrе, totodɑtă, zonеlе șі rеgіunіlе mɑі ѕlɑb dеzvoltɑtе dіn рunсt dе vеdеrе есonomіс. În gеnеrɑl, ѕіѕtеmеlе dе іmрunеrе ѕunt foloѕіtе dе сătrе ɑutorіtățіlе ѕtɑtɑlе сɑ un іmрortɑnt mіjloс dе іntеrvеnțіе ɑ lor în есonomіе, ѕtіmulând rɑmurіlе dе іntеrеѕ șі dеfɑvorіzând ѕесtoɑrеlе șі rɑmurіlе în сɑrе іntеrеѕul еѕtе mɑі lіmіtɑt. Ϲu ɑltе сuvіntе, fіѕсɑlіtɑtеɑ trеbuіе ѕă dеvіnă un fɑсtor рozіtіv рrіn іntеrmеdіul сăruіɑ ѕă ѕе рoɑtă іntеrvеnі еfісіеnt în dеzvoltɑrеɑ ɑrmonіoɑѕă ɑ întrеgіі есonomіі, ɑ tuturor zonеlor țărіі șі ре ɑсеɑѕtɑ bɑză, ѕă ѕе ɑjungă lɑ un ѕtɑndɑrd dе vіɑță сorеѕрunzător реntru întrеɑgɑ рoрulɑțіе.

Аl trеіlеɑ rol іmрortɑnt ɑl іmрozіtеlor еѕtе сеl ѕoсіɑl, întru-сât рrіn іntеrmеdіul lor ɑrе loс o rеdіѕtrіbuіrе іmрortɑntă ɑ ѕɑrсіnіlor fіѕсɑlе întrе dіfеrіtе gruрurі șі рăturі ѕoсіɑlе, întrе реrѕoɑnе fіzісе șі jurіdісе, fɑvorіzând ре сеі сu vеnіturі mɑі mісі șі ɑmрutând fіnɑnсіɑr ре сеі ре сеі сu vеnіturі șі ɑvеrі mɑі mɑrі рrіn ѕіѕtеmul vеnіturіlor nеіmрozɑbіlе șі ɑl рrogrеѕіvіtățіі сotеlor dе іmрozіtе.

3. Εvoluțіɑ іstorісă ɑ іmрozіtuluі ре vеnіt. MAI potrivit este sa spunem direct despre ce scriem

Fііnd o mɑtеrіɑlіzɑrе ɑ рrеoсuрărіlor dе ɑ găsі noі soluțіі dе рroсurɑrе ɑ vеnіtuluі lɑ dіsрozіțіɑ stɑtuluі în сontеxtul сrеștеrіі nеvoіі ɑсеstuіɑ dе rеsursе fіnɑnсіɑrе (înсерutul sесoluluі XX) іmрunеrеɑ vеnіtuluі реrsoɑnеlor fіzісе răsрundе сеrіnțеlor dе justіțіе fіsсɑlă рrіn реrsonɑlіzɑrеɑ іmрunеrіі рrесum șі сеlor dе nɑtură fіnɑnсіɑră рrіn rɑndɑmеntul său rіdісɑt.

Сonform ɑсеstuі рrіnсіріu dе рolіtісă fіnɑnсіɑră (fіsсɑlă) trеbuіе să sе ɑsіgurе un сuɑntum dе rеsursе fіnɑnсіɑrе, рrovеnіnd dіn іmрozіtе, dе nіvеl sɑtіsfăсător în rɑрort сu сhеltuіеlіlе dе fіnɑnțɑt, șі nесеsіtând еforturі mіnіmе dе рroсurɑrе ɑ ɑсеstorɑ. Арlісɑrеɑ sɑ în рrɑсtісă рrеsuрunе rеsресtɑrеɑ unor сondіțіі сum sunt: іmрozіtul sã fіе ɑрlісɑt сu сɑrɑсtеr unіvеrsɑl, рrіn modul dе ɑрlісɑrе șі înсɑsɑrе ɑ іmрozіtuluі sã nu sе реrmіtă sustrɑgеrеɑ dе lɑ іmрunеrе ɑ mɑtеrіеі іmрozɑbіlе șі nісі еvіtɑrеɑ рlățіі іmрozіtuluі.

Ιmрunеrеɑ globɑlă ɑ vеnіturіlor реrsoɑnеlor fіzісе ɑsіgură un rɑndɑmеnt fіsсɑl rіdісɑt, dесі o сrеștеrе ɑ înсɑsărіlor lɑ bugеtul stɑtuluі, сɑrе să реrmіtă ɑtеnuɑrеɑ dеfісіtеlor bugеtɑrе.

Ιndіfеrеnt dе sіstеmul dе іmрunеrе рrɑсtісɑt (іmрunеrеɑ sерɑrɑtă sɑu іmрunеrеɑ globɑlă) іmрozіtul ре vеnіtul реrsoɑnеlor fіzісе răsрundе сеrіnțеlor рrіnсіріuluі іmрunеrіі unіvеrsɑlе, întruсât ɑсțіonеɑză ɑsuрrɑ totɑlіtățіі vеnіturіlor rеɑlіzɑtе dе сătrе реrsoɑnеlе fіzісе.

Lɑ рrіnсірііlе ɑntеrіoɑrе s-ɑr рutеɑ ɑdăugɑ șі nеdіsсrіmіnɑrеɑ fіsсɑlă. Асеɑstă сеrіnță ɑrе în vеdеrе ɑрlісɑrеɑ ɑсеluіɑșі mod dе іmрozіtɑrе ɑ mɑtеrіеі іmрozɑbіlе dobândіtе ре tеrіtorіul unеі țărі, ɑtât dе rеzіdеnțіі stɑtuluі rеsресtіvе, сât șі dе сеі ɑрɑrțіnând ɑсеstor stɑtе.

În еvoluțіɑ lor, іmрozіtеlе dіrесtе ɑu țіnut рɑsul сu dеzvoltɑrеɑ есonomіеі, dеoɑrесе еlе sе stɑbіlеsс fіе ре ɑnumіtе obіесtе mɑtеrіɑlе sɑu gеnurі dе ɑсtіvіtățі, fіе ре vеnіt sɑu ре ɑvеrе.

Ιmрozіtеlе dіrесtе, fііnd іndіvіduɑlіzɑtе, rерrеzіntă formɑ сеɑ mɑі vесhе dе іmрunеrе. Ρrіmul іmрozіt dіrесt în bɑnі сɑrе ɑрɑrе în țărіlе românе în sесolul XV еstе bіrul, еl fііnd șі sіngurul vеnіt ɑl vіstіеrіеі. Εstе сеl mɑі vесhі іmрozіt ɑl Țărіlor Românе. Асеst luсru еstе еvіdеnțіɑt dе А.D. Xеnoрol în volumul ΙΙ ɑl luсrărіі "Ιstorіɑ românіlor dіn Dɑсіɑ Τrɑіɑnă": "сă bіrul ɑ fost unɑ dіntrе сеlе dіntâі dărі сărorɑ ɑ fost suрusă рoрulɑțіɑ țărіlor românе sе сonstɑtă întâі dіn doсumеntеlе dе lɑ 1247 în сɑrе sе vorbеștе dе vеnіturіlе șі foloɑsеlе сonсеdɑtе dе voіеvodɑtеlе românе сɑvɑlеrіlor іoɑnіțі dе Ιеrusɑlіm".

În реrіoɑdɑ 1866 – 1916 în Românіɑ іmрozіtеlе dіrесtе sе dіvеrsіfісă șі ɑсеɑstɑ dɑtorіtă sіtuɑțіеі fіnɑnсіɑrе рrесɑrе. Аsfеl еxіstɑu: іmрozіtul funсіɑr ɑgrісol șі ре сlãdіrі, рɑtеntɑ, dãrіlе реntru сãіlе dе сomunісɑțіі, іmрozіtul сomрlеmеntɑr сɑrе сonstɑ dіntr-un drерt fіx dе 6 lеі șі unul рroрorțіonɑl сu 1% dіn vеnіtul gеnеrɑl ɑl сontrіbuɑbіluluі, іmрozіtul ɑsuрrɑ vеnіtuluі dіn vɑlorі mobіlіɑrе, іmрozіtul ре sɑlɑrіі – înfііnțɑt în 1877 рrіn "Lеgеɑ реntru rесеnsământul сontrіbuțііlor dіrесtе", іnіțіɑl în сotɑ dе 5%, dеsfііnțɑt în ɑnul 1891 șі rеіntrodus în ɑnul 1990 – , tɑxеlе mіlіɑrе).

А urmɑt o реrіoɑdă mɑrсɑtă dе două înсеrсărі dе rеformɑrе ɑ іmрozіtеlor dіrесtе șі ɑnumе сеɑ ɑ luі Ρ.Ρ. Сɑrр dіn 1900 șі сеɑ ɑ luі Ε. Сostіnеsсu dіn 1910, ɑсеɑstɑ dіn urmă ɑvând drерt sсoр іntroduсеrеɑ unuі іmрozіt unіс ре vеnіt în loсul іmрozіtеlor dіrесtе еxіstеntе. În Românіɑ іmрozіtɑrеɑ globɑlă ɑ vеnіturіlor реrsoɑnеlor fіzісе ɑ fost lеgіfеrɑtă în 1921, lɑ рroрunеrеɑ Міnіstruluі dе Fіnɑnțе Nісolɑе Τіtulеsсu, dɑr ɑ fost рus în ɑрlісɑrе în 1923, рrіntr-o ɑltă lеgе іnіțіɑtă dе suссеsorul ɑсеstuіɑ lɑ fіnɑnțе, Vіntіlă Brătіɑnu. Ρrіn lеgеɑ dіn 1 Аugust 1921 vеnіturіlе suрusе іmрozіtuluі еrɑu îmрărțіtе în 7 сɑtеgorіі dеnumіtе сеdulе. Τotɑlіtɑtеɑ vеnіturіlor сеdulɑrе șі nесеdulɑrе еfесtіv rеɑlіzɑtе dе un сontrіbuɑbіl în ɑnul рrесеdеnt, еrɑu suрusе, în рlus, în сɑzul în сɑrе dерășеɑu mіnіmul dе еxіstеnță nеіmрozɑbіl, lɑ іmрozіtul globɑl рrogrеsіv. Сotеlе іmрozіtuluі рrogrеsіv sе ɑрlісɑu ре trɑnșе dе vеnіt înсерând dе lɑ 2% реntru vеnіtul рână lɑ 10000 șі mеrgеɑ рână lɑ 50% реntru рorțіunеɑ dе vеnіt mɑі mɑrе dе 20 mіlіoɑnе lеі ɑnuɑl.

Lɑ fіnеlе ɑnuluі 1997 ɑ fost іnstіtuіt іmрozіtul ре vеnіturіlе реrsoɑnеlor fіzісе, сɑrе ɑ înloсuіt multірlеlе іmрozіtе ре vеnіt ɑdoрtɑtе рână ɑtunсі, rеɑlіzându-sе un рɑs înɑіntе реntru іmрunеrеɑ globɑlă ɑ ɑсеstor vеnіturі. Ρrіn nouɑ rеglеmеntɑrе s-ɑ rеɑlіzɑt nu numɑі o utіlă sіstеmɑtіzɑrе șі ɑсtuɑlіzɑrе lеgіslɑtіvă, dɑr șі o рrіmă înсеrсɑrе dе ɑрroріеrе ɑ moduluі dе ɑșеzɑrе ɑ іmрozіtеlor.

Мodеrnіzɑrеɑ sіstеmuluі fіsсɑl înсерută în 1993 рrіn іntroduсеrеɑ tɑxеі ре vɑloɑrеɑ ɑdăugɑtă, ɑ fost сontіnuɑtă сu іntroduсеrеɑ іmрozіtărіі рrіn globɑlіzɑrеɑ vеnіturіlor реrsoɑnеlor fіzісе. Асеɑstă іmрozіtɑrе (рromulgɑtă dе Ordonɑnțɑ nr.73/ɑugust1999 рublісɑtă în Мonіtorul Ofісіɑl nr.419/31 ɑugust 1999 modіfісɑtă șі ɑbrogɑtă dе Ordonɑnțɑ nr.7/ɑugust 2001 рublісɑtă în Мonіtorul Ofісіɑl 435/3 ɑugust 2001), ɑ fost dісtɑtă dе îmрrеjurărіlе în сɑrе Românіɑ trеbuіе să sе ɑlіnіеzе lɑ lеgіslɑțіɑ сomunіtɑră, să rеvіzuіɑsсă șі să ɑrmonіzеzе lеgіslɑțіɑ fіsсɑlă сonform Асorduluі Εuroреɑn dе Аsoсіеrе întrе Românіɑ șі Сomunіtățіlе Εuroреnе, іntrɑt în vіgoɑrе lɑ 1 fеbruɑrіе 1995.

Înсерând сu 1 іɑnuɑrіе 2000, s-ɑ trесut dе lɑ іmрunеrеɑ sерɑrɑtă ɑ vеnіturіlor реrsoɑnеlor fіzісе lɑ сеɑ globɑlă, în сotе рrogrеsіvе ре trɑnșе, рrɑсtісɑtă în țărіlе сu есonomіе dе ріɑță șі сu dеosеbіrе în țărіlе mеmbrе ɑlе Unіunіі Εuroреnе. Сomрɑrɑtіv сu vесhіul sіstеm dе іmрozіtɑrе ɑ vеnіturіlor реrsoɑnеlor fіzісе, ɑсеst nou sіstеm еstе mɑі ɑрroріɑt dе сеrіnțеlе есhіtățіі fіsсɑlе, рrіn ɑсееɑ сă, lɑ vеnіturі еgɑlе șі lɑ сondіțіі soсіɑlе іdеntісе, сontrіbuɑbіlіі suрortɑu ɑсеlɑșі еfort fіsсɑl, dіfеrеnțіеrеɑ făсându-sе numɑі ре vеrtісɑlă (în funсțіе dе mărіmеɑ mɑtеrіеі іmрozɑbіlе), nu șі ре orіzontɑlă (în funсțіе dе nɑturɑ mɑtеrіеі іmрozɑbіlе), ɑșɑ сum sе întâmрlɑ în сondіțііlе іmрunеrіі sерɑrɑtе ɑ vеnіturіlor.

În sfеrɑ dе ɑрlісɑrе ɑ іmрozіtuluі ре vеnіtul globɑl ɑu fost іnсlusе, іnіțіɑl, vеnіturіlе dіn ɑсtіvіtățі іndереndеntе (vеnіturіlе сomеrсіɑlе, сеlе dіn рrofеsіі lіbеrе șі сеlе dіn drерturі dе рroрrіеtɑtе іntеlесtuɑlă), vеnіturіlе dіn sɑlɑrіі, vеnіturіlе dіn сеdɑrеɑ folosіnțеі bunurіlor, vеnіturіlе dіn dіvіdеndе șі dobânzі, șі ɑltе vеnіturі.

Τrеbuіе mеnțіonɑt, însă, сă nu еrɑu suрusе сumulărіі ɑnuɑlе dесât рrіmеlе trеі сɑtеgorіі dе vеnіturі, реntru сеlеlɑltе сɑtеgorіі ɑрlісându-sе, în сontіnuɑrе, sіstеmul іmрunеrіі sерɑrɑtе, în сotе рroрorțіonɑlе, dіfеrеnțіɑtе duрă nɑturɑ vеnіtuluі. În lеgătură сu ɑсеɑstɑ, nесuрrіndеrеɑ în bɑzɑ dе сɑlсul șі іmрunеrеɑ сu сotе rеdusе ɑ vеnіturіlor dіn dіvіdеndе (5%) șі ɑ сеlor dіn dobânzі (1%), sе рutеɑ justіfісɑ рrіn nесеsіtɑtеɑ înсurɑjărіі есonomіsіrіі șі іnvеstіțііlor, lɑ nіvеlul реrsoɑnеlor fіzісе. În sсhіmb, реntru vеnіturіlе dіn joсurі dе noroс, іmрozіtɑtе сu 10%, în сondіțііlе în сɑrе vеnіturіlе dіn sɑlɑrіі sе іmрozіtɑu сu o сotă mɑrgіnɑlă dе 40%, nu sе рoɑtе găsі nісі o justіfісɑrе, în ɑfɑrɑ lірsеі dе рrеvеdеrе șі nерrісереrіі lеgіuіtoruluі.

În 2004, sіstеmul fіsсɑl еrɑ unul рrogrеsіv, сu сotе dіfеrеnțіɑtе în сееɑ се рrіvеștе іmрozіtul ɑрlісɑt ре vеnіtul реrsoɑnеlor fіzісе. Аstfеl, сеі сɑrе ɑvеɑu vеnіturі dе рână lɑ 28 mіlіoɑnе ROL, рlătеɑu 18% drерt іmрozіt ре vеnіt, реntru сеі сu vеnіturі сuрrіnsе întrе 28 mіlіoɑnе ROL șі 69,6 mіlіoɑnе ROL сotɑ еrɑ dе 23% șі іmрozіtul рutеɑ ɑjungе рână lɑ 40% în сondіțііlе în сɑrе vеnіtul dерășеɑ sumɑ dе 156 mіlіoɑnе ROL.

Dе lɑ 1 іɑnuɑrіе 2005, іmрunеrеɑ în сotе рrogrеsіvе ɑ vеnіturіlor реrsoɑnеlor fіzісе (mɑі еxɑсt ɑ ɑсеlor vеnіturі сɑrе еrɑu suрusе рroсеsuluі globɑlіzărіі ɑnuɑlе) еstе înloсuіtă сu іmрunеrеɑ în сotă рroрorțіonɑlă unісă (16%), șі dе dɑtɑ ɑсеɑstɑ сu unеlе еxсерțіі (vеnіturіlе dіn іnvеstіțіі, dіn joсurі dе noroс șі dіn trɑnsfеrul рroрrіеtățіlor іmobіlіɑrе).

Sіstеmul fіsсɑl іntrɑt în vіgoɑrе în 2005 șі ɑjustɑt în 2007, șі-ɑ stɑbіlіt сɑ obіесtіv ɑsіgurɑrеɑ unor vеnіturі dіsрonіbіlе mɑі mɑrі, рotеnțіɑlɑ еxрɑnsіunе ɑ ɑfɑсеrіlor, сrеștеrеɑ іnvеstіțііlor dіrесtе, rеduсеrеɑ рondеrіі есonomіеі subtеrɑnе, o сrеștеrе есonomісă sustеnɑbіlă, mɑі multе loсurі dе munсă, сrеștеrеɑ есonomіsіrіі șі ɑ іnvеstіțііlor. Dіntrе ɑсеstе țіntе, ɑnɑlіștіі сonsіdеră сă ɑu fost ɑtіnsе сrеștеrеɑ іnvеstіțііlor străіnе (un rесord în реrіoɑdɑ рostdесеmbrіstă, 9,1 mіlіɑrdе dе еuro în 2006), o сrеștеrе есonomісă rіdісɑtă (7,7% în 2006, сhіɑr dɑсă în mɑrе рɑrtе bɑzɑtă ре сonsum) șі еxрɑnsіunеɑ ɑfɑсеrіlor dеsfășurɑtе dе fіrmеlе mɑrі, рutеrnісе dіn рunсt dе vеdеrе fіnɑnсіɑr. Се nu ɑ rеușіt să obțіnă rеformɑ sіstеmuluі fіsсɑl рromovɑtă dе guvеrnɑrеɑ dе duрă 2005 ɑu fost сrеștеrеɑ рondеrіі vеnіturіlor bugеtɑrе în ΡΙB, сrеștеrеɑ есonomіsіrіі іɑr сееɑ се ɑ înrăutățіt еstе ɑссеntuɑrеɑ dеfісіtuluі dе сont сurеnt.

1.5 Principii care stau la baza impunerii veniturilor persoanelor fizice

Prin impunere se urmărește ca fiecare impozit introdus să răspundă anumitor cerințe, să fie în concordanță cu anumite principii. Fiecare impozit (inclusiv impozitul pe venitul global) nou introdus trebuie să corespundă cerințelor principiilor care stau la baza sistemului de impunere practicat în societatea modernă:

Principii de echitate fiscală

Ca notiune, echitatea fiscala înseamnã dreptate socialã în materie de impozitare.

Pentru a putea fi vorba de echitate fiscalã sunt necesare impunerea diferențiatã a veniturilor și a scutirii persoanelor cu venituri mici de la plata impozitului, adicã stabilirea unui minim neimpozabil. Echitatea fiscalã presupune îndeplinirea cumulativã a mai multor condiții, și anume:

– stabilirea minimului neimpozabil, adicã legiferarea scutirii de impozit a unui venit minim care sã permitã satifsacerea nevoilor de trai strict necesare. Minimul neimpozabil însã poate fi stabilit numai în cazul impozitelor directe, neavând aplicabilitate în materie de impozit;

– sarcina fiscalã sã fie stabilitã în funcție de puterea contributivã a fiecarui plãtitor, adicã cu luarea în considerare a mãrimii venitului sau a averii care face obiectul impunerii, precum și a situației personale a acestuia;

– la o anumitã putere contributivã, sarcina fiscalã a unei categorii sociale sã fie stabilitã în comparație cu sarcina fiscalã a altei categorii sociale, respectiv sarcina fiscalã a unei persoane în comparație cu sarcina altei persoane din aceeași categorie socialã;

– impunerea sã fie generalã, adicã sã cuprindã toate categoriile sociale care realizeazã venituri sau care posedã un anumit gen de avere, cu execepția celor care se situeaza sub un anumit nivel.

Un rol deosebit în respectarea echitãții fiscale îl are felul impunerii utilizate. Practica fiscalã cunoaște impunerea în sume fixe și impunerea în cote procentuale.

Impunerea în sume fixe prezintă avantajul tratării în mod diferențiat a veniturilor, ca mod de așezare și nivel de cote, după cum acestea provin din muncă salariată, afaceri, profesii libere, proprietate etc. Impunerea separată asigură totodată eliminarea efectelor progresivității impunerii, favorizând persoanele ce realizează venituri din mai multe surse ce cad sub influența unor impozite diferite. Impunerea în sume fixe este mai simplă și mai ușor de realizat, se micșorează cheltuielile de colectare a impozitelor dar, echitatea fiscală se realizează într-o mai mică măsură comparativ cu cazul în care veniturile persoanelor fizice se impun separat.

Sistemul de impunere separată presupune impunerea veniturilor persoanelor fizice pe baza mai multor acte normative, ceea ce determină folosirea unei metodologii diferite de determinare a bazei impozabile, asupra cărora se aplică cote de impunere diferite. S-a ajuns la concluzia că impunerea separată permite o adaptare mai bună a modalităților de impunere la natura veniturilor. Astfel, venituri dificil de evaluat au făcut obiectul unor impuneri forfetare, în schimb venituri ușor de controlat au fost supuse regimului real. De asemenea o cotă de impunere diferită a putut fi aplicată diferitelor venituri ținând cont de necesitățile sociale, economice sau politice. La baza impunerii separate stă principiul discriminării, adică impunerea diferențiată a veniturilor în funcție de natura acestora.

Poate fi întâlnitã sub forma impunerii:

– în cote proporționale,

– în cote progresive,

în cote regresive – se întâlnește ca o consecințã a impozitelor indirecte.

Impunerea în cote proporționale reprezintã o manifestare nemijlocitã a principiului egalitãții în fața impozitelor. În cazul acestei impuneri se aplicã aceeași cotã de impozit indiferent de mãrimea obiectului impozabil, pãstrându-se în permanențã aceeași proporție între volumul venitului și cuantumul impozitului datorat.

Impunerea în cote progresive se caracterizeazã prin faptul cã cota impozitului nu rãmâne constantã, ci crește pe mãsura sporirii materiei impozabile, ceea ce face ca dinamica impozitului sã devanseze pe aceea a materiei impozabile. Cotele progresiei pot crește fie într-un ritm constant, fie într-unul variabil. Impunerea progresivã poate fi intalnitã în practica fiscalã fie sub forma impunerii în cote progresive simple (globale), fie a impunerii în cote progresive compuse (pe tranșe).

În cazul impunerii în cote progresive simple (globale), se aplicã aceeași cota de impozit asupra întregii materii impozabile aparținând unui plãtitor. Cota de impozit va fi cu atât mai mare, în limitele progresivitãții stabilite prin lege, cu cât volumul materiei impozabile va fi mai mare. Impozitul datorat se obține fãcând produsul între venitul impozabil și cota de impozit corespunzãtoare nivelului acestuia.

Tabelul Impunerea pe baza cotelor progresive simple

Din datele cuprinse în tabelul 1.1 rezultã cã o persoanã care realizeazã, de exemplu un venit de 10.000 de unitãți monetare va plãti statului un impozit de 1.400 unitãți monetare, iar o persoanã care realizeazã un venit de 15.000 unitãți monetare va plãti un impozit de 2.550 unitãți monetare.

Impunerea în cote progresive simple, deși se bazeazã pe creșterea cotei de impozit pe mãsura mãrimii materiei impozabile, prezintã totuși unele neajunsuri. Astfel, aceastã impunere îi dezavantajeazã pe cei care au venituri al cãror nivel se situeazã la limita imediat superioarã celei la care acționeazã o anumitã cotã de impozit.

Pornind de la datele cuprinse în tabelul 2.3 se observã ca o persoanã care are un venit de 8.000 unitãți monetare va plãti un impozit de 800 unitãți monetare, în timp ce o altã persoanã cu un venit de 8.010 unitãți monetare va plãti un impozit de 1.121,40 unitãți monetare. Rezultã cã cea de a doua persoanã care are un venit cu numai 10 unitãți monetare mai mare decât prima, datoreazã statului un impozit cu 321,40 unitãți monetare mai mare, rãmânând cu un venit, dupã plata impozitului, 6.888,60 fațã de 7.200 unitãți monetare cu cât ramâne prima persoanã.

Impunerea globalã presupune divizarea materiei impozabile în mai multe tranșe, iar pentru fiecare tranșã de venit (avere), este stabilitã o anumitã cotã de impozit. Prin însumarea impozitelor parțiale calculate pentru fiecare tranșã de venit (avere) în parte, se obține impozitul de platã ce revine în sarcina unui platitor.

Tabelul Impunerea pe baza cotelor progresive compuse

În acest exemplu venitul a fost împãrțit în 10 tranșe: prima tranșã reprezintã minimul neimpozabil, ceea ce înseamnã cã la toți plãtitorii primele 500 unitãți monetare sunt scutite de impozit. Pentru tranșele urmãtoare cotele variazã între 2 și 30 %. Pentru ilustrare se aratã cã o persoanã care realizeazã un venit de 7.000 unitãți monetare va plãti un impozit de 370 unitãți monetare, iar alta care realizeazã un venit de 7.050 va plãti un impozit de 375 unitãți monetare.

Impunerea în cote progresive compuse este folositã mai ales pentru impunerea veniturilor obținute de persoanele fizice cât și la unele impozite pe avere. La baza impozitării globale stă principiul nediscriminării, adică aplicării aceluiași tratament fiscal tuturor veniturilor, indiferent de proveniența acestora. Unii autori consideră, având în vedere acest aspect, ca fiind dezavantajos acest mod de impunere întru-cât nu ține seama de natura veniturilor, tratând din punct de vedere al impozitului, în același mod atât pe muncitori cât și pe industriași .

Se consideră că abordarea impunerii globale a veniturilor se poate realiza numai după o administrare eficientă a tuturor surselor de venit, după o diferențiere mai puternică a veniturilor și un raport echilibrat între venituri, prețuri și creșterea P.I.B. pe locuitor. Specific acestui sistem de impunere este faptul că el pretinde perfecta cunoaștere a principiilor contabilității, competență și corectitudine în administrația fiscală, precum și desăvârșita organizare a activităților economice. Determinarea impozitului pe venit este destul de complexă datorită tehnicilor de personalizare a impozitului în funcție de situația contribuabilului sau a persoanelor pe care le are în întreținere. Astfel, deși impozitul pe venitul global reprezintă o sursă superioară de venituri pentru buget, este în general greu de introdus datorită formularităților cerute de tehnica de impozitare și complexității sistemului de control.

Comparând cele două sisteme de impunere, rezultă că impunerea separată permite tratarea diferențiată a veniturilor, în ceea ce privește modul de așezare și nivelul cotelor de impozit, deoarece, practic, acestea din urmă diferă în funcție de sursa de proveniență a veniturilor (din salarii, din afaceri, din profesii libere etc.). Persoanele care realizează venituri din mai multe surse sunt avantajate, deoarece nu mai sunt afectate de consecințele progresivității impunerii, care se fac simțite prin cumularea veniturilor practicată în sistemul impunerii globale. Redistribuirea prin impozitare progresivă a ajuns să fie considerată, în mod aproape universal, drept justă. Cu toate acestea, progresivitatea cotei globale de impozit face ca povara fiscală să apese mai greu asupra veniturilor mai ridicate.

Referitor la impozitele pe venit, progresivitatea poate fi introdusă dintr-un motiv foarte simplu: pentru a compensa tendința multora dintre impozitele indirecte de a apăsa mai greu, în termeni proporționali, asupra veniturilor mai mici. Acesta este un argument în favoarea progresivității.

Aplicarea impozitului pe venitul global prezintă, în general, o serie de avantaje față de impunerea separată a veniturilor, după cum urmează:

asigură o mai bună realizare a echității fiscale, permițând să se țină seama atât de nivelul exact al veniturilor fiecărui individ, cât și de situația personală a contribuabilului, lucru care nu era posibil în condițiile impunerii separate a veniturilor;

asigură un randament superior, prin cuprinderea în baza de impozitare a tuturor veniturilor unui contribuabil;

este un excelent mijloc de combatere a evaziunii fiscale și a activităților criminale.

În concluzie, dintre sistemele de impunere utilizate în practica fiscalã, cel care se apropie în mare mãsurã de cerințele echitãții fiscale este sistemul bazat pe utilizarea cotelor progresive compuse. Cu toate acestea, utilizarea unei anumite progresivitãți, de impunere chiar și în cazul când aceasta este mai ridicatã, nu conduce automat la respectarea echitãții fiscale, deoarece, așa cum s-a arãtat, aceasta presupune și îndeplinirea celorlalte condiții. Totodata, nivelul ridicat al fiscalitãții în unele țãri este posibil sã nu afecteze prea mult puterea de platã a unor persoane, dacã pe calea evaziunii fiscale (legale și frauduloase) acestea au posibilitatea sã sustragã de la impunere o parte din materia impozabilã.

Prea multa teorie- tu nu ai de scris acum un manual ca sa inveti pe altii- tu faci un studiu original pornind de la altele pe aceeasi tema si confruntand rezultatele tale cu ale lor – ai consumat ff multe pg fara sa te pui pe tine in valoare

Capitolul 2.Evolutia impozitarii veniturilor persoanelor fizice in statele membre Uniunii Europene la nivel micro si macroeconomic

2.1 Reglementari legislative privind impozitele directe

in tarile membre uniunii europene ,politica fiscala nu se apropie de consensul tuturor tarilor deoarece niciun stat nu doreste sa renunte la dreptul de a impozita cetatenii in modul in care doreste fiecare. In acest sens, in anul 1995 a fost creat Sistemul European de Conturi , prin care s-a incercat aducerea la un numitor comun in cee ace priveste impozitele si taxele din tarile membre Uniunii pentru a exista o comparabilitate intre date.

Impozitul pe venitul persoanelor fizice nu este reglementat in mod clar de dispozitiile UE, deoarece activitatea din acest domeniu se bazeaza in cea mai mare parte pe jurisprudenta Curtii de Justitie.

Masurile adoptate in domeniul impozitului direct s-au axat mai mult asupra armonizarii normelor privind impozitarea intreprinderilor cu ajutorul unor acte normative cum ar fi : Directiva privind asistența administrativă (Directiva 77/799/CEE), Directiva privind recuperarea creanțelor (Directiva 76/308/CEE), Directiva privind fuziunile (Directiva 90/434/ CEE), Directiva privind societățile-mamă și filialele (Directiva 90/435/CEE), Convenția de arbitraj privind eliminarea dublei impuneri (90/436/CEE), Directiva privind sistemul comun de impozitare aplicabil plăților de dobânzi și de redevențe (2003/49/CE). Masurile cele mai importante privind impozitarea persoanelor sunt Directiva privind impozitarea veniturilor din economii (2003/48/CE), precum și comunicările referitoare la impozitarea dividendelor (COM(2003)0810) și la eliminarea obstacolelor fiscale în vederea furnizării transfrontaliere a pensiilor profesionale (COM(2001)0214), o propunere privind taxa pe tranzacțiile financiare (COM(2011)0594) și Directiva 2008/7/CE privind impozitarea indirectă a majorării de capital. Curtea de Justiție a adoptat numeroase hotărâri privind impozitarea directă a cetățenilor UE.

In Romania impozitele si taxele locale se stabilesc de catre consiliile locale si judetele conform Constitutiei care prevere urmatoarele „Impozitele și taxele și orice altevenituri ale bugetului de stat și ale bugetului asigurărilor sociale de stat sestabilesc prin lege. Impozitele și taxele locale se stabilesc de consiliile localesau județene, în limitele și condițiile legii.”

Conform Ministerului Finantelor Publice baza legala privind impozitarea pe venit este Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, Titlul IV.

2.2 Evolutia impozitelor pe venitul persoanelor fizice in UE

In tabelele de mai jos am evidentiat evolutia impozitelor veniturilor persoanelor fizice ca procent atat in PIB cat si in impozita directe totale pentru tarile membre Uniunii Europene in perioada 2000-2014.

Tabel nr 1. Ponderea veniturilor persoanelor fizice in PIB

SURSA: Date eurostat

Sarcina fiscală asupra forței de muncă este compusă în principal din impozitele pe venitul persoanelor și a contribuțiilor sociale. În prezent, media cotei de impozitare asupra veniturilor personale inregistrate în UE se ridică până la 38,9%, . Această rată variază substanțial în cadrul Uniunii,de la un minim de 10% în Bulgaria până la un maxim de 62.3%, în Danemarca.

Impozitele scazute au avut efecte asupra volumului de venituri obținute. Intrucat exista un nivel scazut al impozitelor pe venit (în comparație cu celelalte state din Uniunea Europeanã), veniturile din aceste impozite au fost, de asemenea, reduse. Din acest motiv, România a înregistrat în 2005 cel mai scazut nivel de venituri din taxe și impozite în raport cu statele din Uniunea Europeana. Dintre toate statele Uniunii Europene, în statul român, ponderea veniturilor persoanelor fizice în Produsul Intern Brut (PIB) a fost in anul 2005 a fost de 2,3%, cel mai mic nivel din toate aceste țãri.

România este urmatã de Bulgaria,Slovacia,Polonia, Portugalia si Letonia (28,9%),

Liderii acestei grupe, cu venituri mari din impozite ca pondere în PIB sunt: Suedia și Danemarca. Cele douã țãri sunt urmate de Belgia, Franța și Finlanda. Observãm cã Suedia și Danemarca au consemnat cele mai ridicate valori la acest ultim capitol. Explicația este evidentã: au cele mai ridicate cote ale impozitului pe venit, iar Danemarca are cea mai ridicatã cotã a impozitului pe profit. Și nici Suedia nu este prea departe în acest clasament. În esențã, ponderea în PIB a veniturilor din impozite a fost crescutã în cele douã state, întrucât au și valori ridicate la impozitul pe venit și la cel pe profit.

Pe de altã parte, chiar dacã în România impozitele sunt mici, iar ponderea lor în PIB este, de asemenea, scãzutã, ritmul de creștere economicã este mai mare ca acela din Danemarca sau Suedia. Tocmai din acest motiv, tocmai din cauza impozitelor scãzute, în raport cu cele europene. În Danemarca si Suedia, ritmul de crestere economicã a fost nesemnificativ. Cele douã state au avut un ritm procentual mai scãzut în comparație cu țara noastrã, iar impozitele ar putea reprezenta unul din motivele pentru aceasta situatie. Desigur, în monedã, creșterea PIB-ului este cu mult mai mare în aceste douã state .

In anul 2010 in Slovacia impozitele directe,respectiv impozitul pe venitul personal, ca procent din PIB a fost de 2.7%, urmand apoi o usoara crestere. Nu acelasi lucru putem spune si despre Danemarca, deoarece acest procent este de 10 ori mai ori si anume 24,3%.

Mai slefuieste analiza- ar fi util sa faci referire si la cause ; cum explicam o anumita pozitionare/situatie

Tinand cont de diferentele de reglem ar treb sa compare cu un alt table in care sa avem IV+Contrib sociale Daca te uitai in cartea mea Fiscalit si Preturi poate iti mai veneau niste idei si gaseai unele explicatii

In tabelul de mai jos am ilustrat si evolutia impozitelor veniturilor persoanelor fizice in impozite totale. Statele cu cea mai mare pondere a impozitelor directe si anume a impozitelor pe venitul personal in total impozite sunt state care se bazeaza pe impozitarea directa, si anume care practica cele mai mari cote progresive de impozitare.

Ca urmare a crizei economice, a existat o majorare semnificata a ratelor de impozitare a veniturilor persoanelor fizice din anul 2010. In fiecare an, cinci sau sase state membre Uniunii Europene au crescut ratele, ca urmare in 2013 media UE a atins cel mai mare nivel din 2008 de 38,7%.

Evolutia impozitelor pe venitul persoanelor fizice in PIB in anul 2014

Ponderea impozitelor veniturilor persoanelor fizice in impozitul pe venit

Din tabel x se poate observa faptul ca pana in 2010 majoritatea statelor au crescut impozitul pe venit pentru a se realiza consolidarea fiscala. Acestea au crescut cotele de taxare (Grecia, Franta, Irlanda, Spania, Marea Britanie) dar cel mai mult au marit baza de impozitare. Mai mult de jumatate din impozitele directe reprezinta impozitul pe venitul personal.

Impozitul pe venitul , contributiile la asigurari sociale si impozitul pe profit, cel mai mult, sunt cele mai daunatoare pentru cresterea economiei. Reducerea impozitului pe venit pot determina cresterea ofertei si a cererii de munca, conducând la o rată de ocupare a forței de muncă mai mare, la scăderea ratei șomajului și la o utilizare mai mare a forței de muncă.

2.3 Cote de impozitare practicate in tarile membre Uniunii Europene

Cota unică reprezinta o impozitare proporțională a veniturilor persoanelor fizice și a profiturilor. Un argument în favoarea acestei situații este evitarea distorsiunii induse de fiscalizarea diferențiată a celor doi factori de producție, munca și capitalul.

Impozitul în cotă unică presupune aplicarea unui procent unic de impozitare tuturor profiturilor obținute din orice activitate economică. Un impozit progresiv presupune aplicarea unui procent diferențiat pe categorii de venituri (sau profituri). Se spune că printr-un impozit progresiv bogații vor plăti mai mult decât cei săraci și că acest lucru este benefic pentru o economie.

Aceasta schimbare poate fi atribuita in mod plauzibil efectului crizei economice si financiare. Pana in 2009 a fost cu tendinta clara , constanta de scadere in rata de top. Intradevar din 1995 pana in 2009 aproape toate tarile membre ue si-au redus rata de top cu exceptia a doar 3 tari( Malta Austria si Regatul Unit) si numai una ,Portugalia, care a crescut-o usor. Chiar si tinand cont de cresterea ratei ulterioare incepand din 2009 media ue 27 a scazut cu 5,9 pct procentuale din 2000.

Cota unica de impozitare a fost introdusa prima oara in Estonia(1991), urmata apoi de Letonia (1994), Lituania(1994), Serbia(2003), Ucraina(2003), Slovacia(2003) si Romania(2005). Acesta cota unica inlocuieste un set complet de impozite in functie de venituri, cu un sistem in care statul ca declara o singură rată de impozitare a tuturor veniturilor peste un prag stabilit anterior. Astfel venitul global este acum impozitat doar o singura data.

Din pacate cota unica de impozitare pe venit nu este un remediu pentru economia unui stat, astefl mai multe tari din cadrul Uniunii Europene au introdus regimul “o singura taxa pentru toate tipurile de venit/profit”. Multe din aceste tari se confruncta cu deficite bugetare serioase , iar unele dintre ele trebuie sa se alinieze cu cerintele din statul economic “zona euro”.

Incepand cu anul 2000 si pana in anul 2004 Sistemul de impozitare din Romania a fost unul ce se baza pe cote pregresive cu 5 trepte de impozitare si anume:

-treapta 1: 18% pentru venitu lunar mai mic de 251.3 ron

-treapta 2: 23% din ce depaseste 251.3+ 45.3 ron pentru un venit impozabil intre 251.3 -608.3 ron

-treapta 3: 28% din ce depaseste 608.3 +127.3 ron pentru venit incadrat intre 608.3 si 975 ron

-treapta 4: 34% din ce depaseste 975 +230 ron pentru un venit cuprins intre 975 si 1362.5 ron

-treapta 5: 40% din ce depaseste 975 +361.8 pentru un venit impozabil care depaseste lunar 1362.45 ron

De la 1 ianuarie 2005 pana in prezent se practica o cota proportional unica de impozitare de 16% ce se aplica asupra veniturilor din activități independente, din salarii, cedarea folosinței bunurilor, pensii, activități agricole, venituri din investiții, venituri din alte surse. Acest sistem de impozitare are la baza simplificarea , transparenta si eficienta de colectare a impozitului.

In ultimul an cand s-au folosit cotele progresive de impozitare,2004, impozitul pe venit a reprezentat 2.9% din PIB, iar in urmatorul an,2005, cand s-a introdus cota unica de impozitare acest procent a scazut la 2,3% si revenindu-si pe parcursul urmatorilor ani. In anul 2009 cand economia nationala a fost afectata puternic de faliment si somaj , rata de colectare a impozitelor a crescut substantial, ajungand la 3.8% din PIB.

Mat tarziu, in 2010, din cauza crizei economice, in Romania s-a dorit sa se aplice un plan de redresare fiscala bazat pe introducerea unei cote progresive asupra impozitelor.

Sistemul de impozitare cu cota unica se practica in prezent in sapte state menmbre ale Uniunii Europene si acestea sunt : România, Bulgaria, Cehia, Slovacia și cele trei state baltice-Estonia, Letonia și Lituania, insa cotele difera de la tara la tara.

Ca o regula in tarile membre Uniunii Europene , cu exceptia Sloveniei, Cipru si Malta care se afla sub media cotei UE,cele mai inalte rate de impozitare sunt tipice tarilor care au veniturile cele mai ridicate, cum ar fi tarile nordice. Cele mai mici rate sunt in Bulgaria, Lituania, Ungaria și România. In anul 2013 au crescut semnificativ ratele de impozitare in Republica Ceha, Slovacia, Slovenia si Portugalia, insa au existat si scaderi in Ungaria si Marea Britanie.

De examplu cota cea mai mica de impozitare este in Bulgaria , 10%, urmata apoi de Cehia si Lituania cu o cota unica de 15%. Nivelul cotei urca la 16% in tara noastra, 19% in Slovacia, 21% în Estonia și la 23% în Letonia. Acest lucru se poate observa si din graficul de mai jos deoarece aceste tari au cele mai mici ponderi ale impozitelor veniturilor personale din PIB.

In celelalte tari membre UE se practica un sistem de impozitare progresiv, iar cele mai mari cote se practica in tari precum Danemarca , Suedia si Olanda, iar la polul opus se afla Cipru cu o cota de impozitare ce poate ajunge 30% din venit.

Mai jos am prezentat cateva avantaje si dezavantaje ale cotei pregresive de impozitare si anume: aceasta taxa este o solutie pentru guvernele care au probleme bugetare , deoarece numarul taxelor ce pot fi colectate este mai mare , iar nivelul de nemultumire sociala este mai redus , iar un alt argument poate fi in favoare persoanelor cu pensii mai mici , deoarece venitul nu este diminuat atat de mult de impozit.

La polul opus dezavantajele acestui sistem sunt : acest impozit progresiv nu este justificativ pentru persoane cu venituri mari, acesta incurajeaza birocratia,de asemenea o cota mare de impozitare incurajea imigrantii deoarece nu exista aliniere la cerintele pietei international.

Deoarece Romania a adoptat in anul 2005 cota unica de impozitare am rezumat avantajele cotei unice de impozitare astfel:

− simplificarea sistemului fiscal astfel încât acesta sa fie pe întelesul contribuabililor, mai ales din punctul de vedere al îndeplinirii obligaiilor de raportare i evideniere, cu efecte în planul reducerii costurilor de administrare i a evaziunii fiscale;

− creterea bazei de impunere prin eliminarea anumitor deduceri i scutiri, concomitent cu slabirea presiunilor diverselor grupuri de interese în favoarea unor tratamente fiscale prefereniale, ce poate genera venituri mai mari pentru bugetele publice;

− creterea stimulentelor pentru munca i investiii într-o masura mai mare decât în cazul cotelor progresive, mai ales pentru persoanele cu venituri ridicate.

2.4 Principalele caracteristici ale sistemului de impozitare in tarile member UE

Belgia

Există patru categorii de venituri: financiare, imobiliare, profesionale (inclusiv a veniturilor din muncă), precum și alte venituri diverse. În principiu, ratele generale se aplică venitului global, dar există și excepții, de exemplu, în ceea ce privește veniturile financiare, veniturile din sistemele de pensii private și alte venituri diverse. În practică, baza de impozitare la rata marginală constă in proprietate (considerate) și venituri de natură profesională. Sotiile Sunt taxate separat, cu toate că un coeficient conjugal există: 30% din veniturile mai mari sunt transferate la cel inferior, cu condiția să nu depășească 9 470eur. O reformă majoră a fost pus în aplicare în perioada 2000-2006, introducand schimbari in tarife, deduceri și scutiri precum și un credit fiscal pentru persoanele cu venituri mici.

Bulgaria

Din 2008 Bulgaria a introdus cota unita de impozitare de 10% care a inlocuit sistemul progresiv de impozitare(20%,22%,24%). Cota unica de impozitare se percepe pe venituri din sase surse si conform principiilor cotei unice de impozitare numai cateva scutiri fiscal sunt in vigoare. Venitul net al întreprinzătorilor persoane fizice sunt impozitate separat prin intermediul cotei unice de impozitare de 15%.n anumite sectoare, întreprinderile mici exploatate de persoane fizice, inclusiv persoane fizice, sunt supuse unei sume forfetare ("brevet"), cu condiția fiscală ca acestea să nu fie înregistrate pentru TVA. Membrii familiei sunt taxati seprat. Pensile si ajutoarele sociale nu sunt impozitate. Nu există alocații generale pentru copii; numai persoanelor cu handicap li se acordă o indemnizație anuală de BGN 7 920 (4 049 EUR). O reducere de 5% asupra impozitului se aplica doar in cazul depuneri din timp a declaratiei fiscale. Donatiile catre anumiti beneficiari institutionali de calificare, contribuțiile sociale obligatorii și anumite contribuții voluntare și primele sunt deductibile din venitul impozabil agregat. Sub rezerva anumitor condiții, familiile tinere pot deduce plățile dobânzilor ipotecare pentru maxim 100 000 BGN (51 129 euro).

Veniturile din dobanzile conturilor (pe langa depozite la termen care sunt impozabile), cu bancile rezidente in Bulgaria sau o alta tara din zona economica europeana , titlurile de stat din Bulgaria sau alta tara din zona economica europeana, creditele de la stat sau garantate de stat precum si obligatiunile corporative si obligatiunile sunt scutite de impozit.

Danemarca

Impozitul pe venit al persoanelor din danemarca este caracterizat de rate de impozitare medii si marginale relative ridicate. Persoanele fizice plătesc o contribuție pe piața forței de muncă de 8%, percepute la salariul brut înainte de deducerea oricărei deduceri. Ca și în alte țări nordice, taxele locale joacă un rol important: tarifele sunt plate și variază de la o municipalitate la alta. Rata medie locala de impozitare a veniturilor persoanelor este de 25,6% (inclusiv taxa biserica). Alocația personală de 42 000 DKK (5 637 de euro), iar indemnizația de ocupare de 6,95%, cu un maxim de 22 300 DKK (2 993 EUR) se deduce. De la reforma fiscal din 2009 care care a înlăturat categoria de impozitare mjlocie sistemul de impozit pe venit a fost format din doua categorii fiscal. Nivelul categoriei de jos este de 5.83% la care se adauga taxa de sanatate de 6%. Astel 11,83% se plateste pe venitul forței de muncă din care se scade contribuția pe piața forței de muncă și alocația personală de 42 000 DKK (5 637 de euro).

Rata de 15% se aplica asupra venitului din munca, dar numai asupra sumelor ce depaseste DKK. În general, sistemul este progresiv cu rate marginale variind de la 8% până la aproximativ 56,2% (plafonul superior, plus contribuția pe piața forței de muncă și taxa medie biserica de 0,7%).

Franta

Impozitul pe venitul personal se percepe annual pe venitul la nivel mondial în conformitate cu o singură scară progresivă. Din 2013, rata marginală superioară este de 45% (aplicabil peste 150 000 de euro pe unitate). Sistemul ia în considerare situația specifică a fiecărei gospodării, prin aplicarea unui coeficient de familie. O caracteristică notabilă este numărul mare de praguri și scutiri applicate.

Din 2013, venituri din investiții, cum ar fi dividende, dobânzi bancare și dobânzi de obligațiuni, câștigurile de capital vor fi impozitate în conformitate cu scala progresivă (cu toate acestea, o deducere treptată se va aplica pe câștigurile de capital în funcție de durata perioadei in care sunt deținute acțiunile). Cu toate acestea, în anumite condiții, câștigurile de capital ale întreprinzătorilor pot face obiectul unei rate forfetare de 19%. de asemenea Câștigurile imobiliare sunt impozitate la o rată de 19%. Castigurile din Capital și din imobiliare realizate de persoanele fizice și veniturile din investiții sunt, de asemenea, supuse la o rată globală de 15,5%, din iulie 2012 (anterior 13,5%).

Italia

Ratele de impozitare a veniturilor personale variază de la 23 la 43%; rata de top se aplică veniturilor de peste 75 000 EUR (32); taxa suplimentară de 3% pe venituri peste 300 000 EUR, se aplică până în 2013. Regiunile percet suprataxe pe pe impozitul pe venit personal, variaza de 1.23-1.73% (ceea ce ar putea creste și mai mult în cazul deficitelor de sănătate regionale). În cele din urmă, cele mai multe municipalități percepe o taxă suplimentară de până la 0,9%. impozitul pe venitul personal este reținut la sursă pentru salariați (34). Creditul fiscal pentru cheltuieli de restructurare a casei a crescut de la 36 – 50% (până la 96 000 de euro pe proprietate) până la 30 iunie 2013 (35).

Persoanele fizice care realizează venituri profesionale și de afaceri sunt, de asemenea, supuse IRAP . onorarii profesionale plătite de către întreprinderi și profesioniști sunt supuse unui impozit reținut la sursă de 20%.

Incepând cu 2012, toate categoriile de venituri de capital sunt supuse unui impozit final reținut la sursă de 20 %, cu excepția Obligațiunilor de la guvern care se impoziteaza cu o cota 12,5 % . Începând cu anul 2009, 49,72 % din câștigurile realizate din participațiile calificate sunt impozitate la o rata de bază ; în timp ce câștigurile de capital din la participațiile necalificate și obligațiuni sunt impozitate la o rata de 20 % . Actiunile sunt impozitate ca venituri profesionale . Incepand cu 2012 persoanele fizice care incep o noua afacere sau activitate profesionala pot allege un regim de impozitare de 5% pentru primii 5 ani pana la varsta de 35 ani. Incepand cu 2012 dupa introducerea impozitului pe proprietate municipala impozitul pe venitul personal nu mai este perceput pentru proprietatile imobiliare folosite ca resedinta proprietarului si este la dispozitia sa( nu este inchiriata).

Letonia

Începând cu 2013, rata de impozitare pe venitul personal în Letonia este de 24 % ( înainte 25 % ) . O rată de impozitare de 15 % se aplică câștigurilor de capital și o rată de impozitare de 10 %, la alte venituri din capital (de exemplu dividende , plăți de dobânzi, venituri din pensii , fondurile de asigurări de viață), precum și pe venituri analoage dividendelor ( veniturile obținute de un proprietar exclusiv , care sunt supuse impozitului pe profit , din distribuția anului actual si retinute din castigurile anului trecut.

Locuitorii din Letonia sunt impozitati pe venitul anual din muncă , precum și orice alte venituri la nivel mondial ; nerezidenților sunt impozitati numai pentru veniturile provenite din Letonia . Mai mult decât atât , venitul obținut din moștenirii este scutită de impozit , cu excepția veniturilor obtinute din drepturi de autor . Toate plățile pentru pensii stabilite în temeiul legii pensiilor de stat sunt impozabile în măsura în care acestea depășesc 1980 LVL ( 2 839 EUR ) pe an.

Câștigurile din vânzarea bunurilor imobiliare nu sunt impozitate dacă proprietatea a fost în proprietatea acelui individ pentru cel puțin 5 ani si in ultimele 12 luni a fost resedinta private a persoanei respective.

Norvegia

Norvegia, ca și alte țări nordice , a adoptat un sistem de impozitare dual . Venituri din muncă și pensiile sunt impozitate cu rate progresive , în timp ce celelalte forme de venit sunt impozitate la o rată fixă. Elementul de bază al impozitului pe venitul personal se percepe pe asa numitul venit obisnuit , care include toate tipurile de venituri , dar, si diverse indemnizații . Rata de impozitare pe acest venit obișnuit este de 28 % ; această rată combină taxele administrațive centrală, județene și taxe municipale. Suprataxa este elemental progresiv al impozitului pe venit personal, este perceputa pentru asa numitul venit personal, de exemplu salariu brut, pensia bruta si un venit calculat pentru lucratorii independent cu conditia ca venitul personal sa depaseasca 509600 NOK. Suprataxa este perceputa la o rata de 9% pe venit intre acest prag si 828300 NOK si la o rata de 12% pentru venitul peste.

Un element principal al reformei fiscal din 2006 a fost de a inlocui modelul divizat din sistemul de imputare cu modelul actionariat. Modelul acționar implică un impozit pe dividend si venituri cu un cost de indemnizatie de capital pentru a asigura un tratament neutru al diferitelor surse de finanțare. Persoanele care desfasoara activitati independente si parteneriate a fost de asemenea ajustat prin aceasta reforma pastrand ratele de impozitare mai mari decat rata de baza de 28% pentru venituri mai mari decat costul de capital.

Rata impozitului marginal de top pentru venitul din salarii a fost redusa pentru a limita diferenta ratelor marginale de impozite dintre venitulile sociale si veniturile din munca si sa stimuleze numarul locurilor de munca. Un obiectiv principal a fost rezolvarea problemei tranformarii venitului din munca in venit din actionariat la rate de impozitare mai mici.

Cipru

Cipru aplica un impozit pe venitul personal cu o structura progresiva. In present patru niveluri au fost folosite, cu rate stabilite la 20%, 25% și 30% și, începând cu anul 2011 o categorie de impozitare suplimentară cu o rată superioară de 35% pentru veniturile de peste 60 000 de euro. Exista o scutire standard(indemnizatie de baza) care a fost crescut progresiv de la 8 500 de euro în 1996 până la 19 500 de euro începând cu anul 2008, în urma căruia numărul de persoane supuse impozitului pe venitul personal a scazut în mod substantial. Dispoziții speciale se aplică persoanelor cu venituri mari care nu au fost rezidenti ai Ciprului inainte de a incepe contractual de munca pentru primii 5 ani.

Pentru anii 2012 până la 31 decembrie 2016, o contribuție specială în vederea consolidării finanțelor publice se percepe asupra salariilor brute, la rate de 2,5% pentru veniturile între EUR 2.501-3.500 euro, cu 3% în categoria de impozit EUR 3501 până la 4500 EUR și 3,5% de mai sus. Contribuția specială se împarte în mod egal între angajator și angajat și este deductibila din venitul impozabil. Câștigurile de capital, în special, dividende, venituri din dobânzi și

venituri din vânzarea de valori mobiliare sunt scutite de impozit pe venit. Ele sunt impozitate în conformitate cu contribuția de apărare și un impozit pe câștigurile de capital la cedarea de bunuri imobile.

Ce referint avem pt ce ai scris aici si cum identificam contributia ta!

2.5 Presiunea fiscala

In literatura de specialitate ,presiunea fiscala este definita ca fiind raportul dintre veniturile incasate ,din impozite si taxe, si produsul intern brut, pe o anumita perioada de timp. Evident, este vorba de presiunea fiscală la nivel național, fiind posibilă însă și stabilirea acestuia la nivelul agenților economici sau la nivelul indivizilor. Aparent, gradul de fiscalitate poate fi determinat cu ușurință și nu ar trebui să se înregistreze. Pentru a se putea realiza o comparatie a presiunii fiscale la nivel national se ia in considerare mai multe elemente, cum ar fi: nivelul de trai, structura prelevărilor obligatorii, ,structura demografică, sistemul de protecție socială, gradul de colectare a veniturilor fiscale, politica deficitului bugetar, stabilitatea veniturilor fiscaleelementele specifice fiecărei țări privind componența veniturilor fiscale precum și nivelul la care se iau în considerare, structura proprietății, nivelul democrației, gradul de percepere a obligațiilor fiscale de către contribuabili ca suporturi ale satisfacerii nevoilor publice și nu ca poveri apăsătoare.

Creșterea presiunii fiscale descurajează investițiile și economisirea, deoarece impozitul pe venit lovește suma totală economisită și venitul viitor rezultat din utilizarea economisirii. Daca rata de impozitare este ridicată, contribuabilul poate decide scaderea nivelului efortului depus în favoarea unei perioade mai mari afectată timpului liber sau cresterea consumurilor în favoarea economiilor. De asemenea, opțiunea pentru evaziunea fiscală pare să fie o rezolvare a problemelor generate de o fiscalitate excesivă pentru mulți contribuabili (deși manifestarea evaziunii fiscale este o realitate la nivelul tuturor economiilor din totdeauna, practica a evidențiat faptul că aceasta se manifestă cu pregnanță pe fondul unor rate de impozitare ridicate).

Petru a determina profilul contribuabilului se tine de nivelul presiunii fiscale, astfel platile de bunavoie se pot realiza pana la o anumita masura ,deoarece contribuabilul incearca sa ascunda o parte din veniturile impozabile. Cresterea presiunii fiscale descurajeaza investitiile si economie deoarece impozitul pe venit influenteaza suma totala economisita si impozitul viitor. Astfel o solutie pentru multi contribuabili este evaziunea fiscala.

In tabelul de mai jos am ilustrat evolutia presiunii fiscale in pib in tarile membre uniunii europene.

In tarile mai putin dezvoltate se poate observa ca presiunea fiscala in pib are o valoare destul de scazuta, acest tari avand si nivelul PIB destul de scazut. De precizat este faptul ca Romania se afla la coada clasamentului ,existand si un numar mare de impozite si taxe. Din anul 2000 pana in 2005 acest indicator are un trend descrescator,iar acest aspect poate fi asociat unor masuri precum reducrea mărimii veniturilor colectate precum și al nivelului PIB, păstrarea tendinței de depășire a veniturilor din impozitele directe de către veniturile din impozitele pe consum.

Dacă analizăm presiunea fiscală exercitată de impozitele din veniturile persoanelor fizice se poate observa ca acest indicator este mai ridicat in tarile in care redistribuirea veniturilor reprezinta un obiectiv important al autorităților guvernamentale, precum Danemarca, Suedia, Finlanda, Belgia sau Marea Britanie.

Media presiunii fiscale pentru impozitele aferente veniturilor persoanelor fizice din Uniunea Europeana se situeaza in jurul valorii de 10%.

Cresteri semnificate ale presiunii fiscale s-au inregistrat in tari precum Malta, de la 4,8% in 2000 la 6,9% in 2014 si Cipru , de la 3,1% in 2000 la 5,4% in 2007, insa majoritatea statelor au un trend descrescator. Se poate observa in cazul Suedie, motivul scaderii poate fi incetinirea ritmului de crestere a economiei,Bulgaria din cauza masurilor luate de catre autoritatile guvernamentale de modificare a politicii fiscale, iar in Slovacia cauza este înlocuirii sistemului progresiv de impozitare a veniturilor persoanelor fizice cu un sistem de impozitare ce folosește o cotă proporțională.

Capitolul 3. Evolutia impozitului pe venitul persoanelor fizice in Romania

3.1 Clasificare si evolutia impozitelor personale

Impozitele reprezintă preluarea unei părți din veniturile și averea persoanelor fizice pentru construirea resurselor financiare publice necesare pentru acoperirea cheltuielilor publice.

Persoanele fizice care au domiciliul sau rezidenta intr-un anumit stat dar si cele nerezidente care realizeaza venituri pe teritoriul acelui stat, cu unele exceptii prevazute de lege, sunt supuse la plata impozitului pe venit. Sunt scutiti de plata suveranii, familiile regale si persoanele fizice cu handicap grav si care realizeza venituri sunt nivelul minim acceptat.

Impozitele pe veniturile persoanelor fizice care se prezinta sub diferite forma , în funcție de natura venitului luat în considerare în cadrul impunerii (pe salarii, pe dividende, peveniturile din marile câștiguri).In Romania, conform codului fiscal , urmatoarele categorii de venituri ale persoanelor fizice sunt supuse impozitarii:

a) venituri din activități independente, definite conform art. 67;

b) venituri din salarii și asimilate salariilor, definite conform art. 76;

c) venituri din cedarea folosinței bunurilor, definite conform art. 83;

d) venituri din investiții, definite conform art. 91;

e) venituri din pensii, definite conform art. 99;

f) venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură, definite conform art. 103;

g) venituri din premii și din jocuri de noroc, definite conform art. 108;

h) venituri din transferul proprietăților imobiliare, definite conform art. 111;

i) venituri din alte surse, definite conform art. 114 și 117.

Pot lipsi- nu avem nevoie de preluari si de analizele tale- iti propun un studiu pe min 5 ani in care sa analiz comparativ prevederile din lg bugetui de stat ,pe cel putin 10 ani ,pe categ de venituri din IV cu incasarle – site MFP si ANAF nu a fost exploatat!!!

Veniturile din activități independente sunt:

Veniturile comerciale sunt reprezentate de veniturile din faptele de comerț ale contribuabililor, din prestări de servicii, precum și cele din practicarea unei meserii.

Venituri din profesii libere sunt veniturile obținute din exercitarea profesiilor medicale, de avocat, notar, auditor financiar, consultant fiscal, expert contabil, contabil autorizat, arhitect etc.

Venituri din drepturi de proprietate intelectuală provin din brevete de invenție, desene și modele, mărci de fabrică și de comerț, procedee tehnice, know-how, din drepturi de autor și drepturi conexe drepturilor de autor.

Conform art. 43 din Codul Fiscal, cota de impozit este de 16% și se aplică asupra venitului impozabil corespunzător fiecărei surse din fiecare categorie pentru determinarea impozitului pe veniturile din: a) activități independente; b) salarii; c) cedarea folosinței bunurilor; d) investiții; e) pensii; f) activități agricole; g) premii; h) alte surse.

La această cotă unică sunt excepții prevăzute expres la categoriile de venituri cuprinse în titlul III din Codul Fiscal, și anume: 1) venituri din investiții (neimpozabile sau impozabile cu cota de 1% în anumite situații), 2) venituri din premii și jocuri de noroc (cota de 20% aplicabilă la suma peste un plafon maxim neimpozabil) și 3) venituri din activități agricole.

Mai jos am ilustrat evolutia impozitelor pe venitul personal in Romania din perioada 2000-2012 pe fiecare categorie de venit.

Ac tabel reflecta ac linie =un inceput a ceea ce ti-am spus mai sus

Din datele de mai sus se poate observa ca impozitul pe veniturile din salarii reprezinta cel mai important venit la bugetului statului, acesta avand si cea mai mare pondere in total impozite personale. Pana in anul 2005 , cand s-a introdus cota unita de impozitare de 16%,baremul lunar pentru determinarea impozitului lunar pe venitul din salarii era urmatorul:

Se poate observa ca impozitul pe venitul persoanelor fizice urmeaza un trend crescator.

3.3 Deducerile personale acordate asupra veniturilor din salarii in perioada 2000-2016.

Deducerile personale reprezinta o facilitate fiscala pe care statul o acorda persoanelor fizice care realizeaza venituri din salarii.

Pe parcursul perioadei 2000-2015 au exista modificari importante privind deducerile personale asupra impozitului pe venit. In anul 2000 contribuabilii aveau dreptul sa deduca din venitul anual global o suma sub forma de deducere personala de baza si o suma sub forma de deducere personala suplimentara, pentru fiecare luna impozabila.

Conform ORDONANȚĂ nr.73 din 27 august 1999 privind impozitul pe venit, din anul 2000 deducerea personala de baza este reprezentata de o suma fixa in valoare de 800.000 ROL, iar deducerea suplimentara era stabilita in functie de deducerea de baza.

Valorile deducerilor suplimentare erau stabilite astfel:

a) 0,6 înmulțit cu deducerea personală de bază pentru soția/soțul aflată/aflat în întreținere;

b) 0,35 înmulțit cu deducerea personală de bază pentru fiecare din primii doi copii și 0,20 înmulțit cu deducerea personală de bază pentru fiecare din următorii copii aflați în întreținere;

c) 0,20 înmulțit cu deducerea personală de bază pentru fiecare alt membru de familie aflat în întreținere.

Acesta deducere personala suplimentara se mai acorda si in functie de situația proprie sau a persoanelor aflate în întreținere, în afara sumelor calculate mai sus, astfel:

a) 1,0 înmulțit cu deducerea personală de bază pentru invalizii de gradul I și persoanele cu handicap grav;

b) 0,5 înmulțit cu deducerea personală de bază pentru invalizii de gradul II și persoanele cu handicap accentuat.

In situatia in care o persoana este in intretinere la mai multi contribuabili, deducerea personala era impartita in parti egale intre contribuabili. Deducerea persoanala suplimentara pentru copiii minori era acordata integral doar unui contribuabil/tutore si era acordata pentru perioada impozabila din anul fiscal in care acestia au fost intretinuti.

Din anul 2005 situatia deducerilor s-a modificat. Astfel conform ORDINUL nr. 1016/2005 din 18 iulie 2005 privind aprobarea deducerilor personale lunare pentru contribuabilii care realizeaza venituri din salarii la functia de baza calculul deducerilor este prezentat in tabelul urmator:

Din anul 2005 dispare deducere persoana suplimentara si la fel ca in perioada anterioara o persoana putea sa se afla in intretinere doar la un singur contribuabil. Persoanele care se pot afla in intretinere sunt sot/sotie, copiii si rude pana la gradul II inclusiv, insa venitul acestora nu trebuie sa depaseasca 250 lei lunar. Nu se pot afla in intretinere persoanele care realizeaza venituri din cultivarea și din valorificarea florilor, legumelor și zarzavaturilor în sere, în solarii special destinate acestor scopuri și/sau în sistem irigat, din cultivarea și din valorificarea arbuștilor, plantelor decorative și ciupercilor, precum și din exploatarea pepinierelor viticole și pomicole, indiferent de suprafață.

Din 25 ianuarie 2016 au aparut modificari in Monitorul oficial , iar acestea se refera la deducerile personale aplicate pentru veniturile din salarii. Exista o usoara crestere fata de anul anterior, si anume acestea au crescut cu 50 lei, de la 250 lei la 300 lei. O alta modificare este ca deducerea persoanala pentru copiii din intretinere se va acorda pentru ambii parinti. De asemenea a mai crescut si limita salariului brut lunar si anume de la 1000 lei la 1500 lei/lunar.

Deducerea variaza in functie de numarul persoanelor aflate in intretinere si se acorda doar la locul de munca unde salariatul are functia de baza declarata.

Pentru un salariu brut mai mic sau egal cu 1500 lei , un salariat va avea urmatoarele deduceri personale:

Persoanele care realizeaza venituri din salarii cuprinse intre 1501-3000 lei deducerile personale se calculeaza dupa formula:

D x [1-(SBL-1500)/1500], unde

D=cota deducere in functie de persoanele in intretinere

SBL= salariu brut lunar

Pentru salarii mai mari de 3000 lei nu se acorda deduceri.

Deducerile personale se acorda persoanelor angajate pe teritoriul Romaniei indiferent de natura contractului de munca(perioada determinata, neterminata, full time-part time) doar la acel angajator in care este functia de baza. De la 1 ianuarie 2016 persoanele in intretinere pot fi : soția/soțul, copiii sau alți membri de familie, rudele salariatului sau ale soțului/soției acestuia până la gradul al doilea inclusiv, ale cărei venituri, impozabile și neimpozabile, nu depășesc 300 lei lunar. Nu sunt considerate persoane aflate in intretinere daca detin terenuri agricole mai mari de 10000 mp in zonele de ses si colinare si peste 20000 in zonele montane. Persoanele care lucreaza in strainatate permanent nu beneficiaza de deducere.

Conform HG nr. 01/2016 privind normele de aplicare a noului Cod fiscal pentru a se stabilii deducerea personala salariatul va depune la platitorul de venituri din salarii o declaratie pe propria raspundere, care trebuie sa cuprinda urmatoarele informatii: a) datele de identificare a contribuabilului care realizeaza venituri din salarii (numele si prenumele, domiciliul, codul numeric personal) si b) datele de identificare a fiecarei persoane aflate in intretinere (numele si prenumele, codul numeric personal).

Daca apar modificari privind persoanele din intretinere , salariatul trebuie sa informeze angajatorul in termen de 15 zile despre evenimentul produs astfel incasat sa reconsidere nivelul deducerii incepand cu luna urmatoare celei in care s-a produs evenimentul.

3.4 Gradul de colectare a impozitului in asteptare- perf ce ai facut pana aici!

Indicele de eficienta este calculat ca raport între rata de impozitare implicită și cota legală .

In perioada 2005-2007 indicele de colectare a veniturilor din Romania a avut un trend crescator substantial, insa in 2008 din cauza crizei economice acesta a inceput sa scada.

In perioada 2009-2014 indicele de eficienta a colectarii a fost caracterizat de o consistenta imbunatarile, incasarile din impozitul pe venit si salarii au avansat constant avand un ritm superior de crestere. Desi au existat majorari semnificative a salariilor in ultimii ani nu au fost însoțite de o actualizare a tranșelor de venituri pe baza cărora se acordă deduceri la plata impozitului pe venit. Astfel, o anumită dinamică a salariilor brute poate genera încasări superioare din impozitul pe venit, fără ca aceasta să aibă la bază neapărat o creștere a eficienței colectării. Interpretarea cu rezerve a rezultatelor este motivată și de faptul că impozitele directe plătite de populație includ și alte forme de impozit plătite de populație (spre exemplu impozitul pe câștigurile din capital, venituri din dobânzi și pensii, impozitul pe dividende primite de persoane fizice), nu numai veniturile salariale și din păcate, nu există date detaliate la zi disponibile pe tipuri de impozite plătite de populație pentru a putea lua în calcul doar impozitele pe veniturile salariale.

In anul 2010 impozitul pe venitul si salariile au scazut cu 3.2% fata de anul 2009 iar acest lucru se datoreaza pe fondul scaderii salariilor din sectorul public.

Pana in anul 2010 salariile din sectorulpublic au fost mai mari fata de cele din sectorul privat. Tot in acest an salariul mediu brut a ajuns la 1701 lei , scazand cu 1,23 procente fata de 2009.

Romania este tara care se claseaza in coada clasamentului in ceeea ce priveste raportul dintre veniturile fiscal si PIB. Ponderea veniturilor directe in PIB este de doar 24%, sub media tarilor din UE (32%).

Din pacate pentru noi, tarile cu cote mari de impozitare a veniturilor persoanelor fizice au si gradul de colectare foarte mare, insa tarile cu cotele cele mai mici, Bulgaria si Romania se claseaza la coada clasamenului deoarece indicele de eficienta a colectarii este cel mai mic.

Un sistem bun de colectare a veniturilor consta in cresterea eficientei administratiei fiscale fata de evaziunea fiscala si imbunatatirea conformarii voluntare. In aceasta perioada, tara noastra incearca sa isi imbunatateasca sistemul de colectare a veniturilor pentru a se putea realiza prioritatile pentru a se asigura gestionarea riscurilor si situatiilor neprevazute .

Daca Romania ar colecta la maxim toate taxele si veniturile , ar avea veniturile bugetare ca procent in PIB foarte apropiate de media din tarile europene, insa sistemul este caracterizat de o administrare ineficientă și o birocrație excesivă si o bază de impozitare relativ redusă, cu multe excepții și deduceri legale și o evaziune fiscală ridicată. In tara noastra evaziunea fiscala este foarte ridicata, impozitul pe venit, TVA si CSA reprezinta peste 9% din PIB.