Evolutia E Guvernance In Romania Comparativ cu Alte Statedocx

=== Evolutia e-guvernance in Romania comparativ cu alte state ===

1.Introducere. Definiție, scop și trăsături

Fiecare ne intrebăm ce înseamnă defapt e – guvernare (guvernarea electronica); deoarece analiza și punerea în practică a guvernării electronice încă se află la începuturile ei, nu putem dezvolta o definiție prea clară datorită diferențelor de opinie ale celor ce se ocupă cu acest nou concept. Cu toate acestea , putem totuși înțelege că acest nou concept reprezintă nu doar afișarea de informații pentru interesul populației ori diferite oferte in seviciul populatiei pe un site.

Guvernare electronică sau e – guvernare reprezintă aplicarea tehnologiei informației și comunicațiilor ( TIC ) pentru furnizarea de servicii de stat , schimbul de tranzacții de comunicare de informații , integrarea diverselor sisteme și servicii independente între guvern și client , guvern și afaceri , de guvern și guvern , precum și procesele de back office și interacțiuni în întregul cadru guvernamental.[1] Prin e – guvernare , servicii guvernamentale vor fi puse la dispoziția cetățenilor într-un mod convenabil , eficient și transparent . Cele trei grupuri țintă principale care pot fi distinse în conceptele de guvernanță sunt guvernul , cetățenii și întreprinderile / grupuri de interese . In e – guvernare nu exista limite distincte .[2]

În general patru modele de bază sunt disponibile: guvern – cetățean ( client ) , guvern – angajați , guvern – guvern și guvern – afaceri.

E-government sau e-governance.

Ambii termeni sunt tratați ca fiind identici , cu toate acestea , există unele diferențe între ei. " E – guvernare " este utilizarea TIC în administrația publică – combinata cu schimbarea organizațională și noi abilități, pentru a îmbunătăți serviciile publice și a proceselor democratice și de consolidare a sprijinului acordat de stat[3]. Problema este că nu există nici o prevedere pentru guvernare a TIC . Defapt , guvernarea TIC necesită cel mai probabil o creștere substanțială în reglementări , cu toată expertiza și modelarea proceselor de-a lungul diferitelor părți sociale interesate de aceste preocupări . Deci , perspectiva e – guvernare este folosirea tehnologiilor care ajuta în conducere[4].

Parteneriatul Public – Privat ( PPP ) bazat pe proiecte e – guvernare, are mare succes in India. United Telecomunicații Limited , cunoscut ca UTL este unul dintre cei mai mari în India pe proiecte de e – guvernare bazate pe PPP.

Multe țări își doresc o guvernare fără corupție. Esența e – guvernării este de a ajunge la beneficiar și de a se asigura că serviciile adresate populației au fost îndeplinite. Ar trebui să existe un răspuns automat pentru a sprijini esența e – guvernarii , prin care Guvernul să realizeze eficacitatea guvernării sale.

Stabilirea identității beneficiarului final este o provocare în toate centrele pentru serviciile publice. Informațiile statistice publicate de guverne și organismele mondiale nu dezvăluie întotdeauna faptele reale. Cea mai bună formă de e- guvernare este aceea care elimină furnizarea de informatii mincinoase în timpul furnizării serviciilor guvernamentale. Aceasta depinde de buna configurare a infrastructurii cu ajutorul proceselor și parametrilor locali în atingerea scopurilor cetățenilor. Bugetul pentru planificare , dezvoltare și creștere poate fi derivat din sistemul prevăzut de e – guvernare. Țelul Guvernului către clienții E-Guvernării este acela de a oferi o gamă largă de servicii ale TIC populației într-un mod eficient și economic , precum și pentru a consolida relația dintre guvern și cetățeni , folosind tehnologia.

Există mai multe metode pentru derularea acestui proces. Comunicarea bidirecțională permite cetățenilor trimiterea mesajului instant direct administratorilor publici, aceștia putând vota de la distanță ( vot electronic ).

Guvernul Federal al Statelor Unite are un cadru larg de tehnologii G2C ( Government to Customer) pentru a spori accesul cetățenilor la informații și servicii publice. Benefits.Gov este un site oficial al guvernului SUA, care informează cetățenii de diferitele beneficii la care au dreptul și oferă informații despre cum să se aplice în sistem pentru asistență.

Țările europene au fost pe locul al doilea între toate regiunile geografice pentru folosirea acestui sistem. The Single Point of Access for Citizens of Europe acesta sprijinind călătoriile în Europa, este o inițiativă de suport guvernamentală on-line din 1999. Principalul aspect este acela de a oferi informații publice, permite clienților să aibă acces la serviciile publice de bază , simplifică procedurile on-line și promovează semnăturile electronice .

Pe locul trei în utilizarea acestui sistem este Asia și există diverse programe de G2C între țările continentului.

Portalul Singapore’s eCitizen este un punct unic de acces organizat spre a furniza informații și servicii guvernamentale.

O schimbare totală spre o E- Guvernare necesită o sumă mare de bani pentru dezvoltarea și mai apoi punerea în aplicare. În plus , agențiile guvernamentale nu permit implicarea cetățenilor în dezvoltarea serviciilor E-Gov și nici nu acceptă comentarii în vederea perfecționării acestora deși aceștia au identificat câteva bariere în dezvoltarea acestui sistem : nu toată lumea are acces la internet , în special în zonele rurale cu venituri reduse sau , tehnologia G2C poate fi problematică pentru cetățenii care nu au abilități de calcul, unele site-uri au cerințe tehnologice G2C ( cum ar fi cerințele de browser si plug-in- uri ), care nu va permite accesul la anumite servicii ,apoi barierele lingvistice, necesitatea unei adrese de e -mail pentru a accesa anumite servicii, lipsa de intimitate, etc.

Guvern – Angajați guvernamentali (Government to employees)

Guvern- Angajați ( G2E ) este una dintre cele patru interacțiuni primare ale modelului de livrare a E – Guvernării. Este relația dintre instrumentele online , surse și articole care ajuta angajații să mențină comunicarea cu guvernul și propriile companii . Relație E – Guvernare cu angajații permite învățarea noii tehnologii pe calculator. Documentele pot fi acum stocate și partajate cu alți colegi on-line. E – guvernare permite angajaților să devină informatizați și ușureaza trimiterea și primirea de documente importante la colegii din întreaga lume. Servicii G2E includ, de asemenea software pentru menținerea de informații personale și înregistrări ale angajaților.

G2E reprezintă interacțiunea online prin intermediul instrumentelor de comunicare instantanee între unități ale administrației publice și angajații acestora.

Guvern – Guvern (Government to Government)

Prescurtat G2G reprezintă interacțiunea online non-comercială între organizații guvernamentale , departamente , autorități și celelalte organizații guvernamentale , departamente și autorități . Obiectivul strategic al E – Guvernare sau G2G este de a sprijini și de a simplifica guvernarea pentru guvern , cetățeni și întreprinderi. Utilizarea TIC poate conecta toate părțile și procesele de suport și activități. Alte obiective sunt de a face administrația guvernamentală mai transparentă, rapidă și responsabilă, în timp ce satisface nevoile și așteptările societății , prin servicii publice eficiente și interacțiunea eficientă între oameni , întreprinderi și guvern.

Guvern – Companii (Government-to-Business)

Prescurtat G2B reprezintă interacțiunea non -comercială on-line între administrația publică locală și centrală și sectorul de afaceri comercială, cu scopul de a oferi întreprinderilor informații și consiliere privind cele mai avantajoase practici în business-ul electronic. G2B : Se referă la efectuarea prin internet între agențiile guvernamentale și societăți comerciale iar B2G : tranzacții profesionale între societate și cartierul , orașul sau agentiile federale de reglementare . B2G de obicei includ recomandări pentru a finaliza măsurarea și evaluarea de cărți și contracte; obiectivul este de a reduce dificultățile pentru întreprinderi în a trimite informații rapid și de a permite comunicarea digitală prin e- business.

Exista 7 orașe europene aflate în primele 20 de orașe ale lumii în care predomină guvernarea digitală: Roma, Helsinki, Stockholm, Tallinn, Copenhaga, Paris și Dublin. Helsinki este singurul oraș european care se numără printre primele zece în ceea ce privește securitatea și confidențialitatea ( locul 7 in lume ). Viena și Helsinki sunt orașele care ocupă locurile nouă și zece în privința gradului de utilizare al serviciilor electronice. Făcând însă o altă analiză am putea avea o altă ordine :

Roma, Stockholm și Sofia cu privire la gradul de furnizare al serviciilor;

Stockholm, Tallinn, Helsinki și Dublin vizavi de conținut;

Roma, Copenhaga și Paris cu privire la gradul de participare al cetățenilor.

2. Exemple de bune practici privind implementarea serviciilor de guvernare electronică

În materie de site-uri dedicate guvernării electronice, specialiștii de la Centrul pentru Politici Publice din cadrul Brown University, au trecut în primele 5 locuri pe :

Singapore – cu site-ul http://www.ecitizen.gov.sg care scoate în evidență rețeaua locală de web-site-uri. Fiecare site web din Singapore conține linkuri către acest portal, care furnizează cetățenilor o mare varietate de servicii și informații (peste 100 de tipuri).

Statele Unite – cu site-ul http://www.firstgov.gov , acesta fiind cel mai bine organizat și structurat. Informațiile și serviciile oferite de acest site sunt ușor de găsit, fiind ordonate într-o succesiune logică.

Canada – cu site-ul http://www.gc.ca , acesta fiind un alt exemplu foarte ușor de folosit de catre populatie. În plus, pe acesta se pot updata anumite optiuni de fidelizare.

Australia – cu site-ul http://www.fed.gov.au/KSP , la fel de bine organizat ca si cel al Statelor Unite. Cetateanul poate sa aleaga din ce categorie face parte, student, om de afaceri, etc. Si poate primi stiri referitoare la tot ce este nou in serviciu.

Taiwan – este un alt stat cu un astfel de site foarte bine pus la punct.

3. Despre România și guvernarea electronică comparativ cu Danemarca

În încercarea de a-si atinge obiectivele DAE , Romania a reusit sa faca progrese in perioada 2012 si 2013. Acoperirea cu retea fixa in Romania este intr-un procent de 90 %. Intrarea retelei fixe in Romania a crescut cu 18,9 % insa inca ocupa cel mai slab loc in clasamentul european, fiind destul de scazut fata de media UE care este de 29,9 %. Acoperirea de telefonie mobilă în bandă largă este de 99,7% insa utilizarea propriu-zisa a acesteia este de 40,7 % , unul dintre cele mai scazute procentaje din UE.

În ceea ce priveste societatea digitala, Romania se afla pe locul 28 dintre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene , cu un punctaj de 0,31. Fata de anii precedenti, in Romania din ce in ce mai multi utilizatori de retea sunt abonati la retele de banda larga rapide , comparativ cu anul 2013 cand se inregistra un procentaj de 54 % , in 2014 acesta a crescut la 59 %. Însa partea negativa vine din ideea ca doar 20 % dintre cetateni au cunostinte digitale de baza, Romania avand si cei mai putini experti in domeniul IT.

3.1 Romania

3.1.a Conectivitate

Conectivitatea este ramura clasata cel mai bine, in care Romania functioneaza cel mai bine, desi 10 % din gospodarii nu inca acoperire de retea in banda larga fixa. Romania trebuie sa dezvolte acoperirea retelelor de banda larga si evident apoi trebuie sa creasca numarul de utilizatori, a numarului de abonati , pentru a putea exploata beneficiile economiei digitale.

3.1.b Capitalul uman

Cu toate ca Romania ocupa ultimul loc intre tarile UE la capitalul uman , doar 0,27 , totusi se simte o mica crestere de la 0,26 din anul 2014.

In ideea de a dezvolta pe deplin economia digitală și societatea , România trebuie să dezvolte competențele digitale ale cetățenilor săi .

3.1.c Utilizarea internetului

Pentru a se putea extinde pe partea economica digitala, Romania trebuie sa-si pregateasca mai intai populatia in dezvoltarea abilitatilor digitale. Conform cercetarilor in domeniu , in Romania doar 48 % folosesc regulat internetul, acest procentaj fiind cel mai mic din UE si circa 39 % dintre romani nu au folosit niciodata acest mijloc de informare.

Dupa acest procentaj putem deduce ca peste o treime din cetatenii Romaniei nu ar putea beneficia de oportunitatile oferite de reteaua de internet si cu atat mai putin ar putea contribui la economia digitala.

Pe de alta parte putem discuta si de acea parte a populatiei care desi are cunostintele necesare pentru utilizarea economiei digitale, acestia din motive de neincredere in acest sistem refuza sa-l utilizeze mai ales cand discutam despre tranzactii, astfel Romania ramanand in urma la pe domeniul de online banking sau pentru cumparaturile online.

Facand o analiza a utilizatorilor de internet din Romania, vom avea un procentaj de 70 % care citesc stirile online, in jur de 46 % folosesc internetul in scopul de a viziona filme sau pentru a asculta muzica, in jur de 67 % folosesc internetul pentru retele de socialiazare.

3.1.d Integrarea tehnologiei digitale

La introducerea tehnologiei digitale in intreprinderi, Romania inregistreaza un scor de 0,19 acesta fiind cel mai scazut din cele 5 dimensiuni ale DESI 2015. Intreprinderile romanesti au nevoie sa cerceteze mai multi oportunitatile din domeniul comertului online, mass-media.

O economie digitala dezvoltata in adevaratul ei sens, este aceea care ajuta pe deplin atat intreprinderile cat si clientii acesteia. Intreprinderile ar trebui sa foloseasca mai mult comertul online. Destul de putine IMM-uri folosesc vanzarile online, doar un procent de 7,3 %.

3.1.e Servicii digitale publice

In domeniul serviciilor digitale , Romania inregistreaza un scor de 0,31 aflandu-se pe locul 24 intre tarile europene.

Serviciile digitale moderne reprezinta cel mai eficient mod de relationare cu populatia, reducand cheltuielile administratiei publice. Dintre toate statele, Romania are cel mai putin sofisticat serviciu online.

Cu toate ca romanii sunt doritori in a folosi reteaua de internet, daca e sa discutam despre tranzactiile online, acolo sunt total neincrezatori, oricare ar fi tipul tranzactiei. Doar 7,7 % dintre romani folosesc banking online si doar 17 % folosesc serviciul de cumparaturi online, cu mult sub nivelul Uniunii Europene, clasandu-se pe ultimul loc.

Acum daca ar fi sa facem o comparatie cu Danemarca, aici lucrurile stau exact invers, pentru ca Danemarca se afla pe primul loc in clasamentul celor 28 de state membre UE. Danemarca are cel mai dezvoltat sistem digital in serviciile publice. Peste 69 % din utilizatori sistemului digital, trimit retur diverse formulare autoritatilor din serviciul public. In domeniul sanatatii sunt de asemenea cel mai bine organizati din Europa, avand un procent de 92 % din cadrele medicale care folosesc sistemul electronic pentru a furniza diferitele date medicale.

In domeniul afacerilor, utilizand sistemul pentru schimbul de informatii, au de asemenea un procent de 42 %, apoi pentru facturi electronice detin un procent de 59 %.

3.2 Danemarca

3.2.a Conectivitatea

Danemarca detine locul 5 in lista statelor membre UE , cu un scor general de 0,69 cu privire la conectivitate.

Daca comparam cele doua tabele , vom observa diferentierea foarte clara intre Romania si Danemarca pe fiecare segment in parte a conectivitatii. Primul aspect important care iese in evidenta , este legat de preluarea mobila in banda larga pe un esantion de 100 de persoane. Aici se observa clar decalajul foarte mare, Danemarca fiind situata pe locul 3 intre statele UE, pe cand Romania ocupa doar locul 25.

3.2.b Capitalul uman

Atat in 2014 cat si in 2015 , Danemarca inregistreaza acelasi scor de 0,73 in ceea ce priveste capitalul , ocupand locul 3 in topul tarilor europene. 

Utilizatorii danezi obisnuiti de internet sunt in procent de 92 % din totalul populatiei spre deosebire de cei din Romania care sunt intr-un procent mult mai mic de 48 %. Ca si aptitudini digitale, Danemarca are un procent de 76 % in timp ce in Romania doar 20 % se pot lauda cu aceste deprinderi. Specialisti TIC cu un procent de 4,1 % in timp ce in Romania sunt doar 1,3 %. Singura ramura vizavi de capitalul uman in care Romania se afla pe acelasi nivel cu Danemarca este aceea a absolventilor STEM.

3.2.c Utilizarea internetului

Se observa tendinta de crestere a utilizatorilor de internet de la 0,57 in 2014 la 0,6 in 2015, astfel Danemarca fiind pe locul 2 intre tarile europene.

Populatia daneza este clasata ca fiind una dintre cele mai mari consumatoare de cumparaturi online.

Spre deosebire de Danemarca unde se observa o stagnare la nivel de noutati , in Romania se resimte o crestere. O foarte mare diferenta observam pe ramura de video la cerere unde pe Danemarca este un procent de 74 % , peste dublul procentului din Romania de 33 %.

O apropiere se resimte in utilizarea retelelor de socializare, in Danemarca un procent de 69 % iar in Romania 67 %. Insa cea mai semnificativa ramura este cea a sistemului bancar unde inregistreaza uriase diferente intre cele doua state europene: Danemarca cu un procent de 88 % si Romania cu doar 7,7 % si apoi cumparaturile online , Danemarca cu 81 % si Romania cu 17 %.

3.2.d Integrarea tehnologiei digitale

Aici Danemarca este situata pe locul 1 intre tarile europene, facand semnificative progrese fata de anul precedent.

La capitolul distribuire informative electronica Danemarca locul 4 cu un procent de 42 % in tarile UE comparative cu Romania aflata pe locul 23 cu doar 21 %. La plata facturilor online Danemarca este pe locul 1 cu 59 % in timp ce Romania este pe locul 24 cu doar 7,2 %.

Analizand tabelele celor doua state, vom observa diferentele uluitoare.

3.2.e Servicii digitale publice

Serviciul digital public este o alta ramura unde Danemarca exceleaza.

Serviciile publice moderne oferite on-line sunt un mijloc important de o mai buna eficiența a administrației publice , precum si a intreprinderilor si cetatenilor.

Facand o analiza asuprea serviciului digital , observam o alta mare diferenta intre cele doua state; pentru returnarea de formulare online Danemarca foloseste in jur de 69 % , in timp ce Romania doar 5,7 % utilizeaza acest serviciu. Vizavi de domeniul medical, Danemarca foloseste domeniul online in proportie de 100 % in prescriptiile medicale in timp ce Romania doar 60 %.

Conform statisticilor Danemarca este statul cu unul din cele mai sofisticate sisteme digitale intre statele membre UE. Danemarca incearca sa introduca o strategie „ digital by default” pentru cele mai multe servicii publice. Desi Danemarca este destul de dezvoltata in acest domeniu , inca se simte nevoia de mai mult efort in ceea ce priveste implementarea de noi informatii pentru ca aceasta guvernare electronica sa fie pe deplin satisfacatoare.

In comparatie cu Danemarca, Romania inca mai are foarte mult de lucrat in domeniul guvernarii electronice. Observand clasamentul din tabelele analizate, Romania este pozitionata pe ultimul loc in randul statelor europene, cu privire la utilizarea sistemului digital si necesita o imbunatatire semnificativa a serviciilor electronice. Eficienta si gradul de servicii oferite de sistemele de sanatate pot fi mult imbunătătite prin digitalizare.

Performanta in Romania a aplicatiei eHealth,poate fi imbunătătită prin incurajarea unei adoptări mai mare de schimb de date medicale ( doar 16 % din medicii generalisti din Romania fac schimb de date medicale electronic , față de 36% în UE) . Romania prezinta o performantă lăudabila in ePrescription ( retete medicale electronice) , in cazul in care faptul că 60% din medicii generalisti transfera retete medicale pentru farmacisti electronic, acest fapt asezand Romania pe locul al 7-lea in randul tărilor UE .

4. Concluzii

Aproape o jumătate dintre cetătenii UE (46%) folosesc astăzi internetul pentru a căuta un loc de muncă, a folosi serviciile librăriilor publice, a transmite o declarațtie de impozitare, a inregistra o naștere, a cere un pașaport sau pentru a utiliza alte servicii de e-Guvernare. 80% afirmă că serviciile publice online reprezintă o economie de timp, 76% apreciază flexibilitatea lor iar 62% afirmă că acestea îi ajută să economisească bani. Utilizatorii sunt însă mai mulțumiți de serviciile bancare online (nota de satisfacție 8,5 pe o scară de la 0 la 10) și de cumpărăturile online (7,6) decât de serviciile publice online (6,5).

Populatia are nevoie de a se adresa diferitelor servicii publice spre solutionarea diferitelor probleme sociale. Digitalizarea acestor servicii inlesneste cu mult nevoile cetatenilor in intrarea in contact cu diferite intreprinderi sau institutii si isi pot transmite rapid ideile, cerintele relevante cercurilor respective.

Inlocuirea serviciilor oferite de functionarii de servicii digitalizate duc la scaderea costurilor administratiei publice.

Bibliografie :

http://ec.europa.eu/romania/news/28052013_e_guvernare_ro.htm

https://ec.europa.eu/digital-agenda/en/scoreboard/romania

https://ec.europa.eu/digital-agenda/en/scoreboard/denmark

Saugata, B., and Masud, R.R. (2007). Implementing E-Governance Using OECD Model(Modified) and Gartner Model (Modified) Upon Agriculture of Bangladesh. IEEE. 1-4244-1551-9/07

Garson, D.G. (2006). Public Information Technology and E-Governance. Sudbury, MA: Jones and Bartlett Publishers

Rossel, Pierre, and Matthias Finger. “Conceptualizing e-Governance.” Management (2007) : 399-407.

Miller, W & Walling, J, (2013). "Government in the twenty-first century: New Avenues of Study". Taking Sides. New York, NY: McGraw Hill.