Evolutia Destinatiilor Traditionale în Turismul International. Studiu de Caz Constanta

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Relații Economice Internaționale

Programul de licență: Economie și afaceri internaționale- zi

LUCRARE DE LICENȚĂ

Conducător științific :

Lector universitar ANA-MARIA MARINOIU

Absolvent:

MĂDĂLINA-OANA GORGA

București, 2015

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Relații Economice Internaționale

Programul de licență: Economie și afaceri internaționale- zi

Evoluția destinațiilor tradiționale în turismul internațional. Apariția de noi destinații turistice/ strategii de promovare

Studiu de caz-CONSTANȚA

Conducător științific:

Lector universitar ANA-MARIA MARINOIU

Absolvent:

GORGA MĂDĂLINA OANA

București, 2015

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL 1. LITERATURA DE SPECIALITATE

1.1 Modificarea destinației tradiționale. Factori de influență.

1.2 Teorii de specialitate. Teoria lui Ricardo

1.3 Ciclul de viață al produsului turistic

1.4 Cererea și oferta în turism

CAPITOLUL 2. STADIUL ACTUAL DE DEZVOTARE A DESTINAȚIEI ORAȘULUI TURISTIC CONSTANȚA

2.1 Analiza indicatorilor specifici

2.1.1 Capacitate de cazare turistică

2.1.2 Număr de hoteluri și tipuri de unități

2.1.3 Înnoptări în structuri de primire turistică

2.1.4 Sosiri în structuri de primire turistică

CAPITOLUL 3. TENDINȚE ȘI PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE A ORAȘULUI TURISTIC CONSTANȚA ÎN CONTEXTUL TURISMULUI INTERNAȚIONAL

3.1 Proiecte de dezvoltare turistică și de modernizare a stațiunii cu fonduri proprii sau europene

3.2. Stabilirea avantajelor competitive

3.3 Prezentarea unor strategii de promovare pentru orașul turistic Constanța în context național și internațional

3.4 Analiza SWOT a orașului turistic Constanța

PROPUNERI ȘI RECOMANDĂRI

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

INTRODUCERE

Turismul, ca element esențial al vieții contemporane, devine parte integrantă din economia actuală și din cadrul schimbărilor societății ca întreg. Stațiunile tradiționale de pe litoral, în contextul internațional turistic, trebuie să capete noi valențe, pentru a evita riscul de a deveni principalii perdanți în noul peisaj turistic care pune un accent pe turismul de agrement mai mult decât pe oricare altă formă de turism. Orașul Constanța trebuie să devină un oraș turistic care să pună la dispoziția maselor de turiști români și străini, pachete formate din produse și servicii turistice care să reflecte potențialul uriaș ale culturii, istoriei și comerțului în cadrul său. Constanța a devenit un oraș care trebuie să răspundă la creșterea cererii și ofertei consumatorilor și concurenței pe piață, fiind necesar să furnizeze o gamă largă de activități și experiențe care deschid sezoane și generații noi și care caută să creeze un mediu capabil să unească șarmul zonei tradiționale cu marile brand-uri, afacerile de turism cu ambianța familială și sustenabilitatea mediului cu luxul contemporan.

Lucrarea de față urmărește să reflecte atât teoria din literatura de specialitate, cât și situația pe care indicatorii statistici o prezintă în ceea ce privește capacitatea de cazare, alegerile efectuate anual de către turiștii români și străini în materie de cazare și unități funcționale de cazare în cadrul Constanței, a numărului de sosiri și înnoptări pe teritoriu, precum și a numărului de hoteluri și tipuri de unități puse la dispoziția turiștilor. Acestea pot reflecta trendurile și fluctuațiile privitoare la alegerea pe care o fac turiștii români față de cei străini sau totalul turiștilor sosiți în Constanța.

Este necesară o identificare a tendințelor și perspectivelor de dezvoltare a orașului turistic Constanța în contextul turismului internațional, întrucât orașul începe să se dezvolte treptat, profitând de fonduri locale, naționale sau europene cu care se poate moderniza ca oraș, dar și ca destinație turistică. În situația în care orașul Constanța poate crea condițiile necesare pentru cetățenii săi și, implicit, pentru masele de turiști care viziteză anual orașul, atunci se pune problema analizei și identificării proiectelor și a viabilității acestora, precum și a utilității lor exacte identificate din scopurile lor declarate.

Stabilirea avantajelor competitive ale acestui oraș, conduc către identificarea mai facilă a situațiilor și contextelor de unde se poate porni o promovare viabilă și concretă a orașului în contextul turistic internațional. Pornind de la acestea, se pot crea și dezvolta pachetele turistice necesare atragerii turiștilor români și străini, în contextul unei competitivități internaționale turistice acerbe, care vin să concureze atât cu avantajele naturale și conservarea patrimoniilor lor, cât și cu nivelul ridicat de cultură, educație și interes a cetățenilor și autorităților lor, spre deosebire de cele ale Constanței care lasă de dorit. Prezentarea unor strategii de promovare a orașului turistic Constanța în context național și internațional turistic, este esențială pentru identificarea acelor strategii care deja sunt puse în aplicare, dar și a acelor strategii care dețin un potențial imens și pot fi aplicate cu succes. Analiza SWOT a destinației identifică punctele tari, punctele slabe și oportunitățile de care orașul trebuie să profite, precum și amenințările de care orașul trebuie să se ferească. Punctele tari trebuie valorificate și mai mult și exploatate, iar punctele slabe ale acestui oraș, este necesar să fie transformate în puncte tari, ori înlăturate. Propunerile și recomandările privind promovarea destinației turistice noi a orașului Constanța vin să întărească nevoia și utilitatea unor potențiale benefice și avantajoase proiecte turistice, care pe viitor, dacă sunt abordate, implementate și gestionate corespunzător, pot conduce orașul către drumul promovării turistice internaționale, cu succes.

CAPITOLUL 1. LITERATURA DE SPECIALITATE

Modificarea destinației tradiționale. Factori de influență.

Turismul este o arie a activităților economiei, scoietății și culturii ce se dezvoltă rapid, reflectând schimbările din cadrul societății ca întreg. Pentru stațiunile de coastă, trecerea de la un produs de vacanță extrem de standardizat, la produs de masă cu forme mai flexibile de consum corespunde apariției unei societăți postmoderne preocupată de căutarea experiențelor individualizate. În economia prezentă, stațiunile trebuie să evite concurența aflată în creștere, în furnizarea de servicii de bază ale vacanțelor, începând să adauge experiențe care să diferențieze destinațiile turistice una de cealaltă (Budeanu, 2005).

Turismul a devenit un element esențial al vieții moderne – cel mai mare element care contribuie la cheltuielile turiștilor pentru petrecerea timpului liber, precum și una dintre cele mai mari industrii din lume. În același timp, natura cererii din turism s-a schimbat semnificativ. În trecut, au existat motive clare de călătorie, fie în ceea ce privește poziția oamenilor cu privire la o pauză de stat la soare după munca de zi cu zi, fie în cazul călătoriilor în orașe mari pentru a admira atracțiile culturale majore. În lumea postmodernă, relația aparent simplă dintre nevoile de recreere, motivații pentru călătorie și resursele disponibile în destinația turistică au devenit mult mai complexe. În prezent, puține destinații turistice se pot baza pe atractivitatea resurselor lor pur naturale, nevoia de inovare și evoluție a destinațiilor turistice fiind tot mai necesară.

Pe măsură ce oamenii își iau concedii tot mai des, vacanțe scurte, conceptul de turism de concediu a fost înlocuit cu ideea unui portofoliu de călătorii, în care diferite călătorii dețin anumite funcții în viețile sociale și personale ale turiștilor. Tranziția de la o destinație turistică discretă la una cu un mai mare flux de experiențe ale turiștilor este stimulată prin ridicarea standardelor de viață, nivelul educației și călătoriile ieftinite. În condițiile unei lumi mobile și interconectate, caracteristicile turismului tradițional se schimbă rapid.

Stațiunile tradiționale de pe litoral sunt susceptibile a fi printre principalii perdanți în noul peisaj turistic. În mobilitatea fluidă a turismului postmodern, stațiunea turistică pare anacronică, o destinație turistică inutil specializată care și-a depășit utilitatea. Pentru destinațiile din Europa de Sud, acest sentiment poate fi chiar mai acut, întrucât destinații care au fost cândva la modă, acum pălesc în comparație cu plajele tropicale din Thailanda, Kenya sau Fiji (Jennings, 2004).

Problema destinațiilor turistice care s-au dezvoltat pentru a servi turismului de masă este că turistul nu mai vrea să fie identificat ca parte a masei de turism, chiar dacă acesta cere prețuri ieftine și accesibilitate, pe care numai producția de masă le poate oferi. Se pare că multe locuri sunt capturate de paradoxul modern al consumului, respectiv dorința unor servicii turistice personalizate, servicii individuale la prețuri ieftine adaptate turismului în masă. Rezoluția aparentă a acestui paradox este „personalizarea în masă” de bunuri și servicii. În „noile catedrale de consum”, cum susține Ritzer, există o alegere aparent infinită de produse personalizate pentru a da impresia de producție individualizată. Problema este că aceste produse și servicii turistice sunt clonate peste tot, într-un proces de „McDonaldizare” sau „Disneyficare” (Kingston Dowling, 2006). Acest proces este în prezent aplicat în multe stațiuni de coastă, fiecare urmând strategii similare în căutarea turistului tot mai evaziv. Stațiuni din întreaga lume par a fi în curs de dezvoltare având în vedere spa-urile, porturile, centrele de conferințe, cursurile de golf, cluburile și centrele comerciale.

Unul dintre factorii care contribuie masiv la modificarea unei destinații tradiționale este chiar cultura, având un rol important în dezvoltarea noilor experiențe pentru consumatorul postmodern (O'Hare, 1997). Nivelul de cultură al turiștilor contribuie la modificarea unei destinații tradiționale, întrucât furnizorii de produse și servicii turistice se adaptează cererii acestora, preferințelor lor de consum și stilului lor de viață. Totodată are loc și o cultură a peisajului. Odată cu modernizarea stațiunii tradiționale, imaginea acesteia are de suferit pozitiv sau negativ prin diverse arhitecturi moderne sau contemporane. Există stațiuni în care stilul vechi, modern al unor clădiri istorice se îmbină cu stilurile noi, contemporane ale mall-urilor sau diverselor clădiri ce găzduiesc restaurante sau cluburi.

Esența modernizării stațiunilor și orașelor turistice tradiționale are o funcționalitate mixtă, durabilă. Ca răspuns la creșterea cererii și ofertei consumatorilor și concurenței pe piață, stațiunile și orașele turistice trebuie să furnizeze o gamă largă de activități și experiențe care deschid sezoane și generații noi și care caută să creeze un mediu capabil să unească șarmul zonei tradiționale cu marile brand-uri, afacerile de turism cu ambianța familială și sustenabilitatea mediului cu luxul contemporan. Stațiunile tradiționale și tipurile de experiențe de vacanță asociate cu acestea au ieșit de la modă. Astfel, se urmărește redarea unei imagini și atmosfere contemporane, imaginea proiectată de mass-media având un rol important în deciziile pe care consumatorii le fac și în formarea percepției turiștilor față de noile imagini ale destinațiilor și orașelor turistice pregătite să intre în rândul celor din turismul internațional. Schimbările în gusturile și oportunitățile turiștilor se realizează datorită schimbărilor și evoluțiilor tehnologice, schimbărilor sociale și puterii de cheltuire a banilor. S-a observat că stațiunile mai mari sunt capabile să răspundă schimbărilor efectuate mult mai bine. Industria turismului din destinațiile turistice mai mari permit un acces mai facil capitalurilor interne sau străine și manifestă o putere politică și economică semnificativă în cadrul ariei locale (Howie, 2004).

Un alt factor de influență al schimbării destinației turistice tradiționale este procesul de creativitate implicat în turism. Acest proces de creativitate implică patru etape succesive – cercetarea instinctivă, intuiția, conștientizarea, definirea noilor idei turistice. Cercetarea instinctivă presupune căutarea unor idei turistice noi, ce se realizează la nivelul subconștientului, fără existența unui scop concret definit încă. Intuiția în dezvoltarea turistică realizează o conexiune între subconștient și conștient, accentuându-se conexiunile dintre diferitele forțe ale mediului turistic vizat și aspectele sau elementele ce determină aceste conexiuni. Ideea inovatoare se realizează prin intermediul intuiției, în timp, dacă aceasta se aplică domeniului turistic vizat în cadrul activităților întreprinse în interiorul destinației turistice. Conștientizarea necesității dezvoltării destinației turistice are în vedere trierea ideilor și înlăturarea celor care nu prezintă o aplicabilitate în zona turistică vizată. Se vor reține doar ideile care manifestă utilitate pentru dezvoltarea unor noi produse sau servicii turistice, ideile ce pot contribui benefic și pozitiv la dezvoltarea destinației turistice și la modernizarea acesteia. Definirea unor idei logice are în vedere transformarea acestora în operațiuni ce necesită și analiza elementelor economice ce contribuie la implementarea lor în mediul turistic (Adams, 2006).

Contextul global al turismului se extinde rapid, cu și prin tehnologia informației și prin alte industrii hi-tech, ca opoziție la toate metodele tradiționale anterioare care par să se afle în declin. Stațiunile trebuie să profite de aceste trenduri și schimbări pentru a se replasa pe piața turismului intern și internațional. Acest aspect necesită schimbări semnificative în cadrul destinației turistice, cu resurse fundamentale care oferă acesteia un spirit distinct al locului, alături de investiții considerabile și un marketing aplicat în mod eficient. Dezvoltarea conceptelor și recomandărilor de regenerare a unei destinații turistice tradiționale, trebuie să se bazeze pe un program de cercetări ce identifică activitățile și informațiile noi necesare, precum și abordările promoționale potrivite (Adams, 2006).

Practic toată industria tehnologiei și a informației este rezultatul inovației, ca factor ce contribuie la realizarea trecerii de la o destinație turistică tradițională, la una modernizată și echipată conform cerințelor actuale. Astfel, prin intermediul inovației, toate elementele ce compun turismul și industria ospitalității, se află într-o permanentă căutare a mijloacelor de îmbunătățire a calității și a reputației, cu costuri minime și vânzări și profit în creștere. Competiția există și pe planul inovării tehnologice și al variațiilor manifestate de nevoile consumatorilor (Băloiu, Frăsineanu, 2004). Îmbunătățirea calității și a reputației destinației turistice aflată în curs de modernizare și adaptare la cerințele actuale depinde de inovarea sau capacitatea de dezvoltare și lansare a serviciilor ospitaliere noi și de calitate (Ottenbacher, Gnoth, 2005). Noile produse și servicii turistice constituie sursă importantă de supraviețuire și dezvoltare a destinației turistice. Dezvoltarea tehnologiei constituie deja o strategie pentru toate componentele destinației turistice precum lanțuri ospitaliere de succes și întreprinderi ospitaliere de stat și/sau private. Măsurarea succesului inovațiilor ospitaliere în destinația turistică se realizează prin evaluarea noilor produse și servicii oferite, a noilor proiecte și fonduri aflate în planul dezvoltării internaționale a destinației, precum și prin măsurarea financiară a performanței la nivel de destinație, prin măsurarea volumului vânzărilor din zona respectivă, a numărului turiștilor, a numărului înnoptărilor, etc., comparativ cu alte regiuni similare. Inovarea turismului în cadrul destinației turistice, ca factor de influență pentru trecerea de la tradițional la contemporan, are ca beneficiu și dezvoltarea competitivității în interiorul ariei turistice vizate (Ottenbacher, Gnoth, 2005). Conform lui Kotler, competitivitatea constituie, în fond, o provocare care se aplică în cazul oricărei destinații turistice, stațiuni sau oraș turistic, constituind un grad în care destinația turistică poate produce bunuri și servicii turistice care să se adapteze piețelor internaționale și să sporească bunăstarea cetățenilor destinației vizate (Kotler, 2001). Destinațiile turistice de astăzi se află pe o piață concurențială puternică, fiind necesară găsirea unor elemente care să conducă la generarea unor beneficii economice și la diferențierea față de concurenți, prin adaptarea inovatoare cu diverse produse și servicii turistice la nevoile consumatorilor. În turism, competitivitatea este definită de Băbăiță ca fiind „capacitatea de a face față unei concurențe într-o manieră eficace și rentabilă pe piața turistică.” (Kotler, 2001).

Un alt factor corelat inovării strategice în turism, este caracteristica variabilității, tipică serviciilor turistice. Astfel, serviciile turistice sunt prestate diferit clienților, în funcție de cine, unde și când le prestează. Complexitatea serviciilor turistice determină și variabilitatea acestora, având influențe asupra calității turistice a destinației. Inovarea are un impact asupra variabilității serviciilor oferite conferind standarde ridicate destinației turistice. În modificarea destinației tradiționale, sunt necesare preocupări permanente cu privire la diversificarea și perfecționarea serviciilor și produselor turistice, pentru a adapta activitățile turistice la nevoile și cerințele variate ale turiștilor cu privire la preț, nivel de confort, găzduire, acestea constituind indici ai creșterii și dezvoltării circulației turistice și al creșterii exigenței turiștilor (Kotler, 2001).

Pentru Europa, specialiștii prognozează că modernizarea turismului va fi influențat de anumiți factori în următoarele decenii, precum (Brânză, 2009):

Industria europeană a turismului se va confrunta cu creșterea concurenței din regiune și din afara regiunii. Factorii care contribuie la această situație sunt: factorii politici, schimbările sociale și demografice, concurența economică și financiară, inovațiile tehnologice, activitățile de promovare a regiunilor concurente și altele. În același timp, o serie de bunuri și servicii concurează cu turismul, pentru a ocupa agrementul potențialilor turiști, creând o altă formă de presiune concurențială.

Prelungirea ofertei de petrecere a timpului liber în zonele rezidențiale (de exemplu, parcurile tematice sau de agrement, cluburile de sănătate, evenimentele culturale și sportive) ce va conduce la vacanțe mai scurte și vacanțe petrecute aproape de casă.

Introducerea euro ca monedă comună pentru multe țări europene va duce la creșterea călătoriilor în interiorul Europei.

Non-reglementarea în transportul aerian a provocat un aflux de noi companii aeriene, cu costuri reduse la curse paneuropene care cresc numărul călătoriilor de odihnă.

Printre altele, privatizarea structurilor turistice cu funcție de cazare de pe litoralul românesc reprezintă una dintre cele mai importante soluții pentru ridicarea nivelului calitativ al serviciilor turistice și pentru atragerea fluxurilor mai mari de turiști români și străini.

Teorii de specialitate. Teoria lui Ricardo

Teoria avantajului comparativ este derivată din perspectiva lui David Ricardo asupra faptului că schimburile comerciale oferă un beneficiu țărilor care se specializează în producerea de bunuri și servicii cu cele mai mici costuri de oportunitate. În materie de exporturi ale serviciilor turistice, este necesar ca o țară să dețină avantaj competitiv. Teoriile tradiționale ale comerțului susțin că o țară va atinge un avantaj competitiv cu un produs datorită productivității sale mari în producerea bunului respectiv (Ricardo) sau pentru că țara este relativ bine dotată cu factori de producție care sunt utilizați cel mai intens în producerea produsului în cauză (Heckscher-Ohlin). Aplicând aceste teorii serviciilor, țările se vor specializa pe un export de serviciu specific, date fiind diferențele între țări cu privire la tehnologii sau dotări, care se referă, de obicei, la capitaluri sau forța de muncă. Deardoff oferă o perspectivă succintă asupra limitărilor analizelor avantajelor competitive (Deardorff, 2005). Negăsind dovezi empirice suficiente care să susțină aceste teorii (paradoxul lui Leontieff), teoriile noi ale comerțului oferă explicații alternative pentru creșterea în comerț, cu accent pe geografia economică și atenția față de diversitate, incorporând profituri majore la scară mare și costuri de transport, examinând rolul corporațiilor multinaționale și al grupurilor industriale pentru a explica avantajul competitiv al unei țări (Krugman, 1979). În plus, Linder sugerează faptul că preferințele domestice pot determina pachetele de export ale unei țări (Linder, 1961).

Se poate pune întrebarea care dintre teorii este relavantă pentru industria serviciilor de călătorie? Autorii Zhang și Jensen notează că, în teorie, toate acestea pot avea relevanță: competiția prețului între țări (avantajul comparativ al lui Ricardo), mediul natural precum soarele, marea și nisipul (din prisma lui Heckscher-Ohlin), lanțurile hoteliere internaționale (corporații multinaționale), grupurile de turism, constituie factori care pot conduce către obținerea avantajului competitiv în industria serviciilor de călătorii. Țările apelează la exportul de servicii turistice sub factori aplicabili precum geografia, reglementările de afaceri, costurile de transport, climatul, istoria și cultura, variabile macroeconomice, politici guvernamentale, etc. (Du Toit, Fourie, Trew, 2010).

Teoriile legate de internaționalizare includ multe curente de gândire. Una dintre principalele teorii de acest tip este teoria clasică a lui David Ricardo, potrivit căreia comerțul internațional este întotdeauna benefic pentru toți partenerii, iar calitatea schimbului depinde de diferențele costurilor de producție comparative. Teoria lui Ricardo a constituit un real avans față de teoria lui Adam Smith bazată doar pe diferența absolută a costurilor (Woodside, Martin, 2007).

Teoria costurilor comparative a fost formulată de David Ricardo în 1817 și se referă la capacitatea unei țări de a se specializa în producția de bunuri și servicii ce pot fi produse la un preț mai bun decât în alte țări. Dfierențele de prețuri pot provoca fluxuri turistice bilaterale ce sunt explicate de teoria lui Ricardo. Studiul costurilor comparative trebuie să ia în considerare raportul calitate-preț și evoluția tehnologiei. Diferențierea produselor turistice de cele ale concurenței trebuie să se realizeze prin: costul transportului, costul cazării, costul altor servicii turistice, politicile economice (de prețuri, de credit, aplicabile pieței muncii), politica valutară și evoluția cursului de schimb.

Abordările conceptuale și de analiză ale competitivității relevă două tendințe evoluționare principale și anume teoria ricardiană a avantajelor competitive (TRAC) și cadrul porterian al avantajelor competitive (CPAC). TRAC măsoară trendurile în dezvoltarea industriei într-o țară bazată pe resursele sale naturale, văzând astfel competitivitatea la nivel internațional și poate fi considerată ca un ghid pe termen lung în setarea politicii dezvoltării industriale. În contrast, CPAC explorează factorii care activează o industrie specifică în reușita mediului competitiv global. Competitivitatea în cazul TRAC la nivel global poate fi tratată ca tactică pe termen scurt (dinamică) în planificarea strategică de afaceri. Conform lui Oral (1986), competitivitatea într-o industrie specifică rezultă din convergențele practicilor de management, modurile organizaționale din țara vizată și sursele avantajului competitiv din industrie. Competitivitatea din industria unei țări este influențată de o serie de factori cantitativi și calitativi. Artto a indicat că, bazată pe teoriile economice, competitivitatea poate fi evaluată din prisma statutului financiar și a costurilor totale relative. Globalizarea rapidă a condus către realizarea unor clasamente ale țărilor, bazate pe competitivitate. The World Economic Forum și The International Institute of Management Development clasează țările anual în termenii indicatorilor variați ai competitivității. Clasamentele cauzează confuzii din moment ce nu sunt bazate pe o mteodologie riguroasă teoretică sau pe un model de măsurare (Wei-Chiang Hong, 2008).

Competitivitatea turistică poate fi definită ca poziționarea competitivă relativă, în termeni ai profitului și creșterii, a industriei turismului unei națiuni pe piața globală, incluzând țările dezvoltate și în curs de dezvoltare, care pot astfel crește venitul real al cetățenilor săi și pot îmbunătăți standardele de viață (Wei-Chiang Hong, 2008).

Ciclul de viață al produsului turistic

În timpul existenței sale, orice produs turistic traversează mai multe etape, cunoscute sub numele de ciclul de viață. Prin ciclul de viață al produsului turistic se înțelege perioada dintre momentul de generare a noilor idei de produs și dispariția produsului turistic de pe piață. Acest interval de timp se împarte în două subcicluri: ciclul de inovare și ciclul de dezvoltare economică (Bucur, 2006). Includerea în ciclul de viață al primului segment – ciclul de „inovare” – este justificată de faptul că toate activitățile identificate aici (identificarea de idei în ceea ce privește produsele turistice noi sau îmbunătățite, cercetarea de bază și aplicațiile în domeniu; crearea turismului; realizarea sau îmbunătățirea produsului, cercetarea de marketing, etc.). pun amprenta asupra evoluției viitoare a pieței (Bucur, 2006).

Din momentul în care produsul turistic este lansat pe piață și până la momentul dispariției sale din arena pieței – ciclul de dezvoltare economică – sunt luate în considerare următoarele faze: introducere, creștere, maturitate, declin. Astfel, studierea prezenței componentelor pe piața ofertelor de călătorii este realizată cu ciclul de viață al produselor turistice. Acest lucru înseamnă că există un timp scurs între momentul apariției ideii de produs turistic nou și cea a dispariției sale definitive din zona de schimb, a cărui gamă este subdivizată, de obicei într-un număr de etape diferite ca lungime, care formează etapele ciclului de viață. Ele se pot prezenta grafic într-un sistem de axe, marcând un timp în evoluția vânzărilor, într-o formă de S, mai mult sau mai puțin alungit.

Grafic 1.1 – Ciclu de viață al destinației turistice al lui Butler (Butler, 2011)

Sursa: Butler R.W. (2011). Tourism Area Life Cycle. Contemporary Tourism Reviews, găsiți la www.goodfellowpublishers.com/free_files/fileTALC.pdf

Fazele evolutive clasice ale ciclului de viață pot fi găsite și în cazul produsului turistic, având aceleași caracteristici identificate în teoria generală a marketingului. Ar trebui remarcat totuși că, în turism, lansarea etapelor de declin se suprapun de obicei cu perioadele de extrasezon (trimestrele I și IV), iar creșterea și maturitatea se găsesc în al doilea și al treilea trimestru, acest specific de dezvoltare repetitivă regăsindu-se în fiecare an calendaristic până la dispariția produsului turistic de pe piață (Nedea, 2003). În ordine cronologică etapele ciclului de viață sunt: Stadiul 0 – dezvoltarea (tehnică și comercială) a produsului turistic; etapa I – lansarea (introducerea) pe piață; etapa a II – creșterea, stadiul III – maturitate, etapa IV – declinul (Balaure, Cătoiu, Vegheș, 2005).

Etapa introducerii produsului turistic se caracterizează printr-o creștere lentă a vânzărilor, un anumit grad de risc, eforturi de marketing semnificative (materiale și investiții financiare necesare și pentru a atinge design-ul de produs, publicitate, etc.). Dezvoltarea aplicării primare, întreprinderea care funcționează pe o piață restrânsă și profiturile sunt nesemnificative în acest stadiu de lansare. Costurile se află, de obicei, la un nivel superior ca urmare a exploatării inferioare a materialului de bază și există posibilitatea de observare a caracteristicilor pieței turistice care se adresează noului produs. Mai este identificată necesitatea produsului manifestată printr-o cerere relativ mică a consumatorilor – în special a celor cu venituri mari -, mai există canale de distribuție și un număr redus de concurenți și este manifestată o cerere turistică nediferențiată. În cazul lansării unui nou produs turistic, compania trebuie să aibă în programul de marketing toate acțiunile posibile a fi realizate în diferitele etape ale vieții produsului turistic, și anume (Stăncioiu, 2004):

-Utilizarea intensivă a bazei materiale prin creșterea consumului mediu pe zi turistică;

-Extinderea gamei de servicii și promovarea programelor de turism diversificate;

-Atragerea de noi segmente de consumatori care au nevoie de produsul turistic, etc.

Pe măsură ce produsul este încă bine primit de consumatori și nu se produce o deblocare a cererii, acest fapt corespunde cu trecerea într-o nouă etapă a ciclului de viață al produsului, creșterea, stadiu în care produsul este cunoscut și acceptat de noi segmente de consumatori, crescând vânzările și profiturile. Din acest stadiu, compania începe să se confrunte cu un număr mai mare de concurenți, ceea ce duce la o concurență mai acerbă între produsele similare ale altor întreprinderi de turism.Strategiile de marketing recomandate la această etapă sunt (Bucur, 2006):

-Creșterea rapidă a pieței produsului turistic prin: cercetări și identificări ale segmentelor altor piețe ce pot fi abordate, îmbunătățirea calității produsului, continuarea eforturilor promoționale, controlul distribuției, etc.

-Îmbunătățirea imaginii produsului turistic oferit. Toate eforturile au ca scop poziționarea concurenței.

-Urmează perioada maturității produsului turistic, etapă în care creșterea vânzărilor încetinește și se stabilizează, produsul fiind acceptat și cerut de majoritatea consumatorilor potențiali, pe măsură ce competitorii obligă compania să mențină nivelul de vânzări, eforturi de marketing relativ costisitoare și profituri ce înregistrează tendințe de scădere (Balaure, Cătoiu, Vegheș, 2005).

Strategiile de marketing recomandate pentru produsele turistice în etapa maturității sunt: căutarea piețelor țintă, consumul crescut pentru consumatorii existenți, repoziționarea, ajustarea mixului de marketing (Bucur, 2006).

Ultima etapă a ciclului de viață al produsului turistic este reprezentată de stagiul declinului care ajunge la o restricție a segmentelor pieței care continuă să prefere produsul în cauză și, implicit, la o reducere a vânzărilor, în timp ce profiturile sunt aproape inexistente în această etapă, compania nemaifiind interesată în a conduce activități promoționale pentru că acestea sunt reduse. Unele produse turistice par a fi eterne, etapa cea mai extinsă a ciclului de viață fiind cea a maturității, pe când alte produse turistice oferă o imagine care pare să îmbătrânească foarte greu. În cazul unor produse turistice, după faza de maturitate sau declin, acestea se mută într-o altă perioadă a creșterii, existând astfel un ciclu sau reciclu ca rezultat al eforturilor promoționale. Alte produse turistice pot fi rapid înlocuite fără ca măcar să atingă faza maturității, acesta fiind cazul unui produs turistic insuficient pregătit și, implicit, incapabil să satisfacă cerințele consumatorilor. În cazul unui produs turistic cu caracter modular, componentele sale variate au diferite cicluri de viață. Astfel, turismul de patrimoniu va avea cea mai mare longevitate, achiziționând interesul turiștilor de peste sute și mii de ani, pe când un eveniment turistic poate avea în schimb doar un ciclu de viață de o zi (Nedelea, 2003).

Cicluri de viață atipice sau iregulate ale produsului turistic pot apărea din cauza crizelor economice, evenimentelor politice, implementărilor programelor de dezvoltare a noilor produse turistice, etc. Acestea sunt reprezentate de ciclul de viață reînnoit (revigorat) și ciclul de viață comprimat.

Ciclul de viață revigorat are loc atunci când declinul este urmat de o creștere și apoi de restul etapelor ciclului.

Grafic 1.2 – Ciclul de viață revigorat

Sursa: Nedea A. (2003). Politici de marketing în turism. Editura Economică.

La un asemenea exemplu intră produsul hotelier, care atingând etapa declinului, este relansat ca rezultat al investiției în îmbunătățirea condițiilor puse la dispoziția consumatorilor (cazinouri, cluburi de noapte, săli de fitness, acces la Internet, săli de conferințe, congrese de turism, etc.), crescând numărul serviciilor care pot fi asigurate de structura hotelieră (Nedea, 2003).

Ciclul comprimat este caracterizat prin faptul că durata stagiilor sale este foarte scurtă, petrecându-se atunci când este întâlnit un eveniment turistic (Nedea, 2003).

Grafic 1.3 – Ciclul comprimat

Sursa: Nedea A. (2003). Politici de marketing în turism. Editura Economică.

Ciclul de viață al unui produs turistic este, în fond, un concept de valoare, capabil să observe trendul produsului în relația cu întreaga sa piață și segmentele sale, pentru a se adresa cererii viitoare a pieței (Stăncioiu, 2004). Ideea ciclului de viață al produsului turistic a fost aplicată în contextul destinațiilor turistice prin intermediul TALC (Tourist Area Life Cycle), potrivită căruia destinațiile turistice trec printr-o evoluție similară cu cea a produselor. Stagiile ciclului de viață sunt aceleași ca în cazul produselor: lansare, creștere, maturitate și declin (Evans, Campbell, Stonehouse, 2003).

Cererea și oferta în turism

Cererea turistică este, de obicei, privită ca o măsură a utilizării unui bun sau serviciu de către turiști (Frechtling, 2001). Conceptul de cerere turistică își are originea în definiția clasică a cererii în economie și anume dorința de a poseda un bun sau de a face uz de un serviciu, în combinație cu abilitatea de a-l achiziționa (Sinclair, Stabler, 1997). Nivelul semnificativ și repercursiunile cererii turistice asigură un caz solid în o mai bună înțelegere a naturii procesului de adoptare a deciziei de achiziționare a turiștilor. Cererea turistică este o formă specială a cererii, produsul turistic fiind o colecție de bunuri și servicii complementare (Morley, 1992).

Cererea turistică poate fi măsurată printr-o varietate de modalități. Kim a clasificat criteriile de măsurare pentru toate tipurile de călătorii și cereri turistice în patru grupuri: criteriul care realizează ceva (precum numărul de sosiri, numărul de vizite și rata vizitelor), criteriul pecuniar (nivelul cheltuielilor turiștilor și rata cheltuielilor în venit), criteriul timpului consumat (zilele turiștilor, nopțile turiștilor), criteriul distanței parcurse (distanța parcursă în mile sau kilometri) (Kim, 1988).

Factorii determinanți ai cererii turistice sunt factori individuali (educația și cunoștințele, mobilitatea, vârsta, genul, religia, venitul, influența familială, natura familiei, stadiul ciclului de viață al familiei, diferențele dintre oportunitățile anuale), factori economici (costul călătoriei, costul produselor, prețuri competitive, rata de schimb), factori geografici (sezonalitate, acccesibilitate, locație și distanță, disponibilitatea atracțiilor, populația și economia urbană și rurală), factorii destinației (imaginea, promovarea, tehnologia și dezvoltarea, nivelul general de dezvoltare, credibilitatea, siguranța și securitatea, atracția și evenimentele, calitatea produselor, formalitățile de călătorie), factori politici (reglementările guvernamentale legate de ofertă și turiști, vizele, formalitățile, asigurările de sănătate, moneda, interzicerile, reglementările de transport, accesibilitatea, acordurile bilaterale). Caracteristicile cererii turistice sunt reprezentate de cererea planificată, implicarea mai multor cheltuieli, inexistența unui profit exact, elasticitate mare a prețurilor, sezonalitate, etc.

Oferta turistică poate fi definită ca fiind cantitatea de bunuri și servicii turistice ce pot fi oferite pe piață la un moment dat, într-o anumită perioadă de timp. Oferta turistică relevă potențialul turistic pe de-o parte, și forța de muncă din acest sector, pe de altă parte. Potențialul turistic este conturat de atracțiile turistice și baza tehnico-materială precum unitățile de cazare, alimentație și agrement și infrastructura turistică. Există patru categorii ale ofertei turistice:

-oferta turismului de vacanță (turismul balnear, turismul sportiv, necreativ, familial)

-oferta turismului cultural (turismul de studii, stagii lede inițiere tehnică, artistică, festivalurile, turismul religios, evenimentele, ș.a.)

-oferta turismului de afaceri (turismul itinerant, turismul de congrese, turismul de stimulare)

-oferta turismului pentru îngrijirea sănătății (turismul medical, turismul profilactic, chirurgical, ș.a.)

Caracteristicile ofertei turistice sunt reprezentate de: eterogenitatea ofertei, creșterea diversificată a producției turistice, rigiditatea ofertei turistice și inadaptarea relativă a ofertei la cerere. Determinanții ofertei turistice sunt reprezentați de teritoriu, servicii turistice, baza tehnico-materială, nivelul prețurilor, rolul statului.

CAPITOLUL 2. STADIUL ACTUAL DE DEZVOTARE A DESTINAȚIEI ORAȘULUI TURISTIC CONSTANȚA

2.1 Analiza indicatorilor specifici

2.1.1 Capacitate de cazare turistică

Tabel 2.1. – Capacitatea totală, anuală, de cazare turistică existentă pe Municipiul Constanța în perioada 2010-2014 (locuri)

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=TUR102C

Aceasta prezintă un trend cu fluctuații mai mici sau mai mari de la an, la an, ce mai mare valoare fiind înregistrată în 2010, ca an de bază a acestei analize.

Tabel 2.2. – Capacitatea de cazare turistică în funcțiune pe tipuri de structuri de primire turistică, Municipiul Constanța, perioada 2010-2014 (număr locuri-zile)

Sursa:http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=TUR103D

Hotelurile rămân favorite pentru majoritatea turiștilor, cifrele vorbind de la sine. Cea mai mare valoare a capacității de cazare turistică a fost înregistrată în rândul hotelurilor, în 2012, aceasta cunoscând o scădere ușoară în 2014. Pe locul doi sunt favorite campingurile și apoi vilele și pensiunile turistice.

În ceea ce privește capacitatea turistică de cazare lunară, numărul de locuri disponibile pentru cazare a scăzut foarte ușor în iulie 2014, față de iulie 2013, iar în martie 2015 față de martie 2014, aceasta a scăzut cu aproximativ 6,10%. Aceste cifre pot fi vizualizate în cadrul Anexei 1.

2.1.2 Număr de hoteluri și tipuri de unități

Totalul tipurilor de structuri de primire turistică din Municipiul Constanța este format din: hoteluri, hoteluri pentru tineret, hosteluri, hoteluri apartament, hanuri și moteluri – total, moteluri, hanuri, vile turistice, cabane turistice, bungalouri, sate de vacanță, campinguri, popasuri turistice, căsuțe turistice, tabere de elevi și preșcolari, pensiuni turistice, pensiuni agroturistice, spații de cazare de pe navelefluviale și maritime.

Tabel 2.4 – Total nr. structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică în orașul turistic Constanța pe perioada 2010-2014

Sursa:http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=TUR101C

Totalul numărului de structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică în orașul turistic Constanța, pe perioadă anilor 2010-2014 a fost de 679.

Se poate observa că, pe perioada analizată 2010-2014, totalul structurilor de primire turistică din Constanța a cunoscut un trend descendent, din 2010 până în 2013. O scădere mai pronunțată a acestora a fost înregistrată în 2011, față de 2010, din cauza crizei economice continuate în 2010, după instalarea pe deplin a acesteia în 2009. Revenirea pare să fie una lentă, potențial progresivă, fiind observată singura creștere în 2014, cu 2 structuri de primire mai mult decât în 2013. Numărul maxim de unități de primire turistică din Constanța, în perioada analizată, s-a întregistrat în 2010, cu un maxim de 160 de unități de primire turistică.

Tabel 2.5 – Număr de structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică pe tipuri de structuri în orașul turistic Constanța pe perioada 2010-2014

Sursa:http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=TUR101C

Pe perioada analizată, în anul 2010 s-a întregistrat cel mai mare număr de structuri de primire turistică alcătuite din 155 de hoteluri, hosteluri, campinguri, vile turistice și pensiuni turistice. Cel mai mic număr, de 126, s-a întregistrat în 2013.

Structurile de primire turistică reflectate cu funcțiuni de cazare turistică reflectate în hoteluri au cunoscut un trend desscendent din 2010 până în 2013, anul 2010 întregistrând cel mai mare număr de structuri de primire turistică, respectiv 114, față de cel mai mic număr întregistrat, de 97, în 2013. Numărul vilelor turistice a întregistrat un trend descrescător din 2012 până în 2014, anii 2013 și 2014 întregistrând același număr, de 14 vile turistice. Campingurile au cunoscut și ele un trend descendent cu un maxim de 4 campinguri în 2010 și un minim de 2 campinguri în 2013 și 2014. În rândul pensiunilor turistice s-a înregistrat un număr constant de 7 pensiuni din 2011 până în 2014. Cel mai mare număr de pensiuni turistice, din perioada analizată, a fost de 18 în 2010.Tipurile de structuri turistice de primire, cu funcțiuni de cazare turistică înregistrate și prezente în datele statistice din 2010-2014 în orașul turistic Constanța au fost reprezentate de hoteluri, hosteluri, vile turistice, campinguri și pensiuni turistice, însumând în 155 (2010), 134 (2011), 131 (2012), 126 (2013) și 127 în 2014. După cum se poate observa, trendul este unul descendent.

Hotelurile din Constanța după numărul de stele pot fi vizualizate în cadrul Anexei 4.

Cea mai mare ofertă a structurilor de cazare este indentificată în rândul hotelurilor de 3 stele, acestea fiind în număr de minim 35. Se mai regăsesc în Constanța 10 unități de cazare a câte 2 stele. Scorillo este singurul hotel de 5 stele din Constanța. Cele de 4 stele însumează 14 hoteluri. Sunt prezente și între 15-20 de pensiuni în oraș, iar cele de tip Bed&Breakfasts însumează 8 vile. De remarcat este trendul apartamentelor ce oferă servicii de tip self-service sau apartamente de tip holiday, în număr tot mai mare, de la an la an. În prezent se numără cel puțin 37 de apartamente oferite spre închiriere în sezon sau nu numai (www.booking.com, 2015).

2.1.3 Înnoptări în structuri de primire turistică

Tabel 2.6 Înnoptările totalului de turiști în totalul structurilor de primire turistică din orașul Constanța pe perioada 2010-2014

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=TUR105D

Înnoptările totalului de turiști înregistrează un trend ascendent în perioada 2010-2012, cu un număr maxim de înnoptări în perioada analizată atins în anul 2012, cu 3.799.526 înnoptări. Cel mai mic număr de înnoptări s-a întregistrat în 2010 cu 3.166.706. După 2012 a urmat o descreștere în 2013, la 3.418.997 înnoptări, iar în 2014, numărul acestora a mai urcat puțin la 3.616.980.

Grafic 2.1 Ponderea anuală a înnoptărilor totalului de turiști în totalul structurilor de primire din totalul înnoptărilor perioadei 2010-2014

Ponderea anuală a înnoptărilor totalului de turiști în totalul structurilor de primire din totalul înnoptărilor perioadei 2010-2014 a fost de 18,23% în 2010, 19,35% în 2011, 21,88% în 2012, 19,69% în 2013 și 20,83% în 2014. Dacă se observă un trend ridicat al ponderii din 2010 până în 2012, acesta începe să scadă în 2013 față de 2012, urmând apoi o creștere în 2014 față de 2013. Perioada de vârf s-a întregistrat în 2012, cu o pondere a acestora de 21,88%.

Tabel 2.7 Înnoptările românilor în totalul structurilor de primire din perioada 2010-2014

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=TUR105D

Totalul înnoptărilor românilor în totalul structurilor de primire din perioada 2010-2014 este de 16.380.016, restul înnoptărilor de 983.266 fiind realizate de turiști străini. Trendul înnoptărilor turiștilor români înregistrează același trend inițial crescător și ulterior, din 2012 în 2013 descendent, cu o creștere în 2014, față de 2013. Anul 2012 a constituit, deasemenea, anul cu cel mai multe înnoptări înregistrate în cazul turiștilor români, de 3.599.982.

Ponderea anuală a înnoptărilor românilor în totalul structurilor de primire din totalul înnoptărilor perioadei 2010-2014

Ponderea anuală a înnoptărilor turiștilor români în totalul structurilor de primire din totalul înnoptărilor perioadei 2010-2014 a fost de 17,19% înnoptări ale turiștilor români în 2010 față de totalul înnoptărilor din perioada 2010-2014, 18,36% înnoptări ale turiștilor români în 2011 față de totalul înnoptărilor din perioada 2010-2014, 20,73% înnoptări ale turiștilor români în 2012 față de totalul înnoptărilor din perioada 2010-2014, 18,57% înnoptări ale turiștilor români în 2013 față de totalul înnoptărilor din perioada 2010-2014, 19,47% înnoptări ale turiștilor români în 2014 față de totalul înnoptărilor din perioada 2010-2014.

Tabel 2.8 Înnoptările turiștilor străini în totalul structurilor de primire din perioada 2010-2014

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=TUR105D

Numărul de înnoptări ale turiștilor străini a înregistrat valori net mai mici, de ordinul sutelor de mii, față de ordinul milioanelor în cazul turiștilor români. Numărul maxim de înnoptări ale turiștilor străini (235.862) a fost înregistrat în anul 2014, ca an de vârf al perioadei analizate din prisma înnoptărilor străinilor în totalul structurilor de primire turistică, față de numărul maxim înregistrat al înnoptărilor turiștilor români care a fost în 2012, cu 3.599.982 înnoptări. De remarcat este faptul că trendul înnoptărilor străinilor în totalul structurilor de primire turistică din Constanța, de-a lungul perioadei analizate 2010-2014, este unul iregulat, cu fluctuații mai mici sau mai mari, de la an la an. Astfel, nu s-a întregistrat un trend crescător sau descrescător pe 2 ani consecutivi. Singurul trend ascendent semnificativ a fost înregistrat în perioada 2013-2014, de la un număr de 193.096 înnoptări ale turiștilor străini în Constanța, la 235.862 în 2014. Această creștere a înnoptărilor turiștilor străini, de aproape 20% în 2014, față de 2013, poate constitui un efect al modernizării unităților de cazare și primire turistică din Constanța, dar și al dezvoltării trendului apartamentelor de tip holiday sau self-service.

Ponderea anuală a înnoptărilor străinilor în totalul structurilor de primire din totalul înnoptărilor perioadei 2010-2014, a fost de 1,04% în 2010, 0,99% în 2011, 1,14% în 2012, 1,11% în 2013 și de 1,35% în 2014.

Tabel 2.9 Înnoptările totalului de turiști (români și străini) în Hoteluri pe perioada 2010-2014

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=TUR105D

Grafic 2.1 – Înnoptările totalului de turiști (români și străini) în Hoteluri pe perioada 2010-2014

Se remarcă un număr al înnoptărilor turiștilor români de ordinul milioanelor, față de înnoptările străinilor de ordinul sutelor de mii, în cadrul hotelurilor din Constanța. Cel mai mare număr de înnoptări ale străinilor în hotelurile din Constanța a fost înregistrat în anul 2014, iar al românilor în anul 2012.

Tabel 2.10 Înnoptările totalului de turiști (români și străini) în Hosteluri pe perioada 2010-2014

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=TUR105D

În cadrul hostelurilor, numărul înnoptărilor străinilor a crescut de la 492 în 2010, la 2364 în 2014, acesta reprezentând și numărul cel mai ridicat de înnoptări al străinilor din perioada analizată în cadrul hostelurilor din Constanța. Cifrele înregistrate de înnoptările turiștilor români la hostelurile din Constanța sunt de ordinul zecilor de mii, perioada de vârf fiind înregistrată în anul 2014, cu 59.951 înnoptări ale românilor în hostelurile constănțene.

Grafic 2.2 – Înnoptările totalului de turiști (români și străini) în Hosteluri pe perioada 2010-2014

Tabel 2.11 Înnoptările totalului de turiști (români și străini) în Vile turistice pe perioada 2010-2014

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=TUR105D

Grafic 2.3 – Înnoptările totalului de turiști (români și străini) în Vile turistice pe perioada 2010-2014

Înnoptările din cadrul vilelor turistice din Constanța, au înregistrat un trend puternic descendent din 2010 până în 2014, în cazul turiștilor străini. Astfel, dacă în 2010 erau notate 4.094 înnoptări ale străinilor în vile turistice, în 2014, numărul acestora a ajuns la 1.739. Acesta poate fi un semn al schimbării preferințelor turiștilor străini în materie de structură de cazare turistică, preferând hotelurile sau hostelurile în detrimentu vilelor turistice. Un alt motiv poate constitui însăși alegerea unei alte stațiuni de destinație turistică, oraș turistic sau chiar altă țară pentru concediu sau vizite turistice. În schimb, în cazul turiștilor români, cazarea la vile turistice înregistrează 2 trenduri ascendente, în perioadele 2010-2012 și 2013-2014. Anul cu cele mai multe înnoptări ale românilor în vilele turistice din Constanța este reprezentat de 2012, cu 144.449 înnoptări.

Tabel 2.12 Înnoptările totalului de turiști (români și străini) în Pensiuni turistice pe perioada 2010-2014

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=TUR105D

Grafic 2.4 – Înnoptările totalului de turiști (români și străini) în Pensiuni turistice pe perioada 2010-2014

Pensiunile turistice au constituit o alegere scăzută pentru turiștii străini, înnoptările înregistrate la acestea pe perioada analizată fiind de ordinul sutelor, față de alegerea românilor, de ordinul zecilor de mii. Astfel, cel mai mare număr de înnoptări ale turiștilor străini la pensiunile turistice din Constanța a fost de 671 în 2010, în 2014 fiind de 361, cu 116 mai multe decât în 2013 (245). Diferența între totalul înnoptărilor turiștilor străini și cel al turiștilor români este de 81.441, fiind o diferență foarte mare în cazul alegerilor pensiunilor turistice ca forme de cazare.

Tabel 2.13 Înnoptările totalului de turiști (români și străini) în Campinguri pe perioada 2010-2014

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=TUR105D

Grafic 2.5 – Înnoptările totalului de turiști (români și străini) în Campinguri pe perioada 2010-2014

Se poate observa că turiștii străini au optat mai mult pentru hoteluri, vile turistice și campinguri, decât pentru hosteluri și pensiuni turistice. Astfel, numărul înnoptărilor turiștilor străini în cadrul campingurilor este unul net mai crescut decât cel în cazul hostelurilor sau pensiunilor turistice. Cel mai mare număr de înnoptări înregistrat în perioada analizată a fost de 5.852 în cazul străinilor, chiar în anul de bază, 2010. În perioada 2010-2012 s-a înregistrat un trend descendent al înnoptărilor străinilor în cadrul campingurilor din Constanța, o revenire fiind prezentă în 2013 (3.085), față de 2012 (2.231), anul 2014 cunoscând o scădere față de 2013, la 2.541 înnoptări. Un trend descendent de-a lungul perioadei s-a înregistrat și în cazul înnoptărilor turiștilor români în campingurile din Constanța. Dacă în 2010 au fost înregistrate 136.470 înnoptări ale românilor în campinguri, în 2014, numărul acestora s-a redus la jumătate, ajungând, progresiv la 67.499 înnoptări ale românilor în campingurile din Constanța.

Unele explicații ale trendurilor negative înregistrate, atât în cazul înnoptărilor turiștilor străini, cât și în cazul înnoptărilor turiștilor români în unitățile de cazare din Constanța, pot consta în alegerile realizate de ambele categorii de turiști de a opta pentru o destinație turistică străină, unde costurile s-au dovedit a fi mai scăzute sau de a opta pentru o stațiune din afara orașului turistic Constanța (Mamaia, Neptun, Vama Veche, Ovidiu, etc.)

În ceea ce privește înnoptările în structuri de primire turistică pe totalul tipurilor de structuri de cazare turistică, pe luni de zile, statisticile sunt prezente în cadrul Anexei 2.

2.1.4 Sosiri în structuri de primire turistică (nr. persoane)

Tabel 2.14 Sosiri ale turiștilor în structuri de primire turistică, pe tipuri de structuri (nr. persoane)

Sursa:http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=TUR104E

Tabel 2.15 Sosiri ale turiștilor (români și străini) în totalul structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, pe luni

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=TUR104F

Se observă o creștere, deopotrivă, a turiștilor români și străini în luna iulie 2014 față de luna iulie 2013, precum și în luna martie 2015 față de luna martie 2014.

CAPITOLUL 3. TENDINȚE ȘI PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE A ORAȘULUI TURISTIC CONSTANȚA ÎN CONTEXTUL TURISMULUI INTERNAȚIONAL

3.1 Proiecte de dezvoltare turistică și de modernizare a stațiunii cu fonduri proprii sau europene

Indiferent dacă finanțarea este externă, prin fonduri europene rambursabile sau nerambursabile, ori internă, din fondurile primăriei, altor instituții publice sau prin sponsorizări, ori de la nivel național, aceasta este necesară pentru proiecte care să fie exprimate în acțiuni de modernizare și reabilitare a tuturor zonelor ce necesită aceste tipuri de proiecte și care prezintă potențial de dezvoltare turistică din Constanța, ca oraș turistic de importanță majoră al țării.

Finanțare națională

Din cadrul proiectelor cu finanțare națională finalizate se numără:

Stația de monitorizare a calității aerului, a temperaturii și a radiațiilor solare. Este un proiect ce a beneficiat de o finanțare națională din parte bugetului de stat prin Ministerul Educației Cercetării și Tineretului PNCDI – program AMTRANS și bugetul local, implementarea proiectului având loc în perioada 2003-2005. Valoarea contractului pentru acest proiect s-a ridicat la 890.000 lei din care suma de 889.968,46 lei a fost nerambursabilă. Obiectivul acestui proiect a constat în implementarea unui stații de monitorizare continuă a calității aerului, a temperaturii mediului ambiant și a radiațiilor solare, precum și realizarea unui studiu de caz cu privire la gestiunea deșeurilor din oraș. Toate acestea au făcut parte din implementarea unei strategii și politici urbane de nivel european în orașul cu potențial turistic Constanța (www.primaria-constanta.ro, 2015).

Proiectul Promocult desfășurat pe perioada anului 2007, care a avut ca obiectiv principal promovarea culturii românești în spațiul european prin expuneri și expoziții culturale precum pictură, sculptură, grafică și fotografie, cu expunerea consolidării orașelor înfrățite Constanța și Sulmona, sub semnul poetului Ovidiu, cu tipărirea materialelor promoționale și expoziții de artă plastică și fotografie în Constanța, Sulmona și la Roma. Această finanțare s-a ridicat la suma de 66.573,08 lei din care suma 53.258,46 lei a fost nerambursabilă, iar beneficiarul a fost Revista de cultură “Tomis”, Constanța. Finanțarea națională a venit din partea Ministerului Culturii și Cultelor prin programul „Promocult 2007”, dar și de la bugetul local (www.primaria-constanta.ro, 2015).

Reabilitarea și extinderea spațiilor verzi din zona Tomis I – Municipiul Constanța, proiect care a beneficiat de o finanțare națională din partea Administratiei Fondului pentru Mediu si bugetul local de 1.923.948 lei din care suma de 1.000.000 lei a fost nerambursabilă. Acest proiect al Constanței s-a desfășurat în perioada 2008-2009 și a avut ca obiectiv “Reabilitarea și extinderea spațiilor verzi din zona Tomis I cu 29.154 mp suprafață gazonată, 1.135 de arbuști, 74 de arbori, flori perene, trandafiri, 25 de stâlpi de iluminat, 50 de băncuțe și 42 de coșuri de gunoi.” (www.primaria-constanta.ro, 2015).

Proiectul de reabilitare si extindere a spațiilor verzi din zona parc Tăbăcărie – „Expoflora” – Municipiul Constanța cu finanțare de la bugetul local și din partea administrației Fondului pentru Mediu, cu o valoare de contract de 1.018.039,72 lei, cu 997.576,72 lei nerambursabili. Proiectul s-a desfășurat pe perioada anilor 2010-2011, având ca obiectiv “Reabilitarea și extinderea unor spațiilor verzi din zona parc Tăbăcărie prin plantarea unui nr. de 216 arbori, 309 arbuști, 50 buc plante perene si 3.870 bucăți de trandafiri, suprafața gazonată ajungând la 16.526 mp. Deasemenea s-au realizat alei cu alveole înierbate și s-au montat 50 de bănci și 50 de recipeiente ecologice.” (www.primaria-constanta.ro, 2015).

Singurul proiect cu finanțare națională aflat în curs de implementare este:

Proiectul de amenajare a parcului Carol I având ca sursă de finanțare instituția Administrația Fondului pentru Mediu și buget local. Valoarea contractului pentru acest proiect este în valoare de 1.962.237 lei, sumă nerambursabilă, cu perioada de implementare din noiembrie 2011, până în decembrie 2015. Conform informațiilor primăriei Constanța, faza actuală a proiectului se află în curs de execuție prin contract de lucrări din data de 2 iunie 2014, obiectivul acestui proiect constând în îmbunătățirea calității mediului prin dezvoltarea, crearea și amenajarea de spații verzi noi, respectiv amenajarea parcului Carol I – Zona Termele Romane – Edificiul cu mozaic (www.primaria-constanta.ro, 2015).

Finanțare locală

Din cadrul proiectelor cu finanțare locală în curs de implementare fac parte:

“Zestrea arboricolă – Plămânul orașului”. Acest proiect a fost inițiat în anul 2014 și are o continuitate pentru următorii 3 ani de zile în vederea reconfigurării zonelor verzi prin plantarea cu noi specii de copaci ce vor veni să completeze varietatea speciilor de arbori deja existente. Începând cu anul 2014 s-au achiziționat 13.500 de arbori (tei, platan, salcâm pendul, plop negru, dar și specii ce se pot adapta condițiilor de mediu, climă și sol ale Constanței). Zonele vizate pentru plantarea acestor 13.500 de arbori au fost: Parc Tomis I cu 800 de bucăți, Parc Casa de Cultură cu 1000 de bucăți, Parc Tomis II cu 800 de bucăți, Bulevardul Mamaia cu 700 de bucăți, Faleză Nord cu 700 de bucăți, Stațiunea Mamaia cu 5000 de arbori, Cartierul Km 4-5 cu 700 de copaci, Cartierul CET cu 700 de bucăți, 1.200 de bucăți în Cartierul P6 – Parc Poarta 6, Cartier Tomis Nord cu 500 de arbori, Cartier Tomis III cu 400 de arbori, Cartier Inel I cu 300 de copaci, Cartier Inel II cu 200 de copaci și Cartier Badea Cârțan cu 500 de arbori noi. În prezent, în anul 2015, este vizată achiziționarea și plantarea a 15.000 de arbori din speciile menționate mai sus cu plantarea lor în cartiere de blocuri și parcuri și aliniamente stradale (www.primaria-constanta.ro, 2015).

Un proiect ce vizează achiziționarea și montarea unor bănci de odihnă, în număr de 150 de bucăți, cu montare la locurile de joacă și în alte locuri publice, în concordanță cu cererea și solicitarea cetățenilor. Data începerii proiectului este 1 iunie 2015 cu termen de 3 luni de zile și o valoare de 100.000 lei cu tva (www.primaria-constanta.ro, 2015).

Municipiul mai are în vedere un proiect care să vizeze amenajarea unor centre de informare turistică atât în Constanța cât și în Mamaia, cu 3 locații în Constanța și 4 locații în stațiunea Mamaia, cu termen de realizare de 12 luni de zile. Etapele proiectului vizează în primul rând o documentare și o obținere a tuturor avizelor necesare lucrărilor de amenajare a acestor centre de informare turistică, realizarea documentației necesare pentru elaborarea studiului de fezabilitate pentru fiecare locație în parte și obținerea certificatelor necesare de urbanism. A doua etapă are în vedere procedurile de achiziție în vederea îndeplinirii condițiilor contractului cu privire la proiectarea și execuția lucrărilor de investiții, iar etapa a treia are în vedere execuția efectivă a lucrărilor pentru fiecare locație din totalul de 7 locații vizate. Valoarea proiectului este de 301.000 lei, cu confirmări viitoare privind aprobarea bugetului final (www.primaria-constanta.ro, 2015).

Proiect ce are în vedere reamenajarea locurilor de joacă existente și amenajarea unor locuri de joacă noi în Constanța cu propunerea unui total de 69 de locuri de joacă, cu 3 locații nou înființate. Spațiile de joacă vor fi dotate cu echipamente noi, suprafața de joc fiind pavată cu cauciuc pentru protecția copiilor. Acest proiect a început în 1 mai 2015 și va continua pe parcursul a 24 de luni în 3 etape. Prima etapă are în vedere întocmirea documentației necesare și obșinerea avizelor pentru lucrările de intervenție la aceste locuri de joacă, precum și întocmirea documentației necesare pentru elaborarea studiului de fezabilitate pentru spațiile de joacă noi. Etapa a doua prevedere inițierea procedurilor de achiziționare privind proiectarea și executarea lucrărilor de investiții. Etapa a treia are în vedere executarea lucrărilor pentru fiecare dintre cele 67 de locații existente. Aceste locuri de joacă vor fi echipate cu aparate de joaacă și fitness, gard protecție nou și special pentru asemenea activități, dezafectarea echipamentelor de joacă vechi, execuția lucrărilor de amenajare și turnarea cauciucului reciclat sub formă de covor protectiv pe suportul de beton armat. Valoarea totală a acestui proiect se ridică la 10.000.000 lei cu tot cu tva (www.primaria-constanta.ro, 2015).

Proiect ce are în vedere realizarea unor lucrări de reparare a podețelor pietonale de traversare a minicanalelor din Satul de vacanță și parcul Tăbăcarie, proiect care se ridică la o valoare de 100.000 de lei, realizat în două etape, început în 15 mai 2015, cu durata totală de 7 luni de zile până la finalizare. Scopul acestui proiect este de a asigura un trafic pietonal în condiții de siguranță, dar și de a armoniza aspectul estetic al podețelor cu peisagistica zonei de amplasare a acestora (www.primaria-constanta.ro, 2015).

Din cadrul proiectelor cu finanțare locală implementate fac parte:

Vizarea unui proiect care să aibă în vedere lucrări de reparații la terenurile de sport amenajate de Primăria Municipiului Constanța în parcuri și zone de agrement, cu termen de realizare de 1 lună, respectiv luna aprilie 2015, cu identificarea a 10 locații – terenuri de sport amenajate în parcuri și zone de agrement, cu un buget de 120.000 lei (www.primaria-constanta.ro, 2015).

Proiectul de achiziționare a unor cabine din PVC pentru agenții de pază, cu montare atât în municipiul Constanța, cât și în stațiunea Mamaia, cu 20 de bucăți. Aceste cabine sunt destinate dotării noilor posturi de pază înființate, prin care se vor înlocui cele deteriorate. Data achiziției a fost la 1 iunie 2014, cu o valoare de 130.000 lei (www.primaria-constanta.ro, 2015).

Proiectul de achiziționare a unor stâlpi ornamentali portocalii în număr de 670 de bucăți pentru înlocuirea dar și completarea stâlpilor metalici ficși, deteriorați sau lipsă de pe arterele principale ale orașului Constanța. Data achiziției a fost 1 iunie 2014 cu o valoare a proiectului de 100.000 lei (www.primaria-constanta.ro, 2015).

Finanțare europeană

Proiecte cu finanțare europeană aflate în etapa de precontractare/contractare:

Proiectul privind diversificarea activităților de agrement în Parcul Tăbăcarie având un buge estimativ de 37.353.041,81 lei și un obiectiv ce vizează dezvoltarea și promovarea turismului din Constanța prin intermediul reabilitării infrastructurii publice urbane, prin îmbunătățirea factorilor de mediu și a calității vieții în orașul Constanța, prin diversificarea activităților de agrement din Parcul Tăbăcărie.

Prin acest proiect sunt vizate rezultate precum reabilitarea aleilor pietonale și carosabile, plasare de mobilier urban, sistem nou de iluminat public, plantarea diferitelor specii de arbori și arbuști, zone de fitnes urban, creare de locuri de joacă pentru copii, piste pentru biciliști, locații special amenajate pentru animale de companie, realizare unor zone pentru activități culturale, artistice și educaționale în aer liber, grupuri sanitare și spații pentru familii, amplasare de panouri informative și indicatoare pentru locațiile aflate în parc, crearea unor sisteme de irigații (www.primaria-constanta.ro, 2015).

Dintre cele mai importante proiecte cu finanțare europeană finalizate:

Proiectul privind restaurarea și reamenajarea integrată a zonei istorice – Piața Ovidiu, cu sursa de finanțare prin POR – Axa 1.1., valoarea contractului fiind de 11.616.278,79 lei din care suma de 9.111.884,86 lei este nerambursabilă. Proiectul s-a desfășurat în perioada 2012-mai 2014 și a avut ca rezultat reabilitarea infrastructurii publice urbane degradate din Centrul istoric al Municipiului Constanța prin reabilitarea pieței Ovidiu, a străzilor Vasile Canarache, Marcus Aurelius și Aleea Vasile Canarache, a scărilor de acces din str. Marc Aureliu către Portul Tomis și în strada Vasile Canarache către strada Termele Romane, amplasarea de mobilier urban, canalizare pluvială, sistem de iluminat public și amenajare spații verzi.

Proiectul de restaurare și reamenajare a Promenadei și a spațiilor verzi din Zona Vraja Mării – Cazino – Port Tomis cu sursă de finanțare prin POR – Axa 1.1. și valoare de contract de 14.790.098,44 lei din care suma de 11.661.006,19 lei este nerambursabilă, rabilitarea finalizându-se după doi ani în noiembrie 2014. Rezultatele au vizat reabilitarea infrastructurii publice urbane din zona istorica a Constanței prin reparații și refacere ziduri de sprijin, balustradă , amenajare alee promenadă, modernizare alei pietonale în parc și amenajare spații verzi, mobilier urban. (Anexa 3).

Proiecte cu finanțare europeană în implementare:

Proiectul ce vizează reamenajarea zonei pietonale din centrul istoric al Constanței cu o valoare de contract de 37.934.638,30 lei din care suma de 29.807.506,65 lei este nerambursabilă, durata de implementare fiind de 37 de luni, începând cu luna mai 2012. Scopul acestui proiect are în vedere reabilitarea infrastructurii urbane din centrul istoric al Constanței prin refacerea unui număr de 21 de străzi din zona Peninsulară a Constanței, reabilitarea sistemului de canalizare pluvială al acestor străzi și mobilarea zonelor cu mobilierul ruban tipic precum stâlpi pentru iluminat public, indicatoare rutiere, coșuri de deșeuri și scrumiere publice.

Proiectul ce vizează modernizarea și reabilitarea iluminatului public în unele zone metropolitane ale Constanței, cu un buget estimat la 32.296.166,58 lei având ca sursă de finanțare Programul Operational Regional 2007-2013, dar și o contribuție proprie de 835.066,79 lei. Durata implementării este de 10 luni de zile, începând cu februarie 2015. Scopul proeictului vizează modernizarea iluminatului public în zone precum Cartier Compozitori, Cartier Constanța Sud, Cartier Baba Novac, Cartier Palazu Mare, Cartier Peninsula, Bd. Mamaia, Bd. Aurel Vlaicu, Bd. Ferdinand și Bd. Tomis.

Proiectul de rabilitare și amenajare a Parcului Arheologic are o durată de 8 luni, începând cu aprilie 2015 și o finanțare prin Programul Operational Regional 2007-2013 în valoare de 15.576.652,47 lei, din care suma 14.414.367,97 lei este nerambursabilă. Rezultatele acestui proiect vizează reabilitarea aleilor și a spațiilor verzi, crearea utilităților publice necesare funcționării parcului, reamenajarea zonei parcului în stilul arhitectonic Art Nouveau, cu mobilier ruban, stâlpli de iluminat, extinderea spațiului verde, punerea în valoare a vestigiilor istorice și a monumentelor existnte, dotarea cu mobilier urban în stil arhitectonic Art Nouveau, asigurarea siguranței cetățenilor și turiștilor, alături de loc de joacă pentru copii și fitness urban.

Proiectul transfrontalier Black Sea Bike -Diversification of the tourism services in Constanta – Balchik cross border region by bike – BSB este, deasemenea, în implementare, având o valoare a contractului de 1.498.533,24 euro din care suma de 1.465.865,22 euro este nerambursabilă, finanțare asigurată de Programul Operațional pentru Cooperare Transfrontalieră România-Bulgaria 2007-2013, Axa prioritară 3 – Dezvoltare economică și socială – Coeziune socială și dezvoltare economică prin identificarea și consolidarea avantajelor zonei. Durata acestui proiect este de 27 de luni de zile și se traduce în diversificarea serviciilor turistice prin crearea retelei de stații de biciclete în orașele Constanța și Balcic (Bulgaria). Rezultatele sunt: 24 de stații de biciclete în municipiul Constanța, 6 stații de biciclete în Balcic și 390 de biciclete achiziționate pentru municipiul Constanța și 100 de biciclete achiziționate pentru municipiul Balcic.

Proiectul de reabilitare a Cazinoului Constanța

„Compania Națională de Investiții a lansat licitația pentru întocmirea fazelor de proiectare, dar și execuția lucrărilor de consolidare și restaurare a Cazinoului din Constanța”. Proiectul are în vedere amenajarea a numeroase spații în vederea organizării de conferințe, expoziții, spectacole, cafenea și sală de bal. La subsol vor fi amenajate săli de promovare a Mării Negre, grupuri sanitare, vestiare, spații tehnice, oficiu catering, preparare catering, depozitare catering. La parterul Cazinoului se are în vedere o expoziție permanentă cu tema „Istoria Cazinoului”, o sală de promovare culturală a mediului marin, săli pentru promovarea activităților artistice, o cafenea/ceainărie, lounge, minibar și alte anexe funcționale. La etajul unu se vor regăsi amenajate o sală multifuncțională, o sală de bal, expoziții, consiliu, un lounge, o scenă, precum și o zonă de culise. După reabilitare, monumentul istoric va reveni în administrarea Consiliului Local Constanța (Perhaiță, 2015).

Atribuirea contractului „Întocmirea fazelor de proiectare PT+DTAC+DE, asistență tehnică a proiectantului și execuție a lucrărilor aferente obiectivului de investiție «Consolidare si restaurare Cazino Constanța»“ se realizează prin licitație publică. Valoarea contractului acestui proiect este de 31.608.903 lei, cu următoarea descompunere a cheltuielilor (http://radioconstanta.ro, 2015):

-diverse și neprevazute 5.260.763 lei

-servicii de proiectare și asistență tehnică a proiectantului – 1.701.885 lei

-cheltuieli pentru investiția de bază – 24.601.930 lei

-organizare de șantier – 44.325 lei

-cheltuieli diverse și neprevăzute aferente activității de proiectare (20% conform HG 28/2008) – 340.377 lei

-cheltuieli diverse și neprevăzute aferente execuției lucrărilor (20% conform HG 28/2008) – 4.920.386 lei.

3.2. Stabilirea avantajelor competitive

Principalul avantaj competitiv pe care orașul turistic Constanța îl deține, în comparație cu alte orașe turistice care nu se află în zona de litoral Dobrogea, este reprezentat chiar de poziționarea sa geografică. Situarea orașului la malul Mării Negre permite conducerii orașului să beneficieze de diverse oportunități în materie turistică, dar și comercială, precum construire, dezvoltare, modernizare port turistic și comercial, crearea, amenajarea, întreținerea și dezvoltarea plajelor turistice, crearea și comercializarea turistică a unor programe de înot și cursuri de navigare atât pe mare, cât și pe lacul Siutghiol. Poziționarea sa geografică mai permite dezvăluirea unor site-uri geologice de importanță istoricăși de relevare a unor ruine cu valoare națională și, deopotrivă, istorică și turistică. Practic, deschiderea la mare a orașului turistic Constanța permite amenajarea, crearea și dezvoltarea unor pachete de produse și servicii, precum și a unor locații turistice de care alte orașe aflate în centrul, sudul, vestul sau nordul României nu pot beneficia.

În raport cu alte orașe turistice care au deschidere la mare, precum Mangalia sau Năvodari, Constanța mai deține ca avantaj competitiv, apropierea, practic lipirea sa ca oraș, de stațiunea turistică Mamaia, trecerea realizându-se imediat, din oraș în stațiune, fapt ce constituie un beneficiu, prin proximitate, atât pentru locuitorii Constanței, cât și pentru turiștii români sau străini sosiți prin intermediul portului, aeroportului sau autostrăzii. Mai mult, amenajarea stațiunii Mamaia intră în sarcina primăriei Constanței, motiv pentru care această stațiune constituie o prelungire a orașului Constanța în materie de avantaje, beneficii, produse și servicii, precum și atracții turistice pentru absolut toți turiștii sosiți aici.

Un alt avantaj competitiv al orașului turistic Constanța, în comparație cu alte orașe și/sau stațiuni din zonă, este reprezentat de importanța culturală, istorică și comercială pe care o deține, în esența sa, întreg orașul. Faptul că orașul Constanța deține atât biserici ortodoxe (Catedrala Ortodoxă Sf. Petru și Pavel, Biserica Sfântul Mina din Parcul Tăbăcărie, etc.) cât și o moschee musulmană (Moscheea Carol I) și Biserica Romano-Catolică Sfântul Anton, poate constituie un punct de interes pentru anumite categorii de turiști, în funcție de viziune, religie sau vârste (Anexa 5). Odată cu aceste construcții se realizează și trecerea la importanța istorică și deopotrivă culturală a orașului, cu referire la diverse monumente și construcții de valoare și importantă turistică, prin însăși însemnătatea lor istorică și valoarea culturală și turistică, precum: statuia lui Ovidiu din Piața Ovidiu; Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța din Piața Ovidiu; catacombele și cazematele aflate atât pe faleza plajei Modern, cât și din zona Cazinoului Constanța (Anexa 6); tunelul de drenaj de la faleza Cazino (Anexa 7), zona Comandamentului Forțelor Navale; Farul Genovez; vila Șuțu cu valoare istorică, arhitecturală și culturală; alte clădiri cu valoare arhitecturală de pe faleza Cazinoului, aparținând unor familii nobile care au contribuit la întemeierea și stabilirea normelor culturale și de modernizare a orașului Constanța; Edificiul Roman Cu Mozaic; termele romane; Cuibul Reginei; etc. Faleza Cazino Constanța, Delfinariul, Planetariumul, Acvariul, Portul Tomis Constanța, Lacul Tăbăcărie, Parcul Arheologic, Muzeul de Artă Populară, Muzeul de Artă, Muzeul de Sculptură Ion Jalea, etc. Alte atracții cu valoare comercială și turistică sunt Gravity Park, un parc destinat amatorilor de sporturi extreme; mall-uri, centre comerciale, restaurante, cluburi, etc.

Un alt avantaj competitiv al orașului Constanța, tot de importanță culturală și istorică, îl constituie legătura acestuia, în special în perioada dezvoltării și modernizării sale, cu familia regală a României. Constanța și stațiunea Mamaia sunt singurele zone din teritoriul Dobrogei care sunt legate, în mod aparte, de Familia Regală, imediat după orașul București, prin faptul că aici s-au ridicat Palatul Regal, Palatul regal de Vară de la Mamaia, Vila Știrbey, Vila Regina Maria și Cuibul Reginei (în prezent Muzeul Portului Constanța). Mai mult, legătură cu Familia Regală a orașului turistic Constanța mai constă și în faptul că anumite zone, faruri, bulevarduri sau construcții au fost denumite după personalități ale familiei regale de la acea vreme, precum cele menționate mai sus dar și: Farul Carol I, Moscheea Carol I Constanța, bulevardul Ferdinand, bulevardul Regina Elisabeta, etc.

3.3 Prezentarea unor strategii de promovare pentru orașul turistic Constanța în context național și internațional

Pentru orașul Constanța se utilizează și/sau se pot utiliza ca strategii de promovare următoarele:

1. Modalitatea de dezvoltare intensivă, cu strategiile:

a) Strategia de penetrare pe piață cu anumite pachete și oferte de produse/servicii turistice pentru stimularea creșterii consumului turistic, pentru atragerea turiștilor români și străini de la concurență (concurența reprezentând Grecia, Bulgaria, Croația și Turcia, în mod special)

b) Strategia de extindere a pieței turistice cu pătrunderea ofertelor de turism pe segmente noi de piață, cu extinderea către noi zone geografice fiind luate în considerare atât stațiunea Mamaia, cât și zonele limitrofe ale orașului Constanța, aici fiind inclusă dezvoltarea orașului Constanța din punct de vedere turistic prin crearea de mall-uri, parcuri de distracții, cluburi sportive, cluburi de noapte, etc.

c) Strategia de înnoire a produselor și serviciilor turistice prin crearea și introducerea de produse turistice noi (precum crearea de mall-uri, parcuri de distracții, cluburi de noapte, alte cazinouri din oraș, etc.), precum și îmbunătățirea produselor turistice existente (renovări, reabilitări ale diverselor obiective turistice, printre care și Cazinoul ce urmează a fi renovat și a găzdui diverse acțiuni și evenimente culturale și comerciale).

2. Modalitatea de dezvoltare prin integrare, cu utilizarea strategiilor:

a) Integrarea în amonte, prin atragerea și controlul anumitor furnizori de servicii și produse turistice din cadrul orașului cu scopul de a crește renumele Constanței și pentru a putea fi promovat orașul astfel în cadrul târgurilor internaționale de turism.

b) Integrarea în aval, prin încorporarea unor distribuitori (în parteneriat cu primăria Constanța sau cu firme particulare de turism) ai servicilor și produselor turistice realizate sub formă de pachet turistic, precum ghizii care vor prezenta istoria orașului, a diverselor clădiri de epocă, a bogăției arhitecturale, unor grupuri de turiști străini, etc.

c) Integrarea pe orizontală are în vedere absorbția sau achiziționarea unor concurenți aici intrând în joc singurul concurent ce poate fi absorbit imediat – stațiunea Mamaia, poziționarea geografică imediată celei a orașului Constanța permițând acest lucru, mai ales luând în considerare faptul că primăria Constanța are deja în adminsitrație stațiunea Mamaia.

3. Modalitatea de diversificare, cu utilizarea strategiilor:

a) Strategia de diversificare concentrică cu comercializarea unor produse și servicii turistice destinate în special turiștilor români și moldoveni ca și categorie de turiști care vin în mod regulat (anual) pentru a-și face concediul la malul Mării Negre.

b) Strategia de diversificare orizontală cu accent pe comercializarea de produse și servicii turistice noi destinate clienților actuali dar și potențiali străini și autohtoni.

c) Strategia de diversificare de tip conglomerat adresându-se cu produse și servicii turistice conexe produslui/serviciului turistic principal – cel de concediu și turism de odihnă.

Strategia de social media în promovarea turismului din Constanța la nivel internațional este vitală. Deschiderea unor conturi oficiale ale acestei activități de lungă durată de promovare a turismului constănțean se poate realiza pe Facebook, Twitter, Youtube și sub forma unor articole în limba română și engleză pe website-uri de specialitate (turism și promovarea turismului) atât românești, cât și internaționale.

Strategia de mail order marketing realizată pentru promovarea turistică a Constanței și a noilor produse și servicii turistice către o țintă de consumatori străini și români actuali care deja sunt familiarizați cu modalitatea de efectuare a turismului în Constanța. Oferirea de informații în mod personal, prin intermediul mailului, după stabilirea unei baze de date de turiști români și străini, dar și colectarea de informații și feedback de la aceștia este vitală pentru punctarea necesităților și îmbunătățirilor ce trebuie aduse serviciilor și pachetelor turistice existene sau deja propuse prin proiecte aflate în implementare.

Se mai poate implementa strategia de promovare prin care sunt oferite diverse produse tradiționale sau de brand Constanța drept cadouri promoționale turiștilor care ajung pe aeroportul Kogălniceanu sau la Portul Tomis (precum steaguri personalizate cu orașul Constanța, căni imprimate, albumuri cu poze vechi ale orașului Constanța, bilete gratuite la diverse show-uri de pe litoral din perioada respectivă, etc.)

Strategia promovării prin acțiuni de caritate poate avea în vedere atragerea unor turiști străini în cadrul unor evenimente cu participarea unor artiști străini și români, ale căror obiecte de artă și creații să fie cumpărate pentru a fi strânse sume de bani pentru diverse acte caritabile.

Unele concursuri mari cu premii pot atrage diverși turiști străini, precum organizarea unor programe de joc sportiv competitiv în cadrul unor tabere amenajate sau în cadrul parcurilor acvatice.

Este important ca orașul Constanța să se promoveze turistic în context național și internațional cu abordarea și implementarea eficientă a strategiilor:

-Strategia de creștere și dezvoltare turistică și geografică

-Strategia ofensivă prin care este exprimat un comportament agresiv și de extindere în cadrul promovării, fiind urmărit volumul desfacerii produselor turistice și sporirea numărului de turiști străini

-Strategia activă, conducerea Constanței și responsabilii oficiali ai promovării turisice a orașului preocupându-se de înnoirea și perfecționarea activităților aferente comercializării produselor turistice, asumându-și, astfel, rolurile de a imprima direcțiile și ritmul schimbărilor, influențând astfel și modelând piața turistică locală în context internațional

-Strategia adaptivă la trendul pieței de consum turistic prin crearea și permiterea creării de cluburi de noapte, terase, zone de joc sportiv, parcuri de distracții, telegondole, etc.

-Strategia de stimulare care vizează crearea cererii, prin introducerea noilor produse și servicii turistice și dezvoltarea celor existente

-Strategia de dezvoltare a produsului turistic (diversificându-și produsele și serviciile turistice în funcție de preferințele consumatorilor și punându-și, astfel, în valoare capacitatea de a se adapta la cerințele pieței de turism actual)

-Strategia dezvoltării gamei de produse și servicii turistice și îmbinarea unora dintre acestea în pachete turistice viabile în context internațional

-Strategie deliberată, utilizată de orașul Constanța, urmărind în mod conștient și executând obiectivele stabilite prin planuri

-Orașul turistic poate încerca să apeleze la strategia poziției de leader al costurilor învingând concurența prin practicarea nor prețuri mici-medii și realizând producții turistice de masă, raportate la un număr de turiști români și străini în creștere.

-Strategia transparenței, comunicării și a PR-ului, asigurând, astfel, accesul tuturor turiștilor actuali și potențiali, români și/sau străini, la informațiile actuale privind turismul practicat în Constanța.

-Constanța este necesară să mai adopte strategia managementului bazat pe valori și responsabilitatea socială prin care să inspire încredere cu privire la efectuarea propriu-zisă și concretă a activității turistice pe baza unui set de valori imuabil. Trebuie adoptate decizii privind activitatea turistică care sunt luate pe baza valorilor orașului, respectând cu strictețe niște standarde predefinite, cât și un management al calității în cadrul acțiunilor de promovare turistică a orașului Constanța.

3.4 Analiza SWOT a orașului turistic Constanța

Tabel 3.4.1 PUNCTELE TARI

Tabel 3.4.2 PUNCTELE SLABE

Tabel 3.4.3 OPORTUNITĂȚI

Tabel 3.4.4 AMENINȚĂRI

PROPUNERI ȘI RECOMANDĂRI

Propuneri de dezvoltare a orașului turistic prin proiecte de modernizare și programe strategice de turism ce pot conduce către o promovare internațională a atracțiilor turistice și pachetelor de produse/servicii turistice din Constanța:

1. Reasfaltarea străzilor principale și secundare și pavarea corespunzatoare a acestora, plasarea de borduri înalte și canale de scurgere a apei de ploaie

2. Trasarea unor marcaje discontinue pe șoselele și bulevardele principale, pentru evitarea efectuării unor curse lungi până la un scuar de întoarcere a autovehiculului. În prezent, marcajele continue despărțitoare ale celor două sensuri de circulație auto nu permit concentrarea la drum și spre locația exactă destinației, conducând la încălcarea acestora din motive de timp și distanță parcurse inutil.

3. Plasarea unor indicatoare rutiere cu obiective turistice, atât în limba română, cât și în limba engleză

4. Dezvoltarea unor noi terenuri de tenis, pe lângă cele existente deja în interiorul Constanței, precum și crearea unor terenuri de baschet și fotbal, cu plată și program exact, condiții și facilități conexe (bar, dușuri, internet wireless, lounge, piscină, etc.)

5. Întreținerea curățeniei și igienei, precum și a ordinii publice și administrației parcurilor de distracții, la standarde europene de modernizare

6. Realizarea unei asociații/organizații care să înglobeze toate apartamentele puse de persoane fizice la închiriere pentru turiști străini sau români ori în regim „couch surfing”, prin care să fie selectați numai proprietarii care prezintă grad de încredere, seriozitate și feedbackuri pozitive din experiențele anterioare ale clienților turiști; prin acest proiect se poate oferi o alternativă turiștilor români și străini la hoteluri/vile/pensiune, prețurile fiind, deasemenea, mai accesibile.

7. Reintroducerea unor rețete tradiționale turcice/tătărești precum braga, clasicele castronele cu iaurt de oaie, covrigi, plăcinta doborgeană, șuberek, cafea la ibric, etc. și promvoarea lor în contextul turismului internațional, ca fiind regăsite și în Constanța.

8. Construirea unei scene estivale de proporții mari cu ajutorul căreia să se poată susține concerte cu diverși artiști români și străini invitați.

9. Consolidarea și amenajarea falezelor din zona Faleză Nord și amenajarea aecstora într-un stil modern cu bănci, felinare și balustrade protective.

10. Renovarea, consolidarea și amenajarea catacombelor și a cazematelor din zona faleza plajei Modern, cât și din zona Cazinoului Constanța și a tunelului de drenaj de la faleza Cazino pentru introducerea acestora într-un pachet turistic internațional, însoțite de plăci cu explicații ale istoriei acestora și semnificația/utilitatea trecută/prezentă.

11. Reducerea, cu ajutorul unor legi speciale și a poliției și jandarmeriei, sau chiar anihilarea unor infracționalității cauzate de anumite grupuri minoritare din oraș și de la periferia acestuia, pentru a nu mai fi perturbată liniștea și siguranța publică, și combaterea cerșetoriei.

12. Amenajarea spațiilor verzi și plantarea a câtor mai mulți copaci, arbuști și flori, în special în zona dintre șosele și plajă, pentru evitarea creării unor zone de stepă și miriște și pentru a înfrumuseța locul și a-i oferi o notă de prospețime și atractivitate turistică.

13. Amenajarea plajelor cu spații de jucat volei și fotbal și organizarea unor concursuri cu premii.

14. Amenajarea unor spații din plajele existente cu chaise-longue-uri, însă fără a sufoca plaja și oferirea posibilității de a sta la plajă direct pe nisip.

15. Extinderea plajelor cu cel puțin 2-3 metri în general și cu cel puțin 5-6 metri în zonele unde deja este prezent un risc de erodare a dealurilor formate spre șosele și blocuri/case construite la malul mării.

16. Rezolvarea problemei cablurilor atârnate de electricitate și organizarea și plasarea lor în șanțuri subterane. Deși proiectul este inițiat, acesta este efectuat doar pe anumite străzi, ideea principală a propunerii fiind ca această acțiune să se extindă la nivelul întregului oraș, atât pentru o mai bună protecție a acestor cabluri și a evitării spargerii, ruperii sau defecțiunii lor care pot afecta trecătorii, cât și pentru a estetiza orașul.

Din rândul proiectelor/pachetelor turistice/programelor propuse, implementate și finalizate pe viitor, care pot face parte din acțiunea de promovare în cadrul turismului internațional, fac parte:

1. Promovarea Constanței ca oraș natal al Simonei Halep și al altor tenismeni cunoscuți români și, prin acest intermediu, crearea unui program de turism, cu promovare internațională, și în colaborare cu sportivii români cunoscuți peste hotare, prin care diverși turiști străini se pot alătura unui sejur de 5-7 zile în care să cunoască sportivii și să participe la lecții de sport cu aceștia, în schimbul unor pachete turistice prestabilite.

2. Promovarea Constanței ca oraș al poetului Ovidiu, cu amprentă lăsată de Casa Regală Română, oraș cu influențe turcice, tătărești și românești.

3. Renovarea clădirilor și vilelor istorice pentru a conferi orașului un aspect estetic plăcut, contribuind la reclădirea prestigiului orașului și la stârnirea interesului și curiozității turiștilor străini; cele care aparțin proprietarilor de drept ce au reușit să își revendice moștenirile trebuie să le fie impus să își renoveze, măcar în stadiu primar, clădirile istorice, ori să le vândă într-un timp dat, ori să le cedeze statului ca patrimoniu, care la rândul său să aibă obligația să le renoveze în mod adecvat, în interior și exterior și să le pună la dispoziția publicului prin amenajarea unor săli interioare ce pot permite organizarea de expoziții, evenimente culturale, închirieri pentru diverse alte evenimente potrivite, etc.

4. Crearea unui program prin care aceste vile și clădiri istorice, de epocă, să constituie subiectul principal în vederea unor tururi urbane de informare și cultură pentru străini, în strictă corelație cu istoria locală.

5. Promovarea Constanței ca oraș al poetului Ovidiu, oraș cu influențe turcice, tătărești și românești, cu amprentă puternică lăsată de Casa Regală Română (dezvoltarea unui program turistic prin care turiștii străini și români să se poată informa cu privire la legătura istorică și benefică dintre acest oraș și Casa Regală a României, participarea la seminarii pe această temă, oferirea unor pachete de cărți pe aceste teme, în engleză, contra cost, etc.).

6. Dezvoltarea unui program istoric cu accente pe cultura arhitecturală și bogăția patrimoniului arhitectural al orașului Constanța, la care să participe grupuri de turiști străini și români, cărora să le fie prezentate, de către ghizi foarte bine pregătiți, toate obiectivele turistice alcătuite din casele de epocă și vilele cu arhitectură deosebită, împreună cu istoria ce o poartă (Casa cu Lei, Casa Manicatide, Vila Șuțu, Casa Theiler, Casa Theodor Russo, etc.), arhitectura și construcția bisericilor, a Cazinoului din Constanța, a diverselor monumente (statuia lui Ovidiu, statuia lui Eminescu, Farul Genovez), a muzeelor (Acvariu, Planetariu, Cuibul Reginei – Muzeul Marinei Române, Muzeul de Istorie și Arhitectură), vestigii și ruine (Parcul Arheologic, ruinele din zona Cazinoului, termele romane, Edificul cu Mozaic), clădirea Comandamentului Flotei de pe faleza de sud-est a orașului, etc.

7. Crearea unor programe de obținere a unui permis european de navigare nave maritime de dimensiuni mici și medii, șalupe, bărci cu motor, etc., precum și inserarea unui sub-program prin care turiștii dornici să obțină acest permis să poată fi instruiți totodată să se comporte adecvat și util în situații de urgențe pe mare (incendii, scufundări, salvarea vieții altor persoane, acordare de prim ajutor).

8. Crearea și promovarea internațională ulterioară a unui parc de distracții acvatic de dimensiuni foarte mari, cu alegerea unui teren ideal în zona limitrofă a orașului, cu căi de acces bine definite și modernizate.

9. Renovarea integrală, exterioară și interioară, a Cazinoului Constanța. Anunț de încheiere și deschidere oficială a Cazinoului, ca obiectiv turistic de importanță istorică și comercială, cu programe artistice și diverse alte evenimente.

10. Promovarea internațională, ca produs turistic, a Zilei Marinei Române din fiecare 15 august al anului, pentru atragerea turiștilor străini care să asiste la spectacolul atât din aer, cât și de pe mare, desfășurat în zona falezei Cazinoului.

11. Promovarea Portului Turistic Tomis, vizite în port și pe navele ce permit acest tip de vizite turistice și reamenajarea fosului Golf al Delfinilor cu atracții turistice precum terase, baruri, lounge-uri, restaurante, plimbări cu vaporul în zonă, etc.

12. Promovarea mâncărurilor și băuturilor tradiționale, clasice dar și a celor contemporane, internaționale prezente în Constanța de astăzi, ca experiențe culinare, regăsite în cadrul unei diversități de restaurante, hoteluri, baruri, terase, lounge-uri prezente atât în zona falezelor, cât și în centrul orașului.

13. Promovarea internațională a unui circuit turistic prin care să fie vizitate toate bisericile și mânăstirile din zonă, cu ajutorul unor ghizi specializați.

14. Promovarea orașului Constanța ca oraș de noapte, în special în zona estivală, cu posibilități de distracție și agrement, cuprinzând zone și locații variate pentru desfășurarea unor activități de turism, conexe celor tipice de stat la plajă: cazinouri, cluburi, terase, mall-uri, restaurante, închiriere biciclete, lounge-uri, vizitare obiective turistice, joc sportiv, cluburi sportive, etc.

15. Promovarea unor acțiuni artistice de pictură și fotografie, prin programe la nivel internațional, prin intermediul cărora să se alături în grupuri multietnice, diverși artiști de profil în crearea unor evenimente și expoziții ulterioare acțiunilor întreprinse de pictură și fotografie la malul Mării Negre, precum Expoziția Internațională „Poduri Europene” desfășurată anual la Muzeul de Artă Constanța, prin care organizatorii reușesc să adune laolaltă un grup de femei artiste din țări precum România, Germania, Olanda, Bulgaria, etc.

Proiectul Poduri Europene este un demers artistic ce acoperă o arie largă și diversă de opțiuni culturale, de atitudini și moduri de abordare artistică. Acest proiect urmărește creșterea interesului pentru creațiile de pictură și sculptură și sprijinirea cunoașterii acestora (www.ancavlad.ro, 2015). Expoziția reunește lucrările de pictură și sculptură realizate de artistele invitate (www.sensotv.ro, 2015).

Problema actuală majoră a Constanței este că acest oraș concurează foarte mult cu restul orașelor externe turistice cu deschidere la mare din Bulgaria, Croația, Grecia, Spania, Italia, Portugalia, în special din punct de vedere al menținerii curățeniei, al unei estetici a orașului în general, a păstrării ordinii și igienei publice, toate acestea rezultând în grade mai mici sau mai mari de civilizație și educație și cultură în aceste materii. Diferența nivelului de civilizație și cultură este net observabilă dintre Constanța și orice alt oraș turistic cu deschidere la mare din țările precizate, motiv pentru care acest aspect constituie poate principalul punct slab ce trebuie luat în considerare și remediat.

Ca modalități de promovare propuse pentru acest oraș turistic în contextul turismului internațional iau în considerare:

Crearea unui website personalizat și complex pentru această acțiune vastă, care totodată să ofere imagini live, poze ale tuturor zonelor moderne realizate de artiști cunoscuți locali sau internaționali, cu existența unei platforme online pentru diverse postări și informare online legată de acest oraș și posibilitățile și ofertele sale turistice, cu forum de discuții și impresii, în care pot interveni și specialiși în turism pentru oferirea de ghidare în alegerea unor pachete sau opțiuni disponibile pentru turismul în Constanța, unde, deasemena, pot fi inserate feedbackuri de la turiști diverși, în concordanță cu experiențele lor turistice de aici. Website-ul va fi moderat în mod riguros pentru a se păstra un limbaj decent, pentru a fi menținute doar informațiile pe subiect și care chiar constituie o utilitate pentru potențialii turiști străini. Layoutul va fi unul interactiv, modernizat și dinamic, atrăgător și user-friendly.

Promovarea orașului Constanța cu modernizarea sa aferentă și cu toate pachetele de turism existente la un moment dat, dar și cu pachete create ca simulare, cuprinzând oportunități turistice diverse propuse spre comercializare turistică prin broșuri, cataloage și cd-uri cu prezentări în cadrul târgului de turism din România, în diverse orașe ale țării (www.targuldeturism.ro, 2015), precum și în cadrul târgurilor internaționale de turism desfășurate în Austria, Belgia, Bulgaria, Elveția, Franța, Germania, India, China, Japonia, Marea Britanie, Polonia, Italia, Israel, Rusia, Serbia, Slovenia, Spania, Republica Moldova, Portugalia, Turcia, Ungaria.

Promovare turistică prin realizarea unor programe de prezentare a orașului, însoțite de broșuri și cataloage, în cadrul ambasadelor României din diverse țări europene, în special Serbia, Ucraina, Ungaria, Rusia, Bulgaria, Polonia, dar și din Frața, UK, Germania, Suedia, Olanda, Belgia, etc.)

Realizarea unor promovări de tip word-of-mouth care este posibilă numai în condițiile în care serviciile și produsele turistice din cadrul Constanței ating un nivel înalt de calitate și o prestare ireproșabilă care să determine reîntoarcerea turiștilor străini care deja au vizitat acest loc, dar și viitoarele lor recomandări altor potențiali turiști.

În mod special, trebuie țintită atragerea unor turiști străini care nu au acces la mare, promovarea unor pachete de servicii și produse turistice din orașul Constanța fiind realizată în cadrul acestor țări, cu ocazia unor târguri internaționale de turism, printr-un website oficial și/sau prin intermediul ambasadelor române din acele țări. Aceste pachete de produse/servicii turistice propuse pot fi promovate și combinate în oferte diverse pentru atragerea unui număr cât mai mare de turiști.

CONCLUZII

Orașul Constanța prezintă un potențial turistic uriaș, însă nevalorificat corespunzător. Deși în trecut au fost implementate diverse proiecte la nivel local, cu fonduri locale, naționale sau europene, aceste proiecte prezintă și unele dezavantaje în ceea ce privește modul în care sunt aplicate, ori calitatea materialelor utilizate și a prestării serviciilor implicate în renovări și reabilitări.

Numărul turiștilor străini pe teritoriul Constanței care au apelat la serviciile de cazare ale hotelurilor au cerscut în ultimii doi ani analizați, față de perioada 2010-2012, ceea ce constituie un semn bun și o oportunitate ce trebuie valorificată prin identificarea avantajelor și dezavantajelor pe care le-au prezentat aceste înnoptări pentru turiștii străini, motivul vizitei în Constanța și la ce servicii anume de turism au apelat, în vederea îmbunătățirii capacității de primire a acestora pe viitor. Dacă numărul de structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare au scăzut ușor sau au stagnat în rândul hotelurilor și vilelor/pensiunilor turistice, este de remarcat trendul în continuă dezvoltare a închirierii apartamentelor private, individuale, complet și modern echipate, puse la dispoziția turiștilor români și străini contra unui cost acceptabil, ca variantă alternativă pentru turiștii români sau străini care vin în Constanța pentru a vizita orașul și a face turism de agrement și de odihnă. În schimb, pentru turiștii români sau străini care vin aici strict din punct de vedere al turismului de afaceri, mai profitabilă este apelarea la serviciile hoteliere și ale pensiunilor turistice, datorită prestanței pe care o pot oferi.

În Constanța, accentul trebuie plasat și pe promovarea turistică istorică și culturală, nu numai pe turismul de agrement, întrucât, deși există zone în care turștii pot apela la servicii sportive sau la diverse acitvități de shopping, clubbing sau spectacole diverse, aceștia nu pot beneficia și de informarea cu privire la obiectivele turistice istorice precum clădiri istorice, vile de epocă cu istorie proprie, tururi la Edificul cu Mozaic care necesită de urgență o reabilitare și conservare, termele romane, alte ruine nevalorificate turistic, inclusiv Cazinoul, a cărei renovare întârzie.

Pentru Constanța, o schimbare turistică evidentă și o reușită în promovarea orașului ca destinație complexă, turistică și încă în curs de dezvoltare pozitivă, nu poate fi posibilă fără implicarea activă și intensivă a autorităților publice locale reglementate și responsabile pentru acest lucru, atât local, cât și regional și internațional, în cadrul târgurilor de profil, care reprezintă o oportunitate deosebită de promovare a unor acțiuni și viitoare posibile pachete turistice pentru acest oraș. Acest lucru poate fi posibil numai dacă este combătută corupția la nivel local și regional și atât timp cât gradul de infracționalitate în regiune este drastic redus. Mai mult, o promovare benefică a orașului ca destinație turistică în contextul internațional trebuie realizată în strictă concordanță cu programe de educare a populației, de civilizare și adaptare la cultura existentă a orașului, datorită valorii sale istorice și culturale în sine. Totul trebuie să pornească de la disciplinarea și educarea cetățenilor în acest sens, ca apoi să se poată continua cu promovarea turistică a orașului, vizat fiind publicul turistic românesc și străin. În prezent există o promovare slabă a Constanței pe plan internațional și chiar local. Eforturile în acest sens sunt sărace și există un dezinteres la nivel regional și chiar național pentru acest lucru. Constanța, ca oraș, turistic, cultural și comercial este în prezent promovat în mediul online mai mult prin intermediul unor persoane fizice pasionate de acest oraș, ale căror informații nu ajung în mediul internațional turistic.

BIBLIOGRAFIE

Adams K. (2006). “The sources of innovation and creativity”. National Center on Education and the Economy, găsiți la www.ncee.org/wp-content/uploads/2010/04/Sources-of-Innovation-Creativity.pdf [Accesat 24 martie 2015]

Balaure V., Cătoiu I., Vegheș C. (2005). „Marketingul turismului”. Editura Uranus.

Băbăiță G., Ispas A., Istodor D. (2009). „Competitiveness and sustainable development of welness tourism destinations”. The 7th International Symposium of The Romanian Regional Science Association, Faculty of Science Departament of Ecomics, North University, Baia Mare.

Băloiu L.M, Frăsineanu I. (2004). „Inovarea în economie”. Editura Economică, București.

Brânză G. (2009). „Evolutions and Trends in the Development of Romanian Seaside Tourism After Romania's Integration in the European Union”. Annals of the University of Petroșani, Economics, 9(1), găsiți la http://upet.ro/annals/economics/pdf/2009/20090106.pdf [Accesat 25 martie 2015]

Bucur M.S. (2006). „Marketing turistic”. Editura Irecson.

Budeanu A. (2005). „Sustainable tourism. Impacts and responsibilities for sustainable tourism: a tour operator’s perspective”. Journal of Cleaner Production. Volume 13, Issue 2, January.

Butler R.W. (2011). „Tourism Area Life Cycle”. Contemporary Tourism Reviews, găsiți la www.goodfellowpublishers.com/free_files/fileTALC.pdf [Accesat 02 aprilie 2015]

Deardorff A.V.(2005). „How Robust is Comparative Advantage?”. Review of International Economics 13(5), găsiți la http://deepblue.lib.umich.edu/handle/2027.42/73670 [Accesat 28 martie 2015]

Du Toit L., Fourie J., Trew D. (2010). „The sources of comparative advantage in tourism”. Stellenbosch Economic Working Papers, găsiți la www.ekon.sun.ac.za/wpapers/2010/wp012010/wp-01-2010.pdf [Accesat 30 martie 2015]

Evans N., Campbell D., Stonehouse G. (2003). „Strategic Management for Travel and Tourism”. Butterworth-Heinemann.

Frechtling D. (2001). „Forecasting Tourism Demand: Methods and Strategies”. Butterworth-Heinemann, Oxford.

Howie F. (2004). „Managing the Tourist Destination”. Thomson Learning, UK, găsiți la books.google.ro [Accesat 19 martie 2015]

Jennings S. (2004). „Coastal tourism and shoreline management”. Annals of Tourism Research. Volume 31, Issue 4, October, găsiți la www.researchgate.net/publication/222975248_Coastal_tourism_and_shoreline_management [Accesat 22 martie 2015]

Jivan A., Fruja I. (2006). „Economia serviciilor”. Editura Mirton, Timișoara.

Kim S.H. (1988). „The demand for international travel and tourism to South Korea: an econometric evaluation of major economic factors”. PhD thesis, University of Santo Tomas, Manila.

Kingston Dowling R. (2006). „Cruise Ship Tourism”. Biddles Ltd. Kins's Lynn, UK, găsiți la books.google.ro [Accesat 18 martie 2015]

Kotler P. (2001). „Marketingul locurilor”. Editura Teora, București.

Krugman P. (1979). „Increasing Return, Monopolistic Competitions and International Trade”. Journal of International Economics 9, [online] economics.mit.edu/files/7444 [Accesat 28 martie 2015]

Linder S.B. (1961). „An Essay on Trade and Transformation”. Stockholm, Almqvist & Wicksell, în Buckhari S.A.., Ahmad M.H. (2005). „An Empirical Analysis of the Linder Theory of International Trade for South Asian Countrie”s. The Pakistan Development Review 44:3, găsiți la www.researchgate.net/profile/Dr_Shaista_Alam/publication/242117439_An_Empirical_Analysis_of_the_Linder_Theory_of_International_Trade_for_South_Asian_Countries/links/004635320aa39a32ce000000.pdf [Accesat 28 martie 2015]

Morley C. (1992). „A microeconomic theory of international tourism demand”. Annals of Tourism Research, Vol 19.

Nedelea A. (2003). „Politici de marketing în turism”. Editura Economică.

O'Hare D. (1997). „Interpreting the cultural landscape for tourism development”. Urban Design International, Volume 2, Number 1, 1 March.

Ottenbacher M., Gnoth J. (2005). „How to Develop Successful Hospitality Innovation”. Cornell Hotel and Restaurant Administration Quarterly, vol. 46, nr. 2, găsiți la http://cqx.sagepub.com/content/46/2/205.full.pdf+html [Accesat 24 martie 2015]

Perhaiță A. (2015). “Cum va arăta Cazinoul din Constanța după reabilitare: vor fi cafenele și sală de bal”, găsiți la www.cugetliber.ro/stiri-constanta-focus-galerie-foto-cum-va-arata-cazinoul-din-constanta-dupa-reabilitare-vor-fi-cafenele-si-sala-de-bal-255778 [Accesat 29 iunie 2015]

Sinclair M.T., Stabler M. (1997). „The Economics of Tourism”. Routledge, London.

Stăncioiu A. (2004). „Strategii de Marketing în turism”. Editura Economică.

Wei-Chiang Hong S. (2008). „Competitiveness in the Tourism Sector: A Comprehensive Approach from Economic and Management Points”. Library of Congress Control Number: 2008923546, găsiți la books.google.ro [Accesat 30 martie 2015]

Woodside A.G., Martin D. (2007). „Tourism Management: Analysis, Behaviour and Strategy”. CABI, First edition, găsiți la books.google.ro [Accesat 30 martie 2015]

http://colectaredate.insse.ro [Accesat 18 aprilie 2015]

http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=TUR102C [Accesat 19 aprilie 2015]

http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=TUR103D [Accesat 19 aprilie 2015]

http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=TUR101C [Accesat 20 aprilie 2015]

http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=TUR105D [Accesat 25 aprilie 2015]

http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=TUR105D [Accesat 25 aprilie 2015]

http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=TUR104E [Accesat 26 aprilie 2015]

http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=TUR104F [Accesat 26 aprilie 2015]

www.anat.ro/targuri-internationale [Accesat 27 iunie 2015]

www.booking.com [Accesat 21 aprilie 2015]

***www.ancavlad.ro/2015/05/02/vernisajul-expozitiei-poduri-europene-2012-2 [Accesat 27 iunie 2015].

***”Biserica Sfântul Mina Constanța”, găsiți la www.litoralulromanesc.ro/biserica_sf_mina.htm [Accesat 12 iunie 2015]

***”Catedrala Ortodoxă Sf. Petru și Pavel”, găsiți la www.skytrip.ro/catedrala-sfintii-apostoli-petru-si-pavel-din-constanta-din-judetul-constanta-ob-2471.html [Accesat 12 iunie 2015].

***”Cazemata faleza Cazino, zona Statuia lui Eminescu (E)”, găsiți la http://aedificium.rockhall.ro/cazemata-faleza-cazino-zona-statuia-lui-eminescu-e-2 [Accesat 29 iunie 2015]

***“Cazinoul Constanța ar putea intra, curând, în reabilitare”, găsiți la http://radioconstanta.ro/2015/05/09/cazinoul-din-constanta-ar-putea-intra-curand-in-reabilitare [Accesat 28 iunie 2015]

*** „Expoziția Poduri Europene 2015 la Constanța”, găsiți la www.sensotv.ro/arte/Poduri-Europene-6232/expozitia-poduri-europene-2015-la-constanta [Accesat 27 iunie 2015]

***”Hramul Catedralei Arhiepiscopale din Constanța”, găsiți la www.ziuaconstanta.ro/diverse/stiri-calde/duminica-de-sf-petru-si-pavel-hramul-catedralei-arhiepiscopale-din-constanta-499777.html [Accesat 12 iunie 2015]

www.destinatii.info/obiective-turistice-constanta [Accesat 12 iunie 2015]

***”Proiecte cu finanțare națională – finanțate”, găsiți la www.primaria-constanta.ro/Machete/Macheta2.aspx?machetaID=2&paginaID=308&detaliuID=965&lang=ro [Accesat 03 iunie 2015]

***”Proiecte cu finanțare națională – în implementare”, găsiți la www.primaria-constanta.ro/Machete/Macheta2.aspx?machetaID=2&paginaID=310&detaliuID=967&lang=ro [Accesat 03 iunie 2015]

***”Tunel drenaj faleza Cazino, zona Comandamentului Fortelor Navale”, găsiți la http://aedificium.rockhall.ro/tunel-drenaj-faleza-cazino-zona-comandamentului-fortelor-navale [Accesat la 29 iunie 2015]

***„Vernisajul expoziției Poduri Europene 2012”, găsiți la www.targuldeturism.ro [Accesat 27 iunie 2015]

.

ANEXA 1 – Capacitatea de cazare turistică lunară în funcțiune pe totalul tipurilor de structuri de primire turistică (locuri-zile)

ANEXA 2 – Hotelurile din Constanța după numărul de stele

ANEXA 3 – Proiectul de restaurare și reamenajare a Promenadei și a spațiilor verzi din Zona Vraja Mării – Cazino – Port Tomis

Sursa: http://www.primaria-constanta.ro/Machete/Macheta2.aspx?machetaID=2&paginaID=303&detaliuID=961&lang=ro

ANEXA 4 – Înnoptările în structuri de primire turistică pe totalul tipurilor de structuri de cazare turistică, pe luni de zile

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=TUR105H

ANEXA 5 – Prezentarea construcțiilor de diferite culte religioase din Constanța

Catedrala Ortodoxă Sf. Petru și Pavel

Sursa: www.skytrip.ro [Accesat 12 iunie 2015]

Sursa: www.ziuaconstanta.ro [Accesat 12 iunie 2015]

Biserica Sfântul Mina din Parcul Tăbăcărie

Sursa: www.litoralulromanesc.ro [Accesat 12 iunie 2015]

Moscheea Carol I

Sursa: www.destinatii.info [Accesat 12 iunie 2015]

ANEXA 6 – Catacombele și cazematele Constanței

Cazemate faleză Cazino

Cazemata faleza Cazino, zona Statuia lui Eminescu

Bateria Tirpitz

Sursa: http://aedificium.rockhall.ro

ANEXA 7 – Tunelul de drenaj din zona Cazino Constanța

Tunel realizat prin săpare în faleza Cazinoului, în dreptul Amiralității

Sursa: http://aedificium.rockhall.ro