Evolutia Cheltuielilor Bugetaredocx

=== Evolutia cheltuielilor bugetare ===

LA Cuprins

CAPITOLUL I. . Structura cheltuielilor publice din bugetul de stat – criterii și componente (conform clasificației bugetare)

1.1 Introducere

1.2 Clasificarea cheltuielilor publice

1.2.1 Clasificația Administrativă

1.2.2 Clasificația economică

1.2.3 Clasificația funcțională

1.2.4 Clasificația financiară

1.2.5 Clasificația ONU

1.3 Structura cheltuielilor publice

CAPITOLUL II. Mutații în structura funcțională a cheltuielilor publice din bugetul de stat în perioada 2011-2014

2.1. Mutații în structura economică a cheltuielilor publice din bugetul de stat în perioada 2011-2014

CAPITOLUL III. EVOLUȚIA CHELTUIELILOR BUGETARE. Studiu de caz – Comuna Domnesti.

3.1. Descrierea comunei Domnesti

3.2.Evoluția cheltuielor totale in comuna Domnesti

3.3.Evolutia cheltuielilor cu autoritatile executive in comuna Domnesti

3.4.Evoluția cheltuielilor privind serviciile de dezvoltare publică, locuințe și mediu în cadrul comunei Domnești

Concluzii

Bibliografie

CAPITOLUL I. Structura cheltuielilor publice din bugetul de stat – criterii și componente (conform clasificației bugetare)

Introducere

Bugetul public este un instrument de programare, executare și control asupra rezultatelor execuție resurselor bănești și modului de repartiție al acestora. Bugetul public formează un sistem de bugete și cuprinde un ansamblu de documente din sectorul public.

Sistemul bugetar (conform arta.1 din Legea 500/2002):

bugetului de stat;

bugetului asigurărilor sociale de stat;

bugetelor fondurilor speciale;

bugetului trezoreriei statului;

bugetelor instituțiilor publice autonome;

bugetelor instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele fondurilor speciale, după caz;

bugetelor instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii;

bugetului fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat și ale căror rambursare, dobânzi și alte costuri se asigură din fonduri publice;

bugetului fondurilor externe nerambursabile și bugetele local

În țările dezvoltate noțiunea de buget se referă la două structuri diferite: bugetul economiei naționale și bugetul de stat.

Bugetul economiei naționale este un program ce se întocmește anual și cuprinde totalitatea veniturilor și a cheltuielilor dintr-o economie națională, indiferent dacă acestea sunt publice sau private. Acest buget cuprinde: bugetele autorității publice și bugetele agenților economici privați. Este un buget informativ, nu este executoriu și nu se supune aprobării Parlamentului.

Bugetul de stat se elaborează pornind de la bugetul economiei naționale și înglobează doar veniturile și cheltuielile autorității publice. Are nevoie de aprobarea legislativului, iar dup ace este aprobat de Parlament devine lege și se pot încasa venituri și efectuă cheltuieli publice.

Veniturile și cheltuielile publice îndeplinesc rol de pârghii folosite de către stat pentru a stimula dezvoltarea sau limitarea unor activități, pentru producția și consumul anumitor produse și pentru a constitui anumite categorii sociale.

Sistemul cheltuielilor publice cuprinde totalitatea cheltuielilor ce se desfășoară de la bugetul statului, din bugetele locale, din fondurile speciale, din fondurile proprii ale agenților economici cu capital de stat, dezvoltarea economică socială, organele statului, apărarea națională, ordinea publică, înfăptuirea suveranității și independentei naționale.

Cheltuielile publice nu trebuie confundate cu cheltuielile bugetare.Cheltuielile bugetare au o sferă mai restrânsă decât cheltuielile publice în cadrul cărora sunt cuprinse.

Cheltuielile publice exprimă relații economico-sociale în formă bănească, care se manifestă între stat, pe de o parte, și persoane fizice și juridice pe de alta, cu ocazia repartizării și utilizării resurselor financiare ale statului, în scopul îndeplinirii funcțiilor acestuia. Acestea cuprind totalitatea cheltuielilor efectuate prin intermediul instituțiilor publice care se acoperă fie de la buget, fie din fondurile extrabugetare, fie de la bugetul propriu al instituțiilor pe seama veniturilor obținute de aceasta (ex: salariile dascălilor, bursele studenților).

Cheltuielile bugetare se referă numai la acele cheltuieli care se finanțează de la bugetul de stat, din bugetele locale, din bugetul asigurărilor sociale de stat.

Destinația cheltuielilor publice se împarte în două componente:

1. Avans de produs intern brut reprezentând formarea brută de capital din cheltuielile instituțiilor publice

2. Consum definitiv de produs intern brut, reprezentând cheltuielile curente sau de funcționare ale instituțiilor publice

Cheltuielile publice structurate după criteriul sursei formale de finanțare:

1. Cheltuieli bugetare, finanțate de la bugetul de stat, din bugetul asigurărilor sociale de stat, din bugetele locale/intermediare său din bugetele instituțiilor publice autonome;

2. Cheltuieli finanțate din fonduri cu destinație specială;

3. Cheltuieli extrabugetare, finanțate din resurse financiare neincluse în bugetele instituțiilor publice; atât veniturile cât și cheltuielile extrabugetare sunt înscrise într-un plan de venituri și

cheltuieli extrabugetare și sunt supuse controlului financiar privind legalitatea constituirii/utilizării lor;

4. Cheltuieli efectuate din bugetul Trezoreriei publice

Efectele cheltuielilor publice din contabilitatea financiară a statului poate avea loc numai dacă sunt respectate anumite principii:

1. Orice cheltuială publică poate fi îndeplinită dacă este prevăzută într-un act normativ și autorizată expres.

2. Cheltuielile publice trebuie supuse controlului preventiv și celui ulterior privind oportunitatea și necesitatea cheltuielilor, pentru a putea fi efectuate.

3. Cheltuielile publice, chiar dacă au fost prevăzute într-un act normativ, nu se pot efectua în mod automat ci doar pe măsură justificarii sumelor acordate anterior în condițiile realizării indicatorilor specifici.

4. Orice cheltuială se poate realiza numai din bugetul administrației centrale de stat sau din bugetele locale, în funcție de subordinea instituției publice.

5. Nerambursabilitatea sumelor alocate pentru efectuarea cheltuielilor publice.

1.2 Clasificarea cheltuielilor publice

Clasificarea cheltuielilor publice se face pentru a cunoaște modul în care sunt orientate resursele bănești ale statului spre anumite obiective.

Introducerea criteriilor pentru structurarea cheltuielilor publice se datorează varietății acestora.

Clasificația cheltuielilor publice se poate face pe baza criteriilor de conținut, deja menționate, dar și pe baza unora operaționale rezultate din practica financiară, în primul rând bugetară, și din practica statistică a diferitelor state.

În practică financiară se utilizeaza următoarele tipuri de clasificații:

Clasificația administrativă.

Clasificația economică.

Clasificația funcțională.

Clasificația financiară

Clasificația ONU

1.2.1 Clasificația Administrativă

Clasificația administrativă are la bază criteriul instituțiilor prin care se efectuează cheltuielile publice (ex: ministerele, instituțiile publice autonome, unitățile administrativ teritoriale). Gruparea cheltuielilor pe criterii administrative este utilă deoarece asigura repartizarea cheltuielilor pe o structură existentă, bine ierarhizata, pe ordonatorii de credite și care permite stabilirea alocării bugetare pe beneficiar.

Dezavantajul consta în faptul că structura administrativă suferă modificări relativ dese, iar acest lucru îngreunează analizele comparative.

1.2.2 Clasificația economică

Aceasta clasificare permite definirea conturilor din contabilitatea publică care reflectă exact alocarea fondurilor și execuția bugetară deoarece cheltuielile sunt împărțite în capitole, subcapitole, articole și alineate.

În cadrul ei se folosesc două criterii de grupare:

1. După natura cheltuielilor

Cheltuieli curente asigură întreținerea și funcționarea instituțiilor publice, finanțarea satisfacerii acțiunilor publice, transferarea unor sume de bani anumitor categorii de persoane, onorarea unor angajamente speciale ale statului, reprezentând consumuri definitive și care anual trebuie reînnoite. Reprezintă cea mai mare parte a cheltuielilor.

Cheltuielile de capital (de investiții) au în vedere dezvoltarea și modernizarea instituției beneficiare.

2. După tipul de cheltuială:

Cheltuieli ale serviciilor publice sau administrative cuprind remunerarea serviciilor, a prestațiilor, a furniturilor necesare bunei funcționări a instituțiilor publice sau achiziționării de mobilier, aparatură sau echipamente.

Cheltuieli de transfer (de redistribuire) reprezintă transferul unor sume de bani de la buget la dispoziția unor:

persoane fizice unde cheltuielile fac parte din categoria socială;

administrații locale unde cheltuielile fac parte din categoria mixtă (social și economic)

alte persoane juridice, sub formă de subvenții, ele fac parte din cheltuieli economice

Structură cheltuielilor bugetare, conform acestei clasificații, se prezintă astfel:

I. Cheltuieli curente, din care:

Cheltuieli de personal

Cheltuieli materiale

Subvenții

Prime

Transferuri, din care:

consolidabile: de la bugetul de stat către bugetele locale di fondurile speciale

neconsolidabile: burse, alocații, pensii, ajutoare pentru stdudenti și elevi etc.

Dobânzi aferente datoriei publice

Rezerve

II. Cheltuieli de capital

III. Împrumuturi acordate

IV. Rambursări de credite și plăți de dobânzi și comisioane, din care:

Privind creditele externe:

rambursări;

plăți de dobânzi și comisioane;

Privind creditele interne:

rambursări;

plti de dobânzi și comisioane.

1.2.3 Clasificația funcțională

Clasificația funcțională folosește drept criteriu ramurile, domeniile, sectoarele de activitate, spre care sunt dirijate resusele financiare publice sau alte destinații ale cheltuielilor legate de efectuarea unor tranferuri între diferitele niveluri ale administrațiilor publice, plată dobânzilor la datoria publică sau constituirea de rezerve la dispoziția autorității executive.

În România aceste domenii sunt definite de Legea privind finanțele publice astfel:

Domeniul social- învățământ, sănătate, ocrotiri sociale, cultură, artă, tineret și sport, refacere și ocrotire a mediului.

Domeniul economic- investiții și acțiuni de interes public, subvenții, facilități

Domeniul cercetării- programe prioritare.

Domeniul finanțării apărării țării, menținerii ordinii publice și siguranță națională

Domeniul finanțării administrației publice centrale și locale.

Dobânzile aferente datoriei publice și cheltuieli determinate de emisiunea și plasarea valorilor mobiliare necesare finanțării acestor datorii.

Clasificația financiară

Clasificația financiară are în vedere modul în care sunt afectate resursele financiare publice și momentul în care este efectuată cheltuiala:

Cheltuieli definitive acestea se finalizează prin plăti la scadență și duc totodată la stingerea angajării statului pentru realizarea unui anumit obiectiv; ex: virarea unei sume în contul unei lucrări de investiție la o primărie;

Cheltuieli temporale acestea sunt reflectate în conturi special, reprezintă operațiuni de trezorerie și vizează rambursarea unor împrumuturi publice sau regularizarea unor avansuri;

Cheltuieli virtuale reprezentând cheltuieli care se pot declanșa numai condiționat de producerea unui eveniment/risc; de exemple: garantii de stat.

Clasificația ONU

Clasifiacatia ONU are la bază doaua criterii:

Clasificația funcțională, identificând cheltuielile după destinația lor:

servicii publice generale (administrația celor 3 puteri în stat: legislative, executive, juridic)

apărare

educație

sănătate (inclusiv cercetare fundamentala)

securitate socială și bunăstare (toate de natură socială)

acțiuni economice

locuințe și servicii comunale

recreație, cultură, religie

alte chltuieli;

Clasificația economică, identificând cheltuielile după implicarea produsului intern brut:

Cheltuieli ce reprezintă un consum final: dobânzi aferente datoriei publice, subvenții de exploatare și alte transferuri curente;

Formarea brută de capital: investiții brute și creșterea stocurilor material;

Achiziții de terenuri și active necorporale;

Transferuri de capital.

Structura cheltuielilor publice

Analiza structurii cheltuielilor publice se bazează pe calculul proporției pe care o are fiecare dintre categoriile de cheltuieli în total.

GS cpi= ponderea specifică a cheltuielilor publice din categoria I, în totalul cheltuielilor publice.

Cpi= nivelul cheltuielilor publice din categoria i,

Cp=cheltuieli publice totale

Din analiza structurii cheltuielilor publice reiese modul în care sunt direcționate resursele financiare publice în cursul unui an bugetar. Pe această bază se pot trage concluzii cu privire la orientarea politicii bugetare spre anumite obiective considerate ca fiind prioritare.

CAPITOLUL II. Mutuatii in structura functionala a cheltuielilor publice din bugetul de stat in perioada 2011-2014

Tabelul nr.1 Structura cheltuielilor functionale

Sursa: Ministerul Finanțelor Publice. / Source: Ministry of Public Finances.

1.1 Cheltuieli cu serviciile publice generale

O parte din aceste cheltuieli sunt destinate plății salariilor și întreținerilor clădirilor publice, procurării de echipamente și mașini, precum și finanțarea unor programe de cercetare-dezvoltare si efectuarea de împrumuturi pentru acoperirea datoriei publice. Această creștere este datorată creșterii salariaților din sistemul bugetar și a procurărilor spre exemplu de mașini pentru organele de ordine publică și anume : poliție, jandarmerie etc., dar și a majorării dobânzilor în urma împrumuturilor primite.

1.2 Cheltuieli cu apărarea, ordinea publică și siguranța națională

Aceste cheltuieli sunt destinate dotării și întreținerii armatei precum, a poliției jandarmeriei și a altor unități care asigură ordinea publică și apărarea națională.

Această creștere se datorează mai multor factori printre care și pensiile militare, acordate celor din acest domeniu, care au fost recalculate ajungând în 2011 la 86,8 milioane lei în 2012 la 260,6 milioane lei și în 2013 la 267,9 milioane lei dar și achiziționarea de mașini pentru poliție și jandarmerie etc. Aceste cheltuieli trebuie reduse în timp deoarece fac parte din structura cheltuielilor neproductive și consumă o parte din PIB.

1.3 Cheltuieli social culturare

Aceste cheltuieli cuprind întreținere și salariile din instituțiile de învățământ, de sănătat precum și cheltuielile ce țin de organizarea unor activități cultural și de recreere, dar mai ales asigurările și asistența socială. În 2011 a avut loc o creștere față de 2012 iar până în 2013 a scăzut volumul cheltuielilor pentru că statul a redus drepturile salariale, aluat măsuri de restructurare a personalului mai ales învățământ și sănătate reducând astfel cheltuielile.

1.4 Cheltuieli cu serviciile și dezvoltarea publică, locuințe, mediu și apa

În această categorie de cheltuieli sunt incluse locuințele, serviciile publice și protecția mediului. În 2012 s-a înregistrat o scădere a cheltuielilor cu 2.7din ponderea cheltuielilor totale față de 2011 când cheltuielile au atins pragul maxim din cheltuielile totale, în 2011 a crescut din nou ca mai apoi în 2013 să scadă până la 2.6% din totalul coh publice atingând totodată și pragul minim. Piața imobiliară în România nu este foarte stabilă și de aceea au loc oscilații ale acestor cheltuieli.

1.5 Cheltuielile cu acțiunile economice

Aceste cheltuieli sunt destinate domeniilor de comerț, industrie extractivă, construcții, agricultură, silvicultură, vânătoare, transporturi comunicații și alte domenii ale economiei. Creșterile din 2011, când apare pragul minim de 19.1% din totalul cheltuielilor, până în 2012 când seinreg pragul maxim al chetuielilor de 21.3% acestea se datorează exporturilor nete de +14.3% care sunt mai mari decât importurile +12.4%, iar pe partea de ofertă se datorează creșterii volumului de activitate din industrie (5.1%) și activității financiare, imobiliare.În 2011 în agricultură, vânat și silvicultură precum și în comerț, construcții, transport și telecomunicații au avut loc evoluții negative.În 2013 volumul cheltuielilor scade până la 20% din cheltuielile totale.

Mutuatii in structura economica a cheltuielilor publicedin bugetul de stat in perioada 2011-2014

Tabelul nr.2 Structura cheltuielilor economice

Sursa: Ministerul Finanțelor Publice. / Source: Ministry of Public Finances.

2.1 Cheltuieli curente

În această categorie intră Cheltuielile de personal, cheltuieli cu bunuri și servicii, cheltuielile cu dobânzile, cheltuielile aferente programelor cu finanțare UE, cheltuieli pentru investiții.

2011-2014 – Depășirile față de nivelul estimat la unele categorii de cheltuieli: bunuri și servicii (+4,0%), cheltuielile cu dobânzile (+20%) și cheltuielile aferente programelor cu finanțare UE

(173,3%) s-au înregistrat la nivelul administrațiilor locale unde previziunile pot fi modificate ca urmare a unor decizii ale administrațiilor locale.

– Diminuările față de nivelul estimat: cheltuieli de personal (21.2%)

– Cheltuielile de capital (6.6%) au rămas la același nivel.

2011- 2012 – Depășirile față de nivelul estimat la unele categorii de cheltuieli: bunuri și servicii (+4,2%), cheltuieli de capital (+2,1%) și transferuri (+0,4%) s-au înregistrat la nivelul administrațiilor locale unde previziunile pot fi modificate ca urmare a unor decizii ale administrațiilor locale.

– Diminuări față de nivelul prognozat al cheltuielilor s-au înregistrat la cheltuielile de personal (-4.6%), cheltuielile cu dobânzile (-1.1%), cheltuielile cu subvențiile (-0. 9%) și cheltuielile aferente programelor cu finanțare rambursabilă (-10.4%).

2012-2013 – Din punct de vedere al gradului de realizare al programului anual principalele categorii de cheltuieli bugetare au înregistrat următoarele evoluții: cheltuielile de personal 99,5%, cheltuielile cu bunuri și servicii 100,3%, cheltuielile cu dobânzile 100,2%, cheltuieli cu

Subvențiile 108,6%, cheltuielile cu asistența socială 99,4%, cheltuielile aferente programelor cu finanțare rambursabilă 86,5%.

– Diminuări ale cheltuielilor bugetare față de aceeași perioadă a anului precedent în cazul cheltuielilor cu subvențiile cu 4,4%, cheltuielilor cu asistența socială cu 1,4%, dar și în cazul celor aferente programelor cu finanțare rambursabilă cu 23,6%.

Aceste modificări au avut loc datorită următorilor factori: reducerilor drepturilor salariale, a măsurilor de restructurare a personalului, a plății arieratelor în sănătate și a descentralizării unităților sanitare, plata ratelor și dobânzilor datorate împrumuturilor statului pentru acoperirea deficitelor bugetare și modificarea legislației cu privire la asistențele sociale.

2.2 Cheltuieli de capital

Aceste cheltuieli cuprind activele financiare și nefinanciare.Se mai numesc și cheltuieli pentru investiții și mai include programele de dezvoltare finanțate din surse interne și externe.

În 2012 au atins 6.6% din PIB, (fiind la nivelul celor estimate), în 2013 au crescut până la 36,8 miliarde lei iar în 2012 au scăzut până la 35.5 miliarde de lei, adică 6% din PIB.

.

2.3 Cheltuieli cu operațiuni financiare

În aceste categorie intră cheltuieli cu împrumuturile și rambursărilor de credit.

Aceste cheltuieli au avut un trend ascendent în 2012 (2.6% din ponderea cheltuielilor totale) față de 2011 (2.7% din ponderea cheltuielilor totale), apoi în 2013 (2.4%) a scăzut față de 2011 și în 2012 (2.6%) a crescut față de 2013. Modificările se datorează în primul rând majorării deficitelor bugetare acumulate din anii precedenți și angajării împrumuturilor pentru acoperirea acestora. Finanțarea acestui deficit s-a asigurat în proporție de 35% din surse interne și respectiv 65% din sursele externe, prin: emisiuni de titluri de stat pe piața internă și externă, trageri din împrumuturile externe contractate în vederea finanțării de proiecte, împrumuturi ale autorităților administrației publice locale, precum și sume încasate din activitatea de privatizare utilizate prin mecanismul Fondul Național de Dezvoltare.

2.4 Plăți efectuate în anii precedenți si recuperate in anii trecuti

2.5 Cheltuieli Totale

Aceste cheltuieli au crescut în 2012 cu 4,4% față de 2011(reprezintă 39,4% din PIB), în 2013 au crescut cu cu cu 1.7% față de anul precedent, iar în 2014 au crescut cu 1% față de 2013 iar ca procent în PIB s-a diminuat cu 1.6 pp de la 37% în 2013 la 35.4% în 2012.

/ȚȘSCHURBUL

CAPITOLUL III. EVOLUȚIA CHELTUIELILOR BUGETARE. Studiu de caz – Comuna Domnesti

Descrierea comunei Domnesti

Comuna se află în sud-vestul județului, la vest de București, pe malurile râurilor Ciorogârla și Sabar, și pe malul stâng alArgeșului. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Domnești se ridică la 8.682 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 6.327 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (91,72%), cu o minoritate de romi. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși(91,71%). 

Comuna Domnești se află într-un proces de modernizare pe mai multe planuri: economic, social, educațional, cultural. Se au in vedere începand cu anul 2012 numeroase proiecte desfașurate la nivelul autorității publice locale. Totodată menționez faptul in ca în cadrul perioadei 2012-2014 s-a încercat să se mențina un echilibru intre nevoile societății și veniturile posibile, avandu-se în vedere cheltuieli bugetare prioritizate prezentate îndeosebi prin legile bugetare anuale.

Evoluția cheltuielor totale

În ceea ce privește cheltuielile, autoritățile administrației publice locale dimensionează prevederile bugetare de cheltuieli în raport cu nevoile proprii, în corelare cu resursele bugetare. Nevoile sociale ale comunității, care exprimă cererea de resure financiare, întrec cu mult veniturile posibile de realizat pe plan local, de aceea este necesar ca autoritățile publice locale să stabilească opțiunile în funcție de anumite criterii.

Fundamentarea cheltuielilor și alocarea veniturilor încasate pentru anumite destinații este strâns legată de prioritățile precizate prin legile bugetare anuale și cele speciale.

Astfel în perioada de studiu 2010-2014, începând cu anul 2011 s-a pus mare accent pe finanțarea din veniturile colectivitățiilor locale a activității de învățământ, precum și pe protecția socială.

Evoluția și structura cheltuielilor prevăzute pe perioada analiza 2010-2014 este redată în tabelul 1.

Cheltuielile prevăzute în bugetele în perioada 2010-2014

(conform clasificației funcționale)

Cheltuielile au fost prevăzute în bugetul local în raport nevoile proprii dar ținând cont de resursele bugetare. Din datele de mai sus se poate observa că una dintre cele mai mari priorități a fost cheltuielile cu destinație specială. Mai ales în anii 2010-2011 s-au primit fonduri MLPAT pentru drumuri s-au alte fonduri speciale pentru alimentare cu apă.

Un accent important s-a pus începând cu anul 2012 și pe finanțarea cheltuielilor de personal pentru învățământul preuniversitar, care a trecut în administrarea consiliilor locale, cheltuieli care se finanțeazã și în prezent din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată.

Finanțarea cheltuielilor din bugetele locale se asigură prin deschideri de credite de către ordonatorii principali ai acestora, în limita creditelor bugetare aprobate prin bugetele locale și potrivit destinațiilor stabilite în raport cu gradul de folosire a sumelor puse la dispoziție anterior și cu respectarea dispozițiilor legale care reglementează efectuarea cheltuielilor respective. Acest flux este reprezentat în schema de mai jos

Deschideri de credite (flux)

Ordonatorul principal deschide credite pe capitole și

titluri la Trezoreria statului

↓↓↓

Ordonatorul principal face repartizarea

pe credite pe ordonatori secundari sau terțiari prin dispoziții bugetare

la trezoreria statului

↓↓↓

EFECTUAREA CHELTUIELILOR

-angajarea cheltuielilor prin contract și comandã în limita prevăzută de cheltuielile anuale;

-livrarea sau recepționarea contractelor. care reprezintă recepționarea mărfurilor primite de la furnizori, a lucrărilor effectuate

– lichidarea comenzii prin documentul de plată aprobat de ordonatorul principal sau secundar de credite;

-virarea sumelor în conturi.

Creditele bugetare aprobate se utilizează pentru finanțarea funcțiilor administrației publice locale, programelor, proiectelor, activităților, acțiunilor, obiectivelor și altora de asemenea, potrivit scopurilor prevăzute în legi alte reglementări, și vor fi angajate și folosite în stricta corelare cu gradul previzionat de încasare a veniturilor bugetare.

Evoluția cheltuielilor totale în perioada de studiu 2010-2014, este asemănătoare cu cea a veniturilor, datorită principiului care stă la baza bugetului local, și anume principul echilibrului bugetar. În acest sens, cheltuielile totaIe au înregistrat o creștere de la un an la altul cu până la 550 lei.

Cheltuieli realizate din bugetul locale în perioada 2010-2014

Indicatorul care poate exprima o caracterizare a nivelului cheltuielilor este ponderea cheltuielilor realizate în totalul cheltuielilor, conform clasificației funcționale –tabelul 3

Tabelul nr.3

În perioada de analizã 2010-2014, cheltuielile pentru învățământ reprezintă între 10,4 și 62,5% din totalul cheltuielilor, situându-se pe primul loc, urmat fiind de cheltuielile privind asistența socială care reprezintă 0,7-14,7 %.

Cea mai mare pondere, în jur de 75%,0 au începând cu anul 2012 cheltuielile pentru învățământ, datorită transferării la bugetele locale a cheltuielilor de personal din învățământul preuniversitar de stat, cheltuieli care sunt acoperite integral din sume defalcate de la bugetul de stat, și anume din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată.

Cheltuielile privind serviciile publice au o pondere semnificativă în totalul cheltuielilor, deoarece din acest capitol se fmanțează iluminatul public.

Se constată că din totalul cheltuielilor ponderea cea mai mare este deținută de către cheltuielile sociale ( învățământ, locuințe ,asistență socială), iar cele cu caracter economic dețin ponderi mai mici .

La baza întocmirii bugetului stă principalul echilibru bugetar, astfel, cheltuielile angajate au fost în limita veniturilor încasate. Nivelul de realizare a cheltuielilor, pe capitole, față de cele planificate este redat în tabelul 4.

Gradul de realizare a cheltuielilor planificate (% )

În general cheltuielile realizate au fost prevăzute în buget, în nici unul din anii analizați nu au fost depășite creditele bugetare aprobate, iar execuția s-a încheiat cu excedent.

În ceea ce privește clasificația economică, situația cheltuielilor realizate este prezentată în tabelul nr. 5.

Cheltuielile totale realizate din bugetul local în prioada 2010-2014

În perioada analizată se observă o creștere mare a cheltuielilor de personal, îndeosebi în anul 2012, fapt ce se datorează descentralizării unor servicii publice și trecerea lor în subordinea consiliilor locale. În anul 2014 acestea au crescut față de anul 2010 cu aproape 1 milion de lei. Aceastã creștere a cheltuielilor de personal se datorează atât creșterilor salariale acordate sectorului bugetar cât și finanțării cheltuielilor de personal din învățământul preuniversitar de stat .

Cheltuielile materiale au înregistrat o creștere în anul 2014 față de anul 2010 de aproximativ 50 mii lei .Aceasta s-a datorat în primul rând creșterilor de tarife la energia electrică, precum și fondurilor alocate pentru reparații.

În ultimii patru ani analizați un mare accent s-a pus pe asistența socială ce a determinat o creștere continuă a bugetului local, pentru ajutoarele sociale și a asistenților personali ai persoanelor cu handicap.

Subvențiile acordate din bugetul de local al comunei Domnești au fost utilizate pentru susținerea activității instituției de cultură.

În cadrul cheltuielilor de capital se înregistrează o scădere din lipsă de fonduri bănești. În anul 2014, față de primul an de analiză, cheltuielile de capital au crescut cu 60 mii lei. Această evoluție a cheltuielilor de capital se datorează în primul rând, principalului obiectiv de investiții care s-a avut în vedere pe parcursul întregii perioade, și anume, "îmbunătățirea cu apă a comunei". Această lucrare de investiții necesită fonduri pentru a putea fi finalizată și pentru ca populația să poată beneficia de această nevoie vitală cu care se confruntă precum și de canalizare.

Pentru o analiză a cheltuielilor totale în perioada de studiu 2010-2014, determinăm ponderea fiecărei categorii de cheltuieli în totalul cheltuielilor, conform clasificației economice –tabel 6 .

Ponderea cheltuielilor economice în totalul cheltuielilor ( % )

Analizând datele de mai sus, se poate observa că în anii 2012-2014 ponderea cheltuielilor de personal a depășit 50% din totalul cheltuielilor, datoritã cheltuielilor de personal din învățământul preuniversitar de stat, care au fost finanțate de la bugetele locale.

O pondere ridicată o au și cheltuielile materiale, pondere care în anii 2010-2011 se datorează în primul rând fondurilor alocate pentru reparații, precum și pentru întreținere și gospodărire.

Transferurile au avut o evoluție mai ridicată în perioada 2013-2014 față de perioada 2010-2011

Cheltuielile de capital ating valori mai mari în perioada 2010-2011 , 6 % din totalul cheltuielilor.

În continuare vom analiza mai amănunțit structura și evoluția principalelor cheltuieli ale bugetului local al Primăriei Domnești în perioada 2010-2014.

3.2 Evolutia cheltuielilor cu autoritatile executive

.

Tabel nr 7

Cheltuieli realizate pentru autoritățiile executive în perioada 2010-2014

Din tabelul de mai sus se observă că ponderea cea mai mare o au cheltuielile de personal, care au crescut de la un an la altul datorită aplicării noii legi de salarizare din sectorul public. În cadrul cheltuielilor de personal sunt cuprinse: salariile de bază, sporurile acordate ( salarii de merit, indemnizații de conducere, sporul pentru vechime în muncă), premiile anuale precum și obligațiile angajatorului față de alte fonduri (somaj, sănătate, asigurări sociale).

Majoritatea acestei categorii de cheltuieli s-a datorat și faptului că începând cu anul 2010 s-au acordat tichete de masă salariaților, iar odată cu descentralizarea unor servicii publice și trecerea lor în sarcina consiliilor locale (preluarea încasării impozitelor și taxelor locale, a centrelor de consultanță agricolă, a salarizării personalului din învățământul preuniversitar de stat și altele) a crescut și numărul de salariați ai instituției.

Cheltuielile materiale în cadrul acestui capitol au înregistrat o creștere uniformă în perioada 2011-2014, concretizăndu-se în general în cheltuieli de întreținere și funcționare, precum și în achiziționarea de obiecte de inventar.

Fondurile alocate pentru investiții s-au folosit pentru dotarea serviciilor din aparatul propriu cu tehnică de calcul, copiatoare.

Nivelul mare de realizare a cheltuielilor la acest capitol menționat în tabelul numarul 4 ., se explică prin faptul cã ponderea o dețin cheltuielile de personal, a căror estimare este destul de precisă la data întocmirii bugetului.

O analiză în timp a cheltuielilor pentru această activitate este redată cu ajutorul indicilor cu baza fixă și în lanț. Această situație a evoluției cheltuielilor este redată în tabelul următor:

Tabelul nr.8

Evoluția cheltuielilor autoritățile executive ( % )

Analizând evoluția în timp a cheltuielilor pentru autoritățile executive observăm o scădere a indicelui de creștere și un procent de majorare apropiat cu rata inflației.

Creșterea cheltuielilor alocate în bugetul local pentru această activitate a oscilat între 1,3 și 2% față de anul 2010, iar de la un an la altul ele au crescut și se observă o creștere a fondurilor alocate.

Cheltuieli social-culturale. În această categorie de cheltuieli sunt incluse cheltuielile pentru învățământ, sănătate, cultură si asistență socială.

Situația cheltuielilor realizate în perioada 2010-2014, precum și ponderea lor în total cheltuieli este redată în tabelul nr.9

Cheltuieli social-culturale realizate în perioada 2010-2014

– mii lei –

Din datele de mai sus reiese că fondurile alocate pentru cheltuieli sociale au crescut în anul 2014 față de anul 2010 cu peste 1 milion lei. Cea mai mare creștere a acestor cheltuieli se înregistrează în anul 2014 față de anul 2013, ponderea cea mai mare o au cheltuielie pentru învățământ, cheltuielile realizate pentru cultură ocupând o pondere foarte mică.

Atribuțiile consiliilor locale în ceea ce privește asistența socială au crescut de la un an la altul, totuși se observă că, dacă până în anul 2011 aceste cheltuieli au o pondere de aproape 51 %, din anul 2012 datorită cheltuielilor suplimentare din învățământ ponderea lor este de până la 14%.

Gradul de realizare a cheltuielilor planificate pentru activități social-culturale este ridicat, oscilând între 51-98%.

În continuare voi prezenta evolutia cheltuielilor pentru fiecare capitol de cheltuieli social – culturale.

ÎNVĂȚĂMÂNT. Cheltuieli privind învățământul se finanțează din bugetele locale începând cu anul 1995. Pânã în anul 2010 se finanțau numai cheltuielile materiale pentru întreținere și gospodăire, precum și reparațiile curente și capitale; din anul 2010 au trecut în sarcina bugetelor locale și cheltuielile de investiții. Începând cu anul 2011 s-au trecut în administrarea și finanțarea consiliilor locale cheltuielile de personal și cele necesare acordării burselor elevilor.

Astfel din acest an activitatea de învățământ se finanțează atât din venituri proprii cât și din sume defalcate din TVA, repartizate prin legea bugetară anuală din bugetul de stat.

Situația cheltuielilor realizate pentru învățământ, pe subcapitole este redată în tabelul numarul 10

Situația cheltuielilor realizate pentru învățământ conform clasificației funcționale

Pentru învățământ, cheltuielile au crescut în anul 2014 față de anul 201o cu peste 10 miliarde, creștere ce se datorează atât finanțării cheltuielilor de personal din anul 2012, cât și creșterii volumului fondurilor alocate pentru cheltuieli materiale și de capital.

Deșii veniturile proprii ale bugetului local sunt reduse, totși activitatea de învățământ constituie o prioritate pentru autoritățile locale și se încearcă atragerea de fonduri nerambursabile pentru executarea lucrarilor de reparații a școlilor și grădinițelor, precum ți achiziționarea de tehnică de calcul necesare desfășurării procesului de învățământ.

CULTURA. Cultura este o activitate extrabugetară, ea finanțându-se din venturi proprii și subvenții de la bugetul local pentru desfășurarea activității în cele 3 instituții culturale aflate în subordinea consiliului local și anume: 3 cămine culturale .

Situația privind cheltuielile realizate pentru cultură sunt prezentate în tabelul nr.11

Cheltuieli realizate pentru cultură,pe subcapitole,în perioada 2010-2014

Din perioada analizată 2010-2015, se observă o creștere a cheltuielilor pentru cultură de aproape 2 ori, fapt ce se datorează accentului mare pus pe activitatea culturală, începând cu anul 2009.

Cheltuielile pentru bibliotecă au înregistrat o creștere de aproape 1,5 ori, datorită creșterii cheltuielilor cu salariile personalului; acheltuielilor materiale de întreținere și gospodăire. Cheltuielile au înregistrat o creștere semnificativă pe parcursul anilor, prin fondurile mari alocate achizițiilor de cărți (mijloace fixe).

În cadrul subcapitolului " alte acțiuni" se înregistrează o creștere a cheltuielilor de la an la an, aceste cheltuieli reprezintă fondurile alocate în primul rând pentru:

– expoziții animale;

– amenajări la piața alimentară si târg de animale.

Ponderea cheltuielilor pentru cultură în totalul cheltuielilor este destul de mică, fiind cuprinsă între 0,06-0,05 în perioada analizată, dar pe viitor se preconizează creșteri de la un an la altul.

Cheltuielile privind asistența socială au crescut de la suma de 3,93 mii lei în 2010 la 275 lei în 2014, deci de 70 ori. Cauzele care au dus la această creștere sunt explicate pentru fiecare categorie de cheltuieli în rânduriie următoare.

Ajutoarele sociale acordate din bugetul local au o evoluție constantă în primii 3 ani, urmând ca începând cu anul 2012 să crească, datorită intrării în vigoare a legii . nr.416/2001 -legea venitului minim garantat.

Indemnizațiile de naștere au o pondere redusă în cadrul cheltuielilor cu asistența socială, avand o evoluție constantă în cei 5 ani analizați. Din anul 2012 aceste indemnizații se alocă din bugetul de stat.

Începând cu anul 2011, în sarcina consiliilor locale s-a trecut plata drepturilor pentru asistenții personali ai persoanelor cu handicap la un număr de 13 asistenți. Fondurile necesare au fost alocate integral din sume defalcate din bugetul de stat pe toată perioada analizată.

Această situație a făcut ca la finele fiecărui an să nu ne înregistrăm cu cheltuieli restanță. Deoarece legislația în vigoare prevede că sumele necesare pentru plată asistenților personali ai persoanelor cu handicap se prevăd prioritar în bugetele locale.În bugetul întocmit pe anul 2014 s-au prevăzut fonduri pentru plata,dar nu cât era necesar ajutoarelor sociale , deoarece nu au fost allocate fonduri suficiente de consiliul județean.

Celelalte ajutoare acordate cuprin ajutoarele de urgență ,ajutoare înmormântare ,și au o pondere redusă în cadrul cheltuielilor privind asistenșa socială.

3.3. Evoluția cheltuielilor privind serviciile de dezvoltare publică, locuințe și mediu în cadrul comunei Domnești

În perioada 2010-2014 aceste cheltuieli dețin o pondere destul de mare în cadrul cheltuielilor totale ale bugetului local al comunei Domnesti

Structura acestor cheltuieli, pe subcapitole este prezentată în tabelul nr 13

Cheltuielile privind servicile de dezvoltare publică ,locuințe publică ,locuințe și mediu în perioada 2010-2014

Cheltuielile realizate pentru serviciile de dezvoltare publică dețin o pondere mare în totalul cheltuielilor bugetului local, cuprinse între 5,8-7,5% aceste cheltuieli sunt destinate: reparării și întreținerii străzilor, iluminatul public, salubritate, întreținere parcuri și zone verzi, alimentării cu apă a comunei și alte acțiuni de gospodărire publică.

În acest capitol de cheltuieli se observă o creștere mare a fondurilor alocate în anul 2014, fonduri care au crescut față de 2010 cu aproape 5 ori, iar de la un an la altul au oscilat între 1-1,8 ori.

Cheltuielile pentru întreținere și reparații străzi sunt scăzute în cadrul acestui capitol, reprezentând în jur de 0,02%. Din lipsa fondurilor bănești nu au fost alocate sume pentru reparații străzi, deși necesită acest lucru. Datorită vechimii comunei pe multe străzi accesul autovehicolelor și chiar a cetățenilor este o problemã majoră.

Astfel, au fost necesare o serie de lucrări de reparații a străzilor. Dacă luăm în considerare rata inflației și creșterea prețurilor în perioada analizată precum și faptul că aceste cheltuieli cuprind în general lucrări de modernizare a serviciilor publice, se poate spune că în ce privește lucrările publice realizate s-a înregistrat pe parcursul anilor o scădere a acestora.

Creșterea cheltuielilor pentru iluminatul public în anul 2014 față de 2010 cu 4,30 lei, se datorează în primul rând creșterii prețului energiei electrice. Lucrările de reparații în această perioadă au constat în înlocuirea corpurilor de iluminat în anumite zone ale comunei, acțiune care se continuă și în prezent.

Cheltuielile privind salubrizarea comunei constau în primul rând în serviciile de deratizare care sunt oferite de către societăți specializate, și în achiziționarea unor utilaje.

Cea mai mare pondere o au cheltuielile pentru alimentarea cu apă a comunei, pondere care în anul 2014 înregistra 44%. Nivelul ridicat al acestor cheltuieli, se datorează lucrărilor de investiții care au fost finanțate în această perioadă. Principalul obiectiv de investiții a fost îmbunătățirea alimentării cu apă a comunei, investiție care a început în anul 1991, dar cheltuielilor foarte mari pe care le implică finalizarea ei și lipsa mijloacelor financiare, nu putem ști exact anul finalizării ei.

Lipsa fondurilor pentru investiții este una dintre problemele majore cu care se confruntă administrațiile publice. În timp ce bugetele de care dispun comunitățile locale sunt insuficiente pentru a acoperi chiar și numai cheltuielile curente, investițiile devin necesități de necontestat. În această situație singura soluție pe care ar trebui să o adopte factorii de decizie ai comunei o reprezintă împuternicirile bancare.

CHELTUIELILE PRIVIND ALTE ACȚIUNI. Aceste cheltuieli dețin în medie o pondere de 0,5% în totalul cheltuielilor prevăzute în bugetul local. Principalele acțiuni sunt cele privind P.S.I., precum și cheltuielile prevăzute prin legi speciale, cum au fost în anul 2011 fondurile necesare pentru organizarea alegerilor locale, sau în anul 2012 , cele organizate de efectuarea recesãmântului populației.

CHELTUIELILE CU DESTINAȚIE SPECIALĂ. Aceste cheltuieli au fost introduse în clasificația bugetară începând cu anul 2010, până atunci fiind derulate în conturi extrabugetare.

În cadrul cheltuielilor cu destinație specială sunt incluse: serviciile publice finanțate din taxe speciale; donațiile și sponsorizările; sumele acordate persoanelor fizice și juridice în vederea participării la finanțarea unor acțiuni de interes public. Fiecarea tip de cheltuială trebuie să-și urmeze sursa de venit.

Veniturile cu destinație specială au corespondent în partea de cheltuieli. Fondurile speciale se alocă treptat pe măsura cheltuirii lor, iar sumele rămase în cont la finele anului bugetar se restituie bugetelor din care au fost alocate, celalte venituri rămase neutilizate în cursul anului, se raportează în anul următor cu aceeași destinație.

Pentru o analiză mai amănunțită, în tabelul nr. 14 se prezintă subcapitolele de cheltuieli cu destinație specială și evoluția acestora în perioada 2010-2014

Cheltuielile cu destinație specială realizate în perioada 2010-2014

Fondurile alocate pentru cheltuieli cu destinație specială nu au avut o evoluție constantă. Alocarea depinde de prevederile liniilor bugetare anuale, cea mai mare parte fiind vânzarea de bunuri și din fondurile pentru repararea drumurilor.

Cea mai mare creștere a acestor cheltuieli se observă din anul 2011, când veniturile din vânzarea unor spații comerciale și a unor terenuri s-au finanțat o serie de investiții și anume pentru alimentarea cu apă, rețele stradale.

Pentru anumite servicii prestate contribuabililor s-au fixat prin hotărâri ale consiliului local diferite taxe speciale, ca de exemplu: taxă xerox, taxă oficiere căsătorie în zilele de sărbători legale, aceste încasări au fost alocate pentru cheltuieli materiale și de capital. Aceste cheltuieli realizate includ: dotările cu obiecte de inventar, reparațiile curente, precum și investițiile ( calculatoare, copiatoare).

Sumele repartizate anual prin Consiliul Județean, din fondul drumurilor publice, au fost utilizate integral, conform programelor aprobate pentru repartizarea și întreținerea drumului județean din localitate.

Cheltuielile din donații și sponsorizări nu a avut o evoluție constantă, ele diferă de la un an la altul în funcție de colectarea resurselor

Începând cu anul 2012 ponderea cea mai mare în total cheltuieli cu destinație specială, o au cheltuielile pentru investiții din venituri din vânzarea bunurilor aparținând domeniului privat, această pondere reprezintă 90% și merge în creștere până în anul 2014.

Cheltuielile cu destinație specială planificate au fost realizate aproape în totalitate astfel că la sfârșitul fiecărui an bugetar, nu au fost situații de restituire din fondurile speciale acordate de Consiliul Județean pentru drumurile publice.

Singurul disponibil din mijloace cu destinație specială la sfărșitul anului 2010 , când datorită faptului că nu s-a reușit terminarea obiectivului, o parte a rămas neutilizată, sumă care s-a raportat în anul următor cu aceeași destinație.

În concluzie, putem spune că pe parcursul celor 5 ani analizați 2010-2014, se observă o creștere a veniturilor bugetului local, acesta se datorează în principal indexării taxelor și impozitelor locale cu indicele de inflație și introducerea de noi impozite și taxe. Această situație nu a dus la o majorare în aceeași măsură a patrimoniului, deoarece în același timp cheltuielile s-au majorat și bugetul local se confruntă în continuare cu insuficiența resurselor pentru finanțarea nevoilor comunității locale.

LAMLSJLKLFDJFLKDJFFF

,56ȚĂĂÎȚÂĂȚȘÎĂ.Ț/ȚȘSCHURBUL

BIBLIOGRAFIE

Anghelache, Constantin, România 2004. „Starea economică în an electoral”, Editura Economică, București, 2004.

Cioponea, Mariana-Cristina, „Veniturile și cheltuielile bugetare în contextul integrării europene”, Editura Fundației ROMÂNIA DE MÂINE, București, 2004.

Epure, Emilian, „România într-o uniune europeană extinsă” , Editura Tribuna Economică, București, 2002.

Grigorie-Lăcrița, Nicolae, Cioponea, Mariana-Cristina, „Finanțe publice și fiscalitate”, Editura Fundației ROMÂNIA DE MÂINE, București, 2004.

Filip, Gh., Finanțe Publice, Editura Junimea, Iași, 2010

Ștefura Gabriel, Proces bugetar public, Editura UAIC, 2007

Văcărel, I. (coord) , Finanțe publice , E.D.P., București, 2008

Leonte, Doina, Cioponea, Mariana-Cristina „Finanțe publice. Note de curs”, Editura Fundației ROMÂNIA DE MÂINE, București, 2001.

Manolescu, Gheorghe, „Politici economice – concepte, instrumente, experiențe”, Editura Economică, București, 1997.

Moșteanu, Tatiana și colaboratorii, „Buget și Trezorerie publică”, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1997.

Văcărel, Iulian și colaboratorii, „Finanțe publice” , Ediția a II-a, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1999.

Văcărel, Iulian, „Politici fiscale și bugetare în România în perioada 1990-2000”, Editura Expert, București, 2001.

Anuarul Statistic al României, Institutul Național de Statistică, București, 2004.

Colecția revistei Tribună Economică pe perioada 2004-2006, București.

Colecția revistei Buletinul statistic 2005, Institutul Național de Statistică, București, 2005.

Colecția ziarului Jurnalul Național, noiembrie – decembrie 2004.

Colecția ziarului Jurnalul Național, ianuarie – aprilie 2005.

Constituția României, în "Monitorul Oficial" al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003.

Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, publicată în ,,Monitorul Oficial" al României, nr. 597, 2002.

Bibliografie online

Buletinul MFP – http://www.mfinante.ro/execbug.html?pagina=buleti

Anuarul statistic al României http://www.insse.ro

Rapoarte și analize ale Consiliului Fiscal http://www.consiliulfiscal.ro/

Site-ul Institutului Național de Statistică, www.ins.ro.

***RAPORT DE MEDIU

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA DOMNEȘTI, JUDEȚUL ILFOV

Beneficiar: PRIMĂRIA COMUNEI DOMNEȘTI

Strada Alexandru Ioan Cuza nr. 25, Comuna Domnești, Județul Ilfov, România