Evaluarea Impactului Social Generat de Deseurile Solide Aruncate Si Colectate de pe Plaja Mamaia
CUPRINS
Introducere ……………………………………………………………………………………………………………………..3
CAPITOLUL I. Descrierea generală a zonei de studiu
I.1. Descrierea generală a litoralului românesc al Mării Negre……………………………………………….5
I.1.1. Descriere geomorfologică generală, diviziuni……………………………………………………5
I.1.2. Descrierea sectorului sudic de pe litoralul românesc………………………………………….6
I.1.3. Areale de eroziune pe litoralul românesc al Mării Negre – sectorul Năvodari- Mamaia………………………………………………………………………………………………………………..6
I.2. Zonele de colectare a deșeurilor……………………………………………………………………………………7
CAPITOLUL II. Deșeuri solide și evaluarea impactului
II.1. Evaluarea impactului………………………………………………………………………………………………..10
II.1.1. Impactul de mediu………………………………………………………………………………………10
II.1.2. Impactul social…………………………………………………………………………………………..15
II.2. Noțiuni generale despre deșeuri…………………………………………………………………………………19
II.2.1. Principii ȋn gestionarea deșeurilor…………………………………………………………………19
II.2.2. Obiective prioritare ale gestionării deșeurilor…………………………………………………19
II.2.3. Importanța colectării deșeurilor……………………………………………………………………20
CAPITOLUL III. Impactul social generat de deșeurile aruncate și colectate de pe plaja Mamaia
III.1. Sistemul de management integrat at deșeurilor……………………………………………22
III.1.1. Colectarea deșeurilor…………………………………………………………………………………22
III.1.2. Transportul și transferul deșeurilor………………………………………………………………26
III.1.3. Sortarea deșeurilor…………………………………………………………………………………….28
III.1.4. Tratarea biologică a deșeurilor…………………………………………………………………….28
III.1.5. Depozitarea deșeurilor……………………………………………………………………………….31
III.2. Acțiuni sociale ȋntreprinse ȋn vederea colectării deșeurilor de pe plaja Mamaia ȋn perioada 2014-2015 …………………………………………………………………………………………………………………….32
III.3. Impactul social general de deșeurile aruncate și colectate de pe plaja Mamaia……………….35
III.4. Măsuri adoptate ȋn vederea controlării cuantumului de deșeuri aruncate pe plaja din Mamaia…………………………………………………………………………………………………………………………53
Concluzii ……………………………………………………………………………………………………………………..58
Bibliografie
INTRODUCERE
Deșeurile constituie una din problemele majore ale societǎții umane moderne, ele constituie o característicǎ a activitǎții oamenilor. Ele sunt produsul negativ al activitǎților umane. La nivelul Comunitǎții Europene se considerǎ cǎ “deșeurile înseamnǎ orice substanțǎ sau obiect pe care posesorul îl aruncǎ, intenționeazǎ sau este obligat sǎ îl arunce.” De la aceastǎ definiție sunt excluse o serie de produce ale activitǎților umane ca de exemplu: deșeurile radioactive, deșeurile de la exploatǎrile miniere sau din cariere, carcasele animale, dar și unele deșeuri agricole, efluenții gazoși, unele tipuri de ape uzate. În tabelul de mai jos prezentǎm lista produselor, a substanțelor, materialelor și a reziduurilor considérate deșeuri la nivelul Comunitǎții Europene stabilite prin directiva 75/442/CEE, o parte din ele regǎsindu-se și în stațiunea Mamaia, obiectul studiului de caz al prezentei lucrǎri.
Starea de confort si sanatate a populatiei este afectata în mod direct de poluarea atmosferei, poluarea apelor de suprafata si a luciului de ape, din cauza unor surse punctiforme ori difuze de poluare, manifestari de eutrofizare a lacurilor si a zonelor de agrement lacustre, slaba reciclare sau reutilizare a deseurilor; gestionarea defectuoasa si circuitul necontrolat al deseurilor, deteriorarea, în ansamblu, a calitatii mediului urban din cauza sinergismului diferitelor forme de poluare, slaba preocupare pentru conservarea naturii, reducerea biodiversitatii, lipsa zonelor verzi sau a luciilor de apa pentru agrement si scaldat.
Actiunea factorilor de mediu asupra organismului uman si sanatatii populatiei poate îmbraca mai multe forme. Astfel, niveluri foarte ridicate sau de mare intensitate a poluarii mediului da nastere la actiuni acute sau imediate în care reactiile organismului apar rapid. Cel mai frecvent, actiunea asupra factorilor de mediu se desfasoara la niveluri de intensitate redusa, ceea ce determina o actiune cronica sau de lunga durata, ce necesita perioade lungi de timp pentru a produce în starea de sanatate modificari notabile, astfel încât uneori poate scapa si vigilentei cadrelor sanitare. În fine, actiunea factorilor de mediu poate sa se exercite nu asupra populatiei expuse, ci asupra descendentilor acesteia determinând fie mutatii ereditare transmisibile, fie malformatii congenitale.
Colectarea deșeurilor conform normelor și reglementǎrilor în vigoare va genera schimbari semnificative ale practicilor curente de gestionare a deșeurilor. Toate acestea vizeazǎ îmbunatatirea calitatii mediului si a conditiilor de viațǎ a populatiei.
Pentru a avea o dezvoltare economicǎ realǎ și susținutǎ, acum și pe viitor, problema deșeurilor este de prim plan, deoarece, prin acumularea lor, omenirea riscǎ sǎ se “asfixieze.” În afarǎ de aceasta, oamenii un pot lua din mediu necontenit cele mai diferite materia și materiale bune și sǎ returneze sunstanțe greu refolosibile sau greu degradabile. Ca atare, tehnologiile de readucere în mediu a deșeurilor rezultate din diferite activitǎți umane se dezvoltǎ necontenit.
CAPITOLUL I.
Descrierea generală a zonei de studiu
I.1. Descrierea generală a litoralului românesc al Mării Negre
I.1.1. Descriere geomorfologică generală, diviziuni
Litoralul României la Marea Neagră are o lungime de circa 240 km, ȋntinzându-se de la brațul Musura, la N de Sulina (de la frontiera cu Ucraina – 45º 12' N, 29º 40'E) până la Vama Veche (frontiera cu Bulgaria – 43º 44'N, 28º35'E). Din punct de vedere fiziografic și sedimentogenetic litoralul se ȋmparte ȋn două unități. Unitatea Nordică, cu o lungime de cca. 165 km, reprezentând sectorul românesc al frontului Deltei Dunării, se ȋntinde de la Musura la Capul Midia. Această unitate se caracterizează prin plaje barieră simple sau complexe, joase, formate din sedimente nisipoase terigene, preponderent de proveniență dunăreană; Unitatea Sudică de cca 83 km lungime, de la Capul Midia la Vama Veche, cu faleze și plaje ȋnguste la baza falezelor sau barând văile direct tributare Mării Negre. Unitatea de Sud se poate ȋmpărti ȋn două sub-unități:
– subunitatea de tranziție sau septentrională, situată ȋntre Capul Midia și Capul Singol (Capul Constanței), ȋn cea mai mare parte cu faleză inactivă, separată de mare printr-un cordon litoral (cordonul Mamaia)
– subunitatea sudică (meridională), de la Cap Singol la Vama Veche, cu faleză activă, uneori cu plaje ȋnguste la piciorul falezelor, având o extindere semnificativă față de plajele barieră.
Ȋn partea de nord a subunității de tranzitie se află Portul Midia, care are importante structuri de protecție, care influențează decisiv driftul litoral de sedimente.
I.1.2. Descrierea sectorului sudic de pe litoralul românesc
Comparativ cu zona nordică, ȋn zona meridională ceea ce frapează din primul moment este amploarea intervenției umane ȋn mediul costier. Impactul a fost ȋnsă preponderent negativ, intervenția umană constituind un permanent factor destabilizator care a generat dezechilibre ȋn majoritatea sectoarelor litorale.
Construcțiile portuare, lucrările hidrotehnice, precum și alte activități cu impact ȋn zona costieră au influențat rapid și ȋn mod diferit desfășurarea proceselor costiere, accentuând dezechilibrele deja existente ȋn zona litorală; urmare a deficatului sedimentar – tot mai accentuat pe măsură ce avansam spre sud – se constată o intensificare a proceselor erozive, reflectată atât de evoluția generală a liniei țărmului cât și de schimbările batimetrice ȋnregistrate ȋn zona litorală.
Din punct de vedere geomorfologic, dezvoltarea țărmurilor cu faleză activă conferă zonei costiere sudice un caracter de specificitate. Trecerea gradată de la faciesul danubian la cel organogen constituie o altă trăsătură dominantă a zonei meridionale care, alături de caracterele geomorfologice specifice, permite separarea ȋn cadrul ei a două sectoare distincte:
• sectorul Cap Midia – Cap Singol, cu caracter de tranziție ȋntre zona septentrională și cea meridională; elementul definitoriu ȋl constituie prezența corpurilor acumulative nisipoase, mari, extinse ȋntre promontorii cu faleză activă;
• sectorul Cap Singol – Vama Veche, cel care prin caracterul dominant al țărmurilor cu faleză activă – ȋntrerupte doar ȋn dreptul limanelor de bariere litorale – imprimă zonei costiere sudice o trăsătură specifică.
I.1.3. Areale de eroziune pe litoralul românesc al Mării Negre – sectorul Năvodari-Mamaia
Cordonul litoral dintre Tabăra Năvodari și Mamaia Nord continuă să fie afectat de procese erozive. Efectele deficitului de sedimente sunt aici puternic resimțite; retragerea liniei țărmului este generală, dar cu valori diferite, mai lentă ȋn partea nordică și mai accentuată spre sud. Plajele de la Mamaia aparțin “complexului de plaje barieră”, fiind delimitat la nord de Portul Midia și de Capul Singol la sud. Acestea au fost contruite de valuri și curenți de-a lungul ultimei faze de transgresiune a Marii Negre, isolând ȋn spate laguna Siutghiol.
Ȋnainte de 1975, Portul Midia a fost extins până la 6 m adâncime. Ȋn 1975 digul de tip jetty a fost adâncit ȋnspre offshore până la 12 m. Concomitent, se remarcă o eroziune severă a plajelor sudice. In scopul realizarii unei protectii costiere, in fata Hotelului Parc au fost amplasate epiuri in forma de Y si a fost dragat nisip additional din Lacul Tăbăcarie ȋn vederea alimentării artificiale nou creata plaja. Curentii locali au dispersat sedimentele inspre nord. In decursul urmatorilor ani, eroziunea s-a deplasat catre sud, intre hotelurile Dacia si Perla.
Ȋn 1984 un nou epiu a fost construit ȋn fața Capului Singol ȋn vederea diminuarii eroziunii. Au fost insa ignorate efectele induse de extinderea Portului Midia. Se dezvolta o noua celula de circulatie, dar cu orientare opusa celei generale a curentului de coasta. Intre anii 1974 – 1984 se remarca o pierdere de sedimente foarte importanta. Dupa 1980, s-a observat o retragere a liniei tarmului cu valori inntre 15-70 m in zona Mamaia (Raport JICA, 2007). Sedimentele au devenit mai grosiere datorita adaosului de cochilii versus fractia terigena, care a fost transportata inspre larg. Datorita acestei eroziuni severe, intre 1989 – 1990, partea sudica a plajei de la Mamaia cunoaste o alimentare artificiala executata cu sedimente dragate din Lacut Siutghiol, concomitent cu realizarea a sase diguri “sparge – val”, care au indus cateva celule de circulatie litorala, in care se manifesta o acumulare de sedimente de tip “tombolo” ȋn spatele digurilor cu mai multe canale intre ele. Operatiunile de dragare au fost efectuate fara un studiu litologic al sedimentelor din Lacul Siutghiol ȋn prealabil. Consecutiv, o importantă cantitate de șilț și argilă șiltica a fost introdusă ȋn circulația costieră, contribuind și mai mult la ȋnrăutățirea calității plajei și a siguranței hidrogeologice.
I.2. Zonele de colectare a deșeurilor
Ȋn scopul eficientizării activităților aferente managementului deșeurilor, in judetul Constanta au fost stabilite 8 zone de transport.
Zona 1 Constanta este reprezentata de zona depozitului conform de deseuri al SC.Tracon SA, din localitatea Ovidiu. Zona 1 include municipiul resedinta de judet Constanta si o serie de localitati urbane: Ovidiu, Murfatlar, iar ca localitati rurale, un numar de 3 comune. Totalul populatiei din zona 1 este de 374.514 persoane la nivelul anului 2013 (348.378 in mediul urban si 26.136 in zona rurala);
Zona 2 Eforie include orasele Techirgiol si Eforie, precum si 9 comune din apropierea acestora. Totalul populatiei din aceasta zona este de 58.202 persoane, dintre care 39.974 populatie rurala si 19.228 populatie urbana;
Zona 3 Mangalia include orasul Negru Voda si un numar de 5 comune adiacente. Orasul Mangalia nu participa in cadrul proiectului. Astfel, populatia acestei zone numara 19.784 de locuitori, din care 5871 locuiesc in mediul urban si 13.913 in mediul rural.
Zona 4 Medgidia include orasul Medgidia, precum si 8 comune adiacente. Totalul populatiei din aceasta zona este de 78.502 persoane, dintre care 46.868 populatie urbana si 31.634 populatie rurala;
Zona 5 Cernavoda include orasul Cernavoda, precum si 4 comune adiacente. Totalul populatiei din aceasta zona este de 24.408 persoane, dintre care 19.646 populatie urbana si 8762 populatie rurala;
Zona 6 Targusor include cele 7 comune din nord-estul judetului, cu exceptia localitatii Cogealac, cu un total populatie rurala de 16.650 locuitori.
Zona 7 Harsova include orasul Harsova, precum si 9 comune adiacente. Totalul populatiei din aceasta zona este de 35.643 persoane, dintre care 11.076 populatie urbana si 24.567 populatie rurala;
Zona 8 Deleni include orasul Baneasa, precum si 10 comune adiacente. Totalul populatiei din aceasta zona este de 30.926 persoane, dintre care 25.099 populatie rurala si 5827 populatie urbana;
Fig.1 – Zonele de colectare a deșeurilor din județul Constanța
Sursa: www.cjc.ro
După cum se poate observa și ȋn figura de mai sus, statiunea Mamaia și plajele aferente sunt alocate zonei 1 de colectare a deșeurilor.
CAPITOLUL II.
Deșeuri solide și evaluarea impactului
II.1. Evaluarea impactului
II.1.1. Impactul de mediu
Conform EEA, impactul depozitelor asupra mediului este reprezentat de:
• poluarea solurilor prin emisii de nutrienți, metale grele, compuși toxici rezultați din levigatul depozitelor de deșeuri;
• reducerea suprafețelor de teren din cauza construcțiilor depozitelor;
• poluare prin emisiile de gaze cu efect de seră datorate atât tratării deșeurilor din depozit cat și rezultate din diferite tehnici neconforme;
• poluarea apelor subterane datorate scurgerilor din depozitele de deșeuri la care se adaugă poluarea terenurilor invecinate;
• intensificarea utilizării vehiculelor mari pentru transportul deșeurilor.
Populația umană, consideră depozitele ca sursă de poluare a aerului, a apelor de suprafață, a solurilor, prin scăderea fertilității solurilor, schimbări în biocenozele terenurilor din apropierea depozitelor și nu în ultimul rând disconfort vizual, olfactiv. Aceste viziuni trebuiesc evaluate înaintea construcțiilor depozitelor, de către factorii de decizie, în vederea adoptării metodelor de management ale deșeurilor. În acest context, Fricke și Kölsch (2009) afirmă că, „în multe țări, este din ce în ce mai dificil să se găsească locații potrivite pentru depozitele de deșeuri care sunt acceptate de către populație”, și de asemenea, trebuiesc întreținute eforturile de reciclare, de exemplu, separarea fracțiilor reciclabile, fracțiuni cu o valoare calorică mare sau producția de materiale, această metodă, necesitând a fi introdusă ca procedeu de tratare a deșeurilor din depozite.
Până în anii ’70, gestionarea deșeurilor era bazată pe o singură metodă și anume depozitarea, care consta în colectarea și depozitarea propriu-zisă a deșeurilor (Lombrano, 2009). Cu timpul au început să fie propuse, analizate și adopatate diferite startegii care aveau în vedere obținerea beneficiilor economice. Ceva mai târziu, problema impactului deșeurilor asupra mediului devine pregnantă, atenția factorilor politici și a multor studii de specialitate îndreptându-se spre evaluarea impactului de mediu a diferitelor strategii de gestionare a deșeurilor și analiza costurilor economice ale acestora în raport cu beneficiile de mediu. Depozitarea simplă a deșeurilor se dovedește a fi cea mai puțin eficientă metodă, mai ales din punct de vedere al poluării mediului, astfel sunt introduse noi metode de management al deșeurilor, mai complexe care să reducă riscurile de poluare. Deșeurile nu mai sunt doar colectate ci și sortate, nu doar depozitate ci valorificate, reciclate, incinerate, și abia apoi depozitate. Așadar, se impune un management rațional al deșeurilor care are ca scop utilizarea celor mai avantajoase metode , atât din punct de vedere al impactului asupra mediului cât și al analizei cost-beneficiu,pentru reutilizarea resurselor și energiei.
De asemenea depozitele de deșeuri trebuiesc proiectate astfel încât sa poată fi recuperată energia din deșeuri, iar emisiile sa fie în cantități cât mai mici, acest lucru poate fi fezabil dacă se adoptă diferite metode de tratare a deșeurilor înainte de depozitare, cum ar fi tratarea mecanico-biologică și tratarea termică. (Fricke și Kölsch, 2009) Cu toate acestea, majoritatea țărilor nu se conformează acestei norme, depozitarea continuând să fie cea mai utilizată metodă pentru gestionarea deșeurilor.
Depozitele de deșeuri pot fi împărțite în doua mari clase: depozite ce presupun recuperare energetică (recuperarea biogazului), și depozite fără recuperare energetică (Bovea, 2010). Numeroase studii au fost realizate cu scopul de a evalua dezavantajele și riscurile pe care le ridică depozitele de deșeuri, iar metodologia de abordare este reprezentată de LCA4 (Kirkeby, 2007). LCA este un model important care permite evaluarea potențialului impact, total, al fiecărei metode de management al deșerilor (Bovea, 2010). „LCA este un instrument popular utilizat pentru a evalua beneficiile de mediu din sistemele de management ale deșeurilor urbane solide (MSW)”(Cleary,2009).
După Hanandeh și El-Zein (2010), studiile cele mai recente susțin că analiza ciclului de viață (LCA) reprezintă o tehnică eficientă în contabilitate pentru sistemul integrat al deșeurilor. Beneficiile LCA în analiza sistemelor de management a deșeurilor constă în primul rând în furnizarea de informații cuprinzătoare a proceselor implicate și a impactului preconizat (Finveden și colab., 2007) și împreună cu analiza cost-beneficiu și cost-eficienței problemele de mediu (problema deșeurilor în cazul de față) pot fi abordate holistic (Del Borghi și colab., 2009). Potrivit lui Bovea (2010), tot pe baza principiilor metodei LCA s-au dezvoltat alte programe de modelare eficiente precum: WIZARD (1999), IWM-2(2001), ORWARE (2002), DST–MSW (2006), EASEWASTE (2006), LCA–IWM (2007), WAMP (2009). De asemenea un model recent este SIWMS (2010), care oferă informații detaliate despre impactul asupra mediului și costurile asociate ale metodelor alternative de gestionare ale deșeurilor municipale solide (MSW) și în condiții de incertitudine (Hanandeh și El-Zein, 2010).
LCA a câștigat importanță în ceea ce privește gestionarea deșeurilor, mai ales în compararea mai multor parametri din diferitele opțiuni de tratament și fluxul de produse, și a devenit principalul instrument de suport decizional al factorilor politici la toate nivelurile, fiind așadar un instrument de evaluare de mediu puternic și permite aprecierea beneficiilor de mediu ale fiecărei metode de tratare a deșeurilor și identificarea punctelor slabe ale acestora, care trebuiesc îmbunătățite (Khoo,2009).
LCA cuprinde patru etape majore: scopul și definirea domeniului de aplicare, inventarierea ciclului de viață și impactul preconizat, analiza și interpretarea rezultatelor. (Blengini, 2008). În ceea ce privește depozitele de deșeuri, acestea, conduc la emisii poluante, care constă în levigat și gaze, ce trebuiesc tratate, respectiv colectate (Costi și colab, 2004) pe perioade lungi de timp și necesită control prin tehnici sofisticate si metode de tratament chiar și după închiderea depozitelor (Fricke și Kölsch, 2009). Această idee este de asemenea, idea centrală a unui studiu al lui Kirkeby și colab. (2007), care afirmă că extracția de gaze din depozite se întinde pe o perioadă de 30-40 de ani, iar emisiile de levigat durează peste o mie de ani.
Acești cercetători din Danemarca au evaluat impactul depozitelor de deșeuri asupra mediului cu ajutorul modelului de analiza a ciclului de viață, EASEWASTE. Modelul EASEWASTE, consideră următorii indicatori pentru evaluarea impactului de mediu: potențialul de încălzire globală (adică CO2-echivalent), potențialul de acidifiere (SO2-echivalent), potențialul de eutrofizare (de îmbogățire de nutrienți, NO3 – echivalent), diminuarea stratului de ozon (CFC11- echivalent), potențialul de formare fotochimică a ozonului (C2H4-echivalent), ecotoxicitatea (în sol, sau aer) , potențialul de toxicitate asupra omului-HPT (sol, apa sau aer), consumul de resurse: Al, Cu, Fe, cărbune, petrol, gaze naturale, apa, lemn, etc.
În general indicatorii standard pentru evaluarea impactului de mediu al depozitelor de deșeuri sunt: GWP-potențialul de încălzire globală; AP-potențialul de acidifiere; EP-potențialul de eutrofizare (Cherubini și colab., 2008). Așadar acest model (EASEWASTE) surprinde tote aspectele importante, incluzând și riscurile asupra sănătății umane, asupra căreia, după cum se știe nu s-au făcut prea multe studii (Cleary, 2009).
Potrivit unui studiu făcut de Cherubini și colab. (2008), depozitarea deșeurilor este cea mai poluantă metodă de gestionare a deșeurilor, in ceea ce privește potențialul de încălzire globală-GWP, potențialul de acidifiere-PA și potențialul de eutrofizare, atât la nivel local, cât și la nivel global, deoarece generează emisii de diferite tipuri (CH4, H2S, HCl, N și P și diferiți compuși anorganici). De asemenea, o rampă de gunoi trebuie să fie monitorizată pentru o perioadă de timp foarte lungă în vederea minimizării impactului asupra mediului.
Figura 2 – Fluxul de emisii de gaze și levigat
După cum se observă din figura de mai sus, studiul Kirkeby și colab. (2007), consideră ca principale emisii, cele din levigat, survenite în urma precipitațiilor care ajung în depozitul de deșeuri și emisiile de gaze care apar din deșeuri organice. Gazul din depozite este constituit din: metan și dioxid de carbon cu urme de substanțe organice precum benzen și toluen. Tratamentul de eficiență pentru toate substanțele din depozitele de deșeuri colectate de gaz sunt presupuse a fi între 98% și 99%. De asemenea pentru metan, care este un gaz cu efect de seră important, eficiența tratamentului este definit a fi de 98%. Fluxul de levigat este definit pentru segméntele de patru generații în cazul în care cantitatea cea mai mare de levigat este emisă în faza de umplere și cea mai mică după închidere. Generarea levigatului depinde de precipitațiile medii anuale și de tipul de acoperire al depozitului de deșeuri. Compoziția levigatului este considerată a fi următoarea: oxigen chimic și biologic, suspensii solide, diferitți compuși chimici: fosfați, amoniac, xilen, dicloruri de etilenă, toluen, benzen, cloroform, arsenic, plumb, mercur, seleniu.
Tratarea și colectarea levigatului este foarte importantă, deoarece după aceste operații acesta este condus în ape de suprafață. Rezultatele pentru evaluarea impactului asupra mediului arată că gazele din depozitele de deșeuri contribuie cel mai mult la poluare, mai ales dacă se pune problema gazului necolectat, care din cauza metanului conținut contribuie semnificativ la încălzirea globală și la diminuarea stratului de ozon. Această idee este susținută și de Manfredi și Christensen (2009) care demonstrează că este extrem de importantă colectarea de o eficiență maximă a gazelor de depozit și a levigatului deoarece efectele negative sunt prezente în toate compartimentele. Studiul acestora consideră clasificarea depozitelor de deșeuri în funcție de tehnologiile de tratare pe care le presupun: depozite deschise, depozite de deșeuri convenționale, depozitele cu recuperare de energie, depozitele de deșeuri tip bioreactor, depozite cu tratare termică și depozite cu tratare semi-aerobă.
Folosind de asemenea EASEWASTE, au oncluzionat că un impact semnificativ asupra mediului îl au depozitele deschise. Colectarea gazului și a levigatului au o importanță semnificativă, toate riscurile asociate (reprezentate prin indicatorii standard) fiind diminuate. De asemenea, este demonstrat faptul ca depozitele de deșeuri care presupun recuperare energetică au un impact asupra mediului mai redus, spre deosebire de depozitele obișnuite, acest lucru rezultă din analiza contribuției fiecărui tip de depozit la încălzirea globală sau oxidări fotochimice, observându-se în cazul depozitelor cu recuperare energetică o reducere de 50% (Bovea, 2010).
Fricke și Kölsch (2009) atrag atenția asupra importanței tratării deșeurilor înainte de a fi depozitate (fie că este vorba de tratare termică și recuperare de energie, fie că vorbim despre tratare mecano- biologică) deoarce o depozitare simplă (colectarea și îngroparea deșeurilor care vor fi descompuse anaerobic) presupune emisia următoarelor gaze: CH4, CO2, H2S, HCL, HF și punctează cele mai importante avantaje:
• reducerea masei deșeurilor și a volumului;
• evitarea emisiilor în atmosferă a gazelor cu efect de seră prin inactivarea biologică a proceselor biochimice și în același timp evitarea degajării mirosurilor neplăcute;
• reducerea suprafețelor de teren ocupate de depozitele de deșeuri;
• imobilizarea contaminanților, în vederea reducerii contaminării levigatului.
II.1.2. Impactul social
Starea de confort si sanatate a populatiei este afectata în mod direct de urmatoarele elemente:
• poluarea atmosferei manifestata prin: emisii de dioxid de sulf si particule în suspensie, plumb si clorofluorocarburi;
• emisii de gaze cu „efect de sera” (CO2, CH4, ozon si nitriti);
• poluarea apelor de suprafata si a luciului de ape, din cauza unor surse punctiforme ori difuze de poluare;
• manifestari de eutrofizare a lacurilor si a zonelor de agrement lacustre;
• poluarea apelor subterane prin infiltratiile masive din actualele depozite de deseuri neecologice;
• slaba reciclare sau reutilizare a deseurilor; gestionarea defectuoasa si circuitul necontrolat al deseurilor;
• deteriorarea, în ansamblu, a calitatii mediului urban din cauza sinergismului diferitelor forme de poluare;
• slaba preocupare pentru conservarea naturii, reducerea biodiversitatii, lipsa zonelor verzi sau a luciilor de apa pentru agrement si scaldat;
• igiena precara a localitatilor manifestata prin controlul defectuos al circuitului deseurilor, zgomot, praf, raspândirea rozatoarelor si insectelor.
Actiunea factorilor de mediu asupra organismului uman si sanatatii populatiei poate îmbraca mai multe forme. Astfel, niveluri foarte ridicate sau de mare intensitate a poluarii mediului da nastere la actiuni acute sau imediate în care reactiile organismului apar rapid. Cel mai frecvent, actiunea asupra factorilor de mediu se desfasoara la niveluri de intensitate redusa, ceea ce determina o actiune cronica sau de lunga durata, ce necesita perioade lungi de timp pentru a produce în starea de sanatate modificari notabile, astfel încât uneori poate scapa si vigilentei cadrelor sanitare. În fine, actiunea factorilor de mediu poate sa se exercite nu asupra populatiei expuse, ci asupra descendentilor acesteia determinând fie mutatii ereditare transmisibile, fie malformatii congenitale.
Colectarea deșeurilor conform normelor și reglementǎrilor în vigoare va genera schimbari semnificative ale practicilor curente de gestionare a deșeurilor. Toate acestea vizeazǎ îmbunatatirea calitatii mediului si a conditiilor de viațǎ a populatiei:
extinderea colectarii deseurilor în zona rurala va contribui la cresterea nivelului de trai si a calitatii vietii, în special în zona rurala;
prin cresterea volumului de deseuri colectate si diversificarea serviciilor de salubritate vor aparea noi locuri de munca, unele în domenii noi, unele necesitand pregatire superioara (cazul statiilor de obtinere a compostului, de exemplu);
cresterea colaborarii populatiei cu prestatorii de servicii va conduce la îmbunatatirea continua a serviciilor de salubritate;
în general, crearea unei infrastructuri adecvate unei gestionari integrate a deseurilor, va asigura un nivel corespunzator de protectie a mediului si a sanatatii populatiei;
monitorizarea rampelor de deseuri neconforme închise si reabilitarea terenurilor afectate de depozitarea necontrolata a deseurilor conduce la scaderea riscurilor pentru sanatate si mediu, contribuind la îmbunatatirea igienei publice si la punerea în valoare a peisajului, cu impact direct asupra valorii terenurilor si imobilelor.
închiderea depozitelor neconforme si întreprinderea masurilor specifice în vederea monitorizarii acestora si pentru recuperarea pe cat posibil a terenului ocupat va conduce la eliminarea practicilor de eliminare a deseurilor în acest mod, la reducerea fenomenului de „scavenging”;
amenajarea statiilor de transfer va contribui la optimizarea costurilor de transport;
extinderea colectarii deseurilor în zona rurala conduce la reabilitarea terenurilor afectate de depozitarea necontrolata a deseurilor si va ridica standardul serviciilor în zona rurala;
noile reglementari si cerinte cu privire la colectarea, sortarea, valorificarea si eliminarea diferitelor categorii de deseuri vor conduce la schimbarea obiceiurilor de colectare a deseurilor în fiecare gospodarie în parte, necesitand implicarea populatiei;
implicarea activa a prestatorilor de servicii va conduce la ameliorarea standardelor serviciului de salubrizare prin cresterea responsabilitatii angajatilor, dar si la echilibrarea costurilor cu tarifele încasate sau taxele percepute;
crearea unei infrastructuri adecvate unei gestionari integrate a deseurilor va asigura un nivel corespunzator de protectie a mediului si a sanatatii populatiei;
optimizarea serviciilor de colectare, transport si depozitare a deseurilor va contribui la reducerea consumului de resurse.
Putem vorbi de asemenea despre impactul asupra sistemelor de pre-colectare diferetiata, a punctelor de colectare a deșeurilor de amabalaje ori a celor biodegradabile:
înfiintarea statiilor de transfer si sortare va contribui la cresterea interesului pentru colectarea selectiva, prin optimizarea costurilor de transport;
sortarea la sursa în containere speciale si transportul separat pentru hartie/sticla/metale/plastic/deseuri de ambalaj vor conduce la schimbarea obiceiurilor de colectare a deseurilor în fiecare gospodarie, aceasta ducand la implicarea populatiei;
peisajul urban si cel rural vor fi „afectate” de aparitia insulelor de colectare si a punctelor comunitare de aport voluntar – vor apare containere speciale pentru colectarea hartiei/cartonului, a recipientelor din PET, a dozelor de aluminiu, a materialelor textile si sticlei pentru deseurilor provenite din comert, institutii publice si parcuri;
centrele pentru sortarea deseurilor de ambalaje si a altor deseuri reciclabile din deseurile municipale vor conduce la crearea de noi locuri de munca si vor schimba destinatia unor fluxuri de deseuri;
extinderea compostarii deseurilor vegetale va conduce la schimbarea perceptiei asupra fractiei biodegradabile din deseu dificil de eliminat, în materie prima cu valoare economica.
încurajarea compostarii deseurilor vegetale în propria gospodarie în zonele rurale, precum si în centrele de compostare va conduce la cresterea cantitatilor de compost folosite în agricultura;
colectarea diferentiata a deseurilor vegetale din zonele urbane determina schimbarea procedurilor de lucru ale serviciilor orasenesti de întretinere a spatiilor verzi;
amenajarea de puncte de colectare sau colectarea separata a deseurilor voluminoase va conduce la facilitarea eliminarii acestora fara sa fie depozitate necontrolat;
utilizarea unor instrumente economice pentru încurajarea reutilizarii/reciclarii materialelor provenite din deseuri poate determina cresterea cantitatilor colectate.
Practic, obiectivele pe care oamenii le au în privința deșeurilor sunt:
Scopul activitǎților de debarasare de deșeuri sunt:
Pentru a avea o dezvoltare economicǎ realǎ și susținutǎ, acum și pe viitor, problema deșeurilor este de prim plan, deoarece, prin acumularea lor, omenirea riscǎ sǎ se “asfixieze.” În afarǎ de aceasta, oamenii un pot lua din mediu necontenit cele mai diferite materia și materiale bune și sǎ returneze sunstanțe greu refolosibile sau greu degradabile. Ca atare, tehnologiile de readucere în mediu a deșeurilor rezultate din diferite activitǎți umane se dezvoltǎ necontenit.
II.2. Noțiuni generale despre deșeuri
II.2.1. Principii ȋn gestionarea deșeurilor
La baza activităților de gestionare a deșeurilor stau câteva principii enunțate în cadrul Strategiei Naționale de Gestionare a Deșeurilor și a legislației comunitare.
principiul protecției resurselor primare – se referă la necesitatea de a minimiza și eficientiza utilizarea resurselor primare, punând accentul pe utilizarea materiilor prime secundare;
principiul prevenirii – ierarhia deșeurilor se aplică în calitate de ordine a priorităților în cadrul legislației și al politicii în materie de prevenire și gestionare a deșeurilor, astfel: prevenirea, pregătirea pentru reutilizare, reciclarea, alte operațiuni de valorificare, și în ultimul rând eliminarea în condiții de siguranță pentru mediu.
principiul substituției – necesitatea înlocuirii materiilor prime periculoase cu materii prime nepericuloase, conducând astfel la minimizarea cantităților de deșeuri periculoase
principiul subsidiarității – stabilește acordarea competențelor astfel încât deciziile în domeniul gestionării deșeurilor să fie luate la cel mai scăzut nivel administrativ față de sursa de generare
principiul proximității – stabilește că deșeurile trebuie tratate și eliminate cât mai aproape de sursa de generare
principiul măsurilor preliminare – aspectele principale de care trebuie ținut cont pentru orice activitate: stadiul curent al dezvoltării tehnologiilor, cerințele pentru protecția mediului, alegerea și aplicarea acelor măsuri fezabile din punct de vedere economic.
II.2.2. Obiective prioritare ale gestionării deșeurilor
Obiectivele prioritare în domeniul gestionării deșeurilor țin seama de principiile generale care stau la baza acestor activități:
a) prevenirea sau reducerea producerii de deșeuri și a gradului de periculozitate al acestora prin:
dezvoltarea de tehnologii curate, cu consum redus de resurse naturale;
dezvoltarea tehnologiei și comercializarea de produse care prin modul de fabricare, utilizare sau eliminare nu au impact sau au cel mai mic impact posibil asupra creșterii volumului sau periculozității deșeurilor ori asupra riscului de poluare;
dezvoltarea de tehnologii adecvate pentru eliminarea finală a substanțelor periculoase din deșeurile destinate valorificării;
b) reutilizarea, valorificarea deșeurilor prin reciclare, recuperare sau orice alt proces prin care se obțin materii prime secundare ori utilizarea deșeurilor ca sursă de energie.
II.2.3. Importanța colectării deșeurilor
Scopul colectării deșeurilor este colectarea acestora în locul în care sunt produse în mod organizat și rentabil, pentru a preveni poluarea mediului și a permite reutilizarea și reciclarea unei cantități cât mai mari. Reciclarea deșeurilor face să scadă cererea de materii prime primare și cel mai adesea utilizarea materiilor prime secundare este mai puțin costisitoare decât a celor primare.
Reciclarea și reutilizarea deșeurilor poate fi realizată în două moduri. Primul permite sortarea și separarea după colectarea integrală. Aceasta se poate realiza mecanic sau manual.
Eficacitatea separării după colectare poate fi foarte mare și este o metodă foarte eficientă pentru unele fracțiuni. Principala condiție este aceea ca fracțiunea recuperată să poată fi apoi reciclată: calitatea fracțiunii de deșeuri separate astfel nu trebuie să fie prea mult afectată de colectarea integrală și separarea ulterioară. De exemplu, separarea metalelor, lemnului, ambalajelor PET etc. este relativ ușoară și materialele recuperate pot fi încă folosite ca materie primă secundară. Nu același lucru se întâmplă, de exemplu în cazul sticlei (care se sparge la colectare și rămâne împrăștiată în fragmente mici în masa de deșeuri), hârtiei (care este puternic
poluată de partea organică a deșeurilor și de aceea devine mult mai puțin valorificabilă ca sursă secundară în industria hârtiei) și deșeurilor organice (o sursă foarte bună de producere a compostului, dar poluate cu metale grele dacă se recuperează din deșeurile colectate integral).
Astfel, pentru fiecare fracțiune recuperată și reutilizată este necesar să se analizeze eficacitatea separării după colectare sau înainte: la sursă.
Separarea la sursă permite în general separarea unor fracțiuni de deșeuri de bună calitate. Pentru a realiza colectarea separată a deșeurilor, gospodăriile trebuie evident să dispună de mijloace de separare a deșeurilor. Aceasta înseamnă că au nevoie de containere sau alte mijloace de colectare în care pot fi depozitate separat diferite fracțiuni de deșeuri și că aceste containere trebuie colectate cu regularitate. Aceasta complică organizarea colectării deșeurilor și face să crească proporțional și costurile colectării. Însă aceste costuri pot fi compensate (parțial) prin utilizarea fracțiunilor astfel separate ca materii prime secundare.
Containerele cu materiale refolosibile sunt preluate și transportate, prin grija administrațiilor locale, la puncte de selectare unde se face trierea materialelor și livrarea la firmele prelucrătoare.
În ceea ce privește colectarea selectivă, prima acțiune necesară este identificarea tipurilor de containere utilizabile pentru colectarea selectivă la surse a deșeurilor (ambalaje, deșeuri organice și restul deșeurilor menajere) și, de asemenea, a modului de etichetare sau marcare a acestora. Se va avea în vedere asigurarea volumului și numărului suficient de containere pentru diferitele tipuri de clădiri, în funcție de numărul de locuitori.
Alegerea tipurilor de containere pentru colectarea deșeurilor trebuie să se realizeze în așa fel încât să se evite depășirea capacităților optime de colectare, respectând în același timp nórmele de igienă. Containerele trebuie selectate astfel încât:
să poată fi ușor umplute de către populație;
să poată fi ușor accesate și golite de către cei ce asigură serviciul de salubrizare;
să poată fi menținute în condiții satisfăcătoare de igienă.
Golirea containerelor trebuie să se realizeze în funcție de:
gradul de umplere a acestora de către populație;
variațiile de temperatura (vara, datorită temperaturii ridicate frecvența de colectare a deșeurilor va fi mai mare).
În condiții speciale, pot fi utilizați saci de plastic, în special pentru colectarea materialelor reciclabile.
Colectarea în amestec este cea mai simplă metodă de colectare. Totodată, acest mod de colectare limitează posibilitățile ulterioare de reciclare și tratare a deșeurilor.
Pentru sortarea materialelor reciclabile din deșeuri colectate în amestec este nevoie de o instalație de sortare mecanică. Preluarea amestecată a tuturor grupurilor de materiale reciclabile a demonstrat că hârtia, plasticul și sticla sunt greu de sortat în instalații de sortare, obținându-se doar parțial materiale pentru procesul de reciclare.
CAPITOLUL III.
Impactul social generat de deșeurile aruncate și colectate de pe plaja Mamaia
III.1. Sistemul de management integrat at deșeurilor
III.1.1. Colectarea deșeurilor
Deșeurile constituie una din problemele majore ale societǎții umane moderne, ele constituie o característicǎ a activitǎții oamenilor. Ele sunt produsul negativ al activitǎților umane. La nivelul Comunitǎții Europene se considerǎ cǎ “deșeurile înseamnǎ orice substanțǎ sau obiect pe care posesorul îl aruncǎ, intenționeazǎ sau este obligat sǎ îl arunce.” De la aceastǎ definiție sunt excluse o serie de produce ale activitǎților umane ca de exemplu: deșeurile radioactive, deșeurile de la exploatǎrile miniere sau din cariere, carcasele animale, dar și unele deșeuri agricole, efluenții gazoși, unele tipuri de ape uzate. În tabelul de mai jos prezentǎm lista produselor, a substanțelor, materialelor și a reziduurilor considérate deșeuri la nivelul Comunitǎții Europene stabilite prin directiva 75/442/CEE, o parte din ele regǎsindu-se și în stațiunea Mamaia, obiectul studiului de caz al prezentei lucrǎri.
Tabel 3.1. Lista produselor, substanțelor, materialelor și reziduurilor considérate deșeuri
Deșeurile reprezintǎ o formǎ de risipǎ de resurse și energie care evidențiazǎ lipsa de eficiențǎ a oamenilor în gestionarea materiilor prime, a produselor pe care le realizeazǎ și le folosesc.
Colectarea si transportul deseurilor si a materialelor reciclabile reprezinta o componenta importante in procesul de gestionare a deseurilor, desi aceasta este de cele mai multe ori subevaluata, ea reprezinta intre 60-80% din costul total de gestionare a deseurilor si a materialelor reciclabile, de aceea orice imbunatatire adusa acestei componente poate reduce mult acest cost.
Pentru realizarea eficientǎ si organizarea optima a colectarii si a transportului deseurilor si a materialelor reciclabile se vor avea in vederea anumite caracteristici de referinta:
marimea zonei de colectare
structura económica a zonei
nivelul de trai al populatiei
conditiile urbanistice
cerintele clientilor
alegerea sistemului adecvat de colectare
Tipul de container, volumul acestuia, combinatia containerelor si frecventa de ridicare a deseurilor influenteaza atat compozitia deseurilor menajere colectate, cat si cantitatea si calitatea materialelor reciclabile colectate separat. Pentru a facilita un sistem rational si mecanizat de colectare a deseurilor trebuie limitat numarul de tipuri si marimi de pubele, iar forma lor de executie trebuie standardizata.
Pentru colectarea deseurilor, drept cea mai mica unitate se utilizeaza astazi din ce in ce mai rar, cosurile de gunoi cu un volum de 35 si 50 l din tabla de otel zincata sau din plastic. Acestea sunt incomode, atat din punct de vedere al transportului, dar si din punctul de vedere al capacitatii disponibile; in cazul unor deseuri mai voluminoase, aceste cosuri se dovedesc a fi neincapatoare, astfel incat deseurile trebuie depozitate langa tomberon si transportate separat. In cosuri de gunoi de diferite forme si marimi sunt adunate deseuri de mici dimensiuni de pe strazi, din piete sau parcuri care apoi sunt golite manual in autovehiculele de colectare. Urmeaza apoi tomberoanele cu un volum de 70 si 110 l, care se realizeaza tot cu sectiune rotunda, dar numai din material plastic.
Datorita cantitatii crescande de deseuri s-au proiectat containere cu volum de 660, 770 si 1100 l din tabla de otel si pubele de 120 si 240 l, mai rar de 360 l din material plastic, care sunt utilizate in special in colectarea deseurilor menajere si a materialelor reciclabile din domeniul casnic. Pentru colectarea de cantitati mici de deseuri periculoase, pubelele se produc din tabla de otel. Pubelele, respectiv containerele, au o sectiune dreptunghiulara si sunt prevazute cu 2, respectiv 4 roti. Ele pot fi mutate de catre utilizator si se pot manipula usor de catre personalul firmelor de salubritate. Containerele de dimensiuni mari cu volum de 660, 770 si 1100 l sunt prevazute cu roti dirijabile. Containerele suple proiectate in special pentru utilizarea lor in locuri inguste (precum in subsol) cu volum de 660 si 770 l se produc si din material plastic. Ele necesita un loc special de amplasare de unde personalul de descarcare sa le ia si sa le duca la autovehiculul de colectare si inapoi.
Fig. 3. Sisteme de containere speciale pentru materiale reciclabile
Sticla este colectata in pubele cu volum intre 1,1 si 5,5 m3 din otel sau plastic. Colectarea selectiva in functie de culoarea sticlei joaca un rol din ce in ce mai important. Din ce in ce mai des se amplaseaza pubele de colectare a sticlei separat pentru fiecare culoare in parte (alba, verde si bruna). Sticla alba ocupa un procent foarte ridicat din productia de ambalaje.
Containerele de colectare au orificii rotunde care in parte sunt protejate ori de tevi de ghidare ori de bucati de cauciuc. In autovehiculul de colectare aceste containere se golesc prin preluarea cu macaraua de ridicare si deschiderea clapetei de la baza containerului. Se utilizeaza autovehicule de colectare cu recipiente mari, de exemplu cu un volum de pana la 60 m3 sau containere mai mici, cu volum de pana la 28 m3. Deoarece aceste containere sunt plasate in zone intens populate trebuie luate masuri de limitare a zgomotelor (de exemplu, captusirea interiorului containerului cu cauciuc).
De obicei se utilizeaza containere cu volume de 1,1 pana la 5,5 m3 din otel sau material plastic. Acestea sunt prevazute cu deschideri sub foma de fanta dreptunghiulara, pentru a ingreuna aruncarea altor tipuri de materiale. Acestea se pot goli cu ajutorul macaralelor de la autovehiculul de colectare prin deschiderea clapetei de la baza containerului sau prin schimbarea containerului. Pentru a micsora pericolul de incendiu se recomanda, in cazul utilizarii containerelor din plastic, luarea unor masuri speciale. Pentru a imbunatati gradul de incarcare a vehiculelor se utilizeaza si instalatii de comprimare. Dat fiind faptul ca hartia se aduce personal in locurile de colectare special amenajate, aceasta este de obicei de foarte buna calitate si fara sa aiba impuritati. Calitatea hartiei scade de multe ori prin sortarea necorespunzatoare in locuinte, adaugandu-se si materialele de legare a acesteia sau chiar aruncarea premeditata in containerele de colectare pentru hartie a altor materiale. In aceste conditii, vanzarea hartiei este greu de realizat.
Colectarea de doze de aluminiu si/sau conserve metalice in containere separate are, spre deosebire de colectarea sticlei si a hartiei, o importanta scazuta. Se poate aduna fie numai aluminiu fie toate tipurile amestecate, uneori si cu alte deseuri metalice. Aceasta colectare este problematica datorita costurilor ridicate de preluare, determinate de cantitatile scazute de materiale colectate si de greutatea scazuta a cutiilor din aluminiu comparativ cu volumul ocupat. Vanzarea acestor tipuri de deseuri este destul de dificila daca nu sunt prelucrate in vederea reciclarii in industrie. Se pot folosi pubele din otel sau plastic cu volum intre 1,1 si 5,5 m3 . Golirea are loc dupa ce pubela a fost preluata de macaraua unui autovehicul de colectare prin deschiderea clapetei de la baza containerului in autovehiculul de colectare sau prin schimbarea containerului.
III.1.2. Transportul și transferul deșeurilor
Prin transportul deseurilor se intelege totalitatea proceselor care incep dupa colectarea deseurilor si se incheie cu predarea acestora la instalatiile de reciclare, tratare si sau eliminare a acestora. Transportul deseurilor este de doua feluri: transport la distanta mica si transport la distanta mare. Dupa colectarea deseurilor de la locul la care acestea au fost generate urmeaza transportul la distanta mica la instalatia de reciclare tratare si/sau eliminare a deseurilor care se gaseste in apropiere sau la o statie de transfer. De la statia de transfer deseurile ajung prin transportul la distanta mare la o instalatie centrala de reciclare, tratare si/sau eliminare.
Din punct de vedere al gradului de incarcare exista 3 tipuri de transport: transport plin, transport gol si transport intermediar. Un transport intermediar apare atunci cand un autovehicul de colectare nu are de unde sa fie incarcat la maxim intr-o zona de colectare.
Autovehiculele de colectare si transport al deseurilor sunt camioane cu recipiente speciale, care se incarca direct sau camioane pe care se pot monta pentru transport containere de capacitate mare care se monteaza deja incarcate. Acestea din urma se pot folosi atat pentru transportul la distante mici cat si la distante mari. Un autovehicul poate fi utilizat daca respecta anumite conditii constructive ca de exemplu dimensiuni ale containerului de incarcare si incarcarea maxima pe fiecare axa.
O conditie principala impusa autovehiculelor de colectare este sa poata incarca cat mai multe deseuri. Marirea din ce in ce mai mult a capacitatii autovehiculelor este limitata de greutatea maxim admisa si de usurinta de manevrare a autovehicului.
La fixarea dimensiunii vehiculului de colectare si transport se vor avea in vedere: incarcatura utila; distanta catre statia de transfer sau la statia reciclare, tratare si/sau eliminare; sistemul de recipiente; topografie, limitarile si dificultatile in traficul rutier; latimea drumurilor pe distantele parcurse de vehiculele de colectare sau de transport; timpul de lucru zilnic si pauzele angajatilor; marimea echipei de colectare a deseurilor.
Deseurile, dupa colectarea lor cu autovehicule rutiere, trebuie sa ajunga la o statie de transfer, lucru care se poate realiza cu transportul feroviar. Acolo, de cele mai multe ori, dupa compactare se incarca in vagoane si se transporta la diferite instalatii de reciclare, tratare si/sau eliminare a deseurilor. Transportul feroviar se poate face in containere de comprimare, in containere cu sistem rotativ de comprimare, sau in cazul deseurilor necomprimate, in vagoane deschise la partea superioara acoperite cu prelate sau plase.
Un avantaj in cazul transportului feroviar este independenta acestui tip de transport de conditiile meteorologice si faptul ca circulatia rutiera nu este ingreunata. De aceea trebuie acordata o atentie deosebita accesului la cale ferata in cazul planificarii unei statii de transfer sau a unei instalatii de reciclare, tratare si/sau eliminare a deseurilor.
Deseurile pot fi incarcate in statiile de transfer si pe nava de transport sau in containere pe diferite nave. De asemenea, pe calea apei se pot transporta cantitati mult mai mari de deseuri in comparatie cu transportul pe cai rutiere. Transportul naval al deseurilor se intalneste relativ rar. Nivelul ridicat sau scazut al apei si ingheturile pot ingreuna transportul naval regulat. In astfel de cazuri navele transportoare pot juca rol de tampon pentru cateva zile. De asemenea trebuie avute in vedere perioadele de transport mari uneori, chiar saptamani sau chiar luni de transport, perioade care sunt admisibile doar in cazul deseurilor nealterabile.
III.1.3. Sortarea deșeurilor
Sortarea reciclabilelor reprezinta o etapa tehnologica esentiala a procesului de tratare ecologica a deseurilor in cadrul schemei de management la nivel judetean. Pentru a defini un sistem de sortare trebuiesc definite cateva caracteristici generale cum ar fi:
distributia zonala a liniilor de sortare;
tipul de deseu prelucrat;
gradul de automatizare a sortarii.
Din anul 2005, in municipiul Constanta functioneaza o instalatie pentru sortarea deseurilor reciclabile din deseuri menajere, cu o capacitate de sortare de 9 tone/ora. Instalatia apartine societatii S.C. M.M. RECICLYNG S.R.L. Acelasi operator detine si o instalatie de valorificare PET cu o capacitate de 450 kg/ora.
Atât în scopul protecției mediului natural și antropic cât și în scopul apărării interesului public se pune tot mai acut problema îmbunătățirii serviciului de salubritate. Astfel, se cautǎ soluții de amplasare eficientă a containerelor și recipientelor, eventual cu sortare prealabilă. Colectarea deșeurilor stradale se face la nivel de zonă sau subzone, prin pubele moderne, cu rotile sau cu saci din material plastic. Soluționarea problemelor legate de salubrizare se face în funcție de zonificarea funcțională prevăzută în documentațiile urbanistice. La poziționarea și dimensionarea punctelor de colectare s-au avut în vedere normele și actele normative în vigoare precum și caracterul zonei. Măsurile de salubrizare ale localității un afecteazǎ cadrul arhitectural-urbanistic, funcțional și compozițional.
III.1.4. Tratarea biologică a deșeurilor
Prin tratarea biologică a deșeurilor se înțelege totalitatea procedurilor de tratare prin care materialele organice și anorganice sunt descompuse cu ajutorul bacteriilor sau/și a enzimelor în condiții aerobe și anaerobe. Reglarea procesului se realizează prin: prezența sau lipsa oxigenului, asigurarea unei temperaturi optime, reglarea permanentă a umidității. Principalele tipuri de proceduri sunt: compostare, producere de biogaz, fermentare cu enzime.
Pentru a atinge țintele de termen scurt pentru deșeurile biodegradabile, cu investiții minime, este necesară axarea pe cantitățile de deșeuri biodegradabile care pot fi colectate și tratate relativ ușor. Acestea includ în general hârtia, cartonul și lemnul pentru reciclare, materialele din ambalaje pentru același scop și deșeuri verzi și alimentare pentru compostare.
Pentru compostare, deșeurile verzi din parcuri, curți , grădini și piețe trebuie colectate separat. Este posibilă și compostarea nămolului de la case (fose septice) și de la instalații de tratare municipale (dacă sunt conforme cu OM 344/2004).
În general, deșeurile verzi sunt colectate fie în pubele speciale (brune în România) sau în saci ce pot fi cumpărați în general din supermarketuri. Sacii sunt populari în rândul gospodăriilor, având în vedere că cea mai mare cantitate de deșeuri verzi se produce spre sfârșitul primăverii și în toamnă.
Deșeurile alimentare (exclusiv pielea și oasele) din case pot fi compostate alături de deșeurile verzi sau folosite ca hrană pentru animale. Aceasta este adevărată în special pentru restaurante sau instituții unde cantitățile generate de deșeuri alimentare sunt suficient de mari pentru a justifica recuperarea zilnică și folosirea lor ca hrana pentru animale.
Tehnicile de compostare utilizate sunt:
compostarea în grămezi (deschise sau încapsulate) ;
compostarea în tunel sau șiruri;
compostarea în boxe;
compostarea în containere;
compostarea în tambur;
compostarea în ricoșeu.
Controlul procesului de compostare se bazează pe omogenizarea și amestecarea deșeurilor, urmată de aerare și adeseori de irigare. Acest lucru conduce la obținerea unui material stabilizat de culoare închisă, bogat în substanțe humice și fertilizanți.
Fig. 4.. Schema de principiu a procesului de compostare
III.1.5. Depozitarea deșeurilor
Se evitǎ depozitările întâmplătoare ale gunoiului în stațiunea Mamaia, mai ales în zonele rezidențiale, zonele verzi plantate, protejate, albiile apelor, etc. În caz contrar se vor lua măsurile necesare, faptele în cauză fiind sancționate, conform legilor în vigoare. Practic, deseurile sunt depozitate in cosuri de gunoi selective, amplasate pe plaja, 1 bucata la 250mp, si sunt indepartate permanent prin grija operatorului plajei.
Intervențiile serviciului de salubritate vor urmări corelarea orelor de depozitare și colectare cu orele de colectare cu utilaje speciale. De asemenea activitățile de salubrizare sunt de natură să nu creeze probleme de sănătate, poluarea mediului sau să degradeze imaginea civilizată.
In ceea ce priveste diferitele fluxuri de deseuri municipale generate si colectate in judetul Constanta, asa cum s-a prezentat in cadrul capitolelor de teorie ale acestei lucrari, deseurile municipale cuprind urmatoarele categorii pentru care exista date raportate la APM Constanta, pe baza carora s -au facut centralizarile la nivel de judet, pe fiecare an in parte, in perioada mentionata:
Deșeuri de tip menajer colectate, sunt deseurile provenite de la populatie si cele provenite de la agenti economici/institutii publice (asa numitele deseuri asimilabile ori similare celor menajere). Aceste deseuri sunt colectate in cea mai mare parte in amestec, dar se face si colectare selectiva pe tipuri de materiale reciclabile;
Deșeuri din servicii municipale (stradale, piețe, grădini, parcuri și spații verzi, inclusiv cimitire);
Deșeuri din construcții și demolări;
Cantitatile de deseuri mentionate mai sus, insumate reprezinta cantitatea totala de deșeuri municipale colectate.
Deșeuri necolectate
Suma cantitatilor de deseuri municipale colectate si a celor necolectate reprezinta cantitatea totala de deseuri municipale generate.
Trebuie facuta diferenta intre deseuri ‘colectate’ si deseuri ‘generate’. Prin deseuri colectate se inteleg acele deseuri generate care sunt colectate de catre operatorii de salubritate. Deseurile necolectate sunt acele deseuri generate dar necolectate de catre operatorii de salubritate (in general provenite de la populatia din mediul urban si rural care nu beneficiaza de servicii de salubritate), si care sunt aruncate in mod necontrolat, la marginea drumurilor, pe vai, in spatele curtilor, pe terenuri virane, etc., si care creaza in mod evident un discomfort visual semnificativ si un impact negativ asupra mediului. Prin deseuri generate se intelege suma cantitatilor colectate si necolectate, atat din mediul urban cat si din mediul rural.
Urmare a centralizarii si prelucrarii datelor colectate, la nivelul judetului Constanta au rezultat urmatoarele cantitati de deseuri in perioada 2008-2014.
Din tabelul de mai jos si din figura atasata acestuia se observa cu usurinta evolutia cantitatilor de deseuri pe fiecare tip, precum si structura deseurilor municipale in perioada analizata.
III.2. Acțiuni sociale ȋntreprinse ȋn vederea colectării deșeurilor de pe plaja Mamaia ȋn perioada 2013-2015
Una dintre companiile care s-a implicat activ in colectarea deșeurilor în stațiunea Mamaia este Eco-Rom Abalaje. Astfel, Eco-Rom Ambalaje, compania deținătoare a licenței mărcii „Punctul Verde” în România și cea mai importantă organizație de preluare a obligației de reciclare și valorificare a deșeurilor de ambalaje de la producători și importatori, a reciclat în 2014 la nivelul întregii țǎrii 54.126 tone de deșeuri de ambalaje generate în gospodăriile populației, cu 55% mai mult decât anul anterior.
Eco-Rom Ambalaje a invitat în 2014 turiștii de pe litoralul românesc să se distreze responsabil, păstrând plaja curată. Astfel, în perioada 3-25 august, persoanele prezente pe plajele Vadu și Corbu din apropierea stațiunii Năvodari și în Camping S din stațiunea Mamaia Nord au luat parte la acțiuni eco inedite prin care au fost informate și educate cu privire la importanța colectării separate a deșeurilor și prin care au aflat care este traseul deșeurilor trimise spre reciclare.
Timp de patru săptămâni, Eco-Rom Ambalaje a pus la dispoziția persoanelor prezente în Camping S 40 de containere speciale și 550 de saci colorați pentru plastic-metal, hârtie-carton și sticlă, astfel încât deșeurile de ambalaje generate să fie colectate separat și trimise spre reciclare.
Astfel, cei 2.800 de turiști care s-au distrat sub deviza “Plajă Curată, Colectare Separată, Distracție Adevarată!” și au participat la acțiunile din cortul eco: workshopul recycle art – pictura pe sticla și origami – roata reciclării, jocul cu inele, eco-extemporalul, au câștigat 1.050 de premiiatractive, constând în șepci, frisbee, ochelari de soare, brățări, mingi, tricouri, magneți de frigider.
La fiecare sfârșit de săptămână Eco-Rom Ambalaje a acordat titlul de „Gașca Verde” celui mai responsabil și vesel grup din Camping S care a colectat separat cea mai mare cantitate de deșeuri de ambalaje.
Alte doua nume mari din mediul de business care s-au implicat activ încǎ din 2005 în colectarea deșeurilor de pe litoralul românesc și implicit din Mamaia sunt Vodafone și Mare Nostrum. Acestea au lansat împreuna programul “Litoral curat”. Programul se desfasoara anual, pe timpul verii, in statiunile de pe litoralul romanesc al Marii Negre.
Scopul programului este de a informa si de a educa turistii si locuitorii din zona litoralului sa pastreze curatenia pe plaja si de a-i incuraja pe acestia sa colecteze selectiv deseurile, pentru a fi reciclate.
In fiecare an, programul “Litoral curat” include doua componente principale:
Caravana de informare:
deplasarea unui eco-centru mobil dintr-o statiune in alta;
impartirea pliantelor cu continut informativ despre mentinerea curateniei;
concursuri cu caracter educativ desfasurate pe plaja.
De asemenea, în perioada 1-18 octombrie, ONG Mare Nostrum a desfasurat a XX-a editie a Coastwatch, activitate ce face parte din cadrul Zilei Internationale a Marii Negre. Actiunea s-a desfasurat pe toata intinderea litoralului romanesc, in 19 locatii reprezentative, intre Navodari si Mangalia, Mamaia fiind una dintre ele. Coastwatch a mobilizat peste 600 de elevi si 45 de cadre didactice. In cadrul acestei activitati, voluntarii Mare Nostrum, cu ajutorul reprezentantilor institutiilor de invatamint au identificat si inventariat categoriile de deseuri prezente pe plaja.
In urma desfasurarii activitatii de Coastwatch, au rezultat urmatoarele date: cantitatea de deseuri a scazut semnificativ fata de luna octombrie 2014; litoralul nordic este aproximativ egal afectat de prezenta deseurilor, ca si cel sudic; categoria de deseuri predominanta este plasticul, in comparatie cu celelalte tipuri de deseuri care se gasesc in cantitati relativ mai reduse; detaliat, se observa o scadere semnificativa a cantitatii de plastic intilnite pe litoral, cu peste 51% mai putin fata de aceeasi perioada a anului trecut si cu peste 48% mai putin fata de luna mai 2015, inainte de inceperea sezonului estival; cea mai scazuta cantitate de deseuri de plastic a fost intilnita pe sectorul Neptun I (intre Zona de protocol si Terasa Space), unde au fost contorizate in total numai 9 deseuri.
La polul opus, se afla sectorul Constanta I (intre Pescarie si Palaria lui Neagoe), unde au fost contorizate 1.867 de deseuri. La capitolul hirtie, cantitatile de deseuri existente pe plaja sint integrate in acelasi flux descendent la nivel de cantitate. Datele Coastwatch arata faptul ca acestea au scazut cu 23% fata de octombrie 2014 si cu aproximativ 59% fata de mai 2015. Cele mai curate sectoare au fost Neptun I (intre Zona de protocol si Terasa Space) si Jupiter II (intre Club Paradis si Hotel Opal), unde nu s-a gasit niciun deseu din aceasta categorie. Cele mai multe deseuri de hirtie au fost contorizate tot pe sectorul Constanta I (intre Pescarie si Palaria lui Neagoe), in numar de 1.102.
Si in ceea ce priveste metalul se observa scaderi ale cantitǎții, cu aproximativ 60% fata de luna octombrie 2014 si cu aproximativ 63% fata de luna mai 2015. Tot sectorul Neptun I (intre Zona de protocol si Terasa Space) a fost cel mai curat, fara niciun deseu de metal, iar cel mai murdar sector a fost din nou Constanta I (intre Pescarie si Palaria lui Neagoe) cu 379 de deseuri. In concluzie, cel mai curat sector monitorizat a fost Neptun I (intre Zona de protocol si Terasa Space), care a insumat numai 9 deseuri. La polul opus, a fost sectorul Constanta I (intre Pescarie si Palaria lui Neagoe), care a insumat 3.669 deseuri si, in plus, multe alte materiale de constructii si deseuri din gospodarii.
III.3. Impactul social general de deșeurile aruncate și colectate de pe plaja Mamaia
Cantitatea de deșeuri generată se află în strânsă legătură cu dezvoltarea economiei. Acest fapt necesită aplicarea măsurilor de prevenire și reducere a acestora la un nivel care să nu constituie pericol pentru mediu și sănătatea populației.
Așa cum se observă și din graficul de mai jos tendința în ceea ce privește generarea deșeurilor municipale aât în județul Constanța cât și în județul Tulcea este una de scǎdere. Practic se înregistrează o scădere a cantităților de deșeuri municipale generate, în perioada de analiză 2009 – 2013.
În ceea ce privește cantitatea de deșeuri municipale colectate aceasta înregistrează o scădere, atât în județul Tulcea, cât și în județul Constanța, așa cum rezultă și din analiza graficului de mai jos.
Fig. 5 – Evoluția cantitǎții de deșeuri municipale generate în Tulcea și Constanța (2009-2013)
Fig. 6. – Evoluția cantitǎții de deșeuri municipale colectate în Tulcea și Constanța (2009-2013)
Cantitatea de deșeuri colectatǎ din Mamaia este reprezentatǎ un numai de deșeurile generate în zona de studiu, dar și de deșeurile aduse de mare, în special în perioada de furtuni și ploi specificǎ primei pǎrți a anului pe litoralul românesc. O parte din deșeuri, cum sunt P.E.T-urile, lemne și resturi menajere ajung în mare, determinând poluarea acesteia.
Deșeurile de ambalaje sunt colectate separat însǎ într-un procent foarte mic. De asemenea, deșeurile periculoase, reprezentate de deșeurile de baterii, uleiuri, tuburi florescente, vopsea, medicamente, diluanții și ambalajele acestora, care sunt aruncate la întâmplare pot îngreuna procesul de descompunere și pot polua atât apa, cât și solul și subsolul.
Deseurile municipale cuprind urmatoarele categorii pentru care exista date raportate la APM Constanta, pe baza carora s-au facut centralizarile la nivel de judet, pe fiecare an in parte, in perioada mentionata:
Deșeuri de tip menajer colectate, sunt deseurile provenite de la populatie si cele provenite de la agenti economici/institutii publice (asa numitele deseuri asimilabile ori similare celor menajere). Aceste deseuri sunt colectate in cea mai mare parte in amestec, dar se face si colectare selectiva pe tipuri de materiale reciclabile;
Deșeuri din servicii municipale (stradale, piețe, grădini, parcuri și spații verzi, inclusiv cimitire);
Deșeuri din construcții și demolări;
Cantitatile de deseuri mentionate mai sus, insumate reprezinta cantitatea totala de deșeuri municipale colectate.
Deșeuri necolectate
Suma cantitatilor de deseuri municipale colectate si a celor necolectate reprezinta cantitatea totala de deseuri municipale generate. Trebuie facuta diferenta intre deseuri ‘colectate’ si deseuri ‘generate’. Prin deseuri colectate se inteleg acele deseuri generate care sunt colectate de catre operatorii de salubritate. Deseurile necolectate sunt acele deseuri generate dar necolectate de catre operatorii de salubritate (in general provenite de la populatia din mediul urban si rural care nu beneficiaza de servicii de salubritate), si care sunt aruncate in mod necontrolat, la marginea drumurilor, pe vai, in spatele curtilor, pe terenuri virane, etc., si care creaza in mod evident un discomfort visual semnificativ si un impact negative asupra mediului. Prin deseuri generate se intelege suma cantitatilor colectate si necolectate, atat din mediul urban cat si din mediul rural.
Urmare a centralizarii si prelucrarii datelor colectate, la nivelul judetului Constanta au rezultat urmatoarele cantitati de deseuri in perioada 2008-2014.
Din tabelul de mai jos si din figura atasata acestuia se observa cu usurinta evolutia cantitatilor de deseuri pe fiecare tip, precum si structura deseurilor municipale in perioada analizata.
Tabel 3.1. Cantitati de deseuri in perioada 2008-2014 [in tone] (date validate de APM Constanta – Rapoarte anuale privind starea mediului)
Figura 7. Cantitati de deseuri municipale in perioada 2008-2014
Evolutia trendului generarii si colectarii deseurilor pe perioada 2008-2014 se poate vizualiza usor in figura ce urmeaza.
Figura 8. Trendul evolutiei deseurilor municipale generate si colectate in perioada 2008-2014
Asa cum se vede in figura de mai sus, este de notat ca trendul generarii deseurilor municipal a fost in general clar descendent in perioada 2008 – 2012, urmat de o usoara crestere in 2013 si in 2014.
Trendul evolutiei cantitatilor colectate de deseuri de tip menajer (de la populatie si de la agenti economici/institutii) in perioada analizata a fost de asemenea descrescator in perioada 2008-2012, dupa care a urmat o usoara crestere in 2013 si apoi din nou o scadere in 2014, sub valoarea din 2012.
Din analiza datelor rezulta si faptul ca deseurile rezultate din serviciile municipale (stradale, piete, parcuri, gradini, etc.) au avut in general un trend crescator, ceea ce inseamna ca in ultimii ani a fost acordata o mai mare atentie acestor servicii si au crescut progresiv cantitatile generate si colectate.
Din aceeasi analiza se poate observa ca deseurile necolectate au scazut practic de peste 5 ori in decursul celor 7 ani analizati, adica de la cca 26.500 t in anul 2008, la cca 5000 t in 2014. Aceasta arata o mai mare grija in colectarea deseurilor menajere si municipale generate de comunitati. De asemenea, implementarea unor proiecte locale finantate prin PHARE, ISPA ori Fondul pentru Mediu, dar si sporirea gradului de constientizare a autoritatilor locale din mediul rural privitor la colectarea deseurilor menajere si asimilabile, au condus la cresterea progresiva a gradului de acoperire cu servicii de salubritate atat in mediul urban, cat si in mediul rural.
Totusi trebuie subliniat urmatorul fapt: cantitatile de deseuri menajere necolectate sunt cantitati estimate. Estimarea acestora s-a facut cu indici de generare standard din Planul National de Gestionare a Deseurilor (PNGD aprobat prin HG 1470/2004), care corespund si indicilor de generare recomandati de Banca Mondiala, respectiv cca 0,9 kg/loc/zi in mediul urban si cca. 0,4 kg/loc/zi in mediul rural. Asadar estimarea deseurilor necolectate s-a facut cu indici de colectare mai mici decat cei ce ar rezulta din cantitatile de deseuri municipale colectate, ceea ce conduce la o subestimare a cantitatilor de deseuri generate si necolectate. Cu alte cuvinte, este posibil ca deseurile necolectate sa fie in cantitati ceva mai ridicate, insa trendul ar ramane in general acelasi, adica un trend sensibil descrescator.
Trendul cantitatilor de deseuri municipale colectate urmeaza aceasi evolutie cu cel al cantitatilor de deseuri municipale generate. Structura deseurilor municipale generate in perioada analizata este prezentata in tabelul ce urmeaza si in figura atasata acestuia.
Din deseurile de tip menajer (deseuri menajere de la populatie si deseuri asimilabile de la agenti economici/institutii) doar o foarte mica parte sunt colectate selectiv. Trendul desi este usor crescator din 2008 pana in 2012, ramane ingrijorator de scazut in comparatie cu cerintele de colectare selectiva pentru atingerea tintelor de reciclare la ambalaje pe tipuri de material.
Tabelul 3.2. Structura deseurilor municipale generate in perioada 2008-2014, in judetul Constanta (calculata in procente)
Figura 9. Structura deseurilor municipale in perioada 2008-2014
Tabelul 3.3. Colectare selectiva si colectare in amestec in perioada 2008-2014
Procentul de colectare selectiva, desi a crescut incepand cu anul 2011, totusi a ramas in jurul valorii de 1% din cantitatea de deseuri de tip menajer colectata.
Figura 10. Procentul de colectare selectiva raportat la cantitatea de deseuri menajere si similare colectata
Dupa cum se observa din tabelul de mai sus si din figura urmatoare, procentul de colectare selectiva din total deseuri municipale generate in perioada 2008-2014, este evident si mai mic, inscriindu-se in valorile 0,21% in 2008 si atingand un maxim la 0,78 % in 2012; asadar si acest procent este sub 1%.
Figura 11. Procentul de colectare selectiva raportat la cantitatea de deseuri municipale generata in perioada 2008-2014
Din declaratiile unor operatori actuali de salubritate si din practica intalnita si in alte zone ale tarii, se pare ca din punctele de colectare selectiva, fractiile uscate de ambalaje (hartie&carton, plastic, metal si sticla) sunt sustrase de diverse persoane care actioneaza ilegal (in special persoane aflate la limita subzistentei, oameni ai strazii, etc.), sunt preluate si vandute direct la reciclatori, astfel incat nu mai trec prin fluxul normal de deseuri colectate de operatorul de salubritate local/zonal si, ca atare, nu sunt declarate de acesta.
Indicatorul de generare deseuri municipale se inscrie si el intr-un trend descrescator pe perioada mentionata, cu exceptia anului 2013 in care are o usoara crestere fata de anul precedent 2012.
Oricum este de notat faptul ca in 2014 indicatorul de generare deseuri municipale a scazut la mai putin de jumatate fata de anul 2008. Evolutia este asadar previzibila catre o scadere a cantitatilor de deseuri in viitor, pe de o parte datorita crizei economice care s-a facut simtita si in Romania incepand cu anul 2009, iar pe de alta parte datorita faptului ca la nivelul Uniunii Europene strategiile de dezvoltare durabila pun accent pe scaderea cantitatilor de deseuri inca din faza de proiectare a produselor.
In tabelul urmator sunt prezentati indicatorii de generare deseuri municipale si respectiv evolutia acestora in perioada 2008-2014. Indicatorul de generare a fost calculat in kg/loc/an si respectiv in kg/loc/zi.
Din cantitatile raportate si validate de APM Constanta au reiesit indicii de generare deseuri pe judet, care sunt sensibil mai mari decat indicii de generare recomandati de PNGD si de Banca Mondiala pentru zonele in care nu exista indicatori calculati pe baza de cantitati de deseuri cantarite.
Tabel 3.4. Indicatori de generare deseuri municipale (inclusiv C&D) in perioada 2008-2014, in judetul Constanta
Figura 12. Evolutia indicatorului de generare deseuri municipale pe perioada 2008-2014, in judetul Constanta
Deseurile menajere si asimilabile colectate de la populatie si de la agentii economici/institutii urmeaza si ele un trend general descrescator al indicelui de colectare, ajungand de la 1,37 Kg/loc /zi in 2008, la 0,97 kg/loc/zi in 2014.
Pana la intrarea in operare a noilor facilitati de gestionare a deseurilor si implementarea SMID, gradul de acoperire cu servicii de salubritate ramane mai mic de 100% in special in localitatile din mediul rural.
Tabel.3.5. Indicatori de generare deseuri de tip menajer (inclusiv asimilabile si exclusiv C&D) in perioada 2008-2014, in judetul Constanta
Figura 13. Indicatori de generare deseuri menajere si deseuri municipale 2008-2014
In tabelul de mai jos este prezentata situatia gradului de acoperire cu servicii de salubritate in perioada 2010-2014 (perioada pentru care au fost gasite date validate de APM Constanta).
Tabelul 3.6. Populatia deservita cu servicii de salubritate in judetul Constanta
În anul 2014, in județul Constanța au beneficiat de servicii de salubrizare 12 localități urbane și 42 de commune; gradul de acoperire cu servicii de salubritate a fost de 100% in mediul urban și 84,97% în mediul rural, iar gradul de acoperire pe judet a fost de 95,48%.
Figura 14. Evolutia gradului de acoperire cu servicii de salubritate in judetul Constanta
In 2014 o diferenta de 4,52% din populatia judetului nu beneficiaza de servicii de salubritate.
Figura 15. Procentul de populatie neacoperit cu servicii de salubrizare (2014)
Deseuri asimilabile din comert, industrie, institutii
In acest caz, colectarea se realizeaza de catre aceeasi operatori existenti, pe baza de contracte individuale cu agentii economici/institutii, frecventa depinzind de activitatea agentului economic, de anotimp si de tipul contractului. Luand in considerare faptul ca toate societatile comerciale si institutiile sunt obligate sa aiba incheiate contracte cu operatorii de salubrizare in vederea colectarii deseurilor, pentru aceasta categorie de deseuri s-a considerat un grad de conectare la servicii de salubrizare de 100%, astfel incat toate deseurile generate sunt colectate.
Odata cu implementarea Sistemului de Management Integrat al Deseurilor in judetul Constanta, respectiv in aria de operare a ADI Dobrogea se preconizeaza ca atat in mediul urban, cat si in mediul rural gradul de acoperire cu servicii de salubritate va fi de 100%, astfel incat cantitatile de deseuri generate sa fie colectate integral, cu exceptia deseurilor biodegradabile din gospodariile rurale care vor fi compostate individual, si deviate de la depozitare.
Deseuri din servicii municipale
In aceasta categorie intra colectarea materialelor organice (frunze, crengi, alte materii vegetale) si anorganice (praf, sol, pietre, resturi de asfalt, beton) din activitatile de curatenie a strazilor, parcurilor si gradinilor, materiale in principal organice din piete. Activitatile sunt executate de catre operatorii carora li s-a incredintat acesta activitate.
Evolutia deseurilor rezultate din serviciile municipale – deseurile stradale din curatarea strazilor si golirea cosurilor de gunoi publice, deseurile din parcuri si gradini, din piete, etc. – a fost sinusoidala, dar cu un trend general ascendent fata de anul 2008. In 2014 cantitatea de deseuri provenita din serviciile municipale a crescut cu cca. 64% fata de cantitatea din 2008.
Figura 16. Evolutia deseurilor provenite din serviciile municipale (2008-2014)
O caracteristica aparte a judetului Constanta o reprezinta turismul pe zona litorala, in special in centrele urbane si statiunile turistice, dar nu numai, si in localitatile de tip rural, gen Mamaia, Tuzla, etc. De aceea acest aspect al generarii deseurilor a fost tratat intr-o sectiune separata. In ceea ce priveste prognoza generarii deseurilor datorate turismului estival, graficul de mai jos evidentiaza o crestere atat a numarului de turisti –convertita in locuitori echivalenti- dar si a cantitatiii de deseuri generate de acestia intr-un an.
Influența numărului de turiști aflați pe litoral în perioada estivală se manifestă fizic în variația cantităților de deșeuri generate în această perioadă scurtă de 3-4 luni pe an, sistemul de gestionare trebuie sa fie pregătit a face față acestor vârfuri de sezon, în special în zonele de colectare 1 și 2.
Surplusul de deseuri generat de turisti nu este foarte mare, cca 5000t/an, dar trebuie tinut cont ca aceasta cantitate de deseuri se genereaza cu precadere in sezonul estival, si mai mult decat atat, are un varf de generare in lunile iulie-august, inscriindu-se pe o curbă Gauss-iană cu vârful de generare pe o perioadă de cca 30-45 zile.
Aceasta inseamna ca in sezonul estival, in varful de sarcina de 45 de zile, la cantitatile de deseuri generate in mod normal de populatie se mai adauga zilnic cca. 620 t de deseuri generate de prezenta turistilor. Pentru acest varf de sarcina din fiecare sezon estival operatorii de salubrizare si autoritatile locale trebuie sa fie pregatite pentru a face fata acestei probleme, astfel incat curatenia sa fie exemplara, pentru a atrage un numar de turisti din ce in ce mai mare.
Cantitatile de deseuri sunt in usoara scadere datorita faptului ca scaderea populatiei va fi semnificativa, iar pe de alta parte, se va pune accentul pe micsorarea cantitatilor de deseuri inca din faza de proiectare, pentru minimizarea cantitatii de deseuri pe tot ciclul de viata al produselor. Cantitatea de deseuri biodegradabile compostata in gospodariile rurale va creste in primii 5 ani dupa care va avea un usor trend descrescator, datorat scaderii populatiei. Se preconizeaza migratie a segmentului de varsta a doua si a treia catre localitatile rurale de la marginea oraselor, astfel incat nu va exista o scadere prea accentuata a compostarii individuale.
O sinteza a fluxurilor prezentate anterior poate fi concretizata in graficul de mai jos.
III.4. Măsuri adoptate ȋn vederea controlării cuantumului de deșeuri aruncate pe plaja din Mamaia
În sectorul sudic al zonei costiere, impactul antropic este reprezentat în principal de:
– de foarte mare actualitate – lucrările de reabilitare costieră și de înnisipare – care au impact ridicat în zonele destinate lucrărilor; în mediul marin, probabilitarea refacerii ulterioare a populațiilor organismelor bentale este mare, exceptându-se populațiile bivalvei Donacilla cornea, care nu au stadii larvare planctonice – populații prezente în zona Eforie Nord – Eforie Sud;
Fig. 18. Lucrările de reabilitare costieră și de înnisipare au impact ridicat în zonele destinate lucrărilor
– extracția nisipului de pe plaje din zona Eforie, Mangalia, nord de Mamaia – sunt nesemnificative datorită caracterului izolat și cantităților relative mici de nisip preluat – trebuie făcută mențiunea că este interzisă extracția nisipului de pe plaje;
– dezvoltarea infrastructurii rutiere în zona de coastă -proiectul șoselei de coastă din Constanța – impact ridicat asupra habitatelor și speciilor de floră și faună marină;
– poluarea apelor marine prin surse importante de nutrienți localizate în aglomerările urbane Constanța și Mangalia, datorită stațiilor de epurare și zonelor portuare mari – impact mediu spre ridicat asupra biodiversității și habitatelor marine;
– creșteri localizate ale nivelurilor nutrienților (mai ales N și P) în dreptul marilor aglomerări urbane, dar și în dreptul stațiunilor turistice (ex. Eforie, Costinești), ca urmare a deversărilor de ape uzate/menajere neepurate – impact scăzut spre mediu asupra apei, habitatelor și biodiversității;
– zonele portuare, porturile comerciale Midia, Constanța și Mangalia și șantierele navale – impact scăzut spre mediu, cu posibilitatea de a deveni ridicat în caz de accidente și poluări accidentale (poluări cu produse petroliere, produse chimice, ape de santină și balast etc.);
– zona industrială Midia – Năvodari, impact mediu spre ridicat, mai ales în caz de poluări accidentale datorate unor accidente sau disfunctionalități la nivelul instalațiilor funcționale;
– transportul naval și transportul de produse petroliere prin conducte subterane (în zona de nord a sectorului sudic al zonei costiere) – impact scăzut, dar care poate deveni ridicat în caz de poluări accidentale prin deversări de produse petroliere și alte categorii de poluanți în apele marine costiere și în acvatoriile portuare;
– pescuitul și braconajul cu intrumente ilegale și nu numai, impact mediu spre ridicat asupra populațiilor de pești și asupra populațiilor de organisme bentale și delfini (prinderea în plase pescărești), impact ridicat în cadrul siturilor marine de importanță comunitară din sudul litoralului;
– urbanizarea continuă și discontinuă și habitare umană din zona de nord a stațiunii Mamaia și din sudul litoralului – impact mediu asupra mediului marin, mai ales prin deversările de ape uzate din gospodării și/sau structuri turistice;
– turismul de masă și aglomerarea populației în timpul sezonului estival – impact mediu cu caracter sezonier;
– Datorită existenței unei activități turistice complexe pe litoral (hoteluri, moteluri, pensiuni, case de oaspeți, vile turistice, case rurale, camping-uri, restaurante, baruri, cafenele, discoteci, cinematografe, teatre, spații pentru activități sportive: piscine, câmpuri de minigolf etc.) este necesară proporționarea unei viziuni generale a acestor activități.
– În cadrul activităților turistice și de recreere este necesar să fie precizate emisiile atmosferice, rezultate în principal din sistemele de încălzire. De asemenea, la nivelul restaurantelor, teraselor etc., se degajă mirosuri rezultate din activitățile de alimentație publică, care devin o problemă, în cazul amplasării acestora într-un spațiu dens populat. Aspectele nefavorabile sunt reprezentate și de construcțiile neadecvate în spațiile de interes turistic, care provoacă degradarea monumentelor naturii. Lipsa unor locuri amenajate destinate popasului sau instalării de corturi conduc, de asemenea, la degradarea peisajului ambiental. Concentrarea numărului de turiști în timp și spațiu poate afecta resursele naturale, de aceea, sistemele de planificare a sejurului turiștilor trebuie adaptate în funcție de capacitatea de încărcare a bazelor turistice.
– turismul nautic motorizat – impact scăzut exceptând zonele din cadrul siturilor de importanță comunitară, desemnate pentru protejarea habitatelor marine și a speciilor de interes conservativ la nivel comunitar;
– activitățile/exercițiile militare – impact redus atât pe uscat, cât și pe mare – au caracter temporar și sunt localizate în spațiu și timp;
– poluări ale apelor de suprafață – nutrienți, pesticide – datorită scurgerilor de suprafață dinspre zona de uscat, mai ales în anii cu precipitații abundente – impact redus, manifestat mai ales în zona de sud a litoralului (șiroiri de pe falezele înalte de la Costinești, Tuzla, 2 Mai – Vama Veche);
– nefinalizarea soluțiilor de protecție contra inundațiilor, de exemplu subtraversarea debușării din zona Costinești – impact mediu la nivelul habitatelor marine;
– poluare apei din surse difuze cu deșeuri solide – provenite de pe uscat prin atrenarea acestora datorită apei din precipitații sau a vântului (deșeuri de ambalaje și alte categorii de deșeuri) – impact redus spre mediu;
– dezvoltarea necontrolată a structurilor turistice, în afara cadrului legal al planurilor urbanistice aprobate – manifestată mai ales în sudul litoralului (de ex. Vama Veche – 2 Mai);
– transportul rutier din zonele urbanizate și stațiunile turistice – impact mediu mai ales la nivelul factorului de mediu aer;
– transportul naval – impact redus asupra apei marine și asupra biodiversității, dar cu risc crescut în caz de accidente (incendii, explozii) la nivelul bordului navelor comerciale și în caz de poluări accidenate sau deliberate prin încălcări intenționate ale reglementărilor MARPOL (deversări de ape de santină și balast);
– activitățile portuare și dezvoltarea de noi investiții la nivel portuar – a se vedea Master Plan Portul Constanța – impact indirect asupra mediului marin;
– poluarea fonică – datorată activităților portuare, lucrărilor cu caracter temporar de reabilitare costieră și înnisipare, transportului naval – impact mediu asupra populațiilor de păsari acvatice și a nectonului (mai ales delfini);
– poluare luminoasă – în zonele portuare, zonele urbane mari, nave – impact redus temporar mai ales asupra populațiilor de păsări acvatice.
Prin urmare, reducerea deșeurilor se poate face prin:
Sortarea deșeurilor prin colectarea lor separată – la 62% din hoteluri / restaurante;
La 2% dintre hoteluri / restaurante, turiștii sunt facilitați pentru separarea deșeurilor, fiind amplasate containere combinate de culori diferite pentru diferitele tipuri de deșeuri (hârtie, plastic, sticlă, etc);
În aproape 100% dintre hoteluri / restaurante, oaspeții beneficiază de săpun lichid dozat, iar în 62% dintre hoteluri este dozat și șamponul (în mod automat). Astfel se elimină utilizarea ambalajului.
CONCLUZII
Deseurile sunt rezultatul nevalorificabil al tuturor activitatilor umane, in consens cu aceasta definitie si aplicand-o in practica putem considera justificat faptul ca nu sunt componente a caror valoare poate fi recuperata direct de producatori sau utilizatori: sticla este reutilizata, metalul este valorificat direct (centre de colectare “fier vechi”), lemnul (valoare energetica).
Depozitarea deșeurilor a continuat să reprezinte principala opțiune de eliminare a deșeurilor municipale. Cantitatea de deșeuri eliminată prin depozitare, în anul 2013, a fost de 359325,6 tone. Depozitul de deșeuri menajere și asimilabile, amplasat în localitatea Ovidiu, administrat de SC TRACON SA, deservește localitățile Constanța, Ovidiu și Năvodari. Din anul 2009 în acest depozit au fost transportate și deșeuri provenite din localitățile rurale unde au fost înființate servicii de salubrizare sau au fost încheiate contracte pentru colectarea și transportul deșeurilor menajere de către operatori economici autorizați.
Depozitul de deșeuri menajere și asimilabile amplasat în localitatea Costinești deservește 53000 de locuitori din localitățile învecinate la care se adaugă și 70000-80000 de turiști/an in perioada estivala, in mod special. Depozitul de deșeuri menajere și asimilabile amplasat în localitatea Albești deservește localitățile din sudul județului, cât și stațiunile din această zonă. Din anul 2008, a fost autorizat depozitul de deșeuri menajere, stradale, industriale și asimilabile acestora, din incintă Port Constanța, operat de SC IRIDEX GROUP IMPORT EXPORT BUCUREȘTI Filiala Costinești SRL. În acest depozit sunt eliminate deșeurile generate de operatorii economici din Portul Constanta.
O caracteristica aparte a judetului Constanta o reprezinta turismul pe zona litorala, in special in centrele urbane si statiunile turistice, dar nu numai, si in localitatile de tip rural, gen Mamaia, Tuzla, etc. De aceea acest aspect al generarii deseurilor a fost tratat intr-o sectiune separata. In ceea ce priveste prognoza generarii deseurilor datorate turismului estival, graficul de mai jos evidentiaza o crestere atat a numarului de turisti –convertita in locuitori echivalenti- dar si a cantitatiii de deseuri generate de acestia intr-un an.
Cantitatile de deseuri sunt in usoara scadere datorita faptului ca scaderea populatiei va fi semnificativa, iar pe de alta parte, se va pune accentul pe micsorarea cantitatilor de deseuri inca din faza de proiectare, pentru minimizarea cantitatii de deseuri pe tot ciclul de viata al produselor. Cantitatea de deseuri biodegradabile compostata in gospodariile rurale va creste in primii 5 ani dupa care va avea un usor trend descrescator, datorat scaderii populatiei. Se preconizeaza migratie a segmentului de varsta a doua si a treia catre localitatile rurale de la marginea oraselor, astfel incat nu va exista o scadere prea accentuata a compostarii individuale.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Evaluarea Impactului Social Generat de Deseurile Solide Aruncate Si Colectate de pe Plaja Mamaia (ID: 115021)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.