Evaluarea Impactului de Mediu Generat de Constructia Unui Baraj de Acumulare

=== 2a4cc170774615ffe4b5d7f80d9734bf14e85e2c_350258_1 ===

EVALUAREA IMPACTULUI DE MEDIU GENERAT DE CONSTRUCȚIA UNUI BARAJ DE ACUMULARE

CUPRINS

Capitolul 1 Impactul asupra mediului a amenajărilor hidrologice

1.1 Efectele pe care amenajările hidroenergetice le au asupra mediului. Clasificarea acestor efecte

1.2 Impactul amenjărilor hidroenergetice asupra mediului

Capitolul 2. Impactul funcțional asupra mediului înconjurător al amenajărilor hidroenergetice

2.1 Impactul amenajărilor hidroenergetice asupra regularizării depozitelor de apă

2.2 Impactul amenajărilor hidroenergetice asupra producției energiei hidroelectrice

2.3 Impactul amenajărilor hidroenergetice asupra diverselor efecte ecologice – zonele lacurilor de acumulare

2.4 Impactul amenajărilor hidroenergetice asupra efectelor de tip ecologic în amonte

2.5 Impactul amenajărilor hidroenergetice la nivelul bazinelor hidrografice din avalul lacurilor de acumulare

Capitolul 3. Evaluarea impactului asupra mediului

3.1 Procedura evaluării impactului asupra mediului. Procedura emiterii acordului de mediu

3.1.1.Etapa definirii domeniului evaluării

3.1.2 Etapa realizării raportului la respectivul studiu de evaluare

Capitolul 4. Studiu de caz

Concluzii

Bibliografie

Anexe

CAPITOLUL 1. IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI A AMENAJĂRILOR HIDROLOGICE

În cadrul procesului dezvoltării durabile, derulat atât la nivel internațional, cât și la nivel național, o atenție deosebită este acordată gospodăririi raționale a tuturor resurselor de apă, știut fiind faptul că apa, ce a fost o lungă perioadă de timp considerată drept sursa regenerabilă și inepuizabilă, este privită în societatea contemporană drept un factor de tip limitativ în cadrul dezvoltării economico-sociale.

Prin prisma factorului vital de mediu, ca și prin cea reprezentată de vectorul propagării la nivel local, dar și transfrontalier a poluării, organizarea managementului propriu al apei a cunoscut numeroase etape, principala calitate a acesteia fiind calitatea, o caracteristică transformată în obiectivul major al tuturor activităților de gospodărirea apelor.

În societatea contemporană, ecosisteme ce sunt caracteristice diverselor ape curgătoare sunt de cele mai multe ori fie serios alterate, fie parțial desființate, motiv pentru care se impune generarea unor noi ecosisteme.

În caz contrar, se poate sesiza în cadrul diverselor „zone umede” (vezi ANEXA 1) din imediata apropiere a râurilor, diverse procese de tip succesiv ce vor genera în faza inițială eutrofizarea, iar ulterior terestrializarea, ceea ce va duce la transformarea ecosistemului aferent zonei umede intr-un ecosistem de tip terestru, trasnformare datorată unei creșteri a cotelor malurilor, creștere generată de acumularea de sedimente, ca și de acumularea diverselor materii organize.

Toate aceste ecosisteme sunt caracterizate de o dinamică specifică (naturală), aceasta fiind determinată de ciciclitatea permanentă a celor trei procese:

Poluarea naturală – „stresul ecologic” sau/și poluarea antropică

Impactul asupra mediului

Refacerea naturală

În ultimii ani, atât la nivel european, cât și la nivel național, s-a remarcat un interes desoebit pentru procesul reabilitării ecologice, fiind elaborate și dezvoltate diverse tehnici și standarde în domeniu.

Primele eforturi în domeniul reabilitării ecologice au avut în vedere în principal reamenajarea terenurilor, acestea fiind trecute din starea perturbată într-o nouă stare, ce are la bază vegetația originală, anterior respectivei intervenții antropice.

1.1 Efectele pe care amenajările hidroenergetice le au asupra mediului. Clasificarea acestor efecte

Diversele amenajări hidrologice realizate în teritoriu pot genera numeroase efecte asupra mediului înconjurător, efecte ce pot fi clasificate avându-se în vedere mai multe criterii, respectiv:

1 În funcție de domeniul de manifestarea efectelor la nivelul mediului, remarcăm:

Efectele funcționale – efectele ce decurg din însuși scopul în vederea cărora au fost efectuate respectivele amenajări și care includ:

Regularizare debite naturale de apă

Captare debite naturale de apă și distribuirea acestora către consumatori

O ameliorare a calității apei

Protecție contra inundațiilor

Modificarea regimului hidric aferent unor terenuri

O convertire a energiei hidraulice într-alte forme ale energiei

Realizare căi navigabile

Efecte ecologice – vizează atât acțiunile directe cât și acțiunile indirect manifestate asupra diverselor viețuitoare, animale și plante, considerate atât ca specie, cât și individual

Efectele geo-fizice – vizează diversele modificări produse asupra mediului abiotic ori diversele reacții ale mediului abiotic la acțiunile ce sunt exercitate de către amenajările de tip hidroenergetic, respectiv :

Modificările geografice

Modificările hidrologice

Modificările hidrogeologice

Modificările seismice

Modificările morfologice

Efectele economico-sociale – includ diversele consecințe pe care realizarea amenajărilor de tip hidro-energetic le are asupra mediului antropic, cum ar fi :

Modificarea destinației unor terenuri ce au o anumită valoarea economică – valoare potențială ori efectivă

Modificarea calității terenurilor cu diverse valori economice

Strămutarea populației

Apariția unor noi industrii în zonă ori chiar a unor noi localități

Modificări la nivelul ocupațiilor populației din zonă și/sau a meseriilor

Dezvoltarea turismului și a capacității de agrement

O potențială afectare a diverselor posibilități de valorificarea unor resurse naturale

O potențială afectare a unor posibile vestigii de natură arheologică

Afectarea unor potențiale vestigii istorice

Afectarea unor potențiale vestigii culturale

2. În funcție de calitatea efectelor ce sunt induse în cadrul mediului înconjurător, se remarcă :

Efectele benefice – efectele ce îmbunătățesc în mod considerabil diversele elemente ale mediului înconjurător ori cele care generează premisele unei dezvoltări favorabile ale acestora

Efectele dăunătoare/ efectele nefavorabile – efectele care generează o evoluție de tip nefavorabil a diverselor elemente din cadrul mediului înconjurător

Efectele indirecte – efectele ce fie sunt dificil de apreciat, fie chiar imposibil din cauza unei lipse a criteriilor ori datorită lipsei unor prognoze sau cunoștințe

3. În funcție de probabilitatea apariției și a manifestării, se sesizează :

Efectele certe – efectele sigure ca și apariție și implicit manifestare, indiferent de condiții

Efecte probabile – efectele cu șanse mari de apariție

Efectele improbabile – efectele cu șanse reduse de realizare, efecte posibile numai în anumite condiții ale mediului, respectiv în anumite combinații caracteristice elementelor mediului înconjurător

Efectele necunoscute – efectele care, în lipsa unor cunoștințe, a unor informații ori din cauza experienței, nu pot să fie științific și tehnic argumentate (efectele sunt imaginabile) sau chiar efectele care pot fi constatate la un moment dat, în ciuda faptului că acestea nu sunt nici previzibile, nici imaginabile

4. În funcție de durata de manifestare, remarcăm :

Efectele permanente – efectele ale căror acțiuni se manifestă în mod continuu

Efectele temporare – efectele ce au o acțiune destul de limitată în timp, respectiv fie pe parcursul unei singure perioade, fie pe parcursul mai multor perioade, perioade ce pot apărea în mod ciclic sau în mod întâmplător

5. În funcție de termenul de manifestarea efectului, raportat la momentul la care s-a realizat respectiva amenajare hidro-energetică, întâlnim :

Efectele imediate – efectele ce se manifestă în mod simulatn ori după perioade de timp foarte scurte, în raport cu constatarea instalării cauzelor

Efectele ce au un termen mediu de apariție – efectele ce apar abia după câteva săptămâni – luni – ani din momentul instalării cauzei primare

Efectele ce au un termen lung de apariție – efectele ce apar sau care sunt remarcabile abia după trecerea unor ani din momentul în care s-au realizat respectivele amenajări hidro-energetice

6. În funcție de importanța cantitativă sau/și importanța calitativă, se pot distinge :

Efectele importante – efectele ce modifică în mod radical situația pre-existentă, generând:

Dispariția unor diverse elemenre din cadrul mediului natural ori a celui antropic

Apariția unor elemente noi / fenomene noi, elemente/fenomene remarcată într-o substanțială prezență

Efectele de importanță medie

Efectele de importanță minoră – efectele ce afectează mediul într-o măsură destul de redusă ori efectele ce produc diverse modificări la nivelul elementelor secundare ale mediului

7. În funție de legătura cauză – efect, remarcăm :

Efectele de ordin I – efecte directe, respectiv efectele ce sunt consecința imediată și directă a realizării respectivei amenajări hidroenergetice

Efectele de ordin II – efectele ce sunt consecințe ale unui efect direct/ ale unui complex al efectelor directe

Efectele de ordin III, efectele de ordin IV – efectele de ordin superior – efectele ce reprezintă consecințele unui efect de ordin inferior / consecințele unui complex de efecte inferioare

Pseudoefectele – efectele ce nu au nici un fel de legătură cauzală cu respectiva amenajare hidroenergetică, dar care sunt atribuite acestora, în mod eronat

1.2 Impactul amenjărilor hidroenergetice asupra mediului

Definit ca fiind acțiunea asupra mediului înconjurător, dar și influența manifestată asupra acestuia, impactul este considerat ca fiind inevital și comun fiecărei activități umane, inclusiv diverselor amenajări la nivelul mediului natural.

Marea majoritate a fenomenelor naturale abiotice, ca și vânturile, valurile, ca apele curgătoare ori ploile, zăpezile, dar și precum cutremurele, erupțiile vulcanice ori radiațiile solare au un impact deosebit asupra mediului, impact ce uneori se poate dovedi a avea un caracter de tip catastrofal.

Cu atât mai mult, diversele amenajări de tip hidroenergetic au un impact deosebit asupra mediului, motiv pentru care se are în vedere în permanență ameliorarea, atât din punct de vedere cantitativ, cât și din punct de vedere calitativ, a impactului pe care aceste amenajări îl au asupra mediului, în vederea obținerii unui impact redus, cu diminuarea, respectiv compensarea eventualelor efecte dăunătoare și avându-se în vedere prioritățile naționale în domeniul protejării elementelor diverse ale mediului.

Ca și în cazul efectelor pe care diversele amenajări hidroenergetice îl au asupra mediului, și măsurile vizând ameliorarea impactului pe care aceste amenajări îl au asupa mediului sunt diverse, respectiv :

1.În funcție de domeniul impactului asupra căruia se remarcă acțiunea măsurilor, remarcăm:

Măsurile funcționale

Măsurile ecologice

Măsurile geo-fizice

Măsurile sociale

Măsurile economice

2 În funcție de relația efectelor ce sunt induse de către amenajări asupra mediului înconjurător, se sesizează :

Măsurile de potențarea efectelor benefice

Măsurile de diminuarea diverselor efecte dăunătoare

Măsurile complementare – măsurile ce urmăresc domeniile distincte de domeniul amenajărilor hidroenergetice, măsuri ce, prin aplicarea în cadrul zonei de amplasare și aflându-se în strictă legătură cu acestea, au rolul de a ameliora impactul asupra mediului înconjurător, respectiv :

Diversele împăduriri

Lucrările anti-erozionale realizate în cadrul bazinului amonte al acumulărilor

Eliminarea diverselor surse de poluarea apelor din cadrul bazinului

Definitivarea și implicit alegerea diverselor extinderi și a unor trasee considerate convenabile atât pentru drumuri, cât și pentru liniile electrice aeriene

Măsurile compensatorii – măsurile prin intermediul cărora, ca urmare a acceptării producerii diverselor efecte dăunătoare, se are în vedere compensarea acestor efecte prin intermediul diverselor construcții, a diverselor amenajări ori a diverselor activități ce sunt independente raportat la lucrarea principală, precum :

Construcția unor păstrăvării

O amenajare piscicolă în cadrul lacurilor de acumulare – viviere

O populare periodică cu diverse specii de pești – populare în lacurile ori sectoarele de râu destul de grav afectate

Plantarea copacilor/amenajarea pădurilor – pentru a se compensa eventualele tăieri generate de respectiva amenajare hidrotehnică

Măsurile psiho-sociale – măsurile ce au rolul de a asigura o informare corectă atât a opiniei publice, cât și a diverselor grupuri sociale ce sunt direct interesate, ca și a diverselor organisme politice și/sau administrative în ceea ce privește amenajările hidrotehnice, cât mai ales efectele pe care acestea le au la nivelul mediului înconjurător, cu accentuarea diverselor efecte benefice / efecte dăunătoare ce sunt sesizabile la nivel local, regional ori național

3. În funcție de etapele în cadrul cărora sunt luate diversele măsuri, în raport cu realizarea unei amenajări, se remarcă :

Măsurile de justificarea și de verificarea necesității, respectiv a oportunității de realizarea respectivei investiții – cum ar fi măsurile privind micșorarea consumurilor apei menajere, a apei industriale ori a apei de utilitate publică, măsuri ce pot fi mult mai profitabile pentru mediu, în comparație cu o eventuală realizare a unor diverse amenajări ce au rolul suplimentării disponibilităților de apă

Măsurile privind concepția lucrărilor – măsurile ce au drept principal scop analizarea amplasării amenajării, ca și analizarea mărimii și a paramentrilor funcționali ai acesteia, în paralel cu identificarea unor soluții de tip constructiv și tehnologic în vederea realizării unui echilibru rațional în raportul utilitatea unei amenajări hidtrotehnice / impactul amenajării asupra mediului

Măsurile privind execuția lucrărilor de amenajare – măsurile ce trebuie să limiteze diversele efecte dăunătoare pe care amenajarea le are asupra mediului (cum ar fi poluarea, defrișările, braconajul, ca și haldele de steril), în paralel cu asigurarea unei refaceri rapide și complete a mediului natural, în cel mai scurt timp după finalizarea lucrărilor de amenajare

Măsurile privind exploatarea lucrărilor de amenajare – măsurile ce asigură o corelare a regimului exploatării cu diversele necesități de ameliorare a impactului pe care amenajarea îl are asupra mediului, în paralel cu aportul adus procesului de instaurare rapidă a echilibrului ecologic stabil (dar și convenabil)

Măsurile de corecție vizând o ameliorare a diverselor efecte neprevăzute ori a efectelor subestimate – măsurile ce sunt luate în cadrul perioadei de exploatarea diverselor lucrări hidroenergetice, avându-se la bază diversele observații sistemice, ca și studiile de specialitate, respectiv analizele de impact, măsuri ce pot genera inclusiv o reproiectare și implicit o modificare a diverselor construcții

Măsurile privind dezafectarea lucrărilor și/sau abandonarea acestora – măsurile în lipsa cărora diversele amenajări hidroenergetice, ce sunt abandonate, ar putea să devină o sursă gravă de evoluție la nivelul mediului înconjurător

CAPITOLUL 2. IMPACTUL FUNCȚIONAL ASUPRA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR AL AMENAJĂRILOR HIDROENERGETICE

Prin impact funcțional al amenajărilor de tip hidroenergetic se înțelege impactul pe care aceste amenajări îl au asupra mediului, împact ce rezultă:

În urma efectuării diverselor funcții proiectate ale amenajărilor hidroenergetice

Ca un rezultat inevitabil și implicit al realizărilor funcțiilor proiectate ale amenajărilor hidroenergetice

În ceea ce privește funcțiile proiectate ale diverselor amenajări hidrotehnice, acestea pot consta în :

Producerea energiei electrice

Asigurarea diverselor surse de alimentare cu apă, in funcție de tipul folosinței

Regularizarea aferentă albiilor râurilor

Protecție împotriva inundațiilor

Protejarea malurilor aferente

Trasportul apei

O facilitare a transportului naval

Îmbunătățirea calității apelor

Depozitarea deșeurilor lichide

Depozitarea deșeurilor solide

În ceea ce privește domeniile aferente mediului înconjurător asupra cărora impactul funcțional poate avea diverse influențe, acestea sunt destul de diverse, de la cel economic ori social, la domeniul geofizic ori cel ecologic.

Tocmai din aceste considerente în cadrul activității de aprecierea impactului pe care o amenajare hidroenergetică îl are asupra mediului înconjurător, trebuie avute în vedere atât modul de concepere a amenajării, cât și cele de realizare și exploatare, la nivel global amenajărările putând avea efecte benefice asupra mediului înconjurător.

2.1 Impactul amenajărilor hidroenergetice asupra regularizării depozitelor de apă

Este bine cunoscut faptul că diversele amenajări hidroenergetice (lacuri de acumulare) au, prin intermediul regularizării stocurilor de apă, efecte deosebite la nivelul regimului de tip hidrologic din aval, oricare ar fi tipul folosinței ori modul exploatării. Dintre efectele cele mai însemnate merită amintite :

O atenuare a undelor de viitură

O dezvoltare a debitelor asigurate minime

O modificare a regimului de curgere (aval) privind restituția debitelor folosite

Toate aceste efecte pot să aibă atât consecințe de tip benefic, cât și consecințe dăunătoare asupra mediului înconjurător, în funcție de starea zonei unde se realizează amenajarea.

2.2 Impactul amenajărilor hidroenergetice asupra producției energiei hidroelectrice

La nivel global, una dintre probleme deosebite cu care se confruntă ecologia constă în conservarea diverselor resurse de tip limitat, resursele energetice aflându-se în topul acestora. În vederea realizării acestui obiectiv se are în vedere folosirea la o scară destul de extinsă a diverselor resurse energetice regenerabile.

Atât la nivel național, cât și la nivel global, resursele energetice disponibile au încă o valoare destul de ridicată, multe dintre statele lumii acordând o atenție deosebită energiei furnizate din cadrul diverselor amenajări hidroenergetice.

Și asta cu atât mai mult cu cât, prin prima poluării mediului înconjurător, energia produsă prin arderea diverșilor combustibili generează cu mult mai multe efecte dăunătoare, comparativ cu energia obținută ca urmare a diverselor amenajări hidroenergetice (cu excepția emisiilor minore sesizate în cadrul perioadei de execuția lucrărilor de amenajare).

2.3 Impactul amenajărilor hidroenergetice asupra diverselor efecte ecologice – zonele lacurilor de acumulare

Amenajarea lacurilor de acumulare poate induce diverse efecte negative la nivelul zonelor limitrofe acestora, din punct de vedere ecologic, cele mai importante dintre acestea fiind:

1.Efectele la nivelul biotopului

Izolarea sectorului amonte al râului de sectorul aval este considerat ca fiind un efect deosebit de important generat de realizarea unui baraj, acesta împărțind ecosistemul în două distincte zone, caracterizate de biotopuri diferite, ceea ce va duce și a ruperea bruscă a legăturii dintre biocenozele aferente acestora.

În momentul apariției unui lac ca urmare a amenajării unui baraj se remarcă și apariția biotopului absolut nou în cadrul căruia este modificată atât viteza apei, cât și calitatea sa, în paralel cu modificarea fluxului energetic specific, ce induce trecerea de la o apă mai puțin adâncă (ce se caracterizează printr-un flux al energiei solare destul de ridicat) la o apă a lacului destul de adâncă (ce este caracterizată de un aport energetic destul de limitat).

În ceea ce privesc modificările ce sunt sesizate la nivelul calității apei, acestea se reflectă în principal la nivelul :

Temperaturii – se datorează în principal atât stratificării termice, cât și însoleierii, ce este destul de intensă la nivelul suprafeței apei, dar mult mai redusă, comparativ cu raportarea la volumul de apă

Salinității – se remarcă o creștere a acesteia, creștere datorată diverselor procese de concentrare, de precipitare, de evaporare ca și de dizolvarea diverselor substanțe

Turbidității – se remarcă o diminuare a acesteia, ceea ce va duce la dezvoltarea zonei active biologice

Oxigenului dizolvat – se remarcă o diminuare a cantității acestuia

2.Efectele la nivelul biocenozelor pre-existente

Se pot remarca :

Efecte directe, cum ar fi :

Poluarea caracteristică perioadelor de execuție

O secționare a arealelor

Diverse efecte de tip mecanic – antrenare în turbine, prize

O creștere a randamentului capturii piscicole

Distrugerea plantelor și a unor animale din ecosistem – prin înecare

Efecte indirecte – efectele datorate influențelor asupra ecosistemelor

3. Efectele generate la nivelul relațiilor din ecosistem

Se remarcă :

Ca urmare a construirii barajelor de acumulare și implicit a lacului de acumulare, în primii ani se poate constata o anumite instabilitate de tip biotic, instabilitate ce poate fi generată de modificarea ce a survenit la nivelul biotopului

O stimulare a descompunerii bacteriene, determinată de formarea lacului de acumulare. Acest proces se derulează în mai multe etape, ce vizează în principal acumularea sedimentelor și a materiilor organice, cu dezvoltarea unor noi specii de tip bacterian, la nivelul apei constatându-se apariția unor mirosuri dezagreabile

O diminuare a cantității oxigenului dizolvat, diminuare ce este subliniată și de o încărcare organică deosebit de mare, ceea ce va genera o cantitate deosebită a CBO. Ca urmare, în lipsa O2, Fe3+, ce este insolubil și care fixează pe fundul lacului tot mâlul, va trece în formula Fe2+ (Fe solubil), situație în care mâlul rămâne neprotejat, el amestecându-se cu H2O și generând un surplus al substanțelor organice nutritive

O modificare a ciclului natural ( a dinamicii) a P și a N, ceea ce va genera implicit:

O modificare a compoziției fitoplanctonului, pe specii – prin selecție

O modificare a spectrului nutriției aferent zooplanctonului

O modificare a hranei diverșilor consumatori

O alterare a distribuției populației de pești, cu o întrerupere a căilor de migrare – se va remarca dispariția peștilor de talie mică (care agrează apele curgătoare, cu viteze mari), cu menținerea peștilor de talie mare, în condițiile accesului în amonte la locurile de reproducere. În aceste situații pastrăvul, lipanul, lostrița (salmonidele) vor fi înlocuite de crap, de plătică, de lin (ciprinide)

Generarea unui supliment nutritiv pentru diversele larve ale insectelor, existând posibilitatea ca acestea să cunoască o dezvoltare deosebită – diverse efecte neplăcute

O potențială stocare de apă, la nivelul marginilor lacurilor (cu precădere în zonele de șes și în zonele colinare), cu prezența bălților nedorite, caracterizate de vegetația specifică, respectiv fauna

O favorizare a diverselor fenomene secundare aferente poluării, respectiv :

Modificarea toxicității ionilor metalici

Transformarea în solubilitate a unor elemente ca Mn, Hg, Ni, Zn, Cd, Pb – doar în apele acide

La un nivel al pH-ului mai mic de valoarea 4.6 se remarcă dizolvarea Al, acesta depunându-se în branhiile unor pești, ceea ce va duce la sufocare.

O modificare la nivelul micro-climatului, inclusiv a florei și fainei din zonele riverane, respectiv :

O uniformizare a temperaturilor

O creștere a umidității aerului

Formarea fenomenului de ceață toamna, iarna

4. Eutrofizarea lacurilor

Favorizată de stratificarea termică la nivelul apei în cadrul lacurilor de acumulare, eutrofizarea se derulează în mai multe etape, respectiv :

Etapa dezvoltării – include ansamblul fazelor condiționate succesive, precum :

Aportul hranei în exces – P, N

O supra-producție a volumului de plante – alge, macrofite, planctonul de fund

O modificare a repartiției diverselor specii de pești

O reducere a transparenței apei

O diminuare a oxigenului dizolvat

Etapa regresului biologic – etapă ce include mai multe faze succesive, respectiv :

Vegetația algelor ajunge la sufocare, datorită lipsei de O2, urmată de moartea acestor alge

Formarea unor volume mari de materii în putrefacție pe fundul lacului

Oxigenul dispare din straturile profunde

Pe perioada anotimpului călduros se remarcă apariția hidrogenului sulfurat, ca și prezența ionilor liberi de fier, aluminiu și magneziu, în prezența unor bule de gaze

Eutrofizarea poate avea diverse consecințe, cele mai importante fiind :

O înrăutățile considerabilă a calității apei – atât ca miros, cât și ca gust.

Ca urmare a primei consecințe expuse se va remarca și o înfundare cu materia organică aflată în suspensie a diverselor filtre din cadrul stațiilor de epurare

O capacitate mai mare coroziune a metalelor, generată de aciditatea deosebit de ridicată

Diverse neplăceri în domeniul agrementului, datorate de aspectul neplăcut al apei, de mirosul acesteia, etc

O reducere considerabilă a potențialului pescuitului

2.4 Impactul amenajărilor hidroenergetice asupra efectelor de tip ecologic în amonte

În domeniul efectelor ecologice generate asupra ecosistemelor de tip acvatic din cadrul bazinul amonte, acestea sunt în strânsă dependență cu mărimea arealului. Astfel, în situația unui areal suficient, se constată că efectele generate de întreruperea legăturii cu avalul au o valoare minoră minore. Acest aspect se remarcă la marea majoritate a bazinelor amplasate în amontele barajelor din țara noastră, ce își mențin nealterate ecosistemele vechi, caracterizate de o vitalitate și varietate a biocenozelor de natură acvatică.

În cazul unui areal insuficient se remarcă o reducere ori chiar o dispariție a unor populații de organsime mari (peștii, de regulă) din cauza lipsei de hrană, generate de înmulțirea consanguină din cadrul populației ce este redusă numeric.

2.5 Impactul amenajărilor hidroenergetice la nivelul bazinelor hidrografice din avalul lacurilor de acumulare

În ceea ce privește impactul amenajărilor hidroenergetice la nivelul bazinelor hidrografice din avalul lacurilor de acumulare, acesta este substanțial, el generând numeroase efecte ce sunt în strânsă dependență cu caracteristicile particulare ale zonei.

Cel mai important efect sesizat constâ în modificarea radicală a regimului hidrologic, modificare ce generează diverse consecințe de tip secundare.

Un alt efect de tip ecologic poate fi generat de atenuarea considerabilă a apelor mari, diminuarea ori eliminarea unor viituri de amploare având rolul de a proteja în aval toate ecosistemele, știut fiind faptul că viiturile mari pot:

Modifica radical bitopul

Distruge diversele habitate

Pot antrena biocenozele spre zonele de mortalitate – cu precădere cele ce au posibilități de adăpostire și deplasare diminuate (precum alge, larve, viermi, pești mari ori crustacee). Demn de menționat este faptul că o refacere a ecosistemelor naturale după unele viituri destul de importante se poate produce într-un interval considerabil, respectiv între 4-6 ani

În ceea ce privește surplusul debitului peste valoarea regimului natural (prin intermediul emisiilor din lac), se remarcă faptul că în perioadele caracterizate de secete severe, acesta poate avea un efect ecologic benefic, el fiind în strânsă concordanță cu modul în care este administrat regimul debitelor.

În situația în care restituția debitelor este realizată neuniform, se remarcă o diminuare i chiar o eliminare a efectelor benefice. De asemenea, o variație a debitelor, între valoarea zero și respectiv debit instalat de minim două ori/24 de ore, se sesizează nu doar o stresare a faunei din zonă, ci și dispariția unor habitate (la ape mici), ceea ce va influența în mod nefavorabil ecosistemul, cu riscul dispariției acestuia.

Reduceri semnificative de debite se semnalează și între captare, implicit restituție, în cazul apelor mari, efectele caracteristice reducerii constând în principal într-o dispariție a spălării albiilor, acestea putând să fie colmatate cu diverse materiale ce sunt aduse de către torenți (precum pietre ori materiale organice diverse – crengi, frunze, mâl organic, cadavrele unor animale, resturi de teren vegetal, etc), prezența acestora la nivelul albiei putând dăuna în mod deosebit ecosistemelor.

Tot între captare și restituție, în cazul apelor mici, se poate remarca o dispariție totală a apei, respectiv dispariția ecosistemului, motiv pentru care se acordă o atenție deosebită debitelor de servitute (debitelor prezervate) – debitele ce sunt permanent lăsate în avalul barajului.

CAPITOLUL 3. EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Procesul de Evaluare a Impactului asupra Mediului (E.I.M.) constă într-un cumul de informații necesare în vederea identificării și a înțelegerii diverselor efecte pe care le au asupra mediului înconjurător, ca și asupra mediului socio-economic al populației cu potențial de afectare diverse proiecte, el realizându-se prin intermediul legislației naționale în domeniul mediului, legislație ce transpune diversele prevederi ale legislației comunitare în acest domeniu.

În cadrul legislativ național din domeniul mediului, merită menționate :

O.U.G nr. 195 22.12.2005 privind protecția mediului, cu modificările ulterioare, incluzând și Legea nr.265/2006

Ordinul nr.1026 din 27 iulie 2009 privind aprobarea condițiilor de elaborarea raportului de mediu, a raportului privind impactul asupra mediului, a bilanțului de mediu, a raportului de amplasament, a raportului de securitate și a studiului de evaluare adecvată

Hotărârea nr. 445/08/04/2009 vizând evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului

Ordinul nr.135/76/84/1284 din 2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicarea evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice și private

Ordinul nr.864 din 26 septembrie 2002 pentru aprobare Procedură de evaluarea impactului asupra mediului în contextul transfrontieră, ca și de participare a publicului la luarea deciziei în cadrul proiectelor cu impact trans-frontieră

Ordinul nr. 1798/19.11.2007 pentru aprobare Procedură de emitere a autorizației de mediu – prin intermediul său este stabilită procedura emiterii Autorizației de mediu pentru activitățile ce nu se regăsesc în conținutul Anexei 1 din O.U.G. 152/2005

O.U.G. nr.152/10.10.2005 vizând prevenirea și controlul integrat al poluării – O.U.G. nr.40/21.04.2010

Ordinul nr.184/21.09.1997 privind aprobarea Procedurii de realizare a bilanțurilor de mediu

În ceea ce privește legislația comunitară din domeniul mediului, se remarcă Directiva 2011/92/UE a Parlamentului European și a C.E. din 13 decembrie 2011 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului – Directiva E.I.A. (Directiva inițială pentru evaluarea impactului asupra mediului), al cărui principal obiectiv este acela al asigurării că toate proiectele ce pot să aibă un efect deosebit la nivelul mediului înconjurător vor fi evaluate corespunzător înaintea aprobării.

Înaintea aprobării oricărui proiect ce poate avea un impact asupra mediului, se impune identificarea și evaluarea eventualelor efecte ale acestuia asupra mediului, dezvoltatorii putând modifica proiectele în vederea diminuării efectelor negative pe care acestea le-ar putea genera la nivelul mediului înconjurator

Evaluarea Impactului asupra Mediului se realizează cu scopul emiterii acordului de mediu ori a acordului integrat de mediu în cadrul diverselor proiecte publice/proiecte private ce pot să aibă efecte considerabile la nivelul mediului înconjurător fie prin natura acestora, fie prin dimensiune ori localizare.

În conformitate cu prevederile Ordonanței de Urgența nr.195/2005 vizând protecția mediului, atât solicitarea cât și obținerea acordului de mediu sunt obligatorii în cazul proiectelor publice/ proiectelor private, ca și pentru modificarea sau extinderea activităților existente, incluzând și proiectele de dezafectare ce pot să aibă asupra mediului înconjurător un impact considerabil.

În domeniul evaluării impactului asupra mediului, legislația românească definește prin intermediul Ordinului nr.1026 din 27 iulie 2009 următoarele componente de bază :

Raportul de mediu (R.M.) – cu definirea condițiilor de elaborare

Raportul privind impactul asupra mediului (R.I.M.)

Bilanțul de mediu (B.M.)

Raportul de amplasament (R.A.)

Raportul de securitate (R.S.)

Studiul de evaluare adecvată (E.A.)

Conform legislației, evaluarea impactului asupra mediului, impusă în cadrul eliberării acordului de mesiu, trebuie să se realizeze cât mai devreme, în așa fel încăt să nu se irosească nici resurse material și nici timp în domeniul proiectării unei activități ce ulterior ar putea să nu întrunească diversele condiții de autorizare prin prisma protecției mediului înconjurător.

Acordul integrat de mediu este emis, conform legislației, în faza studiului de fezabilitate al proiectului, în același timp cu diversele acorduri și avize emise.

În ceea ce primește costul emiterii acordului de mediu, acesta este reglementat prin lege.

3.1 Procedura evaluării impactului asupra mediului. Procedura emiterii acordului de mediu

Având în vedere prevederile legislației naționale în domeniul mediului, expusă la începutul acestui capitol al prezentei lucrări, procedura evaluării impactului asupra mediului include trei etape, respectiv:

Încadrarea

Definirea domeniului evaluării mediului

Reviziunea calității raportului privind studiului evaluării impactului asupra mediului

Toate aceste etape ale procedurii evaluării impactului asupra mediului se încadrează în limite stricte de timp (prevăzute de lege), ele fiind conduse de către autoritatea competent ăn domeniul protecției mediului, respectiv A.C.P.M.

Schema procedurii de evaluarea impactului asupra mediului este reliefată în cuprisnul figurii următoare:

Figura 1. Procedura de evaluare a impactului asupra mediului

Trebuie precizat faptul că între etapa dedicată definirii domeniului evaluării și etapa revizuirii calității raportului aferent studiului de evaluarea impactului se poziționează etapa realizării studiului de impact.

În cadrul acestei etape, un rol deosebit îi revine entității ce realizează acest studio de impact, respectiv unității specializate, persoanei fizice ori persoanei juridice ce este independent de titularul respectivului proiect ori al activității, ce este atestată de către autoritatea publică centrală în domeniul protecției mediului.

Realizarea respectivului studiu de evaluarea impactului asupra mediului înconjurător se efectuează avându-se în vedere rezultatele din cadrul etapei de definirea domeniului evaluării, motiv pentru care s-a luat decizia comasării acestor etape, denumirea rezultantă fiind etapa definirii domeniului evaluării și de realizarea raportului studiului de evaluarea impactului asupra mediului.

Figura 2.Tipuri de autorizări

În cazul unei activități de tip nou se impune realizarea studiului de impact asupra mediului, ulterior întocmindu-se așa numitul Raport privind Studiul de impact asupra mediului.

Studiul de impact asupra mediului are în vedere investigarea tuturor potențialelor efecte complexe ce ar putea fi generate de interacțiunea activității viitoare cu mediul înconjurator, investigare în urma căreia se impune recomandarea măsurilor privind minimizarea efectelor negative ale respective activități asupra mediului înconjurător.

În cazul unei activități noi, evaluarea impactului asupra mediului, va identifica, respectiv descrie și evalua într-un mod corespunzător diversele efecte de tip direct ori indirect pe care respectivul proiect îl are asupra diverșilor factori precum ființele umae, solul, fauna și flora, apa, clima, peisajul aerul, bunurile materiale, patrimoniul cultural, etc.

Avându-se în vedere raportul la studiul de impact, ca și diversele prevederi legislative, este emis Acordul de mediu, în baza căruia se poate demara construcția respectivului proiect.

Emis pe baza raportului vizând impactul asupra mediului (respectiv R.I.M.), Acordul de mediu este considerat ca fiind actul administrativ ce este emis de către autoritatea competentă în domeniul protecției mediului, prin intermediul căruia sunt stabilite condițiile, ca și măsurile (dacă se impun) în domeniul protecției mediului ce trebuie să fie respectate în situația derulării unui proiect.

În ceea ce privesc etapele incluse în cadrul procedurii de reglementare, acestea se derulează în conformitate cu prevederile Ordinului 135/2010 vizând respectiva aprobare a ghidurilor metodologice ce sunt aplicabile etapelor procedurii.

În situația unor activități deja existente, se impune realizarea periodică a evaluării impactului asupra mediului, la finalul acestor evaluării întocmindu-se raportul bilanțului de mediu.

Bilanțul de mediu (B.M.) este procedura prin intermediul căreia se obțin informațiile necesare în ceea ce privesc cauzele, ca și consecințele diverselor efect negative cumulate, efecte anterioare, efecte prezente și efecte anticipate ale activității deja existente asupra mediului înconjurător.

Trebuie precizat faptul că bilanțurile de mediu se solicitată cu precădere în situația perfectării unor tranzacții, cum ar fi schimbarea proprietarului).

În cadrul bilanțului de mediu este inclusă evaluarea, din punct de vedere ecologic, amplasamentului, evaluare ce stabilește siguranța proprietății, ca și siguranța resurselor ei naturale, ce nu sunt afectate de respectiva contaminare a mediului. Tot în cadrul bilanțului de mediu sunt incluse eventualele acționări în fața instanței, ca și eventualele anterioare încălcări ale legii.

De asemenea, se impune ca bilanțul de mediu să respecte mai multe cerințe, respectiv:

Asigurarea respectării reglementărilor

Definirea răspunderilor civile potențiale ori a răspunderilor existente

Identificarea diverselor surse de poluare

Descrierea naturii rezidurilor ce au fost generate

Generarea informațiilor aferente cumpărătorului

Identificarea costurilor privind respctarea reglementărilor

Diminuarea incertitudinii informațiilor ce privesc respectivul obiectiv

Pe baza bilanțurilor de mediu este emisă autorizația de mediu, aceasta constituind administrativ ce este emis de către autoritatea competentă în domeniul protecției mediului, prin care se stabilesc atât condițiile cât parametrii funcționali ai unei activități existente ori cei ai activității noi, ce ar putea avea un impact de tip semnificativ asupra mediului.

Autorizația de mediu se impune în mod obligatoriu în momentul punerii în funcțiune, solicitarea, ca și obținerea acestea fiind obligatorii atât în vederea desfășurării activităților deja existente, cât și în cazul derulării unor noi activități, în conformitate cu prevederile articolului 5 al Ordinului nr.1798/2007 vizând aprobarea Procedurii de emiterea autorizației de mediu.

Autorizația integrată de mediu, ce se emite avându-se în vedere Raportul de amplasament, este considerată a fi actul administrativ ce generează dreptul exploatării în totalitate ori în parte a unei instalații, în diverse condiții, aceasta garantând că respectiva instalație corespunde prevederilor în domeniul prevenirii și al controlului integrat al poluării. În ceea ce privește procedura de reglementare, aceasta este stabilită prin intermediul Ordinului 818/2003 (modificare și completare cu Ordinul 1158/2005, respectiv Ordinul nr.3970/3.12.2012), lista diverselor activități pentru care se impune obținerea autorizației integrate de mediu fiind aprobată prin Ordonanța de Urgență a Guvernului 152/2005 (ce a

fost aprobată cu modificare prin Legea 84/2006, cu modificări prin O.U.G. nr.40/21.04.2010).

Emiterea avizului de mediu pentru prograne și planuri se realizează pe baza Raportului de mediu, acesta reprezentând actul administrativ ce este emis de către autoritatea competentă în domeniul protecției mediului, el confirmând integrarea diverselor aspecte ce privesc protecția mediului în cadrul planului ori al programului supus adoptării, în conformitate cu prevederile art.2 din cadrul O.U.G. nr.195/2005 vizând protecția mediului, ce a fost aprobată cu modificările Legii nr. 265/2006 (modificată și completată ulterior).

Procedura de reglementare, ca și competențele de emiterea avizului de mediu pentru programe și planuri sunt menționate în cadrul Hotărârii de Guvern 1076/2004 vizând stabilirea evaluării strategice a mediului, respectiv a procedurii de realizarea evaluării de mediu pentru planuri și programe.

Etapa definirii domeniului evaluării

Domeniul evaluării include totalitatea problemelor aflate în atenția evaluării impactului asupra mediului, stabilirea acestuia realizându-se de către respectiva autoritate competentă în domeniul protecției mediului, cu sprijinul autorităților incluse în cadrul C.A.T. (colectivul de analiză tehnică), cu respectarea metodologiei de aplicarea procedurii cadrul privind evaluarea, ce a fost apobată prin intermediul Ordinului nr. 860/2002, avându-se la bază diversele indicații din cadrul ghidului din Anexa 2 a Ordinului 863/2002.

Definirea domeniului evaluarii se realizează în mai multe etape, procedura urmârind în principal :

Identificarea potențialelor efecte ce pot fi generate mediului de către respectivul proiect

Delimitarea efectelor considerate ca fiind cele mai importante, cu analizarea acestora în cadrul studiului de evaluarea impactului asupra mediului înconjurător

Definirea celor mai viabile variante de realizarea respectivului proiect

Pe lângă identificarea variantelor ce urmează să fie avute în vedere în cadrul procesului de realizare a proiectului, ca și a identificării efectelor principale generate de proiect la nivelul mediului, definirea domeniului poate avea în vedere și planul de lucru în domeniul elaborării studiului de impact, cu următoarele aspecte aferente:

O identificare și o planificare a studiilor ce sunt necesare în vederea caracterizării stării mediului existent, în vederea stabilirii gradului de vulnerabilitate al acestuia la un potențial impact advers ce ar putea fi generat de respectivul proiect

Evidențierea metodelor disponibile în procesul prognozării impactului asupra mediului, cu delimitarea metodelor ideale, avându-se în vedere atât importanța cât și complexitatea aspectelor sesizate, ca și tipul resurselor disponibile

Identificarea și selectarea criteriilor privind evaluarea importanței pe care îl are impactul asupra mediului, avându-se în vedere cerințele de ordin legislativ, ca și practicile curente și implicit condițiile locale

Identificarea tuturor organizațiilor ori a autorităților ce urmează să fie consultate în vederea elaborării studiului de impact

Definirea cuprinsului inclus în cadrul raportului studiului de impact

Specificarea programului, ca și a termenelor cheie privind procesul planificării proiectului și a procedurilor de autorizare considerate relevante

Definirea tuturor cerințelor vizând echipa de colaborare la studiul de impact, cerințe privind modul de organizare, managementul, tipul experienței

În domeniul identificării variantelor posibile, variante ce privesc restul modelelor fezabile prin care titularul unui proiect își poate atinge scopul final, se menționează alte moduri de acțiune, alegerea unui amplasament nou, ca și modificarea respectivului proiect, toate având relevanță în domeniul protecției mediului.

Aceste variante posibile pot avea forme diverse, de la strategiile de nivel înalt până la proiecte detaliate amănunțit, ele vizând:

Diverse strategii de tip alternativ – cum ar fi gestionarea resurselor ori diminuarea pierderilor în defavoarea exploatării altor surse

Diverse variante tehnologice sau/și de materii prime

Variante diverse ce implică realizarea doar a unor părți din respectivul proiect ori amplasarea acestora

Diverse măsuri privind limitarea efectelor adverse

În cadrul etapei de definirea domeniului evaluării se are în vedere și determinarea gradului de detaliere, etapă în cadrul căreia titularul respectivului proiect analizează diversele variante, incluzzând modul de acțiune viitoare în procesul derulării proiectului, ca și estimarea impactului potențial asupra mediului înconjurător.

Etapa realizării raportului la respectivul studiu de evaluare

În cadrul acestei etape se are în vedere :

O determinare și o evaluare a stării inițiale a calității mediului în cadrul căruia urmează să fie amplasat respectivul proiect

Continuarea procesului de identificare a impactului pe care proiectul îl are asupra mediului, cu aprofundarea gradului de înțelegerii a impactului, în parallel cu analizarea extensivă a mărimii acestuia și în eventualitatea unei extinderi a efectelor impactului asupra mediului

O evaluare a importanței impactului asupra mediului, cu stabilirea diverselor măsuri privind evitarea acestora, dar și diminuarea lor

Evaluarea stării inițiale a calității mediului

În ceea ce privește starea calității mediului în momentul propunerii unui proiect, aceasta se consideră a fi starea de referință față de care se va raporta prognozarea și ulterior evaluarea atât a modificărilor probabile ce vor fi aduse de către respectivul proiect (în cadrul diverselor variante ale realizării acestuia), ca și a diverselor modificări natural c ear putea fi ulterior constatate.

Evaluarea stării inițiale a calității mediului se realizează avându-se în vedere diverse informații ce sunt conținute în documentele, bazele de date, hărțile existente, cu eventuale studii suplimentare, ca și prelevarea probelor, a analizelor de laborator ori intervievarea diverselor comunități locale din proximitatea unde urmează a fi realizat respectivul proiect.

În conformitate cu prevederile legale, evaluarea impactului pe care un proiect îl poate avea asupra mediului trebuie să aibă în vedere identificarea, descrierea și stabilirea diversele efecte de tip direct și indirect, efectele cumulative, principale dar și secundare pe care proiectul le are asupra mediului, ca și asupra stării de sănătate a persoanelor din zonă. Demn de menționat este faptul că se impune idenficarea și prognozarea atât a impactului negativ asupra mediului, cât și a impactului pozitiv generat.

În ceea ce privesc efectele directe, acestea constau în diversele modificări ale compotentelor mediului ce pot să fie sesizate drept consecințe directe cause- efecte ale interacțiunii dintre respectivul proiect și diversele componente ale mediului.

Efectele cumulative vizează acumularea modificărilor sesizate la nivelul mediului, modificări ce pot apărea atât în timp cât și în spațiu din cauza proiectului respectiv, în diversele etape de realizare ale acestuia. De asemenea, efectele cumulative pot fi generate și de diversele activități ce por rezulta din cadrul dezvoltărilor simultane ori a dezvoltărilor ulterioare ce au fost generate de către proiect. În acest sens se impune stabilirea granițelor spațiale, ca și a granițelor temporal în vederea evaluării impactului de tip cumulative.

Demn de semnalat este faptul că impactul cumulative poate să fie important și în cazul proiectelor mici, ce au efecte destul de minore, o atenție deosebită fiind acordată proiectelor ce sunt supuse E.I.M.

În vederea prognozării magnitudinii potențiale, a extinderii în spațiu, ca și a extindetii duratei impactului în timp sunt utilizate diverse date și indicatori de natură fizică, ca și indicatori biologici, indicatori antropologici și indicatori socio-economici.

În domeniul tehnicilor sunt incluse diversele modele matematice, modelele fizice, modelele economice, modelele socio-culturale, metodele experimentale, etc.

Se recomandă prognozarea impactelor la modul cantitativ, prognozele fiind realizate pentru diverse scenarii, cu ipotezele detaliate și clar prezentate ulterior, mai ales în situația existenței unor incertitudini ce pot să fie generate de o lipsă de informații ori în situația impactelor de tip cumulative, ca și a celor de tip socio-cultural.

În cadrul prognozei impactului se impune descrierea contribuției pe care o are proiectul la nivelul impactului produs mediului, în cazul resurselor specifice putându-se identifica diverse praguri ori criterii vizând stabilirea nivelului impactului peste limita nesustenabilității resurselor proiectului.

Se impune făcută diferențierea dintre impactul posibil și impactul probabil, orice proiect putând genera diverse impacte „posibile”, impacte care în practică pot genera un număr redus de variante „probabile”. În acest sens se recomandă identificarea și prognozarea doar a impactelor probabile pentru fiecare proiect.

Toate impactele ce u fost identificate si implicit prognozate urmează să fie ulterior evaluate si ierarhizate în vederea determinării ordinii în care acestea pot să fie evitate, să fie limitate ori chiar compensate.

În domeniul stabilirii importanței impactelor, se va avea în considerare :

Valorile limită ori standardele de mediu ori standardele din alte domenii

Raționamente de natură științifică și profesională

Natura respectivului impact asupra divesele sisteme ecologice – se are în vedere mărimea, extinderea, durata, ca și reversibilitatea

Impactul la nivelul valorilor sociale

Impactul asupra calității vieții

Diversele măsuri de limitare ce sunt disponibile

În domeniul descrierii impactelor prognozate se recomandă folosirea unui limbaj adecvat atât privind mărimea acestuia, cât și apariția impactului, evitându-se folosirea termenilor ce pot genera confuzii.

În ceea ce privește exprimarea mărimii impactului, se are în vedere gradul acestuia, intensitatea ori cantitatea prin intermediul căruia se produce modificarea unor caracteristici a mediului, respectiv semnificativ, observabil, ușor, neglijabil, imperceptibil, ca și gradul extinderii impactului (strict pe o zonă de…, în jurul amplasamentului…, pe o distanță…, etc) și durata impactului (termen lung, termen mediu, termen scurt, temporar, etc).

În domeniul dedicat măsurilor de limitarea efectelor asupra mediului, în orice etapă a planificării și implementării unui proiect pot fi identificate și ulterior puse în practică:

Diversele măsuri identificate în cadrul etapei de planificare, măsuri ce pot fi incluse în cadrul proiectului activității

Soluțiile privind planificarea amplasamentului proiectului avându-se în vedere evitarea afectării diverselor resurse sensibile

Metodele de eșalonare privind realizarea respectivului proiect în vederea reducerii diverselor efecte adverse

Diverse măsuri tehnice privind limitarea efectelor negative ulterioare asupra mediului

Dezvoltarea măsurilor de limitare, ca și răspuns la diversele impacte specifice ce au fost identificate în cadrul procesului E.I.M, cu adoptarea acestora în momentul dedicat implementării respectivului proiect

Dezvoltarea și ulterior implementarea măsurilor ce au fost identificate ulterior implementării / realizării respectivului proiect

Măsurile de limitare dedicate perioadei ulterioare finalizării proiectului, în vederea restaurării amplasamentului ori al refacerii resurselor ce au fost afectate

Demn de semnalat este faptul că pe perioada procesului E.I.M. se impune stabilirea și a procedurilor de evaluare și implicit monitorizarea eficienței măsurilor dedicate limitării, ce fac parte integrantă din cadrul proiectului.

CAPITOLUL 4. STUDIU DE CAZ

În cadrul acestui capitol al lucrării denumite „Evaluarea impactului de mediu generat de construcția unui baraj de acumulare”, capitol dedicat STUDIULUI DE CAZ, se va analiza impactul pe care l-a avut asupra mediului înconjurător reabilitarea amenajărilor realizate în cadrul nodului hidrotehnic din zona barajului de acumulare de la Stânca Costești din județul Botoșani, amenajări ce s-au impus ca urmare a numeroaselor inundații ce au fost semnalate în ultimii ani în zonă.

În ceea ce privește amplasamentul barajului de acumulare Stânca Costești acesta se găsește pe răul Prut (cursul mijlociu), nodul hidrotehnic derulându-se pe un sector aproximativ de 100 km, sector situat între Rădăuți – Prut și Stanca (teritoriul românesc) , respectiv localitățile Șirouți și Costești situate pe teritoriul țării vecine, Republica Moldova.

Barajul de acumulare Stânca Costești este amplasat este pe granița pe care țara noastră o are cu Republica Moldova, la o altitudine medie aproximativă de 200 metri. În această zonă lățimea albiei majore este situată în intervalul 3 km – 4 km, ea fiind ștrangulată și implicit diminuată, prin recifuri calcaroase, la aproximativ 350 m – 400 m. Această zonă poate fi considerată ca fiind un baraj natural ce prezintă condițiile naturale optime în vederea creării unei capacități impresionante de retenție, ce poate ajunge la valoarea aproximativă de 1,5 miliarde metri cubi.

În zona dedicată secțiunii frontului de retenție aferentă nodului Stânca Costești, panta râului Prut, ce se întinde pe o lungime de aproape 125 km, este de aproximativ 3,2%. În ceea ce privește cursul Prutului, acesta alcătuiește pe zona lacului de acumulare (cu precădere în avalul localităților Miorcani – malul drept, reespectiv Pererița – malul stâng) meandre destul de largi (coeficientul de de meandrare fiind de 1,9)., în acest fel fiind dublată lungimea liniară aferentă cursului.

În ceea ce privește lacul de acumulare Stânca – Costești, acesta se întinde pe o suprafață totală aproximativă de 12.000 km 2, suprafață ce include nu doar cea specifică teritoriului românesc, ci și zonele din Republica Moldova și respeectiv Ucraina. Din această suprafață totală, aproximativ 9076 km 2 sunt aferenți stației hidrometrice de la Rădauți – Prut, stație ce este amplasată la coada lacului, restul suprafeței constând în cuveta lacului.

Sectorul dedicat malului drept al cuvetei se întinde pe o suprafață de 620 km 2, acesta caracterizându-se prin hidrografia săracă, ce are un caracter torențial. 400 km 2 din aceasta suprafață sunt controlați de afluenții de pe acest mal, cei mai importanți fiind răul Volovăț (228 km pătrați) și pârâurile Ghireni (66 km 2), Badul, Sărăturii și Fundoaia.

Sectorul dedicat malului stâng al cuvetei are o suprafață aproximativă de 2304 km 2, el fiind caracterizat de o hidrografie generoasă, cu afluenți precum râul Vilia (cu 125 km 2), ca și Ciugur (168 km 2( și Căldărușa (cu 79,5 km2).

Lucrările de reamenajarea barajului au fost amplasate în zona nodului hidrotehnic, pe ampriza lucrărilor de construcții deja existente, suprafețele aferente acestora aflându-se în administrarea exploatarii Stânca-Costesti.

Vedere plan-amenajare Stânca Costești – sursă captură http://www.rowater.ro/default.aspx

Lucrările de amenajare au fost executate astfel încât să fie asigurată o exploatare a în condiții de maximă siguranță a respectivei acumulări, ce este considerată ca având o importanță deosebită atât prin prisma proporțiilor cât și prin prisma dedicată gospodăririi resurselor apelor din zona râului Prut.

Principalul scop al proiectului a constat în realizarea unor lucrări diverse de remediere și de modernizarea zonei, implicând amenajările de gospodărirea apelor (ce erau uzate fizic sau moral), amenajări grav afectate în urma inundațiilor periodice semnalate în zona răului Prut în ultimii ani.

În domeniul punerii în siguranță, ca și al reabilitării lucrărilor de construcții, s-a impus:

Realizarea unei impermeabilizări în zona camerei de manevră dedicată stavilelor clapet

Reabilitarea unor lucrări de drenaj, cu realizarea amenajărilor în vederea limitării accesului în zona pistoanelor servomotoarelor (manevrarea stavilelor) a apelor

Realizarea unei impermeabilizări în zona barajului de pământ, ca și a barajului din zona Vechea Carieră în vederea diminuării ex-filtrațiilor, ca și pentru diminuarea nivelurilor piezometrice din zona prismulului aval de stabilitate

Realizarea unei impermeabilizări în zona pereților de beton din turnul de manevră aferente golirilor de fund

O refacere a betoanelor pe zona canalului rapid al descărcătorului apelor mari, cu o reabilitare a sistemului de drenaj aferent

Diverse consolidări de versant în zona amonte de barajul de acumulare, zona debarcaderului (o lungime aproximativă de 250 m)

O reabilitare a sistemului de drenaj aferent barajului de beton amplasat pe malul stâng, în paralel cu realizarea sistemului de măsurarea debitelor ex-filtrate (un sistem eficientizat)

O hidroizolare a pereților Casei Prieteniei, a zonelor din coronamentul barajului de acumulare, ca și a zonelor ce au fost grav afectate de diverșii factori atmosferici, ca și de o deferlare a valurilor

O refacere a digului de contur aferent albiei râului Prut (albia veche), în aval de respectivul nod hidrotehnic, refacere ce s-a întins pe o lungime de 150 m

Diverse reparații și reablitări realizate în zonele ce s-au degradat la zidurilr de racord și în zona disnisipatorului de energie

O reabilitare a drumului aferent coronamentul barajului, ca și a diverselor căi de acces

Diverse lucrări de recondiționare, ce au inclus reparații capitale la nivelul echipamentului hidromecanic, cu înlocuirea parțială a unor componente uzate (ori pentru a se obține o creștere a siguranței în exploatare) sau depășite

O inlocuire a echipamentelor electrice uzate fizic din zona barajului

O reabilitare a sistemului informațional în vederea unei monitorizări în exploatare vizând gospodărirea apelor, apărarea contra inundațiilor și monitorizarea în timp a modului de comportare a amenajărilor din zonă

Reabilitarea amenajărilor, ca și implementarea sistemului de monitorizare modern în domeniul prevenirii și al protecției împotriva inundațiilor s-au realizat prin finanțarea din fonduri europene, specialiștii români realizând lucrările de :

Reabilitare a echipamentului electric și cel hidromecanic în cadrul deversorului de ape mari

Reabilitare a echipamentului electric și cel hidromecanic în cadrul microhidrocentralei

Reabilitare a sistemului informațional

Impermeabilizarea peretului turnului de manevră

Reparație la tencuielilor și rosturile canalului deversor rapid

Hidroizolare a pereților blocului comun în exploatare

Asfaltare a căilor de acces

Diguire contur

Consolidarea versantului debarcader

Reabilitare a sistemului de drenajul barajului de beton

Reparații la disipatorul de energie și la zidurilor record la lacul de compensare

Din partea Republicii Moldova s-au realizat lucrări de :

Reabilitarea barajului de pământ – barajul din cadrul vechii cariere

Reabilitarea sistemului informațional

Hidroizolare a pereților clădirii de exploatare comune

Astfaltarea căilor de acces

Reparații recorduri la lacul de compensare

Lucrările de amenajarea barajului lacului de acumulare Stânca – Costești au solicitat o decopertare a stratului vegetal, ca și diverse excavații la sol, ulterior realizându-se o refacere a învelișului vegetal, cu afectarea volumului de sol, ca și a florei specifice și implicit a fainei hipogee.

În ceea ce privește materialul de umplutură acesta a provenit din cadrul curățării lacului de compensare (operație ce a fost prevăzută încă din faza inițială, prin respectivul proiect întocmit), efectul curățirii lacului având efecte benefice asupra mediului înconjurător. Demn de menționat este faptul că la lucrările de înălțare a digului s-a folosit și materialul obținut din operația de curățarea lacului de compensare.

Toate utilajele și mașinile ce au fost folosite în cadrul lucrărilor de reamenajare au folosit ca și combustibil motorina, respectiv benzina, în cadrul procesului de reabilitare neimpunându-se nici noi surse de alimentare cu apă ori cu gaz pentru organizarea și derularea șantierului.

Impactul asupra mediului a organizării de șantier/drumuri de acces

Pentru realizarea tuturor lucrărilor incluse în proiect, s-a impus coordonarea organizării de șantier pentru fiecare obiectiv impus, fiind organizate trei zone de șantier, respectiv

Zona dedicată consolidării malurilor – zonă ce a avut o suprafață de 500 metri pătrați

Zona amplasată pe platoul existent în fața galeriei galeriei dedicate drenajului – zonă ce a avut o suprafață de 1.000 metri pătrați

Zona amplasată pe platoul existent lângă atelierul mecanic – zonă cu suprafața totală de 2.000 metri pătrați

Demn de menționat este faptul că toate punctele de lucru incluse în interiorul șantierului nu au fost amplasate în cadrul rezervației, ci la o distanță aproximativă de 200 metri. În cadrul perimetrului spațiului ale, constructorul desemnat și-a amenajat un depozit dedicat materialelor, ca și o zonă de parcare, dedicată utilajelor și autovehiculelor.

Toate birourile, ca și dormitoarele, au fost organizate în sistemul vagonului pe pneuri, fiind instalate în zonă toalete ecologice ca și un număr suficient de pubele dedicate deșeurilor menajere și a celor de birou.

Trebuie precizat faptul că acest proiect nu a presupus realizarea unor noi drumuri de acces, fiind folosite cele deja existnte în cadrul barajului de acumulare Stânca – Costești.

În vederea derulării fără nici un fel de întreruperea lucrărilor de reamenajare, s-au realizat diverse lucrări pregătitoare pentru organizarea de șantier, în paralel fiind organizate mijloacele umane și materiale necesare, respectiv:

Curățarea terenului

Realizarea pregătirii terenului, în conformitate cu prevederile incluse în proiect

Executarea trasării și a pichetării amplasamentului, în conformitate cu planul

Realizarea aprovizionării cu piese și materiale, în cantitățile solicitate în cadrul proiectului, cu respectarea strictă a calității impuse

Asigurarea utilajelor și a dispozitivelor necesare realizării proiectului

Asigurarea forței de muncă specializare

Utilizarea căilor de acces deja existente, ca și a platformei de depozitarea materialelor și a utilajelor

În condițiile respectării stricte a disciplinei de șantier, nu s-au înregistrat riscuri majore de manifestarea poluării mediului în zona vizată proiectului, impactul generat de organizarea de șantier fiind unul de natură nesemnificativă, în condițiile amplasamentelor și al suprafețelor dedicate.

Demn de precizat este faptul că, la finalul realizării proiectului, întreaga suprafață ce a fost nesemnificativ afectată de către organizarea de șantier a fost reconstituită conform stării inițiale.

În domeniul surselor de poluanți și de instalații în vederea reținerii, evacuării și a dispersiei poluanților în perioada organizării de șantier, s-a prevăzut asocierea, în condițiile folosirii căilor de acces deja existente în zonă, a amenajării platformelor de depozitarea materialelor, a platformei de staționarea utilajelor și mașinilor cu diverse scăpări ale materialelor de construcție pe respectivele platforme, în paralel cu producerea deșeurilor menajere.

Pentru asigurarea retenției diverselor deșeuri ce s-au generat pe perioada derulării proiectului, s-a avut în vedere:

Asigurarea unui număr corespunzător de toalete ecologice

Asigurarea platformelor de deșeuri și a containerelor de colectare selectivă a deșeurilor, cu preluarea în ritm constant a acestora de către firma autorizată

Folosirea pentru consumul personalului implicat în proiect a apei îmbuteliate

Colectarea apelor uzate menajere rezultate pe întreaga durată a realizării proiectului prin intermediul dotărilor ce erau deja existente

Staționarea diverselor utilaje și echipamente implicate în cadrul proiectului de reamenajare s-a realizat pe platforme balastante, neimpunându-se înființarea depozitelor de combustibil în zona șantierului.

În vederea prevenirii apariției unor emisii de praf/emisii de pulberi în zona șantierului, s-a realizat o umectare a terenului înaintea decoprării.

Influența poluanților fizico-chimici asupra mediului înconjurător în perioada realizării proiectului

În vederea realizării acestui proiect, au fost folosite diverse materiale dedicate categoriilor de lucrări incluse în organizare, parte dintre acestea fiind desemnate ca prezentând un anumit potențial de poluare, cum ar fi rășinile poliuretanice, rășinile epoxidice, betonul armat, betonul C25/30, betonul monogranular, mortarul, asfaltul, materialele geotextile, ca și geotuburi.

Din analizarea materialelor folosite, ca și a lucrărilor executate în cadrul proiectului, s-au identificat diverse forme de poluare, respectiv poluanți, precum:

O poluare fizică, rezultată ca urmare a unor pierderi accidentale a materialelor ce au fost folosite în cadrul execuției lucrărilor de reamenajare, Poluarea s-a remarcat la nivelul sol-sol, apă-aer, cel mai folosit fiind cimentul / betonul, a cărui utilizare a generat o dezvoltare a conținutului materiilor aflate în supensie

O poluare chimică, datorată pierderilor accidentale la nivelul apei și a solului de diverși carburanți ce au fost folosiți la alimentarea utilajelor și a mașinilor folosite în cadrul proiectului. De asemenea s-a remarcat și o creștere a nivelului emisiilor de gaze de eșapament la nivelul atmosferei.

O poluare fonică generată de utilajele și mașinile ce au fost implicate activ în cadrul transportului materialelor și a subansamblelor necesare, ca și cu prilejul realizării diverselor lucrări incluse în proiect

Demn de semnalat este faptul că nu s-a remarcat existența unei poluării electromagnetice și nici prezența unor germeni ce ar fi putut genera o eventuală poluare biologică.

Poluarea atmosferică

Pe întreaga durată a realizării lucrărilor încluse în cadrul proiectului s-au sesizat sursele de poluarea aerului generate de diversele operații realizate, respectiv de lucrările de decopertare, de lucrările de săpare, de compactări, de procesul de turnarea betoanelor, etc.

Principalii poluanți constatați au fost particulele aflate în suspensie, ca și gazele de eșapament ce au fost emise de către utilajele, autovehiculele și restul mijloacelor de transport folosite în cadrul realizării proiectului.

Cantitatea noxelor emise în atmosferă pe o perioadă temporară a fost considerată de specialiști ca fiind una nesemnificativă, impactul acesteia asupra atmosferei fiind considerat neglijabil.

În vederea respectării limitelor de emisie, pe întreaga durată a derulării proiectului s-a realizat verificarea tehnică periodică a utilajelor utilizate, în cazurile în care s-au constatat diverse defecțiuni impunându-se măsuri urgente de remedierea inconvenientelor, în acest fel reușindu-se minimalizarea impactului asupra mediului.

Deșeurile generate

În vederea evitării poluării zonei, toate rezidurile și deșeurile ce au rezultat pe întreaga perioadă a lucrărilor de contrucții și de montaj au fost colectate în locurile special amenajate în acest sens, ele fiind ulterior evacuate constant de către executantul lucrărilor. Astfel, s-au remarcat următoarele deșeuri și reziduri:

Betonul – material ce a fost eliminat la depozitul dedicat deșeurilor inerte din zona localității limitrofe

Fier, oțel, fonte – materiale ce au fost valorificate constant în cadrul diverselor unități REMAT

Diverse cabluri – materiale ce s-au valorificat de asemenea la unitățile de tip REMAT

Pământ, pietre – materiale ce au fost eliminate la depozitele deșeurilor inerte din cadrul localității

Alte deșeuri ce au rezultat în cadrul procesului de demolare/procesului de construcție – au fost eliminate la depozitele deșeurilor inerte din proximitate

Demn de precizat este faptul că în cadrul diverselor lucrări de demolare nu au rezultat deșeuri în conținutul cărora s-a regăsit azbestul.

În cadrul perioadei de execuția lucrărilor s-au generat două tipuri de deșeuri, respectiv:

Deșeurile de tip menajer – cu un volum lunar aproximativ de o tonă

Deșeurile inerte – deșeurile nepericuloase, rezultate din construcții (ce sunt clasificate în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 865/2002.

Toate deșeurile de tip menajer au fost colectate în numeroasele pubele metalice amplasate în zonă, acestea fiind periodic ridicate de către o societate specializată din zonă.

Cea mai mare parte a deșeurilor inerte a fost valorificată ca și material de umplutură în cadrul amenajărilor ce au fost prevăzute în cadrul proiectului, deșeurile rămase fiind ulterior depuse în diversele depozite amenajate special în acest sens.

De altfel, constructorul a avut obligația, pe întreaga perioadă a derulării proiectului, să asigure:

O colectare de tip selectiv a tuturor deșeurilor ce au rezultat în urma diverselor lucrări de construcție

O depozitare temporară (conformă cu normele în vigoare) a oricărui tip de deșeu ce a rezultat din cadrul lucrărilor

Realizarea transportului diversele deșeuri spre agenții economici specializați, în condiții de maximă siguranță

Prevenirea situațiilor de abandon al deșeurilor în cadrul instalațiilor, ca și prevenirea neutralizării acestora în condiții improprii

Pe întreaga perioadă a realizării lucrărilor de demolare, revizie, a lucrărilor de întreținere, ca și a lucrărilor de reparații realizate în cadrul respectivului proiect s-a avut în vedere ca întreg personalul de exploatare să nu întreprindă nici o acțiune ce ar fi putut polua mediul înconjurător, respectiv solul, aerul, subsolul, apele subterane și de suprafață, prin intermediul utilajelor de intervenție ori al materialelor rezultate pe parcursul realizării proiectului.

Toate deșeurile reciclabile ce au rezultat în cadrul perioadei de execuție a lucrărilor au fost valorificate prin diversele unități specializate din zonă, deșeurile nereciclabile fiind depozitate în cadrul platformei special dedicate în acest scop din apropierea șantierului.

Soluții tehnice impuse în vederea protejării solului

Toate lucrările de amenajare, ca și cele de organizare șantier au fost realizate cu afectarea unei suprafețe minime de teren, pe întreaga perioadă de derularea acestora avându-se în vedere interzicerea deversării la nivelul solului a diverselor substanțe periculoase (rășini, combustibili, etc).

Astfel, s-a realizat un impact diminuat asupra solului prin eventualele pierderi accidentale de materiale de construcție și combustibili, principalele soluții abordate incluzând:

Inființarea platformei special dedicate materialelor de construcții

Evitarea, pe întreaga durată a derulării proiectului, a creării de stocuri de materiale și combustibili pe perioade lungi

Alimentarea diverselor utilaje și autovehicule numai în condiții de maximă siguranță

Ecosisteme identificate în zonă

În cadrul proiectului, ce a impus amplasamentul în zona caracterizată de păduri de luncă, în complex cu salcie și plop, s-a remarcat modificarea esențială, de către diversele lucrări realizate, a ecosistemului de pădure. Astfel, la finalul proiectului s-a semnalat existența unor specii de chamefite, a unor specii de fanerofite și geofite, ca și a unor specii de hemicriptofite, în acest fel existând premisa refacerii vegetației după finalizarea oricărei tip de lucrări în respectiva arie.

În cadrul componenței pădurii din zona limitrofă s-a sesizat și prezența plopului canadian (specia Populus canadensi), ce se află în concurență cu alte specii autohtone și care nu are capacitatea de a menține echilibrul ecologic ce este specific tipului de pădure respectiv.

De asemenea, în proximitatea digului contur poziționat pe albia veche a râului Prut, zonă în care au fost realizate diverse lucrări de supraînălțare, s-a sesizat prezența unei zone umede, în cadrul căreia a fost identificat un fragment de fitocenoză (restul ce s-a menținut în urma diverselor inundații semnalate în zonă), ca și diverse specii ale faunei caracteristice.

Având o suprafață aproximativă de 100 metri pătrați, această zonă nu a intrat în sfera de influență a lucrărilor executate în cadrul proiectului, în ea fiind identificate specii precum Oenanthe aquatica, Schoenoplectus lacustris, Typha latifolia, Ranunculus repens, ca și Euphorbia palustris. Prin compoziția floristică, fragmentul de fitocenoză a fost încadrat ca aparținând Scirpo/Phragmitetum Koch 26, în zonă fiind identificate și exemplare de Natrix natrix.

În urma analizării diverselor tipuri de impact semnalate la nivelul biodiversității, s-a constat :

Lucrările realizate în cadrul proiectului au inclus numai un procent de 0,003 % (respectiv sub valoarea de 1% din cadrul suprafeței vulnerabile) din suprafața de teren considerată arie protejată (situl ROSPA0058 – Lacul Stânca/Costești, situl ROSCI0234 – Stânca Ștefănești/Rezervația Stânca Stefanești)

Pe suprafața terenului pe care s-au realizat respectivele lucrări nu au fost regăsite specii ori habitate considerate ca având o importanță comunitară deosebită în cadrul procesului de desemnarea sitului

Gradul perturbării florei și faunei în cadrul diverselor lucrări incluse în cadrul proiectului a fost considerat ca fiind unul nesemnificativ

Investițiile realizate, ca și lucrările derulate, nu au avut un impact major nici asupra populațiilor de faună, nici asupra celor incluse în cadrul rezervației/sitului (situl ROSPA0058 – Lacul Stânca/Costești, situl ROSCI0234 – Stânca Ștefănești/Rezervația Stânca Stefanești)

În vederea diminuării considerabile a impactului pe care respectivul proiect l-a avut asupra biodiversității din zonă, s-a avut în vedere :

Diminuarea unei poluări a aerului – prin folosirea în cadrul tuturor lucrărilor realizate numai a utilajelor dotate cu motoare de tip Euro 5

Diminuarea cantității de praf ce s-a degajat în atmosferă – prin folosirea constantă a jetului de apă în cadrul ariei de acțiune a diverselor utilaje utilizate în cadrul lucrărilor incluse în proiect

Asigurarea transportului combustibililor diverși numai prin intermediul cisternelor

Depozitarea combustibililor utilizați la utilaje și autovehicule numai în butoaiele corespunzătoare, ce au fost special destinate în aceste scopuri

Asigurarea alimentării utilajelor și a autovehiculelor numai pe suprafețele specia destinate în cadrul organizării de șantier

Monitorizarea permanentă a speciilor considerate a fi de importanță națională/comunitară

În ciuda faptului că analiza dedicată riscurilor producerii unor potențiale poluări accidentale pe perioada derulării lucrărilor a reliefat inexistența unor riscuri de acest gen, pe întreaga perioadă a derulării lucrărilor au fost avute în vedere diverse precauții vizând:

O instruire corespunzătoare a diverselor persoane implicate/angajate în proiect în vederea abordării unei conduite impecabile, nederanjante în raport cu speciile identificate în siturile anterior menționate

Delimiarea cu maximă atenție a timpului de lucru, avându-se în vedere prevenirea interferării negative cu elementele biologice și etiologice existente în zonă

O minimalizare a zgomotului generat, prin folosirea diverselor soluții tehnice de reducerea acestuia

Reducerea prafului produs de respectivele lucrări incluse în cadrul proiectului, prin intermediul soluțiilor tehnice de diminuarea emisiilor de gaze ce sunt generate de diversele echipamente de lucru

Respectarea cu strictețe a limitelor aferente ariei permise privind apropierea de păsările din zonă (respectiv 300 de metri în perioada reproducerii – distanța de deranjare, și 800 de metri în restul perioadei)

Împrejmuirea tuturor suprafețelor ce au fost implicate în cadrul lucrărilor de realizarea proiectului, ca și montarea mesajelor de avertizare privind importanța dedicată protejării respectivei rezervații

Respectarea regimului ariei naturale protejate, cu evitarea unei potențiale agresări a speciilor protejate din zonă

Evitarea oricăror scăpări de substanțe chimice din zona de lucru efectiv

Întrucât în cadrul proiectului nu s-a impus instituirea unor căi noi de acces (fiind folosite cele deja existente), iar punctele de lucru aferente organizării de șantier nu au fost situate în cadrul rezervației, s-a semnalat afectarea unei suprafețe minime de teren, zonele de vegetație ierboasă ce au fost decopertate pe perioada lucrărilor fiind, la finalul proiectului, replantate cu diverse specii lemnoase.

Pe întreaga perioadă a derulării lucrărilor incluse în cadrul proiectului nu au fost semnalate surse ori riscuri de poluare majoră, afectarea sporadică a factorilor de mediu fiind determinată de modul de folosire a diverselor materiale, ca și de utilizarea echipamentelor specifice.

CONCLUZII

Amenajările de tip hidroenergetic au un impact deosebit asupra mediului înconjurător, motiv pentru care în permanență se are în vedere ameliorarea acestuia, atât din punct de vedere cantitativ, cât și din punct de vedere calitativ. Principalul scop urmărit este obținerea unui impact asupra mediului redus, cu diminuarea, respectiv compensarea eventualelor efecte dăunătoare.

În cadrul activității de apreciere a impactului pe care o amenajare hidroenergetică îl are asupra mediului înconjurător, o atenție deosebită trebuie acordată atât modului de conceperea amenajării, cât și modului de realizare, respectiv exploatarea acesteia.

Diversele amenajări hidroenergetice (lacuri de acumulare) au, prin intermediul regularizării stocurilor de apă, efecte deosebite la nivelul regimului de tip hidrologic din aval, oricare ar fi tipul folosinței ori modul de exploatare, dintre care merită menționate atenuarea undelor de viitură, dezvoltarea debitelor minime asigurate, ca și modificarea regimului de curgere (aval) privind restituția debitelor folosite

Toate aceste pot genera atât consecințe de tip benefic, cât și consecințe dăunătoare asupra mediului înconjurător, în funcție de starea zonei unde se realizează amenajarea. Avându-se în vedere domeniul de manifestare a efectelor la nivelul mediului se remarcă efecte de tip funcțional (cum ar fi regularizarea debitelor naturale de apă, captarea debitelor naturale de apă și distribuirea acestora către consumatori, ameliorarea calității apei, protecția împotriva inundațiilor, modificarea regimului hidric aferent unor terenuri, convertirea energiei hidraulice într-alte forme ale energiei, realizarea unor căi navigabile), efecte de tip ecologic (au în vedere atât acțiunile directe cât și acțiunile indirect manifestate asupra diverselor viețuitoare, animale și plante, considerate atât ca specie, cât și individual), efectele de tip geo-fizic (modificările ce sunt produse asupra mediului abiotic ori diversele reacții ale mediului abiotic la acțiunile ce sunt exercitate de către amenajările de tip hidroenergetic, respectiv modificările geografice, modificările hidrologice, modificările hidrogeologice, modificările seismice, ca și modificările morfologice), efectele de tip socio-economic (ce includ diversele consecințe pe care realizarea amenajărilor de tip hidro-energetic le are asupra mediului antropic, precum o modificare a destinației unor terenuri ce au o anumită valoarea economică – valoare potențială ori efectivă, o modificare a calității terenurilor cu diverse valori economice, strămutarea populației, apariția unor noi industrii în zonă ori chiar a unor noi localități, modificări la nivelul ocupațiilor populației din zonă și/sau a meseriilor, dezvoltarea turismului și a capacității de agrement, afectarea diverselor posibilități de valorificarea unor resurse naturale, afectarea unor posibile vestigii de natură arheologică, istorică ori culturală).

Avându-se în vedere calitatea efectelor induse mediului înconjurător, distingem efecte benefice (care îmbunătățesc în mod considerabil diversele elemente ale mediului înconjurător ori cele care generează premisele unei dezvoltări favorabile ale acestora), efecte dăunătoare/nefavorabile (care determină o evoluție nefavorabilă a diverselor elemente din cadrul mediului înconjurător), ca și efecte indirecte, ce sunt dificil de apreciat sau chiar imposibil datorită lipsei criteriilor sau a lipsei unor prognoze ori cunoștințe.

În funcție de probabilitatea de apariție și de manifestare, se remarcă efecte certe (efectele sigure ca și apariție și implicit manifestare, indiferent de condiții), efecte probabile (ce au șanse mari de apariție), efecte improbabile (efectele cu șanse reduse de realizare, efecte posibile numai în anumite condiții ale mediului, respectiv în anumite combinații caracteristice elementelor mediului înconjurător), ca și efecte necunoscute, efectele care, în lipsa unor cunoștințe, a unor informații ori din cauza experienței, nu pot să fie științific și tehnic argumentate (efectele sunt imaginabile) sau chiar efectele care pot fi constatate la un moment dat, în ciuda faptului că acestea nu sunt nici previzibile, nici imaginabile

Amenajarea lacurilor de acumulare poate induce diverse efecte negative la nivelul zonelor limitrofe acestora, din punct de vedere ecologic, cele mai importante dintre acestea fiind efectele la nivelul biotopului, cele de la nivelul biocenozelor pre-existente, ca și cele generate la nivelul relațiilor din ecosistem.

Izolarea sectorului amonte al râului de sectorul aval este considerat ca fiind un efect deosebit de important generat de realizarea unui baraj, acesta împărțind ecosistemul în două distincte zone, caracterizate de biotopuri diferite, ceea ce va duce și a ruperea bruscă a legăturii dintre biocenozele aferente acestora.

În momentul apariției unui lac ca urmare a amenajării unui baraj se remarcă și apariția biotopului absolut nou în cadrul căruia este modificată atât viteza apei, cât și calitatea sa, în paralel cu modificarea fluxului energetic specific, ce induce trecerea de la o apă mai puțin adâncă (ce se caracterizează printr-un flux al energiei solare destul de ridicat) la o apă a lacului destul de adâncă (ce este caracterizată de un aport energetic destul de limitat).

În cadrul efectelor de la nivelul biocenozelor pre-existente se remarcă poluarea caracteristică perioadelor de execuție, secționarea arealelor, diverse efecte de tip mecanic, creșterea randamentului capturii piscicole ori distrugerea plantelor și a unor animale din ecosistem (efecte directe), ca și efectele ce sunt datorate diverse influențe manifestate asupra ecosistemelor (efecte indirecte).

În urma construirii barajelor de acumulare și implicit a lacului de acumulare, în primii ani se poate constata o anumite instabilitate de tip biotic, instabilitate ce poate fi generată de modificarea ce a survenit la nivelul biotopului. De asemenea se poate sesiza stimularea descompunerii bacteriene, determinată de formarea lacului de acumulare, proces ce se derulează în mai multe etape, ce implică în principal acumularea sedimentelor și a materiilor organice, cu dezvoltarea unor noi specii de tip bacterian, la nivelul apei constatându-se apariția unor mirosuri dezagreabile

În domeniul impactului pe care amenajările hidroenergetice îl au la nivelul bazinelor hidrografice din avalul lacurilor de acumulare, se remarcă numeroase efecte ce sunt în strânsă dependență cu caracteristicile particulare ale zonei. Cel mai important efect sesizat constâ în modificarea radicală a regimului hidrologic, modificare ce generează diverse consecințe de tip secundare. Un alt efect de tip ecologic poate fi generat de atenuarea considerabilă a apelor mari, diminuarea ori eliminarea unor viituri de amploare având rolul de a proteja în aval toate ecosistemele, știut fiind faptul că viiturile mari pot să modifice biotopul în mod substanțial, să distrugă diversele habitate, dar și să antreneze spre zonele de mortalitate biocenozele (în special pe cele ce au posibilități de adăpostire și deplasare diminuate, cum ar fi algele, larvele, viermii, peștii mari sau crustaceele.

BIBLIOGRAFIE

Âlă M., Hidrotehnica. Lucrări de construcții, Editura Didactică și Pedagogică, București,1999

Băncilă I., Amenajările hidrotehnice, Editura Tehnică, București, 1999

Chiriac V. et.all, Lacurile de acumulare, Editura Ceres, București, 1996

Giurma S. et.all, Colmatarea lacurilor de acumulare, Editura H.G.A, București, 1999

Nistreanu V, Amenajările resurselor de apă. Impactul acestora asupra mediului, Editura

Bren, București, 2001

Popovici A., Barajele amenajărilor, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2000

Legislație consultată :

Directiva 2011/92/UE a Parlamentului European și a C.E. din 13 decembrie 2011

Legea 84/2006, cu modificările ulterioare

Legea nr. 265/2006, modificată și completată ulterior

O.U.G nr. 195 22.12.2005 privind protecția mediului, cu modificările ulterioare

O.U.G. nr.152/10.10.2005 vizând prevenirea și controlul integrat al poluării, cu modificările ulterioare

O.U.G. nr.40/21.04.2010

Anexa 1 din O.U.G. 152/2005

Ordinul nr.1026 din 27 iulie 2009 privind aprobarea condițiilor de elaborarea raportului de mediu, a raportului privind impactul asupra mediului, a bilanțului de mediu, a raportului de amplasament, a raportului de securitate și a studiului de evaluare adecvată

Ordinul nr.135/76/84/1284 din 2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicarea evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice și private

Ordinul nr.864 din 26 septembrie 2002 pentru aprobare Procedură de evaluarea impactului asupra mediului în contextul transfrontieră, ca și de participare a publicului la luarea deciziei în cadrul proiectelor cu impact trans-frontieră

Ordinul nr.1026 din 27 iulie 2009

Ordinul nr. 1798/19.11.2007 pentru aprobare Procedură de emitere a autorizației de mediu

Ordinul nr.184/21.09.1997 privind aprobarea Procedurii de realizare a bilanțurilor de mediu

Ordinul nr.1798/2007 vizând aprobarea Procedurii de emiterea autorizației de mediu.

Ordinul 818/2003, cu modificările ulterioare

Ordinul 1158/2005, cu modificările ulterioare

Ordinul nr.3970/3.12.2012 – lista diverselor activități pentru care se impune obținerea autorizației integrate de mediu

Ordinul nr.135/76/84/1284 din 2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice și private

Ordinul nr. 135/2010

OM 860/2002 privind aprobarea procedurii evaluării impactului asupra mediului și de emiterea acordului de mediu

Hotărârea nr. 445/08/04/2009 vizând evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului

HG nr. 918/2002

Site-uri consultate :

http://www.rowater.ro/default.aspx

http://lege5.ro/Gratuit/hazdinrs/ordonanta-de-urgenta-nr-195-2005-privind-protectia-mediului

http://lege5.ro/Gratuit/ha3tambq/legea-nr-265-2006-pentru-aprobarea-ordonantei-de-urgenta-a-guvernului-nr-195-2005-privind-protectia-mediului

http://lege5.ro/Gratuit/gezdomrsgi/ordinul-nr-1026-2009-privind-aprobarea-conditiilor-de-elaborare-a-raportului-de-mediu-raportului-privind-impactul-asupra-mediului-bilantului-de-mediu-raportului-de-amplasament-raportului-de-securitate

http://lege5.ro/Gratuit/gezdomrsgi/ordinul-nr-1026-2009-privind-aprobarea-conditiilor-de-elaborare-a-raportului-de-mediu-raportului-privind-impactul-asupra-mediului-bilantului-de-mediu-raportului-de-amplasament-raportului-de-securitate

http://lege5.ro/Gratuit/gezdknrugy/hotararea-nr-445-2009-privind-evaluarea-impactului-anumitor-proiecte-publice-si-private-asupra-mediului

http://www.mmediu.ro/beta/wp-content/uploads/2012/08/2012-08-08_legislatie_protectia_naturii_ordin135din2010evaluareimpactmediu.pdf

http://www.anpm.ro/documents/12220/2054068/Ord+864_2002.pdf/4e7f01e2-8713-491c-ba09-6d1e28926431

http://www.mmediu.ro/beta/wp-content/uploads/2012/08/2012-08-02_legislatie_protectia_naturii_ordin1798din2007emitereautorizatiemediu.pdf

http://lege5.ro/Gratuit/haytcmzt/ordonanta-de-urgenta-nr-152-2005-privind-prevenirea-si-controlul-integrat-al-poluarii

http://lege5.ro/Gratuit/haytcmzt/ordonanta-de-urgenta-nr-152-2005-privind-prevenirea-si-controlul-integrat-al-poluarii

http://lege5.ro/Gratuit/geztgojqhe/ordonanta-de-urgenta-nr-40-2010-pentru-modificarea-ordonantei-de-urgenta-a-guvernului-nr-152-2005-privind-prevenirea-si-controlul-integrat-al-poluarii

http://lege5.ro/Gratuit/geytgobt/ordinul-nr-184-1997-pentru-aprobarea-procedurii-de-realizare-a-bilanturilor-de-mediu

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=uriserv:OJ.L_.2012.026.01.0001.01.RON&toc=OJ:L:2012:026:TOC

http://ec.europa.eu/romania/news/17022012_evaluarea_impactului_asupra_mediului_ro.htm

http://mt.gov.ro/web14/documente/domenii/Ordonanta_de_urgenta_nr._195_din_2005.pdf

http://lege5.ro/Gratuit/gezdomrsgi/ordinul-nr-1026-2009-privind-aprobarea-conditiilor-de-elaborare-a-raportului-de-mediu-raportului-privind-impactul-asupra-mediului-bilantului-de-mediu-raportului-de-amplasament-raportului-de-securitate

http://lege5.ro/Gratuit/gm2toojq/ordinul-nr-860-2002-pentru-aprobarea-procedurii-de-evaluare-a-impactului-asupra-mediului-si-de-emitere-a-acordului-de-mediu

http://www.legex.ro/Hotararea-918-2002-33491.aspx

http://lege5.ro/Gratuit/gm2toojq/ordinul-nr-860-2002-pentru-aprobarea-procedurii-de-evaluare-a-impactului-asupra-mediului-si-de-emitere-a-acordului-de-mediu

http://www.mmediu.ro/beta/wp-content/uploads/2012/08/2012-08-08_legislatie_protectia_naturii_ordin135din2010evaluareimpactmediu.pdf,

http://www.mmediu.ro/beta/wp-content/uploads/2012/08/2012-08-02_legislatie_protectia_naturii_ordin1798din2007emitereautorizatiemediu.pdf

http://www.anpm.ro/documents/12220/2046999/ORDIN+818+-+2003.pdf/574f7d78-e0e9-48c4-9d1a-5a8049a47836

http://www.legex.ro/Ordin-1158-2005-53746.aspx

http://www.legex.ro/Ordin-3970-2012-124305.aspx

http://apmbh.anpm.ro/legislatie/-/asset_publisher/HVGlZh7HIOG9/content/de_urgen%C5%A3%C4%83_nr._152_2005_privind_prevenirea_%C5%9Fi_controlul_integrat_al_polu%C4%83rii/10197

http://lege5.ro/Gratuit/ha2dmmju/legea-nr-84-2006-pentru-aprobarea-ordonantei-de-urgenta-a-guvernului-nr-152-2005-privind-prevenirea-si-controlul-integrat-al-poluarii

http://www.dreptonline.ro/legislatie/lege_40_2010_modificare_lege_333_2003_paza_obiectivelor_bunurilor_valorilor_protectia_persoane.php

http://mt.gov.ro/web14/documente/domenii/Ordonanta_de_urgenta_nr._195_din_2005.pdf

http://www.oar.org.ro/upload/2011/Legea_265-2006_privind_protectia_mediului.pdf

http://www.anpm.ro/-/hg-1076-2004-privind-stabilirea-procedurii-de-realizare-a-evaluarii-de-mediu-pentru-planuri-si-programe

http://lege5.ro/Gratuit/gm2toojq/ordinul-nr-860-2002-pentru-aprobarea-procedurii-de-evaluare-a-impactului-asupra-mediului-si-de-emitere-a-acordului-de-mediu

http://www.legex.ro/Ordin-863-2002-33360.aspx

ANEXA 1

Lista definițiilor și a termenilor folosiți în prezenta lucrare

Zonă “umedă”- zona permanent sau zona semi-permanent saturată cu resurse de apă

Natura – complexul abiogen/biogen al Pământului, ce are o interacțiune reciprocă și se află în transformare și mișcare

Complex abiogen – include atmosfera, hidrosfera, litosfera, cu toate insușirile fizice/chimice ce influențează și condiționează complexul biogen

Complex biogen – include plante, ca și aninale, in diverse forme

Ecosistem – unitate de organizare, o formă de integrare și de formalitate bazală a naturii

Ecosistem – unitate ecologică, funcțională a biosferei, ce este alcătuită din biotop, ce include asociații de plante, animale și microorganisme complexe

Resurse naturale – Ansamblul resurselor existente și al sistemelor, totalitatea elementelor de tip natural din cadrul mediului, care pot să fie folosite în cadrul activității umane, respectiv:

Resursele ne-regenerabile- combustibili fosili, minerale

Resursele regenerabile – apa, sol, aer, flora sălbatică

Resursele permanente – energie solară, energie eoliană, energie termală, energie mareo-motrică – valurile

Dezvoltare durabilă/sustenabilă – dezvoltarea care satisface diversele necesități ale generației contemporane, fără compromiterea capacităților ulterioare