Estimarea și Analiza Daunelor în Agricultură

INTRODUCERE

Activitatea din agricultură se desfășoară în condiții de risc și incertitudine, datorită influenței factorilor naturali, a căror evoluție poate produce pagube însemnate producătorilor agricoli. Determinarea și analiza riscului în agricultură este o problemă pentru toți producătorii agricoli.

Lucrarea se împarte în 3 capitole, ultimul capitol fiind destinat un studiu de caz cu privire la determinarea daunelor agricole, la S.C. AGRIROM S.R.L. comuna Delești, județul Vaslui.

Primul capitol, “Noțiuni privind asigurările în agricultură” evidențiază nevoia de protecție a omului și a avutului său, împotriva forțelor distructive ale naturii, accidentelor și bolilor, din nevoia găsirii unor mijloace de existență în condițiile pierderii sau reducerii capacității de muncă cauzate de accidente, boli.

Capitolul 2, „Aspecte privind estimarea daunele în agricultură” pleacă de la definirea daunei sau pagubei ca fiind, pierderea în expresie monetară, intervenită la un bun asigurat, în urma producerii fenomenului ce reprezintă potențial factor de risc, împotriva căruia s-a încheiat asigurarea.

Estimarea daunelor în agricultură se realizează pe categorii de fenomene, identificându-se daune produse de: grindină, incendiu, îngheț, ploi torențiale, poluare etc.

Lucrarea are ca scop, evaluarea și analiza riscului aferent activităților din agricultură, ce se desfășoară sub influența factorilor naturali, a căror evoluție nefavorabilă poate provoca pagube importante producătorilor agricoli.

Principalul obiectiv al lucrării îl constituie estimarea daunelor agricole din punct de vedere economico-estimativ, prin determinarea cuantumului daunei, a despăgubirii, față de cuantumul daunei prin aplicarea proporției și prin efectuarea scăderii franșizelor, ratelor neîncasate, și a avansurilor primite în contul daunei.

Capitolul 3”Analiza metodelor de determinare a daunelor în agricultură” reprezintă un studiu de caz privind evaluarea daunelor agricole în cadrul firmei S.C. AGRIROM S.R.L. comuna Delești, județul Vaslui.

S.C. AGRIROM S.A. deține un teren agricol cultivat cu cereale și culturi de legume în câmp, culturi afectate în urma unor ploi torențiale. Pe baza contractului de asigurare, s-a efectuat o evaluare completă a daunelor cât și acordarea despăgubirii.

Concluziile relevă aspecte de ordin general desprinse din partea I a lucrării , precum și rezultatele proprii ale cercetării.

PARTEA I – CONSIDERAȚII GENERALE

CAPITOLUL 1

NOȚIUNI PRIVIND ASIGURĂRILE ÎN AGRICULTURĂ

1.1 Asigurările – concept

1.1.1 Noțiunea de asigurare

Termenul de asigurare (insurance) într-un dicționar bilingv este un sistem de transfer al riscului, cât și un sistem de distribuire al riscului restul articolului referindu-se mai degrabă la noțiunea de risc, decât la cea de asigurare. Termenul insurance semnifică asigurarea unui eveniment ce ar putea sau nu să se producă.

Asigurarea constituie un sistem de relații economice, care implică aportul unui mare număr de persoane fizice și juridice în constituirea unui fond bănesc, în condițiile în care, fiind amenințate de aceleași pericole, în existența și activitatea lor, concep și recunosc oportunitatea prevenirii și înlăturării pe baze mutuale a prejudiciilor generate de producerea acestor pericole viitoare, probabile, posibile, dar nesigure.

1.1.2 Funcțiile asigurărilor

Funcțiile asigurărilor pot fi grupate astfel:

1. Funcția de compensare a pagubelor pricinuite de calamități și de accidente. Este cu atât mai eficientă cu cât asigurătorul plătește mai repede daunele care apar. Pentru a putea plăti mai repede, trebuie să aibă un fond de asigurare suficient de mare.

2. Funcția de prevenire a pagubelor se efectuează prin două căi:

a) Finanțarea unor lucrări de preîntâmpinare a apariției fenomenelor naturale și accidentelor;

b) Stabilirea unor condiții de asigurare care să-i oblige pe asigurați la o conduită preventivă.

3. Funcția financiară

Constă în plasamente de capital ale societăților de asigurare, datorită faptului ca exista un decalaj de timp între momentul încasării primelor și momentul plății despăgubirilor.

4. Funcția de control

Urmărește mediul de încasare a primelor de asigurare, cum se efectuează despăgubirile, cheltuielile de prevenire a riscului, gospodărirea judicioasă a fondului de asigurare.

1.1.3 Procesul de asigurare

Elemente tehnice ale procesului de asigurare sunt împărțite în următoarele categorii:

1. Părțile care intervin în asigurare. De obicei, raporturile de asigurare iau naștere între asigurător și asigurat, legați prin obligații reciproce, dar pot apare ca participanți la aceste raporturi și contractantul, respectiv, beneficiarul.

Asigurătorul este persoana juridică,care își ia o serie de obligații față de asigurat cum ar fi: de a acoperi pagubele provocate de producerea riscurilor, în asigurările de bunuri; de a plăti suma asigurată în cazul decesului sau pierderii capacității de muncă, în asigurările de persoane.

Asiguratul este persoana fizică sau juridică, îndreptățită prin lege-la asigurările obligatorii-sau prin prevederile contractuale care, în schimbul primei plătite asigurătorului, are dreptul de a solicita acestuia acoperirea pagubei suferite sau plata sumei asigurate.

De regulă, contractantul este aceeași persoană cu asiguratul, cel care încheie contractul și plătește primele de asigurare. Contractantul și asiguratul nu coincid mereu (asigurările de grup de accidente, contractantul este agentul economic, care încheie contractul și achită primele, iar ca asigurați apar angajații acestuia).

2. Obiectul asigurării. Bunurile care fac obiectul asigurării sunt de o mare diversitate Asigurarea garantează, plata unor despăgubiri în cazul în care bunurile asigurate sunt distruse total sau parțial de producerea evenimentelor asigurate. Obiect al asigurării este și răspunderea civilă deoarece asigurătorul preia asupra sa obligațiile de reparare a prejudiciului.

3. Interesul asigurat, este valoarea pecuniară a bunului, expusă pierderii, sau valoarea patrimonială ce poate fi pierdută pentru asigurat sau beneficiar, ca urmare a manifestării riscului asigurat.

4. Riscul asigurat este evenimentul sau fenomenul a cărui producere obligă asigurătorul să plătească asiguratului despăgubirea sau suma asigurată.

5. Suma asigurată este limita valorică până la care asigurătorul își asumă răspunderea față de asigurat.

Stabilirea sumei asigurate la asigurările de bunuri, implică evaluarea acestora, stabilindu-se valoarea de asigurare, care se determină în corelație cu valoarea reală a bunurilor, subevaluarea sau supraevaluarea influențând negativ derularea normală a raporturilor de asigurare.

Suma asigurată poate fi mai mică sau egală cu valoarea de asigurare, conform relației:

Sas ≤ Vas ≤ Vb (1) în care :

Sas = suma asigurată; Vas = valoarea de asigurare; Vb = valoarea reală a bunului.

6. Prima de asigurare este suma pe care asiguratul o plătește asigurătorului în schimbul garantării de către acesta a acoperirii pagubei sau a plății sumei asigurate, în cazul în care se produce riscul asigurat.

Baza de calcul a primei este cota tarifară de primă, datorate de fiecare asigurat și este stabilită în unități monetare:

– pe o unitate de calcul, adică:

– pentru o fracțiune de sumă asigurată (în lei la 100 sau la 1000 lei sumă asigurată);

– pe o unitate de bun asigurat (lei pe ha; lei pe cap de animal asigurat).

– pe o anumită perioadă de timp, de obicei, un an.

Sistemul de cote tarifare alcătuiesc tariful de asigurare, stabilit de fiecare asigurător (la asigurările facultative) sau aprobat de organul de supraveghere a asigurărilor (pentru asigurările obligatorii).

7. Durata asigurării este perioada în care sunt valabile raporturile între asigurat și asigurător sau pentru care se încheie contractul de asigurare.

8. Paguba și despăgubirea de asigurare. Paguba (dauna) este pierderea apărută la un bun asigurat ca urmare a producerii evenimentului asigurat.

Despăgubirea de asigurare este suma pe care asigurătorul o plătește asiguratului în vederea compensării pagubei. La rândul ei, despăgubirea poate fi egală sau mai mică decât paguba, și nu poate depăși nici suma asigurată:

D ≤ P; (2) D ≤ Sas; (3)

în care:

D = despăgubirea Sas = suma asigurată

Stabilirea mărimii despăgubirii în raport cu paguba se face pe baza:

– sistemului acoperirii proporționale;

– sistemului răspunderii pe baza primului risc;

– sistemului răspunderii limitate.

Sistemul răspunderii proporționale presupune stabilirea despăgubirii în același raport cu paguba, în care se afla suma asigurată față de valoarea bunului asigurat. În sistemul acoperirii pe baza primului risc, despăgubirea coincide cu paguba, fără a depăși suma asigurată. În sistemul acoperirii limitate, asiguratul suportă o parte din pagubă.

Asigurătorul acoperă numai acea parte din daună care depășește o limită dinainte stabilită și înscrisă în contract. Franșiza este tocmai partea din valoarea pagubei, exprimată în sumă absolută sau în mărime relativă, care rămâne în sarcina asiguratului.

1.2 Rolul asigurărilor

1.2.1 Cadrul general al producerii daunelor

Agricultura, sectorul secundar al economiei este afectată de calamitățile naturale într-o măsură destul de ridicată în fiecare an, însă, ponderea contractelor de asigurare se află la un nivel scazut, fermierul român, neavând posibilitatea de a încheia asigurări agricole pentru că le consideră foarte scumpe. Fenomenele meteo negative constante din ultimii 15 ani, au condus la producerea daunelor în agricultură, afectând puternic producția.

Potrivit MAPDR doar 10% din suprafața agricolă a României a fost asigurată în anul 2005. Aproximativ 540.000 de hectare au fost afectate de valurile de inundații din perioada aprilie-septembrie 2005, iar pagubele aferente au depășit 210 milioane de euro.

1.2.2 Trăsăturile specifice ale asigurărilor agricole

Principalele avantaje ale asigurărilor agricole sunt:

– se preia pierderea parțială sau totală, în cazul producerii unui risc asigurat, a productției agricole, a efectivelor de animale sau a bunurilor aparținând gospodăriei agricole, creându-se garanția reluării activității agricole;

– există o mare flexibilitate în stabilirea numărului și cuantumului ratelor de primă de asigurare în funcție de perioada valabilității asigurării și de data începerii răspunderii. Se poate plăti prima de asigurare chiar și în rate lunare;

– se acordă reduceri ale tarifului de prima de asigurare pentru: plata integrala a primei de asigurare la data încheierii contractului, asigurarea unor suprafețe cultivate mari sau a unor efective mari de animale;

– începând cu al doilea an de asigurare și următorii ani consecutivi, fără daune, se acordă o reducere a primei de asigurare de 10% pe an, iar după al patrulea an consecutiv fără daune, reducerea primei de asigurare este de 30%;

– asigurarea se poate încheia oricând în timpul anului și este valabilă pentru perioada înscrisă în polița de asigurare;

Principalele elemente specifice asigurărilor agricole sunt:

Obiectul asigurării. Societățile specializate în asigurări agricole încheie contracte de asigurare, cu persoane fizice, asociații agricole, societăți comerciale agricole și regii autonome, pentru culturi agricole, precum și pentru rodul viitor, al pomilor și al hameiului.

Despăgubirea. Asigurarea acoperă următoarele riscuri:

la culturile agricole – grindina, înghețul târziu de primăvară și/ sau înghețul timpuriu de toamnă, efectele directe ale ploilor torențiale, prăbușirile sau alunecările de terenuri cultivate, incendiul provocat de descărcări electrice, precum și efectul furtunii pe terenurile nisipoase;

la rodul viei, al pomilor și al hameiului- fenomenele de mai sus, precum și furtuna.

Societățile de asigurare nu acordă despăgubiri pentru pagubele produse de:

diminuarea producției din cauza nerespectării regulilor agrotehnice;

boli sau dăunători de orice fel;

nerăsărirea plantelor datorită calității materialului biologic, germinației deficitare, factorilor pedoclimatici sau altor cauze;

Nu se despagubesc nici pagubele produse cu intenție, din neglijență sau nepăsare, din culpa grava a asiguratului sau a prepușilor acestuia.

Asigurarea acoperă pagubele la valoarea producției suferite prin pierderi cantitative, cum ar fi: la cereale – pierderile de boabe; la sfecla de zahăr- pierderile de rădăcini sau de sămânță, în funcție de obiectivul urmărit de asigurat; la in și la cânepă- pierderile de fuior sau de sămânță, după caz; la cartofi- pierderile de tuberculi etc. Excepție de la această regulă fac culturile de tutun, la care asigurarea acoperă și pierderile calitative provocate de grindină.

Asigurarea se poate încheia oricând în timpul anului și este valabilă pentru anul agricol în curs sau pentru anul calendaristic, după cum părțilele au convenit.

În ceea ce privește durata asigurării, unele societăți preferă contractele anuale, în timp ce altele lasă la latitudinea asiguratului posibilitatea de a opta fie pentru contracte anuale, fie pentru contracte pe termen de trei ani.

Altă ipoteză relevă următoarele soluții:

– privind asigurarea paușală a arabilului, contractul se încheie pentru trei ani;

– în cazul asigurări obișnuite a culturilor agricole, a rodului viei, a pomilor și a hameiului, sunt două alternative : contractul se poate încheia pentru o perioadă de minimum trei ani, fie anual.

In cazul asigurării obișnuite anuale se percepe un adaos de primă, față de prima percepută la asigurarea multianuală.

În cadrul asigurării obișnuite a culturilor se pot asigura toate speciile de plante, rodul viilor, al pomilor și hameiului, cu anumite excepții, printre care se numară: fânețele și pășunile naturale, pădurile, plantele cultivate sub plante protectoare, ierburile semănate pentru fertilizare ori pentru pășunat, plantele decorative, culturile în sere și răsadnițe.

La asigurarea obișnuită a culturilor suma asigurată se stabilește de asigurat, în limitele agreate de asigurător și care sunt diferențiate, în funcție de grupa tarifară în care se încadrează fiecare cultură.

La asigurarea paușală a terenului arabil, suma asigurată este fixă pe hectar. Dacă la producerea riscului asigurat este dovedit faptul că suma asigurată la o anumită cultură a fost stabilită la o valoare mai mare decât cea reală, asigurătorul este obligat să acopere dauna produsă la cuantummul pagubei reale, iar nu la cel al sumei asigurate. În situația inversă, dacă suma asigurată a unei culturi este mai mică decât valoarea reală a acesteia, asigurătorul are obligația să acopere numai acea parte din paguba înregistrată care se află în limitele sumei asigurate.

Prima tarifară la culturile agricole, rodul viei, al pomilor și al hameiului este stabilită de asigurător, pe grupe tarifare și pe categorii de județe, după specificul culturii, gradul de sensibilitate al acesteia la factori de risc asigurați, evoluția daunelor provocate de respectivii factori în zona respectivă și de felul asigurării.

În situația contractelor multianuale, la asigurarea obișnuită a culturilor, asiguratorul practică un sistem de prime bazat pe principiul Bonus- Malus.

In primul an de asigurare, potrivit acestui sistem, suma este de 10/ 10 ( prima este la nivelul integral, stabilit pentru cultura și zona în cauza). Dacă o cultură rămâne doi ani consecutivi fără daune și despăgubiri, din cel de- al treilea an și următorii, prima integrală se diminuează cu câte o zecime. Ca urmare la un contract pe cinci ani, prima se reduce în ultimul an al contractului la 7/ 10.

Dacă într- un an se înregistrează o pagubă ce trebuie despăgubită, prima pentru anul următor se majorează cu o 1/10. În cazul daunelor repetate an de an, prima poate ajunge, la un contract pe cinci ani, la nivelul maxim de 14/ 10, față de prima integrală.

Despăgubirea se fixează în funcție de starea culturilor și a rodului viilor în momentul producerii riscului asigurat, precum și de valoarea pagubei probabile; ea nu va depăși valoarea producției probabile, cuantumul pagubei și nici suma asigurată.

Cuantumul pagubei :

– în cazul pagubelor totale la culturile de pe terenuri ce au fost sau urmează a fi reînsămânțate sau replantate cu aceeași sau cu alte culturi, și în cazul pagubelor parțiale la culturi- valoarea producției probabile la hectar, corespunzătoare gradului de distrugere din riscuri asigurate;

– în cazul pagubelor totale la culturile de pe terenurile ce nu au fost sau nu urmează a fi însămânțate ori replantate, inclusiv în cazul pagubelor totale la rodul viilor și la hamei- valoarea producției probabile la ha, corespunzătoare gradului de distrugere din riscuri asigurate, diminuată cu 20% reprezentând cheltuielile medii de recoltare neefectuate.

Valoarea producției probabile pe ha se determină prin înmulțirea producției medii, realizate la ha în ultimii trei ani cu recolte normale, cu suma maximă ce se poate asigura de fiecare kg.

La culturile agricole și la rodul viilor distruse sau vătămate de riscuri asigurate, cât și de alte cauze, se despăgubește numai paguba aferentă riscurilor asigurate.

În cazul în care suprafețele de culturi agricole distruse urmează să fie reînsămânțate sau replantate, se ia în cosiderare gradul de distrugere numai pentru pagubele produse de riscuri asigurate.

Gradul de distrugere – se stabilește prin numărarea plantelor, în medie, pentru întregul an, dacă, culturile au fost uniform calamitate pe întreaga suprafață sau pentru porțiuni uniform calamitate din respectivul lan, dacă, culturile de pe acesta nu au fost uniform calamitate pe întreaga suprafață.

Se selectează un număr de parcele sau rânduri de probă, de pe care se numără plantele rămase nevătămate, cele distruse ori vătămate de riscuri asigurate și separat cele distruse sau vătămate de cauze necuprinse în asigurare. Se determină numărul mediu de plante pe metru pătrat sau liniar; se raportează numărul plantelor distruse sau vătămate de riscuri asigurate la numărul total al plantelor existente, înainte de producerea riscului asigurat obținându-se astfel gradul de distrugere.

Gradul de distrugere la culturile de pe terenurile care nu au fost sau nu urmează a fi reînsamantate sau replantate, se stabilește prin compararea producției medii pe ha de pe terenul cu cultura distrusă ori vătămată, cu producția medie la hectar, realizată în ultimii trei ani cu recolte normale, de persoanele fizice din comună respectivă.

După intrarea în vigoare a asigurării începe răspunderea asigurătorului, la date diferite în funcție de momentul în care riscul asigurat poate începe să producă pagube bunului asigurat. Astfel:

a) pentru culturile agricole însămânțate, în cazul pagubelor produse de ploaie torențială, inclusiv efectele indirecte ale acesteia, precum și de prăbușire sau alunecare de teren- din momentul însămânțării lor, iar în situația de pagube produse de grindină, îngheț, furtună, uragan și incendiu- din momentul răsăririi lor;

b) pentru culturile agricole răsădite, în caz de pagube produse de toate riscurile cuprinse în asigurare- din momentul răsădirii lor;

c) pentru rodul viilor, al pomilor și pentru hamei, în caz de pagube produse de toate riscurile cuprinse în asigurare- din momentul înfloririi; cu un adaos de primă, sunt acoperite de asigurător, la rodul viilor și la hamei, pagubele produse de toate riscurile asigurate și pe perioada de la apariția inflorescenței și până la înflorire.

Răspunderea asigurătorului încetează din momentul recoltării (secerișului, culesului, scoaterii rădăcinilor și tuberculilor). La culturile unde recolta se treieră, răspunderea asigurătorului pentru pagubele produse de incendiu încetează din momentul în care recolta a fost treierată; la struguri, fructe și hamei – din momentul culesului; la furaje pentru masă verde și la fân- din momentul tăierii lor.

Obligația asiguraților este să- și întrețină culturile în bune condiții, cu respectarea regulilor agrotehnice, și să ia măsuri pentru prevenirea distrugerii ori vătămării culturilor agricole și a rodului viilor, a pomilor și a hameiului, dar și pentru limitarea pagubelor respectiv pentru salvarea culturilor rămase, prin îngrijirea lor suplimentară. Pentru a stimula producătorii agricoli să participe la propria lor protecție prin contracte de asigurare, statul a reglementat printr- o lege modul de acordare a despăgubirilor în caz de calamități naturale produse în agricultură.

Conform acestei legi, în bugetul de stat se prevede o sumă destinată despăgubirii producătorilor agricoli și subvenționării primelor de asigurare urmare a efectelor negative ale fenomenelor naturale și ale boliilor.

Fenomenele naturale și bolile care provoacă calamități naturale, în conformitate cu prevederile acestei legi, sunt :

– seceta excesivă care persistă în timp și care afectează terenurile agricole;

– inundațiile din devărsări de râuri sau de alte ape curgătoare și ruperi de baraje;

– ploile abundente și de durată;

– temperaturile excesiv de scăzute, sub limita biologică de rezistență a plantelor;

– stratul gros de zăpadă ce produce pagube în sectorul vegetal și animal;

– topirea bruscă a zăpezilor care generează inundații, revărsări de râuri și băltiri;

– uraganele;

– alte dezastre și catastrofe.

Plata despăgubirii producătorilor agricoli, persoane fizice sau juridice aferente calamităților naturale și bolilor menționate, se efectuează numai pentru culturile agricole, animalele, păsările, familiile de albine și pestii care au fost asigurate de societățile de asigurare și asigurare- reasigurare. Producătorii agricoli care asigură culturile agricole, animalele, păsările, familiile de albine și peștii la societățile de asigurare agreate de Ministerul Agriculturii si de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor beneficiază de susținere a primelor de asigurare. Nivelul de subvenționare a primelor, stabilit printr- o Hotărâre de Guvern din ianuarie 2003, este de 20% din valoarea acestora.

1.2.3 Mijloacei de acordare a despăgubirilor în agricultură

Stabilirea daunelor și evaluarea pagubelor se face împreună de către reprezentanții asigurătorului și a asiguratului, prin constatare la fața locului pe baza actelor doveditoare emise de factorii abilitați.

Despăgubirile sunt acordate în toate cazurile numai în LEI (la cursul BNR, din ziua efectuării plății dacă suma asigurată și prima de asigurare s-au stabilit în valută convertibilă).

Determinarea daunelor și evaluarea pagubelor rezidă în:

– stabilirea suprafeței afectate și a procentului de dăunare a acesteia;

– stabilirea pe baza unor documente financiar-contabile justificative a cheltuielilor /ha efectuate efectiv până la data producerii daunei;

– încheierea unui act referitor la cuantumul despăgubirii.

În situația în care cele două părți, prin reprezentanții lor, nu sunt de acord cu, cuantumul despăgubirii, acestea vor apela la un expert neutru autorizat. Documentul final va construi baza de acordare a despăgubirii, iar achitarea costului expertizei va cădea în sarcina părții ale cărei pretenții nu sunt dovedite.

Distrugerile totale pe terenurile care nu pot fi reînsămânțațe din cauza timpului înaintat, vor fi despăgubite la nivelul cheltuielilor deja efectuate, fără a depăși suma asigurată.

La distrugerile totale pe terenurile ce pot fi reînsămânțate, din valoarea despăgubirii se reduce valoarea îngrășămintelor, amendamentelor, pesticidelor, erbicidelor și lucrărilor cu efect remanent favorabil.

Dacă în momentul daunei, producția este afectată parțial, despăgubirea se realizează proporțional cu gradul de distrugere al producției, raportat la suma asigurată astfel:

– dacă înaintea daunei producția este mai mică decât cea din contract raportarea se face la cea trecută în contract.

– dacă înaintea daunei, producția este mai mare decât cea din contract raportarea se face la producția potențială anterioară daunei.

Asiguratul, în vederea acordării despăgubirii, trebuie să pună la dispoziția asigurătorului următoarele documente:

– cerere de acordare a despăgubirii;

– înscrisuri oficiale doveditoare cu privire la producerea evenimentului asigurat;

– procesele-verbale de stabilire a suprafețelor afectate și a procentului de daune;

– documentele financiar-contabile justificative asupra efectuării cheltuielilor aferente suprafețelor afectate și actul de decontare a cuantumului despăgubirii;

– orice alte documente solicitate de asigurator și care sunt necesare pentru stabilirea și evaluarea daunei;

În cazul fiecărui eveniment asigurat generator de daună, la acordarea despăgubirii se va aplica franșiza deductibilă convenită între asigurat și asigurator și care se consemnează în poliță.

Asiguratorul va efectua plata despăgubirii într-un termen de maxim 45 de zile calendaristice de la finalizarea dosarului de daună, în caz contrar obligându-se la plata penalitățlilor legale.

Pretentiile asiguratului sau a beneficiarului asigurării față de asigurator, în legătură cu dauna produsă și urmările acesteia, se stinge prin plata despăgubirii. Asiguratorul se subrogă asiguratului în toate drepturile acestuia împotriva celor vinovați de producerea pagubei.

CAPITOLUL 2

ASPECTE GENERALE PRIVIND EVALUAREA DAUNELOR ÎN AGRICULTURĂ

2.1 Rolul și utilitatea evaluării daunelor

La evaluarea daunelor produse bunurilor este imperios necesar să se facă referire la: daunele materiale care sunt formate din daune imediate și cheltuielile necesare pentru a repune în funcțiune și a întreține bunul afectat; daunele financiare care constau în actualizarea veniturilor nerealizabile din cauza daunei și/sau diminuarea valorii bunului sau a capitalului. Dauna sau paguba reprezintă pierderea, în expresie bănească, intervenită la un bun asigurat, ca urmare a producerii fenomenului împotriva căruia s-a încheiat asigurarea. Dacă se dorește să se evalueze dauna globală produsă de o aluviune sau de o grindină puternică unei livezi, trebuie stabiolite și analizate următoarele elemente:

1) cheltuielile necesare pentru a reface bunul afectat de calamitate, referitor la momentul evaluării;

2) daunele imediate sau recoltele pierdute ca urmare a sinistrului, la valoarea netă a cheltuielilor ce trebuie despăgubite;

3) eventualele venituri viitoare care se vor pierde ca o consecință a aversității imediate;

4) rata de capitalizare, determinată prin comparație cu investiții similare.

În evaluarea daunelor trebuie să se considere bunul în condițiile în care se găsește în momentul sinistrului și limitată aplicarea principiului susceptibilității doar pentru veniturile și cheltuielile sigure și imediate conform principiului normalității. După determinarea daunei din punct de vedere economico-estimativ, va trebui să se procedeze în modul următor:

– descrierea cât mai corectă a bunului afectat împreună cu faptele, lucrurile și persoanele implicate în sinistru;

– evidențierea cauzei / cauzelor complementare care au dus la producerea daunei;

– indicarea efectelor asupra comportamentului bunului afectat, înainte, în timpul și după daună;

– menționarea caracteristicilor, manifestărilor și a consecințelor daunelor;

– evidențierea naturii și a entității fizice a daunei;

– evaluarea daunei globale cu referire la momentul producerii prin criterii de obiectivtate și echitate;

– definirea entității de despăgubit.

Persoana care procedează la evaluarea daunei trebuie să dețină o pregătire profesională riguroasă din punct de vedere tehnic, respectiv cunoștințe adecvate de natură economică și juridică. Noțiunile esențiale pe care trebuie să le știm în domeniul asigurărilor sunt: asigurător, asigurat, beneficiarul asigurării, contractantul asigurării, riscul asigurat, evaluarea de asigurare, norma de asigurare, suma asigurată, dauna sau paguba, despăgubirea de asigurare, prima de asigurare, durata asigurării etc.

Pentru un bun asigurat la o valoare egală cu cea a riscului care se va recupera la momentul sinistrului, valoarea despăgubirii corespunde daunei reale imediate. În situația în care valoarea asigurată este mai mică decât valoarea bunului, despăgubirea va fi redusă în proporție cu valoarea asigurată. De fiecare dată, la momentul sinistrului, valoarea reală a unui bun va fi superioară valorii pentru care a fost asigurat bunul. Despăgubirea se va obține prin rezolvarea următoarei proporții simple:

Vr : Va = Dr : Desp

Desp = Va – Dr/ Vr

Vr – valoarea reală a bunului în momentul sinistrului

Va – valoarea la care bunul a fost asigurat

Dr – dauna reală în momentul dezastrului

Desp – despăgubirea așteptată de asigurat

Această evaluare a daunelor reprezintă un element esențial în procesul de asigurare, urmând ca după aceasta să se primească despăgubirea rezultată.

2.2 Principalele tipuri de daune agricole

2.2.1 Daunele produse de grindină

În cazul daunelor produse de grindină, evaluatorul trebuie, înainte de a proceda la efectuarea calculului estimativ, să explice o serie de fenomene cu caracter preliminar. El va trebui să examineze și evidențieze:

– dacă bunurile afectate sunt cele asigurate, conform descrierilor din poliță;

– dacă produsul a fost realmente afectat de grindină și dacă aceasta a căzut în mod uniform sau mai puțin uniform;

– ziua căderii grindinei;

– dacă asigurarea acoperă tot produsul sau numai o parte din el;

– dacă au fost executate culturi potrivite zonei, întrucât asigurătorul nu trebuie să răspundă de dauna cauzată de neglijența asiguratului;

– dacă și ce cheltuieli trebuie să susțină asiguratul, în urma producerii grindinei;

– dacă, după grindină, întreprinzătorul a executat lucrările necesare pentru a diminua dauna;

– de câte ori produsul asigurat a fost afectat de grindină pe durata contractului de asigurare;

– dacă este posibil și convenabil să se înlocuiască cultura afectată cu alte culturi.
Determinarea daunei reale produse de grindină se face după următoarea formulă:

D = P – (p+d);

D- valoarea daunei;

P – valoarea produsului care s-ar fi obținut dacă nu ar fi existat grindina;

p – produsul efectiv rămas și cel care se presupune că încă se va mai putea obține;

d – diminuările care se fac din unul sau mai multe motive mai sus menționate.

Evaluarea procentuală a daunelor se poate face:

la vedere: această posibilitate cere și se bazează pe o experiență profesională notabilă a evaluatorului;

cu un procedeu analitic : în acest caz sunt două situații particulare:

Dacă dauna este uniformă pe tot lotul se fac sondaje distribuite rațional și în măsură să evidențieze realitatea. Fiecare sondaj va consta în clasificarea pe grupuri, în funcție de natura leziunilor și se atribuie fiecărui grup o anumită cotă de daună; din media aritmetică a daunelor procentuale relevate prin sondaj se obține cea mai probabilă daună, exprimată procentual, pentru întregul lot.

Când dauna nu este uniformă, trebuie să se împartă lotul în porțiuni cu daune uniforme astfel încât pentru fiecare să se poată preciza dauna medie prin metoda sondajelor. Dauna medie a întregului lot se va obține din media artimetică ponderată a daunelor medii obținute pe porțiuni.

Grindina cu boabe mari poate ucide păsări, animale și, chiar oameni în cazul în care îi surprinde în câmp deschis. In general ploile însoțite de grindină sunt prevăzute cu destulă exactitate de meteorologi, ale căror avertismente trebuie luate în serios. In zonele în care grindina este un fenomen cu mare frecvență este recomandabil să se încheie asigurări anuale care să acopere eventualele pagube. Zonele mai expuse pot fi protejate cu sisteme solide de acoperire și cu parapeți care să impiedice formarea și circulație unor curenți de aer puternici. Datorită forței văntului, grindina se poate deplasa oblic sau chiar pe orizontală, provocănd daune insemnate.

2.2.2. Daune produse de incendiu

Pentru aceste cazuri se aplică aceleași criterii ca cele anterior menționate și se referă în special la construcții, animale, mașini și utilaje etc. Contractele de asigurare furnizează norme precise de urmat pentru evaluarea daunelor și plata asigurării, în orice caz, doar construcțiile sunt descrise în poliță în mod detaliat. Pentru construcții, despăgubirea se măsoară pe baza cheltuielilor necesare pentru reconstrucția și repararea bunului, dar se va aplica și o diminuare cu un coeficient de depreciere pentru vechime, calculat pe baza stării de conservare a construcției în momentul producerii sinistrului și la valoarea netă a materialelor de construcție rămase după sinistru și utilizabile pentru eventuale lucrări de reconstrucție sau reparație.

Un procedeu dintre cele mai utilizate este următorul:

D = V- (vl+v2)

D – valoarea despăgubirii

V – valoarea construcției imediat înainte de sinistru, excluzând aria construibilă și fundațiile; această valoare se obține estimând costul necesar pentru a susține reconstrucția clădirii, diminuat cu o cotă de deteriorare legată de vechime și starea de conservare a imobilului; cunoașterea acestei valori este de o mare importanță pentru a stabili dacă există echivalență cel puțin între valoarea asigurată și cea reală a imobilului la momentul dezastrului;

V1 – valoarea părților rămase din construcție sau a părților ce se pot repara, la valoarea netă a cheltuielilor pentru demolările parțiale;

v2 – valoarea netă a materialelor de construcție rămase și care se mai pot utiliza.

În cazul daunelor produse de incendiu, este foarte important ca asiguratul să înștiințeze, poliția sau alte organe de cercetare, cele mai apropiate, cerând acestora întocmirea de acte cu privire la cauzele și împrejurările producerii evenimentului asigurat.

2.2.3 Daune produse de poluare

Formele variate de poluare prezintă caracteristici particulare, necesitând preocupări de natură diferită. Indiferent de forma specifică de poluare, poluarea dăunează grav, direct sau indirect, asupra bunăstării colectivității. Cazuistica daunelor de poluare este multiplă și multiformă, de natură diferită. Expertul evaluator va trebui să evidențieze natura evenimentului dăunător, relația cauză-efect, situația anterioară și posterioară a aceluiași eveniment, natura publică sau privată a bunului sau serviciului, raportul subiecților care au produs dauna, precum și informațiile, datele și timpul referitor la eveniment. La evaluarea daunelor produse de poluare există o serie de metode estimative directe, indirecte și mixte. Daunele produse de poluare se pot cuantifica pe baza: diminuării sau pierderii de venit și/sau de capital, costului referitor la întreținere și reparații, costului pentru depoluare, costului inerent prevenirii poluării.

Evaluarea acest tip de dauna se desfasoara pe o perioada mai îndelungata, datorită unui grad mare de dificultate în constatarea pagubei.

A) Daune produse de poluare culturilor

Este necesar să se distingă culturile cu ciclu continuu de cele cu ciclu periodic, respectiv să se stabilească dacă este vorba de culturi erbacee sau arboricole. Dauna se va determina separat pentru fiecare cultură și pentru o arie bine delimitată, în măsură să evidențieze datele pentru zonele de interes care să fie pe cât posibil mai uniforme și omogene, fie pentru tipul de cultură, fie pentru intensitatea daunei. Indiferent de cauza poluării, dauna poate conduce în cazul unei culturi erbacee sau cu ciclu anual, la diminuarea sau pierderea venitului, confruntând situația anterioară cu cea posterioară. In particular trebuie să se evidențieze, la un loc sau separat, cât mai corect:

– diminuarea cantității de produs;

– evaluarea comercială a produsului;

– creșterea infestării cu paraziți;

– creșterea cheltuielilor de producție;

– cheltuielile pentru limitarea sau diminuarea daunei;

– productivitatea mai scăzută;

– o mai mică eficacitate a tratamentelor antiparazitare;

– o mai mică longevitate a plantelor;

– posibilitatea de substituție a unei culturi cu o alta mai rezistentă;

– venituri viitoare minore sau lipsa acestora.

Pentru evaluarea daunelor produse de poluare culturilor, se pot deosebi două situații generale:

când cauza poluatoare se extinde pe singur an, dauna totală va fi furnizată de venitul pierdut în acel an plus eventualele cheltuieli imediate;

când cauza de poluare persistă pe un număr prevăzut de ani, (n) dauna totală va fi constituită din acumularea inițială a veniturilor pierdute în fiecare an al perioadei considerate, plus eventualele cheltuieli imediate.

În practică, venitul pierdut nu este ușor de determinat, motiv pentru care evaluatorul va trebui să se evite superficialitatea sau datele aproximative.

B. Daune produse de poluare animalelor

În acest caz este nevoie să se evidențieze, preliminar, relația cauză-efect a evenimentului dăunător. Agenții poluatori pot fi: apa alterată și utilizată în adăparea animalelor, alimente care provin de la plante furajere sau pajiști cultivate în medii deteriorate, substanțe toxice prezente în aer și pe teren în funcție de entitatea și intensitatea daunei cauzate animalelor, pot exista pierderi totale sau parțiale ale producțiilor zootehnice și astfel se poate ajunge la distrugerea patrimoniului zootehnic.

Evaluarea daunelor de poluare asupra animalelor este, practic, foarte dificilă, mai ales în cazul în care trebuie să se cuantifice daunele referitoare la producerea lor în timp.

C. Daune produse de poluare construcțiilor

Problema estimativă se prezintă foarte diferit față de cea a culturilor și animalelor. In acest caz, contaminarea este reprezentată în mod normal de poluarea atmosferică. Dar, contaminarea poate să depindă și de alte cauze. Dacă este necesar, dauna fizică produsă clădirilor se poate reliefa mai bine cu ajutorul analizelor de laborator. Nu se poate face o distribuție netă între construcțiile publice, private, construcții de utilitate publică, construcții mai mult sau mai puțin productive etc.

Dauna produsă de poluare unei construcții se poate măsura, parțial sau total, în mod comun sau separat pe cazuri speciale, cu referire la: cheltuiala majoră anuală pentru întreținerea construcției față de condițiile normale, eventualele majorări ale cotei anuale de reintegrare, diminuarea sau pierderea venitului, diminuarea sau pierderea valorii capital, un cost previzibil de depoluare, prezența altor daune mai mult sau mai puțin pertinente.

D. Daune produse de poluare bunurilor și resurselor ambientale

Acordarea unei valori monetare acestui tip de daună este o problematică aferentă faptului că resursa naturală este supusă unei variații calitative și nu posedă, în majoritatea cazurilor, o valoare monetară explicită. Neexistând o valoare de piață pentru aceste resurse în mediul natural, este dificil de atribuit o valoare monetară variației calitative pe care resursa respectivă o suferă. Faptul că pentru multe resurse naturale o valoare de piață nu există și faptul că nu este posibil să se atribuie în mod direct o valoare monetară unui anumit fenomen de poluare, nu înseamnă că acea resursă nu are o valoare economică și că eventualele transformări pe care le suferă în activitatea omului nu determină consecințe relevante din punct de vedere economic.

2.3 Aspectul juridic al evaluării daunelor în agricultură

Pentru constatarea și plata despăgubirilor în cazul unei asigurări agricole, societatea de asigurări face următorii pași : constatarea daunelor, expertizarea daunelor și calculul despăgubirii cuvenite.

A. Constatarea daunelor

Constatarea și evaluarea pagubelor se efectuează de către inspectorii de daune, în prezența asiguraților sau a reprezentanților acestora.

Asigurarea intra în vigoare dupa cinci zile de la expirarea zilei în care s-au plătit primele și s-a întocmit contractul de asigurare.

Răspunderea asigurătorului începe după intrarea în vigoare a asigurării, la date diferite în funcție de momentul în care riscul asigurat poate începe să producă pagube bunului asigurat astfel:

a. pentru culturile agricole însămânțate, în caz de pagube produse de ploaie torențială, inclusiv efectele indirecte ale acesteia, și de prăbușire sau alunecare de teren – din momentul însămânțării lor, iar în caz de pagube produse de grindină, îngheț, furtună, uragan și incendiu – din momentul răsăririi lor;

b. pentru culturile de grâu răsădite , în caz de pagube produse de toate riscurile cuprinse în asigurare – din momentul răsădirii lor;

c. pentru rodul viilor, al pomilor și pentru hamei, în caz de pagube produse de riscurile cuprinse în asigurare – din momentul înfloririi; cu un adaos de primă, pot fi acoperite de asigurător, la rodul viilor, pagubele produse de toate riscurile asigurate și pe perioadă de la apariția inflorescenței și până la înflorire.

Răspunderea asigurătorului încetează din momentul recoltării (secerișului, culesului, scoaterii rădăcinilor și tubercurilor). La culturile a căror recolta se treieră, răspunderea asigurătorului pentru pagubele produse de incendiu încetează din momentul în care recolta a fost treierată; la struguri, fructe și hamei – din momentul culesului; la furaje pentru masă verde și la fân – din momentul tăierii lor.

Pentru culturile agricole afectate de riscurile asigurate, anunțarea daunelor de către asigurat se face operativ, prin telefon, la sucursala județeană a asigurătorului și apoi, înăuntrul unui termen de cel mult 3 zile de la data producerii evenimentului asigurat, prin telegramă sau fax, direct la sediul central al asigurătorului din București. Anunțul trebuie să cuprindă următoarele: factorul de risc care a distrus sau afectat cultura, suprafața afectată, sola, parcela afectată, ziua, ora producerii fenomenului, gradul de distrugere apreciat de către asigurat în caz de litigii, asiguratul trebuie să facă dovada anunțului.

Asigurătorul, prin sucursala din județul respectiv, dă curs înștiințării transmise de asiguratul care a suferit daune la culturi, datorate riscurilor asigurate, prin deplasare la fața locului după înștiințare pentru verificarea anunțului de daune.

Sucursala județeană a societății de asigurare are obligația de a verifica în teren:

a. calitatea pe care o are asiguratul față de bunurile asigurate și cele distruse sau vătămate (proprietar al terenului agricol ori altă persoană fizică sau juridică care- are un interes legitim vădit sau o răspundere pentru exploatarea, conservarea și protejarea acestuia);

b. dacă culturile distruse sau vătămate cuprinse în anunț sunt asigurate;

c. dacă asigurarea este în vigoare la data producerii evenimentului asigurat (asiguratul a plătit primele de asigurare la termenele prevăzute în contractul de asigurare sau în termenul de păsuire convenit, perioada pentru care a fost încheiată asigurarea, dacă răspunderea asigurătorului a început sau dacă, în momentul producerii evenimentului asigurat, asigurătorul mai poartă răspunderea față de asigurat);

d. identificarea în teren a suprafeței culturilor pe parcele distruse ori vătămate, pe baza planului de situație topo sau a schiței de amplasare a culturilor;

e. existența reală a daunei, cauza acesteia și dacă dauna se datorează riscurilor cuprinse în asigurare;

f. dacă evenimentul asigurat s-a produs la data înscrisă în anunțul de daune;

g. dacă asiguratul nu a efectuat deja lucrări de distrugere a culturii dăunate, înainte de constatarea și evaluarea daunei sau alte lucrări care să împiedice evaluarea corectă și reală a dimensiunilor acesteia;

h. dacă asiguratul a luat măsurile necesare de limitare a daunei și crearea condițiilor de dezvoltare ulterioară a plantelor. Cu acest prilej, în cazul confirmării datelor din anunț, se pune în vedere asiguratului, să ia toate măsurile impuse și posibile pentru reducerea sau limitarea pagubei și să întreprindă lucrările de îngrijire, necesare dezvoltării în continuare a plantelor afectate, potrivit conjuncturii date.

Până la expertizarea daunei, contabilul sucursalei județene a societatii de asigurare va extrage din documentele de evidență contabilă ale asiguratului datele privind volumul cheltuielilor efectiv realizate până la producerea evenimentului asigurat, astfel încât comisia de experți tehnici să poată efectua, în timp util, constatarea și expertizarea daunelor.

La verificarea anunțului dat – sucursala nu încheie nici un document cu asiguratul, cu excepția "Notei de verificare a anunțului de daune", însoțit de Fișa tehnică corespunzătoare, care se întocmește și se trimite la sediul central numai în cazul în care se îndeplinesc toate condițiile.

Documentele de expertizare a daunelor se întocmesc de către comisia de experți, iar stabilirea și calcularea cuantumului despăgubirilor se face la sediul central.

B. Expertizarea daunelor

Asigurătorul dă curs înștiințării transmise de către asigurații care au suferit daune la culturi datorate factorilor de risc asigurați, prin trimitere la fața locului de experți. Comisia de expertizare a daunelor este formată din expertul (experții) asigurătorului și asigurat sau, după caz, împuternicitul acestuia.

La expertizarea daunelor participă și directorul de sucursală al societății de asigurare.

Expertiza constituie cel mai important moment al acțiunii de despăgubire a unei daune; ea trebuie să fie tratată cu cea mai mare rigoare tehnică pentru a stabili și menține raporturile de încredere între asigurat și asigurătorul său.

Rolul experților este acela de a determina parametrii tehnici care stau la baza despăgubirii. Cu alte cuvinte, experții vor veghea ca documentele întocmite cu ocazia expertizei să aibă o fundamentare tehnică, obiectivă.

Experții reprezintă pe asigurător, de aceea în relațiile cu asigurații, foarte importante pe parcursul expertizei, experții trebuie să dea și dovada calităților morale: cinste, curtoazie, calm și fermitate.

Schema de acțiune a expertizei este următoarea:

– organizarea expertizei;

– verificările preliminare;

– urmărirea normelor și reglementărilor pentru expertizarea daunelor.

Organizarea expertizei reprezintă organizarea cât mai rațională a lucrărilor din teren și execuția cât mai operativă a lucrărilor de expertizare și vizează în principal următoarele aspecte:

1) localizarea geografică a daunelor – expertul va localiza pe hartă zonele afectate stabilind astfel numărul de probe necesare pentru o cât mai corectă evaluare;

2) lista culturilor de expertizat și, dacă este cazul, expertul se va documenta asupra aspectelor tehnologice, a bolilor și dăunătorilor;

3) "fizionomia" daunelor – înainte de a începe expertizarea daunelor pe fiecare parcelă în parte trebuie făcută o vizionare de ansamblu cu stabilirea unor puncte de reper privind intensitatea manifestării fenomenului natural.

Verificările preliminare – înainte de a examina starea culturilor, expertul trebuie să verifice natura factorului de risc, precum și corespondența între datele înscrise în poliță și cele din anunțul de daune: dacă efectele asupra plantației corespund factorilor naturali de risc asigurați, dacă parcelele reclamate sunt asigurate și dacă sumele asigurate corespund valorii reale a producției.

Reguli generale de expertizare a daunelor:

– expertul va insista ca asiguratul să participe activ la toate operațiile componente ale expertizei; în acest fel asiguratul se va familiariza cu metodologia de lucru și va fi mai convins de corectitudinea expertizei;

– expertul nu va admite participarea la expertiză decât a asiguratului sau reprezentantului acestuia; orice altă persoană poate împiedica buna desfășurare a lucrărilor. Dacă asiguratul este reprezentat de un expert și acesta acționează în contradictoriu față de expertul asigurătorului, se va menționa acest lucru în documentele expertizei;

– expertiza va începe cu parcela în care asiguratul estimează cele mai mari pierderi; în acest fel se va fixa un reper al intensității fenomenului și se va demara expertiza sub auspicii favorabile;

– expertul se va limita la evaluarea producțiilor și a procentelor de pierdere; în nici un caz expertul nu va proceda la calcularea indemnizației de despăgubire;

– expertul va ține cont de caracterul local al fenomenelor asigurate, parcurgând toate parcelele reclamate și stabilind pentru fiecare în parte procentul de pierdere; evaluarea și stabilirea unui procent mediu de pierdere pe întreaga suprafață afectată nu este permisă, de asemenea și compensările între parcele cu grade diferite de dăunare; stabilirea procentului de pierdere pentru fiecare parcelă este necesară și pentru a calcula corect franșiza;

– pe măsura desfășurării lucrărilor expertul se va asigura de acordul asiguratului cu metoda și rezultatele; în caz de dezacord se va apela la un expert neutra.

Asiguratul este obligat:

1. să asigure pentru comisia de expertizare a daunelor mijloc de transport de la nodul de comunicații cel mai apropiat la sediul asiguratului, în teren la culturile afectate și unde mai este necesar în zonă pentru informarea corectă a comisiei și retur la stația de întoarcere;

2. să facă dovada că este proprietarul culturii afectate sau împuternicitul asiguratului;

să pună la dispoziția comisiei toate datele cu privire la contractul de asigurare, plata primelor de asigurare, identificarea amplasării culturilor sau a plantațiilor asigurate, toate actele și evidențele necesare pentru determinarea corectă a dimensiunii daunei și stabilirea dreptului de despăgubire;

să facă dovada că până la producerea evenimentului asigurat a întreținut culturile asigurate corespunzător normelor agrotehnice prevăzute în tehnologia culturii și că a luat toate măsurile care depind de el pentru prevenirea limitarea sau reducerea daunei și dezvoltarea ulterioară a culturii afectate;

să semneze documentele constatatoare referitoare la cuantumul daunei si al despăgubirilor; dacă asiguratul nu este de acord cu constatarea daunei și evaluarea pierderilor – fie că a participat personal sau prin împuternicit la aceste operațiuni- trebuie să menționeze obiecțiunile pe protocolul respectiv,solicitând o nouă evaluare.

C. Calculul despăgubirii cuvenite asiguraților

În baza Protocolului definitiv – inspectorii lichidatori de daune din cadrul societății de asigurare întocmesc Decontul privind calcularea și stabilirea drepturilor de despăgubire cuvenite asiguraților.

Cuantumul despăgubirii se stabilește astfel:

1. în cazul distrugerii totale a unei culturi pe terenuri care pot fi reînsămânțate ori replantate cu aceeași sau cu o altă cultură, stabilirea cuantumului despăgubirii se face la nivelul cheltuielilor tehnologice efectuate până în momentul; distrugerii, din care se scade valoare îngrășămintelor, amendamentelor, pesticidelor și lucrărilor cu efect remanent pentru noua cultură (fără a depăși suma asigurată) și franșiza;

2. în cazul distrugerii totale a unei culturi pe terenuri care, datorită timpului înaintat, nu mai pot fi reînsămânțate ori replantate cu aceeași sau cu o altă cultură, valoarea despăgubirii se stabilește la nivelul cheltuielilor tehnologice efectuate până în momentul distrugerii culturii, corespunzătoare fazei tehnologice (fără a depăși suma asigurată) din care se scade franșiza;

în cazul culturilor de câmp, rodului viilor, pomilor și hameiului afectate parțial de efectul dăunător al riscurilor asigurate, stabilirea cuantumului despăgubirilor se face proporțional cu gradul de afectare a producției, raportat la cheltuielile tehnologice efectiv realizate până la producerea evenimentului asigurat, din care se scade franșiza, astfel:

a. când producția parcelei, anterioară daunei, este mai mică decât cea înscrisă în contractul de asigurare, gradul de dăunare se stabilește prin raportarea producției distruse de riscurile asigurate la producția înscrisă în contract;

b. când producția parcelei, anterior daunei, este mai mare decât cea înscrisă în contractul de asigurare, gradul de dăunare se stabilește prin raportarea producției distruse de riscurile asigurate la producția anterioară daunei;

c. franșiza, în toate cazurile, se calculează ca procent din cheltuielile tehnologice efectuate de asigurat până la momentul constatării definitive a pagubei.

În acest timp, asiguratul are obligația să-și achite ratele de prime până la plata efectivă a despăgubirii, conform contractului.

Astfel, constatarea și evaluarea pierderilor suferite de producătorii agricoli se fac de organele de specialitate din teritoriu subordonate Ministerului Agriculturii, reprezentanții locali ai administrației publice și reprezentantul societății de asigurare cu care s-a încheiat asigurarea. Calculul daunelor se face în baza fișelor tehnologice pe culturi puse la dispoziție de Institutul de Economie Agrară și acceptate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

PARTEA A-II-A CONTRIBUȚII PROPRII

CAPITOLUL 3

ANALIZA METODELOR DE DETERMINARE A DAUNELOR

Studiu de caz – S.C. “Agrirom” S.R.L. comuna Delești, județul Vaslui

3.1 Scopul și obiectivul studiului

Scopul lucrării îl constituie evaluarea și analiza riscului aferent activităților din agricultură, care se desfășoară sub influența factorilor naturali, a căror evoluție nefavorabilă poate provoca pagube însemnate producătorilor agricoli.

Obiectivul principal al lucrării îl reprezintă determinarea daunelor agricole din punct de vedere economico-estimativ, prin determinarea cuantumului daunei, determinarea cuantumului despăgubirii, față de cuantumul daunei prin aplicarea proporției și prin efectuarea scăderii franșizelor, ratelor neîncasate, precum și a avansurilor primite în contul daunei.

3.2 Materialul și metodele de cercetare

Studiile efectuate de către specialiștii în domeniul asigurărilor constituie cadrul conceptul al lucrării. Structura metodologică utilizată pentru adaptarea informațiilor preluate și descrierea efectelor și emiterea unor concluzii, dispune de metode și procedee caracteristice evaluării daunelor în agricultură.

Tehnicile de cercetare principale pe care se bazează lucrarea pot fi sintetizate astfel menționăm:

Analiza documentară;

Analiza comparativă;

Studiul de caz;

3.3 Prezentarea societății

S.C. Agrirom S.R.L., situată în comuna Delești, județul Vaslui, a luat ființă în anul 2001 și are ca obiect de activitate principal comerțul en gross și en detail cu produse destinate agriculturii, activități de consultanță și management, comerțul cu mașini și utilaje agricole, cultivarea cerealelor și a culturilor de legume în câmp.

Societatea distribuie o gamă variată de utilaje agricole mici: sape rotative, motocositoare, mașini de tuns iarbă și altele.

Produsele comercializate de S.C. Agrirom S.R.L. cuprind:

– toată gama de îngrășăminte chimice ( azotat de amoniu, azotat de calciu, azotat de potasiu și azotat de magneziu, sulfat de potasiu cu magneziu, toate rețetele de îngrășăminte chimice complexe, îngrășăminte chimice foliare atât lichide cât și solide)

– semințe certificate de cereale (grâu, triticale, porumb,orz,orzoaică), plante tehnice(floarea soarelui, rapiță și soia), leguminoase pentru boabe (fasole), semințe de leguminoase, plante furajere (lucernă) și semințe de flori și de gazon;

– toată gama de pesticide: erbicide totale, erbicide selective (pentru grâu,orz,orzoaică,floarea soarelui,rapiță,viță de vie,legume,etc.), fungicide, insecticide, acaricide, moluscocide, și raticide;

– folie de polipropilenă de toate tipurile;

– furaje pentru păsări și animale;

– mălai furajer;

– tărâțe de grâu;

– șroturi de floarea soarelui și soia;

– făină de pește;

– calciu furajer și calciu vitaminizat;

– toate tipurile de sare (iodată, neiodată, bolovan);

– cheag pentru lapte;

Principalele utilaje agricole comercializate sunt:

– motocositoare ;

– motocoase portabile;

– motocultivator;

– motosăpătoare;

– mașini de tuns iarbă;

– tocătoare de furaje;

– remorci pentru tractoare;

– tractoraș tuns gazon;

– freză de zăpadă;

– tractoare de diferite dimensiuni.

3.4 Metodologia de evaluare a daunelor

Activitatea principală pe care o desfășoară S.C. Agrirom S.R.L. comerțul cu produse destinate agriculturii dar și cultivarea cerealelor și a culturilor de legume în câmp, se desfășoară pe un teren propriu cu o suprafață de 100 hectare.

S.C. Agrirom S.R.L a suferit o daune la o cultură de grâu cu o lună înainte de recoltare, care se întinde pe o suprafață de 90 ha., cu o densitate asigurată de 500 de plante/m2 și la culturile de legume. Ploile torențiale au constituit cauza afectării acestor culturi. Pașii urmați în evaluarea completă a daunelor au fost:

– asigurarea documentelor necesare rezolvării operative a evaluării daunelor;

– modul de completare a documentelor de daune;

– etapele de rezolvare a daunelor;

– stabilirea suprafețelor afectate;

– evaluarea daunelor și plata despăgubirilor;

3.4.1 Documentația necesară evaluării daunelor

Pentru rezolvarea operativă a daunelor de către personalul Groupama S.A., documentele specifice pentru asigurarea culturilor agricole, rodului viilor, pomilor fructiferi și hameiului (cod 54-5), sunt:

a) nota de avizare a daunelor – asiguratul se obligă să declare pagubele în termenul fixat contractual sau legal și să apere interesele asigurătorului, limitând în măsura posibilului consecințele evenimentului dăunător, protejând posibilitățile de recurs ale asiguratorului împotriva terților eventual responsabili;

b) proces verbal de constatare-evaluare a daunelor produse la culturile agricole, rodul viilor, pomilor fructiferi și hameiului ;

c) referat de plată privind dauna;

d) declarație privind stingerea oricăror obligații ale asigurătorului- în cazul nostru Groupama S.A. (după plata despăgubirilor) ;

e) completarea documentelor (exemple);

3.4.2 Completarea documentelor de daună

În ceea ce privește completarea documentelor se au în vedere următoarele elemente specifice:

a) nota de avizare completată cu mențiuni privind :

– utilizarea unei singure note de avizare/culturi asigurate și afectate de același risc asigurat;

– riscul acoperit din care s-a produs dauna, data/ora și evoluția evenimentului asigurat, culturile asigurate afectate (parțial sau total), polița de asigurare în baza căreia se solicită despăgubirea.

– culturile/suprafețele afectate , locațiile acestora, gradele de dăunare și pierderile estimative-se specifică în lista de pe verso-ul notei de avizare;

– înștiințarea asupra producerii evenimentului și înregistrarea notei de avizare la sucursala Groupama S.A.- se specifică în dovada atașată la nota, care se predă asiguratului.

Ulterior, S.C. Groupama S.A. verifică dacă S.C. Agrirom S.R.L. a îndeplinit condițiile, obligațiile și procedura de avizare specificate în condițiile de asigurare, pentru a confirma dacă :

– polița este în vigoare la data avizării daunei;

– riscul specificat în avizare este risc acoperit;

– ratele de primă scadente sunt plătite la zi;

– avizarea a fost facută în termen conform condițiilor de asigurare ;

– au fost inițiate, dacă este cazul și potrivit cu împrejurările, măsuri de limitare a daunei.

După emiterea Notei de avizare se cer obligatoriu societății următoarele informații necesare:

1) informații în scris de la stația meteo cea mai apropiată/primărie/cameră agricolă cu privire la : temperaturile minime din aer, adâncimea de îngheț, precipitațiile căzute în intervalul de timp dat, viteza vântului în intervalul de timp dat (în perioada de la răsărit/plantat până în momentul producerii evenimentului), la producerea riscului de alunecare/prăbușire/surpare de teren.

2) informații în scris de la pompieri în cazul riscului de incendiu.

3) informații în scris de la O.J.S.P.A (oficiile județene de studii pedologice și agrochimice).

4) în cazul în care firma refuză să prezinte aceste date, acestea vor fi solicitate de căre firma de asigurare de la stația hidro-meteorologică teritorială și O.J.S.P.A .

Se va aduce la cunoștința acestuia, în funcție de situație, obligația depunerii la dosarul de daună a următoarelor documente : devizul tehnologic al culturii la care s-a produs dauna, facturi de plată pentru justificarea cheltuielilor tehnologic, evidențe contabile,etc.

b) constatarea și evaluarea daunelor se efectuează prin încheierea „Procesului verbal de constatare-evaluare a daunelor la culturile agricole, rodul viilor, pomilor fructiferi și hameiului" în care se înscriu constatări cu privire la fiecare cultură/suprafață afectată de riscul asigurat ,produs și avizat. La constatarea și evaluarea daunelor au participat delegații firmei S.C. Agrirom S.R.L., reprezentanții firmei de asigurări Groupama S.A.,experții agreați de ambele părți.

Conform procesului verbal specific societății de asigurări Groupama S.A., constatarea-evaluarea daunelor comportă următoarele lucrări:

– analiza și descrierea evenimentului produs;

– constatarea culturilor asigurate afectate, localizarea acestora, fazele de vegetație, riscurile produse, modurile și gradele de distrugere ale fiecărei culturi;

– măsuri întreprinse de către S.C. Agrirom S.R.L., pentru combaterea riscului și prevenirea/reducerea/eliminarea pierderilor;

– consemnarea dispozițiilor și măsurilor luate de autoritățile locale/județene; sprijin sau despăgubiri acordate firmei; investiții sau expertize efectuate de unități de cercetare specializate asupra evenimentului;

– determinări/probe/analizate efectuate la hotărârea comisiei pentru evaluarea pierderilor la fiecare cultură afectată; consemnarea culturilor asigurate la care evaluarea daunei, a gradului de distrugere, a producțiilor medii înregistrate și determinate pe suprafețele afectate în lan, prin metoda eșantioanelor;

– prelucrarea datelor din determinările tehnice și evidențele contabile privind cheltuielile directe de producție, productivitatea culturilor înaintea evenimentului și stabilirea gradului de distrugere a culturilor, evaluarea pierderii, pentru fiecare cultură afectată;

– posibilitățile estimate și măsurile/lucrările întreprinse sau anticipate de recuperare, redresare, reînființare sau înlocuire a culturilor afectate, extinderea lucrărilor și evaluarea costurilor aferente, pentru stabilirea valorii producțiilor recuperate;

– stabilirea lucrărilor efectuate înainte de eveniment cu efect economic remanent, precum și a lucrărilor rămase de realizat conform tehnologiei fiecărei culturi (produsul dintre costul lucrărilor și gradul de efect reprezintă valoarea recuperată, cu care se diminuează valoarea daunei);

– determinarea cuantumului daunei : suma cheltuielilor tehonologice directe de producție/valorilor de producție pierdute și a costurilor lucrărilor de recuperare, din care se scad valorile recuperate;

– determinarea cuantumului despăgubirii (efectuată de către reprezentantul firmei de asigurări în comisie), față de cuantumul daunei prin aplicarea ponderii și prin efectuarea scăderii franșizelor, ratelor neîncasate, precum și a avansurilor primite în contul daunei. La determinarea proporției asigurării și aplicarea franșizei pe fiecare cultură/suprafață asigurată se iau în considerare cheltuielile tehnologice directe de producție,respectiv suma asigurată pe întreaga suprafață.

La finalul întocmirii procesului verbal de constatare-evaluare a daunei – se întocmește Referatul de plată cu propunerea de plată a despăgubirii și a Declarației privind stingerea oricăror obligații ale asiguratorului după plata daunelor.

c) Referatul de plată privind dauna trebuie să respecte următoarele cerințe:

– se va utiliza un singur referat privind dauna/polița;

– s-a completat la toate rubricile.

d) Declarație privind stingerea oricăror obligații ale Asiguratorului după plata daunelor trebuie să respecte următoarele cerințe :

– se va utiliza o singură declarație/poliță/cultură;

– se va completa la toate rubricile;

– se va completa obligatoriu cu informații privitoare la data de expirare a poliței și la starea culturii în momentul completării declarației;

– completarea declarației de către Asigurat se va face concomitent cu completarea referatului de plată privind dauna și anterior efectuării plății către beneficiarul poliței.

3.4.3. Rezolvarea daunelor

Daunele suferite de S.C. Agrirom S.R.L., au fost parțiale. În acest caz, constatarea și evaluarea se face în două etape:

a) etapa preliminară imediat după avizarea producerii riscului acoperit;

b) evaluarea definitivă, în etapa maturării culturii, care precede recoltarea acesteia și oferă posibilitatea evaluării corecte a producției finale și a gradului final de distrugere din riscuri asigurate.

În etapa preliminară – în cazul daunei suferite de către S.C. Agrirom S.R.L., s-a efectuat :

– identificarea în teren a suprafețelor afectate și stabilirea mărimii acestora;

– confruntarea rezultatelor cu datele specificate în polița de asigurare, în evidența societății de asigurare și în nota de avizare a evenimentului;

– s-a determinat stadiul de vegetație la data evenimentului, a omogenității culturilor și soiurilor, aprecierea stării fitosanitare a suprafețelor afectate;

– s-a evaluat densitatea plantelor vătămate și nevătămate, afectate din riscul asigurat produs și din riscuri necuprinse în asigurare sau din calamități.

În evaluarea provizorie a pierderilor s-au parcurs următoarele :

– s-a efectuat inspecția după avizarea daunei în două etape : imediat după producerea evenimentului și ideal la 1-2 săptămâni după apariția acestuia;

– s-a urmărit evoluția recoltei după producerea evenimentului;

– s-a constatat felul daunei : în cazul nostru parțială;

– culturile de aceeași categorie din imediata vecinătate și aproximarea producțiilor ce se pot obține pe aceste suprafețe;

– s-au propus măsuri de minimizare a daunei și consemnarea acestora;

– definirea stadiilor de creștere și dezvoltare a plantelor;

– împărțirea terenului în zone cu distrugeri similare și schițarea unui plan;

– s-a stabilit o dată calendaristică pentru evaluarea finală a gradului de distrugere și implicit a pierderilor;

– întocmirea procesului verbal provizoriu de constatare-evaluare a daunelor la culturile agricole,rodul viilor,pomilor fructiferi și hameiului,care va fi datat și semnat de ambele părți;

– atât procesul verbal provizoriu de constatare-evaluare a daunelor la culturile agricole,cât și cel final sunt similare, singura deosebire constând în faptul că procesului verbal provizoriu se completează numai până la estimarea gradului de distrugere. În cazul în care paguba s-a produs într-o perioadă foarte apropiată recoltării, fără posibilitatea regenerării culturilor, constatarea preliminară se face concomitent cu constatarea definitivă.

Evaluarea definitivă se referă la determinarea producțiilor medii obținute pe suprafețele afectate, se face în momentul în care componentele producției culturii asigurate (număr boabe, număr spice, număr știuleți) sunt bine conturate :

– compararea acestora cu producțiile medii asigurate pe polița în cazul producerii numai a riscurilor asigurate;

– compararea acestora cu producțiile medii estimate anterior producerii riscului în rapoartele de inspecție de risc, în cazul producerii atât a riscurilor asigurate, cât și a riscurilor necuprinse în asigurare sau a fenomenelor naturale și bolilor generatoare de calamități naturale;

– stabilirea definitivă a gradului de distrugere din riscul asigurat și separat din cauză neasigurate; confruntarea rezultatelor cu datele cuprinse în procesul verbal preliminar;

– determinarea mărimii daunei din riscul asigurat.

Comunicarea rezultatelor evaluării s-a făcut în maniera următoare:

a) rezultatul evaluării definitive (producției medie rămase și gradul de daună din riscuri asigurate) s-a prezentat personal firmei S.C. Agrirom S.R.L.,;

b) s-a explicat firmei modul de realizare a evaluării în teren ;

c) asiguratul a fost de acord cu rezultatele evaluării și a semnat procesul-verbal și i s-a înmânat o copie a procesului-verbal;

d) în cazul în care asiguratul nu ar fi de acord cu rezultatele primei evaluări , se propune refacerea expertizei evaluării în alte sole asigurate și afectate decât acelea de pe care s-au luat probe la prima expertiză de evaluare (neacceptată).

e) dacă refuză propunerea de refacere a expertizei evaluării în aceeași zi, se oferă asiguratului posibilitatea să consemneze în procesul-verbal observațiile/obiecțiile sale legate de refuzul semnării rezultatele primei evaluări;

f) asiguratului nu i s-a înmânat o copie a Procesului verbal decât în momentul în care acesta a fost semnat de ambele părți sau dacă nu a avut toate rubricile completate.

Aceasta etapa de rezolvare a daunelor reprezintă un proces complex, un pas determinant în etapa următoare de stabilire exactă a suprafețelor afectate.

3.4.4. Stabilirea suprafețelor afectate la cultura de grâu

Pentru stabilirea suprafețelor afectate, în cazul daunei suferite de către S.C. Agrirom S.R.L., s-au făcut următorii pași :

– societatea de asigurari a stabilit contactul cu reprezentanți ai S.C. Agrirom S.R.L., identificându-se ulterior schița-plan/planul cu locația culturii asigurate și afectate de eveniment. Apoi s-a delimitat în teren sola/parcela, s-au demarcat cu markerele la nivelul schiței-plan/hărții de situație trupurile/parcelele afectate de eveniment de restul trupurilor/parcelelor asigurate;

– s-a constatat în primul rând vizual prin inspectarea solelor, ce fel de daună s-a produs;

– s-au măsurat efectiv suprafețele și s-a verificat dacă sunt același înscrise pe polița prin sondaj. S-a trecut apoi la măsurarea efectivă a suprafețelor afectate și la determinarea precisă a acestora.

Determinarea gradului de dăunare a suprafeței având la bază înclinarea de 300 (Tab.nr.3.1):

Tabelul 3.1

Densități constante în teren – înclinarea de 300

Sursa: date prelucrate S.C. Agrirom S.R.L.

Conform datelor din tabelul 3.1, gradul de dăunare este următorul:

Gradul de dăunare = (486*11)/500 = 10,69%

Determinarea gradului de dăunare a suprafeței având la bază înclinarea de 450este reflectat în tabelul de mai jos (Tab.nr.3.2):

Tabelul 3.2

Densități constante în teren – înclinarea de 450

Sursa: date prelucrate S.C. Agrirom S.R.L.

Conform datelor din tabelul 3.2, gradul de dăunare este următorul:

Gradul de dăunare = (432,35*16)/500 = 13,83%

Determinarea gradului de dăunare a suprafeței având la bază înclinarea de 600 (Tab.nr.3.3) :

Tabelul 3.3

Densități constante în teren – înclinarea de 600

Sursa: date prelucrate S.C. Agrirom S.R.L.

Conform datelor din tabelul 3.3, gradul de dăunare este următorul:

Gradul de dăunare = (477,3*20)/500 = 19,09%

Gradul total de dăunare – media ponderată:

la 30° : 11 x 10,69 = 117,59

la 45°: 16 x 13,83 = 221,28

la 60°: 20 x 19.09 = 381,8

Total = (117,59+221,28+381,8) / (11+16+20) = 720,67/ 47 = 15,33 %

În concluzie, dauna este de 15,33% pe suprafața de 47 hectare.

– s-au menționat măsurile de minimizare a riscurilor întreprinse de către societate și modul cum aceasta a respectat indicațiile anterioare ale Groupama S.A.;

– pentru alegerea corectă a probelor de pe suprafețele calamitate,s-au îndeplinit cel puțin trei

elemente: o foarte bună observație și poziționare în teren,completa obiectivitate a asiguratorului în legătură cu producerea evenimentului și consecințele acestuia,bunul simț și înțelegerea poziției pe care se situează asiguratul față de pierderile de recoltă înregistrate și calculul despăgubirilor.

Rezultă că probele nu trebuie alese complet aleator pe suprafețele în cauză, dar dacă evaluatorul trebuie să fie negreșit în stare să depășească tendința omenească de concentrare asupra evidentului, cum ar fi: o pagubă serioasă, suprafețe mai prost lucrate, suprafețe mai îmburuienate, porțiuni de suprafețe afectate de ierbicide și îngrășăminte chimice aplicate în exces, greșuri de semănăt,etc.

3.4.5 Expertizarea daunelor la culturile de legume în câmp la S.C. Agrirom S.R.L.

Expertizarea daunelor la culturile de legume în câmp s-a efectuat după următoarea procedură:

1. Răspunderea de despăgubire a societății de asigurare pornește :

– de la răsăritul culturii (se înființează prin însămânțare directă);

– de la prinderea răsadului, în cazul înființării prin răsădire a plantelor cu sau fără cub nutritiv.

2. Răspunderea societății de asigurare încetează odată cu încheierea ciclului de producție dar nu mai mult de 150 zile de la semănare (plantare) și nu mai târziu de 30 septembrie.

3. Obligațiile de despăgubire se determină și se calculează în corelație cu apariția si eșalonarea producției. Dimensiunea cotelor de producție scoase din cultură până în momentul manifestării fenomenului de calamitare se stabilește după numărul de zile de vegetație parcurs, în următoarea graduare (Tab.nr.3.4):

Tabelul 3.4

Dimensiunea cotelor de producție scoase din cultură

*Pentru numarul de zile intermediare se iau valori interpolate (date prelucrate)

4. În buletinul Inspecției de risc este obligatorie înscrierea datei de înființare a culturii, pe parcele, loturi și soiuri și, deasemeni, data calendaristică aproximativă a încheierii ciclului de producție.

5. Societatea de asigurări despăgubește:

a) daunele directe și induse de distrugerea aparatului vegetative – tulpini, ramuri și frunze;

b) daunele directe cauzate producției de fructe.

6. Daunele se expertizează și se determină în corelație și după stadiul de dezvoltare al culturii, astfel:

a) de la plantare – răsărire până la apariția primelor flori ,dauna se determină după nr. de plante distruse: rupte de la colet, mâlite, dezrădăcinate, ramuri rupte sau frânte reconstituite și echivalate că plante întregi. Gradul de dăunare este dat de raportul dintre numărul plantelor distruse și numărul de plante constatat ca existent înainte de manifestarea fenomenului.

În cazul vătămărilor produse în prima perioadă de la plantare se iau în considerare numai plantele prinse, eliminându-se din calcul plantele neprinse din diverse cauze.

b) de la apariția primelor flori la încărcarea cu flori a plantelor și apariției primelor fructe, dauna se constituie din numărul de flori rupte și căzute, inclusiv de pe ramurile sau plantele distruse.

Gradul de dăunare rezultă din raportarea numărului de flori distruse la numărul total de flori constatat ca existent în momentul manifestării fenomenului.

c) de la legarea primelor fructe la maturitatea de consum, până la încheierea ciclului de producție daunele se determină pe fructe și flori prin numărare, examinare și apreciere a gradului de vătămare pe bază de coeficienți convenționali de echivalare, astfel (Tab.nr.3.5):

Tabelul 3.5

Examinare și apreciere a gradului de vătămare pe bază de coeficienți convenționali de echivalare

*Asigurarea privește numai produsul vandabil apt pentru consum în stare proaspată fără urme de atac de boli și dăunători sau alte defecte

7. Daunele induse de rănile cauzate de loviturile de grindină pe tulpină și ploi torențiale prin pierderea suprafeței foliare se determină prin aplicarea la valoarea remanentă (adică după scăderea gradului de dăunare determinat potrivit situațiilor de la punctul 6.a a următorilor coeficienți(Tab.nr.3.6):

Tabelul 3.6

Gradul de dăunare a plantei

Sursa : date prelucrate

Dauna pe fructe și flori = 22,78%

Dauna indusă de vătămarea plantei (tulpini și frunze) = (100 – 22,78) x 6% = 4,63%

Dauna totala = 22,78% + 4,63% = 27,41%

Gradul de afectare al vegetației (plantei) se apreciază de expert având la bază gradul de dăunare al culturii și anume:

ușor……..0 – 20%

mediu….20 – 50%

grav…… .> 50%

8. Expertizarea daunelor și determinarea mărimii pierderilor se face:

– pe mostre de 20 plante dispuse consecutiv, pe 2 rânduri alăturate, câte 10 pe rând, luate în continuare;

– prin numărarea, examinarea și contabilizarea tuturor elementelor găsite:

-plante, flori, fructe – total

-plante, flori, fructe – afectate

– prin cuantificarea pierderilor exprimate în producție – fructe, flori – pe baza coeficienților de echivalare prevăzuți, la punctul 6c.

9. Gradul de dăunare se calculează prin raportarea nr. de elemente pierdute la nr. total de elemente găsite în mostrele analizate, exprimate în funcție de stadiul culturii în plante, flori, fructe.

La culturile cu peste 100 de zile de la plantare cu calamitare parțială – nr. total de elemente găsit în mostrele analizate se majorează cu cota minimă de producție extrasă din cultură până la înregistrarea fenomenului, prevăzută la pct.3.

La astfel de culturi în cazul unor calamități totale mărimea pagubei este dată de diferența: 100 – cota de producție exprimată în procente scoasă din cultura până în momentul producerii fenomenului de calamitate.

a) Pentru cultura calamitată parțial la 120 zile de la plantare

– nr. de fructe total………………………………110

din care afectat……………………………………72

– nr. de flori total…………………………………36

din care : afectat………………………………….24

– nr. de fructe conventional pierdute

(conform scalei de la pct.6c)……………. = 30

Gradul de dăunare pe fructe =

Adică,

Gradul final de dăunare = 22,78+4,63 (dauna indusa cf.pc.7) = 27,41%

Aceeași cultură calamitată total:

– timpul parcurs de la plantare până la înregistrarea fenomenului de calamitare = 120 zile

– cota de producție ieșită din cultură conform pct.3, aferentă timpului parcurs de la plantare..50 %

Gradul de dăunare = 100 – 50 = 50%

Notă: la calamitare totală nu se calculează și nu se adaugă mărimea daunei aferentă distrugerii plantelor și frunzărișului (nu se aplică prevederile de la pct.7).

10. Indemnizația de despăgubire – se determină potrivit Condițiilor generale de asigurare a culturilor agricole, cu următoarea particularitate datorată eșalonării recoltării producției :

■ Cheltuielile efective de producție înregistrate până la data producerii fenomenului de calamitare se reduc în funcție de mărimea cotei de producție minime, convențional, extrasă din cultura în % (prevăzut la pct. 3).

În situația dată, (cultura calamitată la 120 de zile de la plantare) suma cheltuielilor tehnologice pe ha se va reduce cu 50%.

3.4.5 Evaluarea daunelor și plata despăgubirilor

Constatarea și evaluarea daunelor la culturile agricole se efectuează în conformitate cu instrucțiunile tehnice detaliate referitoare la acest domeniu, conform procedurii generale indicate în cele ce urmează.

În funcție de modul de încheiere a asigurării și de proporția daunei, drepturile de despăgubire pentru asigurarea la cheltuielile tehnologice directe de producție în cazul daunelor parțiale s-au determinat astfel:

– s-a despăgubit , pe bază de acte justificative, volumul cheltuielilor tehnologice directe de producție efectuate de la data înființării culturii până la data producerii riscului asigurat;

– pentru cultura rămasă, termenii asigurării valabile în continuare se precizează într-un supliment de asigurare.

Pentru asigurarea la valoarea producției în cazul daunelor parțiale :

– se despăgubește cuantumul rezultat prin înmulțirea valorii producției care s-ar fi obținut în lipsa evenimentului cu gradul de distrugere din riscuri asigurate, din care se scad: valoarea producției fizice pierdute corespunzătoare gradului de daună din riscuri necuprinse în asigurare; valoarea producției fizice pierdute corespunzătoare gradului de distrugere produs de calamități, atunci când este cazul; ratele de primă scadente până la expirarea asigurării; franșiza stabilită în poliță; alte rețineri(proporționalitate, recalculări de prime).

– suma asigurată se micșorează cu aplicare de la data evenimentului asigurat, cu suma cuvenită drept despăgubire, asigurarea continuând pentru suma rămasă;

– în funcție de modificările intervenite în termenii asigurării, suma poate fi completă prin emiterea unui supliment de asigurare, în schimbul unei prime adiționale, care se reține din despăgubirea cuvenită.

– în cazurile în care la data producerii riscului asigurat, suma asigurată este inferioară cheltuielilor tehnologice directe de producție sau valorii producției asigurate (potrivit modului de asigurare), despăgubirea se reduce corespunzător raportului dintre suma asigurată prevăzută în polița și cheltuielile de producție la data producerii evenimentului asigurat.

Concluzii

1. Nevoia de protecție a omului a condus la necesitatea apariției asigurărilor împotriva forțelor distructive ale naturii, accidentelor și bolilor, din nevoia constituirii unor mijloace de existență în condițiile pierderii sau reducerii capacității de muncă.

2. Pentru suportarea în comun a efectelor calamităților naturii, accidentelor și bolilor prin asigurare, este imperios necesară solidaritatea oamenilor.

3. Trecerea riscurilor (în anumite condiții) asupra unor societăți specializate în domeniul asigurărilor și reasigurărilor a apărut ca necesitae în vederea susținerii luptei împotriva forțelor distructive ale naturii, accidentelor, bolilor etc.

4. Lupta împotriva calamităților naturale, accidentelor și bolilor, impune necesitatea constituirii unor fonduri de rezervă și de asigurare.

5. Fondul de asigurare contribuie la refacerea bunurilor avariate sau distruse și, într-o anumită măsură, la extinderea activității economice.

6. Atunci când factorii și relațiile de producție și producția de mărfuri s-au dezvoltat în așa măsură, încât au făcut posibilă acumularea de rezerve au putut fi constituite fondurile de rezervă și asigurare.

7. Pe baza calculului efectuat pentru determinarea gradului de dăunare a suprafeței cultivată cu grâu la S.C. Agrirom S.R.L., având la bază înclinarea de 300 , înclinarea de 450 și înclinarea de 600 , au rezultat următoarele grade de dăunare : 10,69%, 13,83% și 19,09%. Dauna totală, calculată pe baza mediei ponderate este de 15,33%, pe o suprafață de 47 ha.

8. La culturile de legume în câmp, gradul de dăunare, dat de raportul dintre numărul plantelor distruse și numărul de plante constatat ca existent înainte de manifestarea fenomenului, a fost de 22,78% la fructe și flori și 4,63% la tulpini și frunze. Gradul final de dăunare este de 27,41%.

9. În ipoteza în care, cultura ar fi calamitată total, gradul de dăunare ar fi de 50%, ținând cont de timpul parcurs de la plantare până la înregistrarea fenomenului de calamitare = 120 zile și de cota de producție ieșită din cultură (conform pct.3), aferentă timpului parcurs de la plantare,50 %.

ANEXA 1 – IMAGINI SELECTIVE PRIVIND GRÂUL AFECTAT

A.

B.

C.

D. E.

ANEXA 2

PRODUCȚIILE MAXIME ASIGURABILE LA PRINCIPALELE CULTURI DE CÂMP

A. CEREALE

ANEXA 3

DENSITĂȚILE MINIME ȘI PRODUCȚIILE MAXIME ASIGURABILE

LA PRINCIPALELE CULTURI DE CÂMP

B. PLANTE INDUSTRIALE

ANEXA 4

DENSITĂȚILE MINIME ȘI PRODUCȚIILE MAXIME ASIGURABILE

LA PRINCIPALELE CULTURI DE CÂMP

C. PLANTE MEDICINALE ȘI AROMATICE

ANEXA 5

DENSITĂȚILE MINIME ȘI PRODUCȚIILE MAXIME ASIGURABILE

LA PRINCIPALELE CULTURI FURAJERE

D. LEGUMINOASE ANUALE

ANEXA 6

REZISTENȚA CULTURILOR AGRICOLE LA TEMPERATURI MINIME

ANEXA 7 – MODEL ANUNȚ DE DAUNE

Asiguratul: …………………………………………

Localitatea: ………………………………………..

Judetul: …………………………………………….

Tel./Fax.: ……………………………………………

Nr.Ctr.Asig.: …………………din……….………..

A N U N T D E D A U N E

LA CULTURILE AGRICOLE

NR.________DIN___________

I.) DATE COMPLETATE DE ASIGURAT

1.)DATE DESPRE DAUNELE PRODUSE

2.)EFECTELE ASUPRA CULTURII :

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Numele Asiguratului ………………………………….

Semnatura asiguratului ……………………………………

(Semnatura si stampila dupa caz)

P R I M A R I A

Loc. ………….……..

Jud. …………………

Nr……../Data…..…..

Primaria Localitatii ……………………….…….., jud. ………….…………………………, confirmam producerea fenomenului ………………………………….. in data de ……………………………producand daune la culturile agricole.

Mentionam ca producatorul agricol …………………………………….…, este inregistrat in registrul agricol la pozitia …………….., nr. ……………, cu urmatoarele culturile agricole, insamantate in toamna/primavara anului 200… dupa cum urmeaza:

Cultura: …..………………, nr.ha ………, Nr. Registru agricol ………………;

Cultura: …..………………, nr.ha ………, Nr. Registru agricol ………………;

Cultura: …..………………, nr.ha ………, Nr. Registru agricol ………………;

Cultura: …..………………, nr.ha ………, Nr. Registru agricol ………………;

PRIMAR, SECRETAR,

……………………… ……………………

ANEXA 8 – MODEL CERERE DESPĂGUBIRE

Catre: ………………………….

Nr. Intrare: ___________/__________

CERERE DESPAGUBIRE

Cu privire la dosarul de dauna nr.:………………………………

Subsemnatul(a)…………………………………….., domiciliat(a) in …………………………………………….., Str. ……………………………., Nr. ………, Et. ……….., Ap. …………, Judetul/Sectorul………………………………, Tel. …………………….., Fax ………………………., legitimat cu BI/CI, Seria ………, Nr. ………………., eliberat de ………………………………. reprezentant al societatii…………………………………………………………., va rog sa aprobati plata despagubirii in suma de ……………………………….. RON, reprezentand contravaloarea dosarului de dauna mai sus mentionat.

Plata despagubirii se va efectua astfel:

Data: …………………… Semnatura:

(Nume, Prenume, Stampila)

D E C L A R A T I E

Subsemnatul(a)…………………………………….., legitimat cu BI/CI, Seria ………, Nr. ………………., eliberat de ………………………………. reprezentant al societatii…………………………………………………………., declar urmatoarele:

Suma de …………………………………..RON reprezinta despagubirea integrala pentru daunele produse de riscul …………………………………………………………………… in data de ……………………..;

Prin primirea acestei sume, declar ca nu mai am nici o pretentie acum sau in viitor fata de societatea de asigurare.

De asemenea declar pe propia raspundere ca nu mai posed alte polite de asigurare de acelasi tip, nu am solicitat si nici nu am primit despagubiri/compensatii banesti de la alt asigurator pentru riscul mentionat anterior.

Inteleg ca depunerea de documente false pentru obtinerea despagubirilor (facturi, devize, inscrisuri, etc.) indreptateste Asiguratorul sa refuze plata tuturor despagubirilor solocitate.

RASPUND PENTRU VERIDICITATEA SI EXACTITATEA ACTELOR DEPUSE

Data: …………………………. Semnatura:

(Nume, Prenume, Stampila)

Bibliografie

1. Alexa C., V. Ciurel, 1992 – Asigurări și reasigurări în comerțul internațional, Ed. All, București.

2. Bistriceanu Gh.D., Bercea F., Macovei E., 1997 – Lexicon de protecție socială, asigurări și reasigurări, Ed. Karat, p.615, București.

3. Bistriceanu, Gh.D., Bercea Florian, Macovei E.I., 1991 – Dicționar de asigurări, Editura

Științifică, București.

4. Borza Mioara, 2004 – Evaluări rurale, Editura Terra Nostra, Iași.

5. Cistelcan L.,Cistelcan R., 1996 – Asigurări comerciale, Editura D. Cantemir,Tg.Mureș.

6. Constantinescu, D.A., M. Dobrin, S. Nițã, 1999 – Managementul riscurilor în asigurări, editura Semne, București.

7. Constantinescu D.A. ș.a., 1998 – Asigurări și reasigurări, Editura Tehnică,București.

8. Constantinescu, D.A. ș.a. 1999 – Dicționar de asigurări, S.C. Naționala S.A.,București.

9. Dumitrescu S. (coord), 1998 – Economie mondială, Ed. Independența Economică, Buc.

10. Iosif Gh. N., Gherasim Al., 1997 – Sistemul asigurărilor în România, Editura Tribuna Economică, București.

11. Moldovan, T. 1999 – Introducere actuală în asigurările generale, București.

12. Popescu D., Macovei I., 1992 – Contractul de asigurare, Ed. Junimea, Iași.

13. Purcaru, I. – Asigurări de persoane și de bunuri, Editura economică, București 1998

14. Văcărel I , Florian Bercea, 1999 – Asigurări și reasigurări , Editura Expert ,București.

15. Văcărel, I., Bercea, F., 2007 – Asigurări și reasigurări, Ed. Expert, pag.240, București.

16. *** Materiale teoretice pentru invățământul profesional, ADAS, 1972.

17. *** Hotărârea nr. 74 din 23 ianuarie 2003 pentru stabilirea nivelului subvenționării primelor de asigurare acordate producătorilor agricoli, publicată în Monitorul Oficial nr. 78 din 6 feb./2003

18. Legea nr. 381 din 13 iunie 2002, privind acordarea despăgubirilor în caz de calamități naturale în agricultură, publicată în Monitorul oficial nr. 442 din 24 iunie 2002.

19. Legea bugetului de stat pe anul 2006 nr. 379 din 15 decembrie 2006, publicată în monitorul oficial nr. 1151 din 19 decembrie 2006).

21. www.insse.ro