Eficienta Jocurilor Exercitiu în Cadrul Orelor de Comunicare în Limba Româna la Clasa a Ii a

Diverse

Eficienta Jocurilor Exercitiu în Cadrul Orelor de Comunicare în Limba Româna la Clasa a Ii a

Byadmin ianuarie 1, 2024

UNIVERSITATEA BABEȘ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA

DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC

FACULTATEA DE Psihologie si Stiinte ale Educatiei

FILIALA SIBIU

LUCRARE METODICO-ȘTIINȚIFICĂ

pentru obținerea gradului didactic I

Eficiența jocurilor exercițiu în cadrul orelor de

Comunicare în Limba româna la clasa a II-a

Coordonator științific,

Conf.univ.dr.

MIRCEA BREAZ

Candidat

Profesor învățământ primar

Moldovan(Zsold)Maria

Sibiu

Seria _________

Cuprins

Argument………………………………………………………………………………………………………….5

Capitolul I Clasa de elevi

Clasa de elevi.Definiție………………………………………………………………………………6 1.2 Caracteristici ale clasei de elevi………………………………………………………………………7

1.3 Structurile dimensionale ale clasei de elevi………………………………………………….8-10 1.4 Relații și interacțiuni în clasa de elevi……………………………………………………….10-11

Capitolul II Limba și literatura română-obiect de studiu și componentă a curricumului național

2.1 Importanța studierii limbii și literaturii române în ciclul primar……………..11

2.2 Importanța instructiv-educativă a formării deprinderilor

Capitolul III Condiții care asigură succesul în învățare

3.1 Repere psihopedagogice ale vârstei de 8 ani și implicașiile lor asupra procesului de formare a deprinderilor…………………………………………………………………

3.2 Aplicarea principiilor didactice în proiectarea și desfășurarea activităților la clasa a II-a…………………………………………………………………………………………………………….

Abordare comparativă între proiectarea didactică și proiectarea curriculara…..

3.4 Material didactic specific și rolul acestuia în formarea deprinderilor la clasa a II-a

Capitolul IV Metodologia aplicată în procesul formării deprinderilor la clasa a II-a

4.1 Jocul didactic.Definiție.Clasificare

4.2 Exemplificarea utilizării jocului didactic în cadrul proiectelor de lecție

Capitolul V Aplicații practice.Formarea deprinderilor în activitatea didactică

5.1 Jocurile-exercițiu pentru corectarea pronunției

5.2 Jocurile-exercițiu pentru dezvoltarea auzului fonematic

5.3 Jocurile- exercițiu pentru dezvoltarea vocabularului și educarea limbajului

5.4 Jocurile- exercițiu pentru scrierea și citirea cuvintelor,a propozițiilor și a textelor de mica întindere

Capitolul VI DESIGN-UL CERCETĂRII

Obiectivele cercetării

Ipoteza cercetării

Variabilele cercetării

Metode de cercetare

Locul de desfășurare al cercetării

Eșantionul de subiecți ai cercetării

Perioada de cercetare

Eșantionul de conținut al cercetării

Etapele cercetării

Etapa constatativă

Etapa formativă (experimentală)

Etapa finală

Capitolul VII Analiza și interpretarea datelor cercetării

Concluzii.

Bibliografie

Anexe

ARGUMENT

Motto:

,,Fericit este copilul care găsește în fiecare etapă a drumului, pe educatorul capabil să insufle treptat forta și elanul necesare împlinirii destinului său de om,,

Maurice Debesse

În sistemul social de educație și învățământ, cadrul didactic trebuie să se raporteze la cei pe care îi educă, să stabilească relații de cooperare cu părinții acestora și cu alți factori interesați ai societății. Ei nu educă numai la catedră sau în clasă, ci prin fiecare contact relațional cu copii și părinții, desfășoară o munca de creștere și dezvoltare, de conducere și direcționare. Aceasta este deci perspectiva care le conferă cadrelor didactice o poziție oarecum specială, unică. Ei sunt, de obicei,adulții, singurii adulți într-un grup de copii, în fața cărora educatorii devin reprezentanții lumii adulților, lumea pentru care îi pregătesc pe aceștia.

Activitatea educativă nu este o simplă transmitere de date, ci, înainte de toate, conducerea (în sens cibernetic) unui proces complex de generare de comportamente durabile, motivate, finalizate și integrate (A. Pavel).

Problemele de maximă responsabilitate care diferențiază procesele manageriale din învățământ față de procesele izomorfe din alte sectoare ale vieții sociale, față de industrie spre exemplu, unde între conducător și executant se interpune mașina, sunt că în procesul de învățământ conducerea se realizează nemijlocit asupra personalităților în formare ale copiilor și tinerilor. Dacă în industrie rebuturile pot fi recondiționate, în educație eșecurile înregistrate în procesul de formare pot avea consecințe individuale și sociale nefaste: incompetență, analfabetism, inadaptare, delicvență.

Ca dascăl deschizător de drumuri spre cunoaștere am căutat mereu rezolvări și răspunsuri la o problemă importantă în arhitectura legată de lumea școlii:învățarea actului citirii și al scrierii,capacități indispensabile dezvoltării competenței de comunicare.

Având în vedere obiectivul central al studierii limbii și literaturii române în învățământul primar(dezvoltarea competențelor elementare de comunicare orală și scrisă,familiarizarea cu textele literare,nonliterare specifice vârstei,dezvoltarea unor atitudini și motivații ca sprijin pentru studiul continuu)formarea deprinderilor de citit-scris necesită o atenție deosebită.

Conform noului curriculum,la nivelul studierii limbii române în învățământul primar,are loc o schimbare fundamentală.Aceasta constă în abordarea modelului comunicativ-funcțional(care presupune dezvoltarea integrată a capacităților de receptare și exprimare orală,respectiv de receptare a mesajului scris și de exprimare scrisă).Comunicarea este tocmai funcționarea corectă,în fuziune,a celor patru deprinderi menționate anterior.

În acest context,mi-am propus să evidențiez eficiența jocului-exercițiu în dezvoltarea concomitentă a deprinderilor .

În primele clase ale învățământului primar ,ciclul achizițiilor fundamentale,are ca obiective majore acomodarea la cerințele școlii și alfabetizarea inițială.Pornind de la aceste obiective și în conformitate cu principiile care au stat la baza elaborării planurilor cadru de învățământ mi-am propus ,pentru început realizarea unui studiu asupra particularităților de vârstă și individuale ale școlarului mic cu scopul de a pleca de la o premisă corectă în procesul instructiv-educativ.Școlarul mic își poate dezvoltqa capacitățile intelectuale într-un climat afectiv corespunzător în care efortul intelectual poate avea eficiență maximă dacă este solicitat în mod gradat și diferențiat.

Din experiența didactică anterioară am constatat că la baza formării deprinderilor de citit-scris pe baza metodei fonetice,analitico-sintetice stau o varietate de experiențe de comunicare orală și scrisă.În afară de folosirea metodei de bază-metoda fonetică,analitico-sintetică sunt utilizate și alte metode și procedee.De asemenea ,sunt eficiente strategiile didactice care cuprind metode comune celor două capacități.

Metoda jocului-exercitiu activează elevii,cognitiv,afectiv și acțional;asigură învățarea problematizată;stimulează interacțiunea elevilor în procesul de învățare,formează rapid și corect convingeri,atitudini și comportamente.De aceea poate fi utilizat cu succes în formarea unor deprinderi fie ca metodă de sine stătătoare,fie în cadrul unor strategii didactice specifice.Voi demonstra eficiența jocurilor-exercițiu propuse prin raportarea rezultatelor la grupa de control și prin interpretarea acestor rezultate.

Materialul didactic va constitui de asemenea un capitol important al lucrării deoarece reprezintă un suport expresiv și sugestiv al explicațiilor,care asigură participarea activă a elevilor,iar manipularea lor de catre elevi contribuie la învățare.

Formele de organizare ale activităților de învățare vor respecta particularitățile de vârstă,asigurând un climat afectiv corespunzător și combinând sarcinile de învățare cu momentele de relaxare,de joc,atât de necesare pentru evitarea suprasolicitării.

De asemenea mi-am propus abordarea unor forme de organizare moderne(pe grupe,în perechi)care permit angajarea fiecărui elev și stimulează colaborarea în cadrul grupului.

Îmbinarea efortului de muncă cu elementele de joc,aprecierea continuă și încurajarea,angajarea elevilor în rezolvarea unor probleme spontane,activizarea permanentă a elevilor prin metode activ-participative,vor susține ideea în care cred,că , „elevul nu este un vas de umplut,ci o făclie ce trebuie aprinsă,încât mai târziu,să lumineze cu lumină proprie.”(Plutarh)

Capitolul I. CLASA DE ELEVI , MANAGEMENTUL EI ȘI STRATEGII DE MANAGEMENT ÎN CLASA DE ELEVI

1.1.Clasa de elevi

1.1.1.Definiție

Elevii cu care lucrează managerul fac parte dintr-un grup care se numește

clasa de elevi. Analizată din punct de vedere psihosociologic, clasa în care se formează elevii este „un grup social unde, ca urmare a interrelațiilor ce se stabilesc între membrii săi, apare și se manifestă o realitate socială cu consecințe multiple asupra desfășurării procesului instructiv-educativ”. (Microsociologia colectivului de elevi- Ion Nicolae –, Editura Didactică si Pedagogică,București, 1974).

Pentru desfășurarea procesului de educație, elevii sunt organizați pe criterii de vârstă, în funcție de repartizarea geografică a populației.

Clasa de elevi poate fi abordată din punct de vedere didactic și psihosocial.

Din punct de vedere didactic clasa este un cadru în care se produce învățare, se formează priceperi și deprinderi, competențe în diferite domenii, care asigură tânărului integrarea cu succes în activitatea socială.

Din perspectivă psihosocială, clasa „nu constituie un domeniu static, ci un câmp dinamic în care se desfășoară jocul unor forțe multiple: atracție, respingere, afirmare de sine, ascensiune, retragere, suspiciune, pretenții, stimă.

Clasa este un grup care are propria taină. Fiecare clasă reprezintă o organizare dinamică și o structură specifică…” (Kriekomans W. La Pedagogie generale,PUF, Paris, 1989).

1.1.2 Caracteristici ale clasei de elevi

Grupurile, clasa au următoarele caracteristici care le pot particulariza:

coeziunea;

În funcție de modul în care este condusă, în clasa de elevi se pot realiza legături pozitive între membrii săi care să influențeze învățarea, precum și raporturi antagonice care frânează procesul învățării. Managerul este cel care poate asigura coeziunea grupului pentru crearea atmosferei potrivite de asimilare a informației și de formare de priceperi și deprinderi.

autonomia sau dependența;

Elevul se formează cu sprijinul cadrului didactic, dar nu trebuie să rămână dependent de el și după încheierea procesului de formare. El continuă învățarea cu forțe proprii, dacă a fost format să devină autonom.

Clasele de elevi se deosebesc între ele prin gradul mai mic sau mai mare de autonomie de care pot dispune.;Conformismul sau nonconformismul membrilor;

În funcție de felul în care managerul clasei explică normele oficiale explicite,membrii grupului le acceptă sau nu. Dacă managerul insistă numai pe caracterul restrictiv, fără a pune accent pe necesitatea respectării normelor, ele nu vor fi acceptate de o parte a membrilor grupului. Acelasi lucru se întâmplă și cu normele specifice grupului, dacă ele nu sunt bine explicate. Lipsa de echitate în acest domeniu duce la formarea de clase întregi nonconformiste.

permeabilitatea sau impermeabilitatea ;

Aducerea unui membru nou în cadrul grupului nu se tratează cu superficialitate. Momentul trebuie bine pregătit de manager. Altfel, noul membru se va integra greu sau va fi mereu izolat;

stabilitatea sau instabilitatea grupului;

Clasele de elevi se „sudează” greu. Dacă organizarea deja acceptată se schimbă des, clasa nu mai e un grup în care se dezvoltă relații; ea se împarte pe grupulețe cu obiective si cu atitudini față de învățare diferite. O asemenea clasă nu poate fi coordonată.

sintalitatea/personalitatea grupului;

Un grup stabil în care se creează relații trainice devine, cu timpul, un grup cu personalitate.

1.1.3.. Structurile dimensionale ale clasei de elevi

După cum am văzut din definiție, managementul clasei se ocupă si cu structurile dimensionale ale acesteia. Procesul didactic fiind un proces managerial este determinat de aceste structuri.

Dimensiunea ergonomică

Dimensiunea ergonomică urmăreste: dispunerea mobilierului în sala de clasă, asigurarea vizibilității si amenajarea sălii de clasă.

Dispunerea mobilierului în sala de clasă nu s-a schimbat prea mult de-a lungul timpului. Se cunoaște o aranjare a mobilierului pe 2-3 rânduri de bănci,având în față catedra.

Acest mod de organizare este potrivit pentru lecțiile în care predomină expunerea cadrului didactic, în care strategii educaționale sunt centrate în special pe cadrul didactic. Apariția mobilierului de o persoană creează condiții pentru alte tipuri de dispunere a mobilierului . Se cunoaște asezarea în formă de „U”care oferă o interrelaționare dascăl-elev mai bună.

Totuși, o astfel de aranjare a mobilierului pe o perioadă îndelungată poate crea probleme elevilor care se uită spre tablă dintr-o parte. Ea poate fi folosită pe o perioadă mai scurtă.

O altă așezare este în semicerc. În această formă elevii sunt mai aproape de cadrul didactic și privesc tabla și materialele din față.

Pentru activitatea pe grupe, se folosește dispunerea mobilierului sub formă de cercuri.

Vizibilitatea este o cerință a igienei școlare. Lumina naturală trebuie să vină din partea stângă a clasei, iar cea artificială trebuie să acopere toată suprafața clasei fără să lase părți neluminate sau luminate insuficient.

În legătură cu amenajarea sălii de clasă s-au emis multe păreri, dar fără a avea de fiecare dată susținere stiințifică, legată de igiena învățării. Amenajarea sălii trebuie să pornească de la faptul că într-o sală de clasă supraîncărcată cu materiale elevul care depune efort intelectual obosește repede. De asemenea, avem în vedere ca în sala de clasă să existe o culoare dominantă caldă, atrăgătoare, care nu agită, nu obosește privirea.

Amenajarea sălii de clasă determină si personalitatea grupului de clasă.

Dimensiunea psihologică

Cunoașterea acestei dimensiuni structurale asigură respectarea particulari-tăților psihologice ale elevilor. Având în vedere aceste particularități, putem stabili capacitatea de muncă a elevilor cu care lucrăm, care înseamnă:„potențialul energetic și funcțional, fizic și psihic, de care trebuie să dispună elevul pentru desfășurarea la nivel optim de intensitate, ritm și eficiență a unei activități educaționale date. (din Managementul clasei de elevi – Romiță Iucu).

Aceeasi sursă menționează că principalele componente ale capacității de muncă a elevilor sunt:

capacitatea de muncă nominală sau resursele organismului care susțin potențialul maxim de efort fizic și intelectual;

– capacitatea funcțională de muncă sau efortul intelectual depus efectiv de elev în activitatea școlară;

– capacitatea de muncă disponibilă, care reprezintă diferența dintre capacitatea nominală și cea funcțională;

– capacitatea de muncă auxiliară sau de rezervă de care elevul poate dispune în activitățile extraclasă si extrascolare.

Dimensiunea socială

Specialiștii asociază clasa de elevi cu un grup social, având în vedere caracteristicile acestora. Caracteristicile clasei ca grup social sunt:

– dimensiunea clasei sau numărul de elevi din care se compune;

– interacțiunile care se creează între membrii grupului clasă;

– scopurile comune ale grupului clasă;

– structura grupului (legăturile dintre membrii grupului în plan interpersonal, cât și ierarhia internă a grupului;

– compoziția și organizarea (omogenitatea sau eterogenitatea).

Dimensiunea normativă

În baza grupului clasă stau o serie de norme care-i asigură funcționalitatea. Normele sunt ansambluri de reguli care ordonează desfășurarea unei activități (prof. Emil Păun).

În clasa de elevi remarcăm două tipuri de norme:

– explicite (cunoscute, clar exprimate);

– implicite, care se formează în cadrul grupului.

Dimensiunea operațională

Cadrul didactic este preocupat ca normele implicite, constituite în cadrul grupului, să nu intre în contradicție cu normele explicite. Acest aspect poate conduce la două tipuri de atitudini ale elevilor:

– pentru școală; nu sunt în dezacord cu „valorile fundamentale ale școlii”;

– antișcoală; atitudine nonconformistă, deviantă.

Pentru evitarea atitudinilor din a doua categorie se pun în valoare competențele manageriale ale cadrului, astfel încât normele explicite si cele implicite să devină operaționale.

Dimensiunea inovatoare

În procesele de educație schimbarea sau inovarea se manifestă des.

Important este în ce scop se realizează și cum motivezi elevii să o accepte. Spre deosebire de alte domenii de activitate, inovarea în educație trebuie astfel implementată încât să ducă la progres. Inovările produse pe elevi, care nu au reușită asigurată duc la stagnări, întârzieri în dezvoltarea acestora.

1.1.4. Relații și interacțiuni în clasa de elevi

În clasă, elevii îndeplinesc sarcini comune, care contribuie la formarea unor relații de interdependență între ei, pentru realizarea obiectivelor comune.

Trăind în comun o parte importantă din etapa activă a unei zile, între elevi se creează și relații afective, precum și tensiuni sau conflicte.

Procesul de adaptare la viața școlară formează la elevi competența socială sau capacitatea de a surprinde logica socială din clasă (Romiță Iucu, 2006).

Începuturile competenței sociale se observă din familie, dacă ea oferă condițiile necesare și se consolidează în activitatea desfăsurată în clasă sau în afara ei.

Tipuri de relații interpersonale în clasa de elevi

Între elevii unei clase se creează următoarele tipuri de relații interpersonale:

relații de cunoastere reciprocă;

Elevii simt nevoia să cunoască alți copii; încep cu colegul de bancă sau cu cel de pe strada lui și continuă cu ceilalți în funcție de anumite interese. Cei care nu simt o asemenea necesitate sunt retrași, comunică greu si cu cadrul didactic. De asemenea, mulți elevi simt nevoia de a transmite celorlalți informații despre ei.

Asemenea cerințe trebuie încurajate de cadrul didactic pentru că va comunica mai ușor și mai deschis cu clasa.

relații de intercomunicare;

Mulți copii simt nevoia să comunice cu cei din jur. Pentru aceasta trebuie învățați ceea ce să comunice, în primul rând și apoi încurajați să comunice altora ceea ce știu și să ceară informații care-i interesează;

relații socio-afective;

Între elevi se formează relații de simpatie, de antipatie, de apropiere, de respingere . Se pune întrebarea: Este important pentru cadrul didactic ce tipuri de relații socio-afective se creează între elevii clasei? Răspunsul este: E foarte important, pentru că într-o clasă în care sunt relații de antipatie, chiar dușmănie între elevi, procesul de predare-învățare are de suferit.

Aceste tipuri de relații formează la elevi emoții și sentimente. Unii pot veni din mediul familial cu anumite emoții și sentimente care-i împing către respingerea celor din jur. Cu mai multe situații de acest fel nu mai putem vorbi de coeziunea clasei.

relații de influențare;

Relațiile și interacțiunile care se dezvoltă în clasă imprimă elevilor o serie de valori și norme care-i influențează în procesul de formare. Aceste influențe sunt de cele mai multe ori, fără voia indivizilor, dar îi pot schimba în bine sau în rău.

Influențele exercitate de unii elevi asupra altora se cer studiate cu atenție

de cadrul didacticr si orientate cu tact spre aspectele pozitive. Deviațiile de comportament ale unor elevi determinate de relațiile de influențare din cadrul grupului asupra cărora se intervine cu brutalitate duc la serioase crize, care se rezolvă cu multă greutate.

CAPITOLUL VI

DESIGN-UL CERCETĂRII

6.1. OBIECTIVELE CERCETĂRII

studierea lucrărilor științifico-metodice de specialitate;

antrenarea copiilor, motivarea lor în aplicarea cunoștințelor și deprinderilor dobândite anterior în diferite situații;

utilizarea jocurilor exercițiu pentru fixarea cunoștințelor,respectând cerințele organizării și desfășurării unui joc didactic;

contribuția jocurilor exercițiu la consolidarea cunoștințelor elevilor și la creșterea randamentului școlar.

6.2.IPOTEZA CERCETĂRII

Aplicarea unui set de jocuri exercițiu în activitatea de învățare are un rol formativ,influențând pozitiv dezvoltarea proceselor psihice(cognitive,afective,volitive)ale școlarului mic ,contribuind astfel la pregătirea lui pentru viață

6.3.VARIABILELE CERCETĂRII

Variabila independentă- aplicarea unui set de jocuri exercițiu în activitatea de învățare

Variabila dependentă-contribuirea jocurilor exercițiu la pregătirea școlarului pentru viață

6. 4. METODE DE CERCETARE

În conformitate cu obiectivele investigației au fost utilizate metode psiho-pedagogice:

Metode teoretice (analiza, compararea și generalizarea datelor din literatura științifică la problema în speță)

Metode empirice (observarea, probe psiho-diagnostice, experimentul de constatare și formare)

Metode statistice (analiza calitativă, cantitativă și compararea datelor obținute).

NOUTATEA ȘTIINȚIFICĂ A CERCETĂRII

A fost abordată utilizarea jocurilor exercițiu în activitatea de învățare în vederea îmbunătățirii însușirii și consolidării cunoștințelor de către elevi.

S-au elaborat și experimentat modele de jocuri-exercițiu pentru îmbunătățirea însușirii și consolidării cunoștințelor.

S-a dovedit că jocurile-exercițiu implementate au contribuit la sporirea valorilor indicilor ce arată îmbunătățirea însușirii și consolidării cunoștințelor.

6.5.LOCUL DE DESFĂȘURARE A CERCETĂRII

Cercetarea s-a desfășurat la Școala Gimnazială St.L.Roth, din Moșna, la clasele a II-a A și a II-a B.

6. 6.EȘANTIONUL DE SUBIECȚI AI CERCETĂRII

Subiecții cercetării au fost elevii claselor a II-a A și a II-a B,Școala Gimnazială St.L.Roth,Moșna,Județul Sibiu.

Caracteristicile grupurilor:

Clasa a III-a A,cu un număr de 18 elevi are următoarea structură:

Clasa a III-a B,cu un număr de 19 elevi are următoarea structură:10 fete și 9 baieti.

Toți elevii sunt cu vârste cuprinse între 8-9 ani.

6. 7.PERIOADA DE CERCETARE

Cercetarea s-a desfășurat în perioada : septembrie 2014 – iunie 2015.

Componența activităților selectate pe etape de desfășurare,are următoarea structură:

.

6. 8.EȘANTIONUL DE CONȚINUT

Jocul didactic

Jocul didactic este condus de învățător. Acesta are obligația de a-l proiecta judicios, astfel încât, succesiunea momentelor activității să îndrume școlarii în a-și însuși noțiunile noi predate care vizează conținutul jocului.

Comunicarea clară a regulilor jocului conduc activitatea întreaga actiune de joc. Însușindu-și regulile de joc, copilul își dezvoltă judecata morală .

Jocul reprezintă o metodă de învățare, în cadrul căruia copilul se poate exprima liber. Jocul didactic pune în prim plan copilul, care participă el însuși la formarea sa, pune în prim plan nevoile lui, interesele lui. Jocul didactic face parte din sistemul mijloacelor de educație. Jocul pune accent pe cunoaștere. Prin intermediul jocului, copilul se familiarizează cu tot ceea ce îl înconjoară.

Jocul didactic este metoda care are ca factor principal acțiunea didactică. Jocurile didactice reprezintă jocurile cu cu cel mai pronunțat caracter instructiv-educativ. Ele conțin o tematică variată și se pot desfășura în orice moment al zilei, atât în activitățile obligatorii, cât și în afara lor. În alcătuirea lor, învățătoarea va ține seama de cunoștințele copiilor.

Sarcina didactică trebuie formulată astfel încât să fie atractivă pentru copii. În strânsă legătură cu sarcina, regulile jocului arată copiilor cum să se joace. Elementele de joc: aplauzele, mișcarea, surpriza, momentele de tăcere, întrecerea, cooperarea, recompensa, penalizarea greșelilor etc., fac rezolvarea sarcinilor de joc mult mai atractivă. Prin intermediul jocului didactic se activizează vocabularul, se dezvoltă vorbirea copiilor, se corectează deficiențele de exprimare și se formează deprinderea de exprimare corectă, coerentă și în propoziți logice, se dezvoltă inventivitatea, inițiativa, flexibilitatea gândirii. Copilul își dezvoltă spiritul de observație, precum și potențialul biopsihic. Jocul didactic împlică o serie de procese psihice: limbajul, memoria, gândirea, voința, atenția, spiritul de observație, imaginația. Cu ajutorul jocului didactic, copilul își însușește cunoștințe noi despre mediu și viață, își formează deprinderi trainice, trăsături complexe de caracter, convingeri, intense trăiri emoționale. Deoarecece acestea sunt atractive, copiii vor învăța cu plăcere și vor fi mult mai activi în timpul activităților, fiind mai interesați de cele ce se întâmplă. Prin acest tip de activitate, copilul învață să accepte competiția cu alți colegi, precum și cu sine însuși.

Jocurile –exercițiu

Jocurile – exercițiu sunt acele activități care îmbină armonios învățarea cu jocul, care creează un climat destins, favorabil învățării, transformând comunicarea dintre învățătoare și elevi într-un proces afectiv-emoțional, motivant, creativ și activ.

Avantaje ale folosirii jocurilor-exercițiu:

– învățătoarea reușește să transmită / să verifice / să consolideze cunoștințe, să exerseze procesele cognitive într-o atmosferă relaxantă, atractivă;

-elementele distractive stimulează interesul, curiozitatea și atenția elevilor;

-asigură largi posibilități de activism intelectual: stimularea operațiilor gândirii, exersarea capacităților de simbolizare, de abstractizare, capacități ce nu se pot forma decât prin exercițiu;

-stimulează și modelează viața afectivă a copiilor, permit socializarea și interrelaționarea mai rapidă, stimulează cooperarea și comunicarea;

-elevii sunt deprinși să respecte reguli, să asimileze modele de exprimare, de comportamente sociale;

-creează o ambianță de comunicare, de interacțiune informațională extrem de stimulativă;

– fiecare joc-exercițiu este susceptibil la mai multe variante.

Astfel elevii sunt atrași, stimulați să imagineze jocuri similare, să stabilească ei înșiși reguli, să participe intens și activ;

– au un accentuat caracter interdisciplinar, permițând învățătoarei să exploreze aproape toate categoriile de activități și să realizeze cele mai diverse obiective;

– pot fi folosite în orice moment al zilei sau al unei activități comune sau ca activități de sine-stătătoare;

– sensibilizează elevul față de cuvinte și folosirea lor într-un mod plăcut, dezvoltând în timp așa numitul „ simț al limbii”;

– cultivă ordinea în gândire și logica în exprimare, favorizează acumularea experiențelor verbale și a capacităților de verbalizare;

– permit identificarea tulburărilor de limbaj și ajută la corectarea sau ameliorarea unora dintre ele;

– au o importantă contribuție la dezvoltarea auzului fonematic.

6.9.ETAPELE CERCETĂRII

6.9.1.ETAPA CONSTATATIVĂ

În primele zile de școală prin intermediul lecțiilor de recapitulare ,am avut posibilitatea să reactualizez cunoștințele dobândite în clasa I dar și să identific dificultățile cu care se confruntă.

În acest sens,pe o perioadă de două săptămâni,am lucrat cu elevii exerciții de analiză fonetică,de alcătuire de enunțuri ,de repovestire si de scriere.Am folosit cu precădere metoda fonetică,analitico-sintetică,exercițiul și jocul didactic,insistând pe silabă,cuvânt,propoziție.

La sfârșitul acestei perioade de recapitulare am elaborat și administrat un test de evaluare inițială la inceputul clasei a II-a la disciplina Comunicare în Limba română .

Scopul a fost de a stabili punctul de pornire în desfășurarea demersului experimental.

Testul de evaluare inițială a fost alcătuit în funcție de programa școlară la clasa a II-a și de obiectivele vizate în lecții.

În cadrul etapei constatative s-a aplicat elevilor din clasa experimentală și celor din clasa de control,un test de evaluare inițială care să redea nivelul inițial de cunoștințe al elevilor.

Testul distribuit elevilor a fost structurat pe itemi. În întocmirea testului de evaluare inițială s-a ținut cont ca acestea să fie în concordanță cu ipotezele și obiectivele cercetării.

Prin proba de evaluare inițială , mi-am propus să determin nivelul de cunoștințe al copiilor din punct de vedere a înțelegerii unui text citit (recunoașterea anotimpului,a personajelor). În corectarea testului, s-a avut în vedere capacitatea elevilor de a transcrie trei cuvinte care să conțină grupuri de litere diferite,capacitatea de a despărții în silabe cuvinte,capacitatea de a găsii cuvinte cu sens opus si cuvinte cu același sens celor date,capacitatea de a scrie un scurt text după dictare.

Corectarea testului s-a realizat pe baza descriptorilor de performanță (vezi tabelul )

Nume …………………………… Data…………………..

Clasa …………………

TEST DE EVALUARE INIȚIALĂ – CLR cl. a II-a

An școlar 2014-2015

1.Citește textul, apoi rezolvă cerințele:

a) Alege răspunsul corect:

Întâmplarea se petrece în anotimpul:

a) vara b) iarna c) toamna

b) Completează:

Personajele textului sunt : …………………………………………………………………………

c ) Formulează răspunsul la întrebare:

Unde a plecat rândunica ?

………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………….

2. Transcrie din text trei cuvinte care să conțină grupuri de litere diferite, invățate în clasa întâi. Subliniază-le in text.

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

3 .Desparte in silabe cuvintele și scrie în casetă numărul de silabe pentru fiecare cuvânt:

a) toamnă b) rândunică c)vânt

4. Scrie cuvinte cu sens opus pentru cuvintele:

a) înalt – …………….. b) tristețe – ………………………

c) a plecat – ……………………………

5. Scrie cuvinte cu același sens pentru cuvintele:

a) școlar – ……………………….. b) copac -…. ………………….. c) ramuri – ………………………….

6. Ajută-l pe Donald să scrie corect cuvintele pentru a obține o propoziție.

Vântulrecelegănaîncetfrunzelecopacilor.

………………………………………………………………………………………………

7. Dictare:

………………………………………………………………………………………………

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

Cum ți s-a părut evaluarea? ………………………………………..

DICTAREA

Cecilia și Gheorghiță sunt în grădină. Frunzele gingașe par niște mărgele vechi, la gâtul toamnei.

-Cecilia, de ce au ruginit frunzele?

-Ca să intre în ghiozdanul toamnei, a răspuns fetița.

DESCRIPTORI DE PERFORMANȚĂ

BAREME DE APRECIERE

Itemi

I.1 Citește textul si rezolvă sarcini pe baza acestuia

I.2. Identifică în text 3 cuvinte ce conțin grupuri de litere

I.3 Desparte în silabe cuvinte date

I.4. Găsește cuvinte cu sens opus pentru cuvinte date

I.5, Găsește cuvinte cu sens asemănător pentru cuvinte date

I.6.Separă cuvintele pentru a obține o propoziție și scrie propoziția

I.7.Scrie după dictare un scurt text respectând așezarea în pagină și semnele de punctuație învățate

Obiective :

– Să citească în ritm propriu un text de mică întindere și să rezolve sarcini pe baza acestuia

– Să despartă în silabe cuvinte

– Să identifice într-un text dat cuvinte care cuprind grupuri de litere diferite

– Să găsească cuvinte cu sens opus pentru cuvinte date

– Să găsească cuvinte cu sens asemănător pentru cuvinte date

– .Să separe cuvintele pentru a obține o propozitie și s-o scrie

– Să scrie după dictare un scurt text , respectând așezarea în pagină și semnele de punctuație învățate

COMPETENȚE SPECIFICE

1.2. Identificarea unor informații variate dintr-un text

4.1 Scrierea unor meaje în diverse contexte de comunicare – transcrieri selective de cuvinte

1.3. Identificarea sunetelor și silabelor în cuvinte

1.4 Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale/scrise

3.2. Identificarea mesajului unui scurt text care prezintă întâmplări, fenomene

4.2. Redactarea unor mesaje simple , cu respectarea conventiilor de bază

MATRICE DE SPECIFICAȚII

CALIFICATIVE OBȚINUTE LA NIVELUL CLASEI: a II-a B

Prof.înv.primar Zsold Maria

Tabel nr. Calificativele pe itemi obținute de elevii grupei experimentale

CALIFICATIVE OBȚINUTE LA NIVELUL CLASEI: a II-a A

Institutor:Matei Ana

Tabel nr. Calificativele pe itemi obținute de elevii grupei de control

6.9.2.ETAPA FORMATIVĂ (EXPERIMENTUL)

Pe baza rezultatelor obținute în etapa constatativă, s-a remarcat nivelul scăzut al mai multor elevi. În cadrul etapei experimentale a fost introdusă la grupa experimentală variabila independentă. Prin urmare, jocul-exercițiu, a fost folosit pe perioada întregii cercetări în cadrul orelor de Comunicare în Limba română. De altfel, prin conversațiile libere cu copiii, de-alungul cercetării s-au consolidat zilnic, ori de câte ori a fost ocazia sau a fost nevoie, cunoștințele copiilor sub aspectul comunicării în limba română. Pentru dezvoltarea capacității de comunicare orală s-au desfășurat jocuri în vederea:

-cunoașterii particularităților diferitelor situații de comunicare (dialogul prin telefon, dialogul între colegi, dialogul cu adulții etc)

– Ce știi despre?etc; -susținerii unui dialog atât în calitate de vorbitor cât si de auditor –Telefonul, La piață etc.;

-formulării întrebărilor și răspunsurilor – Să citim o imagine etc.

În etapa experimentală s-au introdus și alte jocuri-exercițiu cu privire la aspectul lexical și sintactic: -intuirea elementelor componente ale unor structuri gramaticale (silabe, cuvinte, propoziții) – Silabe vesele, Câte cuvinte am spus?, Spune-mi un cuvânt cu tot atâtea silabe, Cuvinte și propoziții, Ești un bun cunoscător, etc.; -intuirea sensurilor unor cuvinte prin activități de joc și învățare (omonime, antonime, sinonime) – Găsește cuvântul potrivit, Cum mai poți spune?, Cum spun eu și cum spui tu? etc. Jocul didactic Cum spun eu și cum spui tu? a avut în vedere scopul de a îmbogăți și activiza vocabularul elevilor cu cuvinte ce denumesc antonime. Sarcina didactica a constat în denumirea antonimelor de către copii, astfel încât să realizeze corect acordul substantivelor cu numărul singular și plural, cu genul feminin și masculin. Cu privire la aceste aspecte, preșcolarilor li s-a distribuit un test în perioada de evaluare sumativă (vezi anexa 3), în luna ianuarie a anului 2014. Corectarea testului s-a realizat pe baza descriptorilor de performanță specificați în tabelul 6.

Jocul-exercițiu:Ghici ce fac puișorii?

Elevii sunt împărțiți în 6 grupe, a câte 3 elevi fiecare.

Obiective:

să completeze fișa folosind informații din poezie;

să completeze norișorii cu cuvintele potrivite;

să participle cu interes la realizarea sarcinilor de grup.

Regula jocului:fiecare grupă va trebui sa-și completeze norișorii cu cuvintele potrivite folosind ca suport textul poeziei.(Anexa 2 )

Ce fac puișorii?

Fiecare grupă va primi pentru fiecare norișor corect câte zece puncte.Se discută apoi fișa fiecărei grupe după care se premiază grupa care a acumulat cele mai multe puncte..

Jocul-exercițiu:Descoperă ce se află sub placuțe

Elevii sunt împărțiți în 6 grupe, a câte 3 elevi fiecare.

Scopul jocului:Formarea propoziției din cuvinte(două sau mai multe) și

Obiective:

să descrie peisajul în care se imaginează cu Lizuca;

să compare înțelesul cuvintelor date;

Un învățământ modern, bine conceput permite inițiativa, spontaneitatea și creativitatea copiilor, dar și dirijarea, îndrumarea lor, rolul profesorului căpătând noi valențe, depășind optica tradițională prin care era un furnizor de informații.

În organizarea unui învățământ centrat pe copil, profesorul devine un coparticipant alături de elev la activitățile desfășurate. El însoțește și încadrează copilul pe drumul spre cunoaștere.Utilizarea metodelor interactive de predare – învățare în activitatea didactică contribuie la îmbunătățirea calității procesului instructiv – educativ, având un caracter activ – participativ și o reală valoare activ – formativă asupra personalității elevului.

Metodele interactive de grup sunt modalități moderne de stimulare a învățarii și dezvoltării personale încă de la vârstele timpurii, sunt instrumente didactice care favorizează interschimbul de idei, de experiențe, de cuno

Interactivitatea presupune o învățare prin comunicare, prin colaborare, produce o confruntare de idei, opinii și argumente, creează situații de învățare centrate pe disponibilitatea și dorința de cooperare a copiilor, pe implicarea lor directă și activă, pe influența reciprocă din interiorul microgrupurilor și interacțiunea socială a membrilor unui grup.

2.9.3.ETAPA FINALĂ (EVALUAREA)

În urma derulării experimentului, am recurs la o probă de psihodiagnoză a comportamentelor ,a permeabilității și a stabilității grupului și anume chestionarul.

Elevii au fost chestionați pentru a stabilii eficiența aplicarii acestor strategii de management preventive.

(Chestionarul– fluiditate și originalitate)(Anexa 18)

Proba are drept scop stabilirea nivelului de îmbunătățire a relațiilor dintre elevi și a relațiilor dintre elevi și doamna învățătoare în urma aplicării strategiilor de management preventive menționate..

Obiective urmărite:

-să fie capabili să descrie modul de îmbunătășire a relațiilor din cadrul clasei;

-să descrie metodele interactive care i-au plăcut cel mai mult și să argumenteze de ce.

Proba s-a desfășurat în ultima săptămână, răspunsurile elevilor au fost înregistrate într-un tabel și apoi interpretate, fiind ilustrate in tabelul de mai jos:

Nivel maximal – dă răspunsuri pozitive.

Nivel mediu – dă răspunsuri atât pozitive cât și negative;

Nivel minimal –dă răspunsuri negative.

Elevii din grupul experimental au descris în proporție de 89% că grupul lor este mai stabil,mai permeabil , 3 copii (11%) au răspuns că grupul lor este mai stabil dar mai sunt și părți negative. Elevii din grupul de control au descris în proporție de 70%, că grupul lor este mai stail după această perioadă.

Capitolul III Analiza și interpretarea datelor cercetării

Analiza aplicării strategiilor preventive de management al clasei s-a realizat prin compararea rezultatelor din etapa constatativă și etapa finală.

Aceste rezultate au fost consemnate și contabilizate în următoarele moduri:

Tabele care redau efectivele clasei cuprinse în experiment și modul de rezolvare a sarcinilor atât la pretest cât și la posttest.

Chestionare de monitorizare a permeabilității și a stabilității grupului.

Comparând rezultatele din etapa constatativă în care am determinat nivelul de permeabilitate și stabilitate a grupului la începutul experimentului a optimizat progresul comportamentelor autonome ,a permeabilității și a stabilității grupului.Se observă un real progres realizat de elevi și se poate afirma că aplicarea acestor strategii preventive de management al clasei de elevi a condus la optimizarea permeabilității și a stabilității grupului,cu îmbunătățirea comportamentelor autonome și în plus a contribuit la dezvoltarea unei imagini pozitive a grupului.

Analiza ,interpretarea și valorificarea din perspectivă psihopedagogică și metodică a datelor și rezultatele colectate a dus la concluzia că aplicarea unui set de strategii preventive de management al clasei duce la progresul în achiziționarea de cunoștințe ,capacități,deprinderi și atitudini ,dezvoltă încrederea în sine,dezvoltă capacitatea de a interacționa cu alți elevi ,contribuie la dezvoltarea unei imagini pozitive a grupului și îmbunătățește comportamentelor autonome,permeabilitatea și stabilitatea grupului.

PRETEST

POSTEST

PRETEST

POSTTEST

Comparând cele două diagrame se poate observa o creștere calitativă a comportamentelor autonome,a prmeabilității și a stabilității grupului din etapa finală,neexistând nici un elev care să răspundă negativ,iar procentul celor care au răspuns pozitiv a crescut considerabil.

CONCLUZII

Lumea în care trăim se schimbă și o dată cu ea și educația.

Metodele interactive și de grup învață copiii să rezolve probleme cu care se confruntă, să ia decizii în grup, să aplaneze conflictele dacă sunt prezentate ca jocuri de învățare, de cooperare, distractive. Metodele interactive și de grup reprezintă un început, o schimbare, o noutate, reprezintă o perspectivă pe care cu ,,lupa înțelepciunii’’ , a dragostei, a schimbării o vom creiona pas cu pas fiindcă noi, învățătoarele, punem temelia educației, noi suntem pionieri într-o societate democratică, europeană, fără frontiere.

Aplicarea metodelor interactive și de grup solicită timp, diversitate de idei, angajare în acțiune, descoperirea unor noi valori, responsabilitate didactică în a le aplica creator pentru eficientizarea procesului instructiv-educativ. Situațiile de învățare rezolvate prin aceste metode dezvoltă copiilor gândirea critică deoarece ei exersează gândirea critică și înțeleg că atunci când analizează un personaj, comportamentul unui copil, o faptă, o idee, un eveniment, ei critică comportamentul, ideea, fapta, nu critică personajul, copilul sau adultul, aducând argumente, găsind soluții sau dând sfaturi din care toți învață.

Este foarte importantă alegerea momentului din oră, dintr-o zi, personajul – copil și fapta lui deoarece aceasta reprezintă punctul cheie în reușita aplicării unei metode. Dintre metodele interactive și de grup cu largă aplicabilitate amintesc : ,,Explozia stelară’’, ,,Floarea de lotus’’, ,,Ciorchinele’’, ,,Cubul’’, ,,Diagrama’’, ,,Pălăriuțele gânditoare’’, ,,Turul galeiei’’, ,, Vreau să știu/ Am învățat’’, ,,Mozaicul’’, Prin aceste metode se stimulează creativitatea iar copiii descoperă o nouă experiență inter-relaționând în grupuri de învățare activă, aceea de a studia, investiga și capătă încredere în capacitățile individuale și ale grupului.

Aplicarea metodelor interactive și de grup implică mult tact din partea învățătoarelor deoarece trebuie sa-și adapteze stilul didactic în funcție de tipul de copil
: timid, pesimist, agresiv, nerăbdător, pentru fiecare găsind gesturi, mimica, întrebarea, sfatul, orientarea , lauda, aprecierea, entuziasmul în concordanță cu situația.

Competențele de care trebuie să dea dovadă învățătoarea în aplicarea metodelor interactive și de grup, sunt de : animator, partener, actor, consilier, coordonator, gânditor, mediator, proiectant, scenograf, bun pedagog, etc.

Aplicarea strategiilor preventive îmbunătățește relațiile autonome,îmbunătățește permeabilitatea și stabilitatea grupului.

Elevii devin mai cooperanți ,mai primitori când e vorba să intre cineva nou în grupul lor,mai sociaili și interesați de actul instructiv-educativ.

Situațiile de învățare rezolvate prin metode interactive de grup dezvoltă copiilor gândirea democratică deoarece ei exersează gândirea critică și înțeleg că atunci când analizează un personaj, comportamentul unui copil, o faptă, o idee, un eveniment ei critică comportamentul, ideea, fapta, nu critică personajul din poveste sau copilul, adultul. Strategiile preventive învață elevii că un comportament întâlnit în viața de zi cu zi poate fi criticat pentru a învăța cum să-l evităm. Ei aduc argumente, găsesc soluții , dau sfaturi din care cu toții învață. Este însă importantă alegerea momentului din activitate, dintr-o zi, personajul – copil și fapta lui deoarece ele reprezintă punctul cheie în reușita aplicării metodei și nu trebuie să afecteze copilul.

După fiecare strategie preventivă aplicată se pot obține performanțe pe care copiii le percep și-i fac responsabili în rezolvarea sarcinilor de lucru viitoare. Elevii înțeleg și observă că implicarea lor este diferită , dar încurajați își vor cultiva dorința de a se implica în rezolvarea sarcinilor de grup. Grupul înțelege prin exercițiu să nu-și marginalizeze partenerii de grup, să aibă răbdare cu ei , exersându-și toleranța reciprocă.

BIBLIOGRAFIE

1.Breben, S., Gongea,E., Ruiu, G., Fulga , M.,( 2002), Metode interactive de grup, Editura Arves;

2. Munteanu, A. (1998) Psihologia copilului și adolescentului, Editura Augusta, Timișoara.

3. Radu, I. (coord.), Druțu, I., Mare, V., Miclea, M., Podar, T., Preda, V. (1991) Introducere în psihologia contemporană, Editura Sincron, Cluj-Napoca.

4. Iucu, R.B. (2000), Managementul și gestiunea clasei de elevi, Polirom, Iași;

5.Ioan Jinga, Conducerea învățământului. Manual de management instrucțional, Editura didactica si pedagogica, R.A, București

6.Mielu Zlate,Camelia Zlate, (1982),Cunoașterea și activarea grupurilor sociale,

Editura Politică, București,

7.Băban, A. (2001), Consiliere educațională, Ed. Imprimeria Ardealul, Cluj-Napoca;

8. Berce C., (2005), Introducere în problematica învățării prin cooperare, în preocupări actuale în științele educației, coord. Miron Ionescu, Ed. Eikon, Cluj-Napoca;

9. Cerghit, I., (2006), Metode de învatamânt, Ed. Polirom, Iași;

10. Stoica-Constatin, A., (2004), Conflictul interpersonal; Prevenire, rezolvare și diminuarea efectelor,Ed. Polirom, Iași;

11. Ulrich, C. (2000), Managementul clasei. Învățarea prin cooperare, Ed. Corint, București;

12. Țoca, I., (2002), Management educațional, E.D.P., București;

ANEXA 1

Proba de evaluare inițială nr.1

Una sau mai multe

1. Denumește obiectele/ființele reprezentate în imaginile de mai jos.

2. Spune-mi câte obiecte/ființe observi în fiecare imagine.

3. Formulează propoziții simpe, folosind cuvintele reprezentate în imagin

ANEXA 2

PUIȘORII

de Grigore Vieru

Ce fac puișorii?

ANEXA 3

ANEXA 4

DUMBRAVA MINUNATĂ

Mihail Sadoveanu

1.DESCRIE!

Imaginează-ți că o însoțești pe Lizuca în drumul ei spre bunici.

Descrie peisajul care îți apare în față!………………………………………..

Cum arată Lizuca? ……………………………………………………..

Cum arată Sfânta Miercuri?………………………………………….

Cum se poartă Lizuca?………………………………………………………..

Ce alte personaje se află acolo? ……………………………………….

3. ASOCIAZĂ!

2. COMPARĂ!

Asociază (găsește) însușiri fiecărui cuvânt

Compară înțelesul cuvintelor din cele două coloane . și alcătuiește enunțuri cu acestea.

Alcătuiește propoziții,pe rând ,cu fiecare dintre ele. cățelușă……………………..

răsări apăru ,se ivi dumbravă……………………..

toiegel bastonaș copilă………………….

ținutul plaiul,meleagul cărare……………………

minunată încântătoare

4. ANALIZEAZĂ! 5. APLICĂ! Observă înțelesul cuvintelor subliniate și înlocu-

iește-le cu altele așa încât înțelesul propozițiilor

să fie opus. Realizează un cvintet despre Lizuca.

* Lizuca și Patrocle intraseră într-un codru 1.Cine e personajul principal al povestirii?

întunecos . 2.Scrie două însușiri deosebite ale acesteia.

* La o cotitură răsări ca din pământ o bătrânică 3. Scrie trei cuvinte/acțiuni ale acesteia.

mărunțică. 4.Scrie o propoziție=impresie/sentiment

* Soarele asfințește după dealuri. despre Lizuca(5 cuvinte).

* Lizuca înțelese și zâmbi. 5. Un cuvânt esențial despre personaj

ARGUMENTEAZĂ!

Argumentează(demonstrează) faptul că Lizuca

era o fetiță binecrescută / prost crescută.

ANEXA 5

ESEU DE 5 MINUTE

Formulează două enunțuri despre personaje din lectura povestită, „Dumbrava minunată”, de Mihail Sadoveanu

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Adresează o întrebare cu referire la lectură.

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

ANEXA 6

Pălăriile gânditoare-joc –metodă interactivă

Pe catedră sunt șase pălării de culori diferite.

1.Pălăria albă-Informează

-Despre ce este vorba în text?

2.Pălăria roșie-Spune ce simți!

– Ce ți-a plăcut cel mai mult din text?

3.Pălăria neagră-Aspecte negative

Ce crezi că a greșit Iliuță?

4. Pălăria galbenă-Aspecte pozitive

Ce a învățat Iliuță din această pățanie?

5.Pălăria albastră-Clarifică

Pune o întrebare colegilor tăi să verifici dacă au înțeles conținutul lecției!

6. Pălăria verde-Idei noi

Imaginează-ți că mama nu i-ar fi dat galbenul lui Iliuță.Ce s-ar fi putut întâmpla?

ANEXA 7

Banul muncit

după Alexandru Mitru

ECHIPA 1 – DESCRIE

Scrie însușirile tatălui și ale feciorului:

ANEXA 8

Banul muncit

după Alexandru Mitru

ECHIPA 2 – COMPARĂ

Scrie asemănările și deosebirile dintre tată și fiu:

ANEXA 9

Banul muncit

după Alexandru Mitru

ECHIPA 3 – ANALIZEAZĂ

Explicați înțelesul propozițiilor:

“S-a apucat de muncă Iliuță.”

___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

“Se luminează fața tatălui.”

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

ANEXA 10

Banul muncit

după Alexandru Mitru

ECHIPA 4 – ASOCIAZĂ

Scrie cuvinte cu sens asemănător pentru:

Fecior –

Trist –

Muncește –

Ban –

Azvârle –

Se repede –

Se frige –

ANEXA 11

Banul muncit

după Alexandru Mitru

ECHIPA 5 – APLICĂ

Caută în dicționar și scrie explicația cuvintelor necunoscute. Alcătuiește propoziții cu aceste cuvinte:

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

ANEXA 12

Banul muncit

după Alexandru Mitru

ECHIPA 6 – ARGUMENTEAZĂ

De ce crezi că până la urmă Iliuță s-a apucat de muncit?

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

=== Cercetare +Anexe ===