Eficienta Si Impactul Masurilor de Instalare a Tinerilor Fermieri Romani

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ DIN BUCUREȘTI

Top of Form

Bottom of Form

FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ ȘI DEZVOLTARE RURALĂ

SPECIALIZAREA – Inginerie și Management în Alimentația Publică și Agroturism

LUCRARE DE LICENȚĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC

Prof. univ. dr. Gina Fîntîneru

CANDIDAT

Tudor Cătălin Andrei

BUCUREȘTI

2016

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ DIN BUCUREȘTI

Top of Form

Bottom of Form

FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ ȘI DEZVOLTARE RURALĂ

SPECIALIZAREA – Inginerie și Management în Alimentația Publică și Agroturism

EficienȚa Și impactul mĂsurilor de instalare a tinerilor fermieri romÂni În perioada 2007 -2014: Studiu de caz judeȚul PRAHOVA

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC

Prof. univ. dr.

CANDIDAT

Tudor Cătălin Andrei

BUCUREȘTI

2016

Cuprins

Introducere

Programul Național de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2007-2014 a contribuit la realizarea unei creșteri inteligente prin sprijinirea formelor de cooperare între instituțiile de cercetare, sprijinirea tinerilor fermieri și a tuturor actorilor implicati în dezvoltarea și sustinerea economiei rurale. Nu în ultimul rând, sprijinul acordat investițiilor în infrastructura și economia rurală duce la reducerea sărăciei și crearea de locuri de muncă în zonele rurale, contribuind astfel la o creștere favorabilă incluziunii.

Lucrarea de licență cu tema EFICIENȚA ȘI IMPACTUL MĂSURILOR DE INSTALARE A TINERILOR FERMIERI ROMÂNI ÎN PERIOADA 2007 -2014: STUDIU DE CAZ JUDEȚUL PRAHOVA, analizează obiectivele generale ale măsurii 112-instalarea tinerilor fermieri, realizându-se un studiu de caz la nivelul județului Prahova.

Măsura vizează îmbunătățirea și creșterea competitivității sectorului agricol prin promovarea instalării tinerilor fermieri și sprijinirea procesului de modernizare și conformiate cu cerințele pentru protecția mediului, igiena și bunăstarea animalelor, siguranța la locul de muncă, precum și îmbunătățirea managementului exploatațiilor agricole prin reînnoirea generației șefilor acestora, fără creșterea populației active ocupate în agricultură.

Sprijinul acordat în cadrul măsurii, are ca scop îmbunătățirea managementului exploatației agricole, îmbunătățirea performanțelor generale ale exploatației agricole, adaptarea producției la cerințele pieței, respectarea normelor comunitare, în special, cerințele de eco-condiționalitate, de protecție a muncii, protecția mediului și sanitar-veterinar.

Primul capitol -ASPECTE REFERITOARE LA MĂSURA DE INSTALARE A TINERILOR FERMIERI ROMÂNI, va exprima date generale despre Masura 112, numărul solicitanților, date statistice la nivel național și criteriile de eligibilitate.

Capitolul al doilea – STUDIUL DE CAZ – JUDEȚUL PRAHOVA – ACCESAREA MĂSURII DE INSTALARE A TINERILOR FERMIERI(2007-2014), pune accentul pe studiul de caz al județului Prahova, debutând cu o prezentate a regiunii din care acesta face parte și anume Sud-Muntenia, evaluarea susținerii comunitare la nivelul regiunii, pentru fiecare axa în parte și nu în ultimul rând, date statistice privind județul Prahova și accesarea la nivel local a fondurilor europene prin măsura 112-Instalarea tinerilor fermieri.

Capitolul al treilea –REZULTATE OBȚINUTE ÎN URMA STUDIULUI DE CAZ tratează atât statistica județului Prahova, în ceea ce privește măsura analizată, dar și problemele întâmpinate atât de solicitanți cât și de cei care verifică dosarele și buna desfășurare a lucrurilor.

În urma acestui studiu, am observat că atât la nivel național cât și la nivelul Județului Prahova din ce în ce mai mulți tineri aleg să acceseze fondurile europene pentru a-și realiza propriile afaceri.

CAPITOLUL I

Aspecte referitoare la măsura de instalare a tinerilor fermieri români (date generale)

În primul capitol al lucrarii, voi avea în vedere prezentarea criteriilor de eligibilitatea pe care măsura 112 le are în vedere. Aceste criterii sunt prezentate și prelucrate conform Ghidului Solicitantului măsurii “Instalarii tinerilor fermieri”. Voi pune în evidență numărul solicitanților ce au dorit finanțare pe măsura analizată, datele statistice la nivel național al măsurii 112, dar și numărul proiectelor defalcate pe regiuni.

Subcapitol 1.1 Criterii de eligibilitate pentru accesarea măsurii 112

Obiectivele specifice al măsurii se referă la creșterea veniturilor exploatațiilor conduse de tinerii fermieri.

Obiectivele operaționale se referă la creșterea numărului de tineri agricultori care încep pentru prima oară o activitate agricolă ca șefi de exploatații și încurajarea tinerilor fermieri de a realiza investiții.

Contribuția publică aferentă Măsurii 112 este de: 337.221.484 Euro din care:

20% – contribuția Guvernului României;

80% – contribuția Uniunii Europene.

Sprijinul acordat în cadrul măsurii are ca scop dezvoltarea exploatațiilor agricole, care produc în principal produse agricole vegetale și animale (materie primă) pentru consum uman și hrana animalelor.

Beneficiarii eligibili pentru sprijinul financiar nerambursabil acordat prin Măsura 112 sunt fermierii în vîrstă de până la 40 de ani (neîmpliniți la data depunerii Cererii de finanțare), persoane fizice sau juridice care practică în principal activități agricole și a căror exploatație agricolă: are o dimensiune economică cuprinsă între 6 și 40 UDE(Unitatea de Dimensiune Economică-reprezintă unitatea prin care se exprimă dimensiunea economică a unei exploatații agricole determinată pe baza marjei brute standard a exploatației (Decizia Comisiei nr. 85/377/CEE). Valoarea unei unități de dimensiune economică este de 1.200 Euro):

este situată pe teritoriul țării;

este înregistrată în Registrul fermelor și Registrul agricol.

Categoriile de beneficiari eligibili care pot solicita sprijin nerambursabil prin Măsura 112, sunt:

persoana fizică

persoana fizică înregistrată și autorizată în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008;

Finanțarea în cadrul Măsurii 112 derulata prin PNDR este restricționată pentru următoarele categorii de beneficiari:

beneficiarii înregistrați în lista APDRP a debitorilor pentru Programul SAPARD și pentru FEADR, până la achitarea integrala a datoriei față de APDRP, inclusiv a majorărilor de întârziere;

beneficiarii care au contracte de finanțare reziliate pentru FEADR, din inițiativa APDRP, din cauza nerespectării clauzelor contractuale și rezilierea are o vechime mai mică de un an;

beneficiarii, precum și soții/soțiile acestora care au aplicat și au obținut sprijin pe Măsura 141 „Sprijinirea fermelor de semi-subzistență” nu pot beneficia de sprijin pe această măsură.

beneficiarii care se află în situații litigioase cu APDRP, până la finalizarea litigiului.

În ceea ce privește condițiile minime obligatorii pentru a putea primi sprijin în cadrul Măsurii 112, solicitantul sprijinului trebuie să îndeplinească o serie de condiții, cum ar fi:

are vârsta sub 40 de ani și se instalează pentru prima dată în exploatația agricolă ca și conducător (șef) al acesteia; deține sau se angajează să dobândească 2 competențe și calificări profesionale în raport cu activitatea pe care urmează să o desfășoare.
prezintă un Plan de afaceri pentru dezvoltarea activităților agricole din cadrul exploatației agricole;

este membru al unei familii de fermier și a lucrat mai mult de 50% din timpul său de lucru în cadrul fermei (nu neapărat în ferma familiei) cel puțin 12 luni înaintea instalării sale pe cont propriu.

se angajează să urmeze, în primii trei ani de la primirea sprijinului, cursuri de formare profesională prin Măsura 111 „Formare profesională, informare și difuzare de cunoștințe” în cel puțin unul din domeniile: managementul exploatației agricole, contabilitatea fermei, protecția mediului, agricultură ecologică etc.

Planul de afaceri trebuie să includă detalii privind investițiile care se realizează demonstrând că cel puțin 30% sprijinul acordat va fi investit pentru realizarea conformității cu standardele comunitare, modernizarea și dezvoltarea exploatației, astfel:

construirea și/sau modernizarea clădirilor utilizate pentru producția agricolă la nivel de fermă,incluzându-le și pe cele pentru protecția mediului;

achiziționarea sau achiziționarea în leasing de tractoare noi, combine de recoltat, mașini, utilaje,instalații, echipamente și accesorii, echipamente și software specializate;

achiziționarea de animale și după caz a cotei de producție;

plantarea și replantarea plantelor perene;

achizitionarea de teren pentru activități agricole.

Tot în cadrul planului de afaceri, acesta trebuie să mai cuprindă detalii care privesc:

descrierea situației inițiale a exploatației agricole preluate, precum și a etapelor și obiectivelor stabilite în vederea dezvoltării acesteia;

descrierea detaliata a investițiilor, programelor de formare profesională, serviciilor și a altor acțiuni în vederea dezvoltării activităților exploatațiilor agricole;

elemente referitoare la mediu și evaluarea principalelor riscuri;

descrierea modului de utilizare a întregului sprijin financiar nerambursabil solicitat.

demonstrarea viitoarei viabilități economice a exploatației agricole: costuri, venituri și cheltuielile realizate respectând standardele comunitare, în condiții de piață și concurență.

Planul de afaceri va menționa obligatoriu: titlul proiectului, data întocmirii acestuia și cursul de schimb euro/lei al Băncii Central Europene valabil la data elaborării acestuia.

Prima etapă de verificare a îndeplinirii activităților prevăzute în Planul de afaceri va începe nu mai târziu de 3 ani de la data aprobării deciziei individuale de acordare a sprijinului de instalare a tânărului fermier, iar următoarea etapă (conformitatea completă) nu mai târziu de 5 ani.

În situația când neconformitatea cu Planul de afaceri a fost determinată de cauze independente de voința solicitantului, definite ca fiind cauze de forță majoră, prima tranșă nu se va recupera, dar nu va mai fi plătită a doua tranșă.

La verificarea conformității Planului de afaceri, solicitantul sprijinului trebuie să demonstreze, că dimensiunea fermei este de peste 10 UDE și a crescut cu minim 4 UDE de la data aprobării deciziei individuale de acordare a acestuia. Creșterea exploatației agricole cu minim 4 UDE se verifică la cea de-a doua tranșa de plată, prin prezentarea extrasului din Registrul Fermelor de la APIA, ce conține suprafețele utilizate de fermieri începând cu cel de-al doilea an din Planul de afaceri. Beneficiarii acestei măsuri au obligația de a-și înscrie toate suprafețele agricole deținute în Registrul Fermelor la APIA, în perioada 01.03 – 09.06, o dată cu depunerea cererii unice de plată pe suprafață. Beneficiarii care dețin ferme cu profil zootehnic vor depune la cea de-a doua tranșă de plată extras de la ANSVSA/ DSVSA/ circumscripția veterinară pe baza căruia se va calcula Unitatea de Dimensiunea Economică (UDE). Dosarul celei de-a doua cererii de plata se poate depune începând cu cel de-al doilea an din Planul de afaceri, după înscrierea în Registrul Fermelor în perioada amintită mai sus, dar nu mai devreme de 1 iulie al celui de-al doilea an din planul de afaceri. Tinerii fermieri beneficiază de o perioadă de grație, de până la 36 de luni calculată de la data instalării, pentru realizarea de investiții în vederea conformării exploatațiilor agricole la standardele comunitare în vigoare și prin accesarea Măsurii 121 „Modernizarea exploatațiilor agricole”. Se detaliază în Planul de afaceri investițiile care implementează standarde comunitare și cu care vor veni pe Măsura 121 pentru modernizarea exploatației.

Proiectele se depun în cadrul mai multor sesiuni de depunere anuale. În situația în care valoarea totală a proiectelor eligibile depuse în cadrul unei sesiuni, se situează peste valoarea totală alocată acesteia, atunci proiectele prin care se solicită sprijin financiar pentru instalarea tinerilor fermieri sunt supuse unui sistem de selecție, în baza căruia fiecare proiect este punctat, conform următoarelor criterii de selecție:

Solicitantul deține o fermă de semi-subzistență-pentru a se acorda punctaj la acest criteriu de selecție, solicitantul completează secțiunea specifică ”Stabilirea dimensiunii economice a fermei” a Cererii de finanțare, din care va trebui să rezulte că exploatația agricolă deținută are o dimensiune economică cuprinsă între 6 și 8 UDE.

Solicitantul deține o exploatație agricolă într-o zonă defavorizată-pentru a se acorda punctaj la acest criteriu de selecție, se verifică dacă întreaga exploatație agricolă este situată în:

– zona montană cu handicap natural conform Listei Unităților Administrativ Teritoriale din zona montană defavorizată, prezentată în anexă la Ghidul Solicitantului;

– alte zone cu handicap natural decât zona montană conform Listei Unităților Administrativ Teritoriale din România incluse în Zonele Semnificativ Defavorizate/ Listei localităților din Zonele Defavorizate.

Solicitantul are în proprietate exploatația agricolă

Pentru a se acorda punctaj la acest criteriu de selecție, solicitantul atașează la Cererea de finanțare documente prin care să demonstreze că, deține în proprietate întreaga exploatație agricolă.

Solicitantul face parte dintr-o formă asociativă, recunoscută conform legislației în vigoare

Pentru a se acorda punctaj la acest criteriu de selecție, solicitantul atașează la Cererea de finanțare documente prin care să demonstreze că acesta este membru al uneia din următoarele forme asociative, cu condiția ca solicitantul să facă parte dintr-o asociație în domeniul proiectului;

Solicitantul accesează măsura de agro-mediu

Pentru a se acorda punctaj la acest criteriu de selecție, solicitantul atașează la Cererea de finanțare documente prin care să demonstreze că acesta a accesat Măsura 214 „Plăți de Agro–mediu” din cadrul PNDR, prin care solicitantul și-a asumat, în mod voluntar, angajamente de agro–mediu pentru o perioadă de cinci ani de la data semnării angajamentului.

Sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri este de 10.000 Euro pentru o exploatație agricolă cu dimensiunea minimă de 6 UDE, iar peste această dimensiune, sprijinul pentru instalare poate crește cu 2.000 Euro/1UDE, dar nu va putea depăși 25.000 Euro/exploatație. Valoarea sprijinului acordat se calculează în lei, în funcție de rata de schimb EUR/ LEU, cea mai recentă stabilită de către Banca Centrala Europeană înaintea datei de 1 ianuarie a anului în care se elaborează decizia de acordare a ajutorului. În cazul instalării tinerilor fermieri, principiul finanțării nerambursabile este acela al acordării unei prime de instalare.

Sprijinul de instalare va fi acordat în două tranșe de plată: prima tranșă se va acorda la data aprobării de către APDRP a solicitării pentru acordarea sprijinului și este de 60% din valoarea sprijinului pentru instalare; a doua tranșă

Un solicitant al sprijinului prin Măsura 112 poate depune în același timp proiecte pentru alte măsuri din cadrul PNDR pentru a fi cofinanțate prin FEADR. , de 40% din valoarea sprijinului pentru instalare se va acorda la îndeplinirea acțiunilor prevăzute în Planul de afaceri, obligatoriu conformitatea cu standardele comunitare. Verificarea condițiilor pentru acordarea celei de a doua tranșe nu va depăși 36 luni de la data aprobării de către APDRP a deciziei pentru acordarea sprijinului. Până la cea de-a doua tranșă de plată beneficiarii trebuie să realizeze toate investițiile pentru modernizarea și dezvoltarea exploatației, propuse în Planul de afaceri.

Subcapitol 1.2 Date statistice privind accesarea măsurii 112 în perioada de referință

În perioada de referință (anul 2014), s-au contractat 30 proiecte respectiv 0,22% comparativ cu targetul din PNDR de 13.631 proiecte. Valoarea celor 30 proiecte contractate este de 990,00 mii Euro reprezentând 0,33% din valoarea alocată.

Volumul total al investițiilor este de 340,12 mii Euro, ceea ce reprezintă 0,09% din targetul de 378.045,44 mii Euro.

Plățile efectuate în 2014 sunt în valoare de 31.811,35 mii Euro (30.353,61 mii Euro reprezintă plățile FEADR), reprezentând 10,53% din alocare.

Cumulat, până la sfârșitul anului 2014 s-au desfășurat 7 sesiuni de depunere a proiectelor pe parcursul cărora au fost depuse 22.494 proiecte cu o valoare publică de 630.074,07 mii Euro.

Tabel 1.1: Numărul proiectelor depuse/selectate/contractate în 2008-2012

Sursa: prelucrare proprie a autorului

Din cele 22.494 proiecte depuse, au fost selectate în urma întrunirii Comitetului de Selecție 13.446 proiecte, din care au fost contractate 12.979 proiecte (numărul reflectă contractele rămase în sistem ca urmare a operării contractelor reziliate), respectiv 95,22% din targetul din PNDR de 13.631 proiecte cu un volum total al investițiilor de 131.678,72 mii Euro (34,83% din targetul din PNDR de 378.045,44 mii Euro) și cu o valoare publică contractată de 326.195,04 mii Euro, reprezentând 107,93% din alocare.

Grafic 1.1: Nr. proiecte depuse și selectate pe sesiuni

Sursa: prelucrare proprie a autorului

Din numărul total de tineri fermieri (12.979) care primesc sprijin de instalare pentru prima dată ca și conducători ai unei exploatații, 7.488 sunt bărbați și 5.491 sunt femei.

Din punct de vedere al distribuției regionale, Regiunea 4 Sud Vest Oltenia deține cea mai mare pondere, respectiv 20,90% din total proiecte aprobate, fiind urmată de Regiunea 2 Sud Est cu o pondere de aproximativ 17,02%. Cea mai mică pondere, respectiv 0,18% din total proiecteaprobate o deține Regiunea 8 București Ilfov.

Detaliile referitoare la distribuția regională a proiectelor aprobate sunt prezentate în tabelul și graficul următor.

Tabel 1.2: Număr proiecte aprobate și valoarea lor

Sursa: prelucrare proprie a autorului

Grafic 1.2: Număr proiecte aprobate defalcat pe regiuni

Sursa: prelucrare proprie a autorului

CAPITOLUL II

Studiul de caz – judeȚul Prahova – accesarea mĂsurii de instalare a tinerilor fermieri(2007-2014)

În acest capitol, voi începe studiul de caz prin prezentarea generală la nivel de susținere comunitară, a regiunii din care județul pe care îl analizez face parte, în speță, regiunea Sud-Muntenia. Voi evidenția execuția financiară pentru această regiune,ponderea plăților Axei I, unde se regăsește și măsură pe care o analizez, execuția financiară pe axe pentru perioada de referință, 2007-2014, dar și accesare la nivel local al fondurilor cu ajutorul măsurii 112. În plus, voi analiză și impactul măsurii 112 în județul Prahova în perioada analizată.

Subcapitol 2.1 Evaluarea susținerii comunitare la nivelul regiunii Sud – Muntenia

Conform datelor de la sfârșitul anului 2014, în regiune în perioada 2008-2014 s-au efectuat plăți către beneficiarii de finanțare în valoare de circa 492,9 mil. Euro pe axele 1, 3 și 4, reprezentând 6,8% din execuția financiară la nivel PNDR (pentru celelalte axe nu au fost puse la dispoziție date). Atât pentru axa 1, cât și pentru axa 3, aceste sume reprezintă circa 13% din totalul plăților pe axă la nivel național, iar pentru axa 4 doar 0,6% din totalul axei.

În analiza datelor trebuie luat în considerare faptul că până la data la care au fost puse la dispoziție datele de mai jos, o mare parte din proiectele contractate în ultimii ani nu au fost finalizate, termenul de plată pentru acestea fiind 31.12.2015.

Tabel 2.1: Execuția financiară pentru Regiunea Sud Muntenia din total execuție financiară 2008-2014

Sursă: Prelucrare proprie după informațiile puse la dispozitie de căre CRFIR 3 Sud Muntenia Târgoviște și Rapoartele de Proges anuale 2008-2014

Proiectele încadrate în axa 1 au atras în regiune plăți în valoare de 269,6 mil. Euro pe întreaga perioadă de analiză, adică 13% din totalul național înregistrat pe axă. Cea mai mare valoare a fost destinată măsurii 121, urmată foarte aproape de măsura 123, execuția financiară pentru ambele măsuri fiind de circa 103 mil. Euro. Cea mai mare pondere în total axă a fost înregistrată de măsura 123, cu 21,1% din totalul plăților.

Tabel 2.2:Ponderea plăților aferente Axei 1 Sud-Muntenia din total plăți naționale 2008-2014

Sursă: Prelucrare proprie după informațiile puse la dispozitie de căre CRFIR 3 Sud Muntenia Târgoviște și Rapoartele de Proges anuale 2008-2014

Pentru axa 2 nu au fost puse la dispoziție date referitoare la execuția bugetară la nivel de regiune.

În cadrul axei 3, în regiune s-au efectuat plăți de 222,5 mil. Euro, reprezentând 12,8% din totalul plătit la nivel național pe axă. Măsura 312 a atras în regiune 36,4% din plățile efectuate pe țară la nivelul măsurii, în timp ce proiectele de pe măsurile 313 și 322 au atras în regiune doar 7% și respectiv 9% din totalul plăților din țară aferente acestora

Tabel 2.3:Ponderea plăților aferente Axei 3 Sud-Muntenia din total plăți naționale 2008-2014

Sursă: Prelucrare proprie după informațiile puse la dispozitie de căre CRFIR 3 Sud Muntenia Târgoviște și Rapoartele de Proges anuale 2008-2014

Pentru măsura 4.31-1 execuția financiară în perioada 2008-2014 este de 844,7 mil. Euro pentru regiunea Sud Muntenia. Nu există date comparative cu nivelul național pe axă, precum nu există nici pentru celelalte măsuri.

Tabel 2.4:Ponderea plăților aferente Axei 4 Sud-Muntenia din total plăți naționale 2008-2014

Sursă: Prelucrare proprie după informațiile puse la dispozitie de căre CRFIR 3 Sud Muntenia Târgoviște și Rapoartele de Proges anuale 2008-2014

Execuția financiară anuală în Regiunea Sud Muntenia pe axe

În anul 2008, pe total regiune s-ar efectuat plăți în procent de 1% din totalul pe an la nivel național. Axa 1 a beneficiat de 75% din totalul executat pe axa la nivel PNDR. Pentru celelalte axe nu s-au pus la dispoziție date.

În anul 2009, pe total regiune s-ar efectuat plăți în procent de 12% din totalul pe an la nivel național. Axa 1 a beneficiat de 26% din totalul executat pe axa la nivel PNDR. Pentru celelalte axe nu s-au pus la dispoziție date.

În anul 2010, pe total regiune s-ar efectuat plăți în procent de 7% din totalul pe an la nivel național. Axa 1 a beneficiat de 11% din totalul executat pe axa la nivel PNDR, axa 3 de 10% din totalul plăților, iar axa 4 de 17%. Pentru celelalte axe nu s-au pus la dispoziție date.

În anul 2011, pe total regiune s-ar efectuat plăți în procent de 7% din totalul pe an la nivel național. Axa 1 a beneficiat de 16% din totalul executat pe axa la nivel PNDR, iar axa 3 de 10% din totalul plăților. Pentru celelalte axe nu s-au pus la dispoziție date.

În anul 2012, pe total regiune s-ar efectuat plăți în procent de 10% din totalul pe an la nivel național. Axa 1 a beneficiat de 16% din totalul executat pe axa la nivel PNDR, axa 3 de 9% din totalul plăților. Pentru celelalte axe nu s-au pus la dispoziție date.

În anul 2013, pe total regiune s-ar efectuat plăți în procent de 6% din totalul pe an la nivel național. Axa 1 a beneficiat de 12% din totalul executat pe axa la nivel PNDR, axa 3 de 15% din totalul plăților. Pentru celelalte axe nu s-au pus la dispoziție date.

În anul 2014, pe total regiune s-au efectuat plăți în procent de 3% din totalul pe an la nivel național. Axa 1 a beneficiat de 3% din totalul executat pe axa la nivel PNDR, iar axa 3 de 16% din totalul plăților. Pentru celelalte axe nu s-au pus la dispoziție date.

În anul 2008, regiunea a atras cele mai multe fonduri către axa 1 față de celelalte regiuni ale țării, agricultorii finalizând cele mai multe proiecte cu achiziții simple și perioadă mică de implementare comparativ cu restul țării.

Tabel 2.5:Execuția financiară pentru Regiunea Sud Muntenia din total PNDR 2008-2014

Sursă: Prelucrare proprie după informațiile puse la dispozitie de căre CRFIR 3 Sud Muntenia Târgoviște și Rapoartele de Proges anuale 2008-2014

Axa 1 a înregistrat valoarea cea mai mare a plăților, de 621.963.790,25 euro, pe măsura 121, din care 16,6% plăți alocate regiunii Sud Muntenia. 489.340.946,77 euro s-au plătit pentru măsura 123, din care 21,1% pentru regiunea în discuție.

Dacă în anul 2008, regiunea a primit fonduri de 75% din total național pe axa 1, în anii următori acest procent este în scădere, proiectele din celelalte regiuni ale țării începând a fi finalizate. Astfel, în 2009, principalele măsuri ale axei au primit în regiune 26% din totalul execuției financiare naționale, iar din anul 2010, aceasta a început să primească sub 20% din totalul plăților pentru axa 1.

Pe măsura 112 primele plăți au fost făcute în anul 2009, ponderea acestora în totalul plăților pe măsură în regiune fiind constantă în următorii ani (circa 11-12% din total măsură).

Interesul mare pentru dotarea fermelor cu utilaje agricole prin proiecte cu durată scurtă de implementare, a făcut ca fermierii din regiunea Sud să primească în 2008 circa 69% din fondurile plătite la nivel național pe măsura 121. Din 2009, odată cu finalizarea proiectelor în celelalte regiuni ale țării, precum și datorită proiectelor cu perioadă mai mare de implementare, măsura 121 regiunea Sud a avut o execuție financiară în procent mai mic (de 31% din total național al măsurii în 2009 și sub 20% în următorii ani). De departe cea mai mare valoare a plăților pe măsura 121 s-a înregistrat în 2009, circa 37,7 mil. euro intrând în vistieria investitorilor din regiunea Sud.

O situație interesantă este relevată de tabelul de mai jos și anume că în anul 2008 toate plățile efectuate pentru măsura 123 au avut ca destinație proiectele din regiunea Sud (344 mii euro), jumătate din sumă reprezentând avans. Specificul proiectelor acestei măsuri a făcut ca în perioada 2009-2013 ponderea plăților făcute pentru regiunea Sud pe măsura 123 să fie sub 30% din total măsură la nivel național, în 2014 fiind iarași campioană la atras fonduri cu 45% din totalul măsurii pe țară. Cea mai mare valoare a plăților a fost înregistrată în anul 2012 (24,9 mil. Euro), ca urmare a finalizării unei mari părți din proiectele depuse în prima sesiune destinată măsurii și a intrării în implementare a unor proiecte noi. Și în anii 2010, 2011, 2013 s-au plătit sume considerabile pentru această măsură în regiunea sud, respectiv peste 20 mil. Euro anual.

Investițiile aferente măsurii 125 (primele proiecte au fost depuse în primăvara anului 2010) au început să fie rambursate în anul 2011, 4,9 mil. Euro fiind plătite către beneficiari, din care 3,9 mil. Euro în contul avansurilor. Anul 2011 este cel cu ponderea cea mai mare a regiunii în totalul plăților pe măsură (24%), în anii următori procentele fiind mai mici, chiar dacă valorile absolute ale plăților sunt mai mare decât în primul an. Cea mai mare valoarea a plăților s-a înregistrat în regiune în anul 2013, execuția financiară fiind de 14,3 mil. Euro.

Tabel 2.6:Execuția financiară Axa 1 pentru Regiunea Sud Muntenia din total PNDR 2008-2014

Sursă: Prelucrare proprie după informațiile puse la dispozitie de căre CRFIR 3 Sud Muntenia Târgoviște și Rapoartele de Proges anuale 2008-2014

Pentru celelalte măsuri ale axei 1, precum și pentru axa 2 nu există date disponibile la nivel de regiune.

Tabel 2.7:Execuția financiară Axa 3 pentru Regiunea Sud Muntenia din total PNDR 2008-2014

Sursă: Prelucrare proprie după informațiile puse la dispozitie de căre CRFIR 3 Sud Muntenia Târgoviște și Rapoartele de Proges anuale 2008-2014

Măsura 312 a beneficiat de plăți de 50,8 mil. Euro în perioada analizată, jumătate din acestea înregistrate în anul 2011 – în sumă de 26,3 mil. Euro. Pentru măsura Măsura 313 s-au efectuat plăți în valoarea totală pe regiune de 5,9 mil. Euro, cu cele mai mari plăți în anii 2012 și 2013 – 1,8 mil. Euro anual. Măsura 322 a beneficiat de plăți în valoare de circa 125 mil. Euro pe perioada analizată în regiunea Sud, cu vârful plăților în anul 2011 – 56 mil. Euro.

Pentru axa 4 și axa 5 nu s-au obținut date în vederea analizei execuției financiare pe regiune.

Subcapitol 2.2 Date statistice privind județul Prahova și accesarea la nivel local a fondurilor europene prin măsura 112

Județul Prahova este situat la sud de curbură Munților Carpați, în zona de Centru-Sud a României, fiind străbătut de meridianul de 26º. Est și de paralelă de 45º. Nord. Județul Prahova ocupă o suprafață de 4.716 kmp, reprezentând 2% din teritoriul țării. Relieful județului Prahova este variat și dispus în formă de amfiteatru, repartizat în mod armonios munți (26,2%), dealuri (36,5%) și câmpii (37,3%). Între cel mai înalt punct – vârful Omu (2505m) și cel mai coborât, 70 m, este o diferența de nivel de 2435 m. Această structura de relief pune la dispoziție resurse dintre cele mai variate, de la: păduri de conifere, foioase și pășuni alpine, până la vită de vie, livezi și culturi de câmp.

Agricultura și industria alimentara

Județul Prahova are o suprafață Agricolă de 272.834 hectare, cu o pondere de cca. 2% din suprafață agricolă a țării. Suprafață agricolă a județului este distribuită astfel: 53% – suprafață arabilă, 26% pășuni, 13% fânețe, 5% livezi și 3% podgorii de vită de vie. În sectorul vegetal, culturile preponderente sunt: cereale pentru boabe, porumb și boabe, plante uleioase, floarea soarelui, cartofi, legume, fructe, struguri. În zootehnie, efectivul de animale, precum și sectorul avicol, asigura disponibilul și pentru alte județe ale țării.Principalele produse ale ramurilor sectorului agricol sunt: cereale, fructe, struguri, lapte, carne. Industria alimentară și de băuturi este excelent reprezentată în ansamblul economiei prahovene, producând produse de panificație, preparate din carne, produse lactate, conserve din legume și fructe, băuturi spirtoase, sucuri naturale și băuturi carbogazoase, vinuri. Vinurile produse în Județul Prahova sunt de o calitate superioară, renumite fiind îndeosebi vinurile roșii, care au făcut că județul Prahova să fie cunoscut că „patria vinurilor roșii”.

Județul Prahova este situat într-o zonă în care legumicultura, pomicultura, viticultura și zootehnia reprezintă activități economice importante. Obiectivul fundamental care stă la baza desfășurării activității în agricultură îl reprezintă redresarea șiasigurarea condițiilor pentru relansarea agriculturii, în concordanță cu potențialul natural, economic și uman de care dispune județul Prahova, în scopul asigurării securității alimentare a populației și crearea disponibilului pentru export.

Tabel 2.8:Structura fondului funciar al județului Prahova

Sursa:prelucrare proprie autor

Tabel 2.9:Suprafața agricolă a județului Prahova pe categorii de folosință

Sursa:prelucrare proprie autor

Principalele culturi: cereale pentru boabe, floarea soarelui, soia boabe, cartofi, sfeclă de zahăr, legume, tomate, ceapă, plante furajere și furaje verzi, varză și pepeni.

Aplicarea îngrășămintelor în anul 2007 s-a realizat pe 176.480 ha., din care: îngrășăminte chimice pe 91.048 ha., îngrășăminte naturale pe 10.679 ha., amendamente pe 200 ha., insecticide, fungicide și erbicide pe 74.553 ha.. S-au executat lucrări de întreținere, fertilizări (organice și chimice), însămânțări și supraînsămânțări pe 107.253 ha. din care 62.467 ha. în zona montană.

Efectivele de animale pe specii:

Situația proiectelor ce au fost accesate și contractate în perioada 2007-2014 în județul Prahova vor fi evidențiate în tabelul următor:

SITUAȚIA CONTRACTELOR SEMNATE LA NIVELUL JUDEȚULUI PRAHOVA

În ceea ce priveste Judetul Prahova, numărul total al contractelor este de 644, atingându-se o sumă totală de absorbție a fondurilor 167.192.098 euro pe întreaga perioadă și anume 2007-2014. În ceea ce privește accesarea fondurilor cu ajutorul ‘’Măsurii 112- Instalarea Tinerilor fermieri’’, numărul de contracte atingând 144 și o sumă cumulată de 3.231.000 euro.

Procentajul pe care Măsură 112 îl are din totalul de contracte este de 22,36%, fiind luate în calcul cele zece măsuri care au fost accesate pe durata programului în județul Prahova, amintind aici măsurile: 121,123,322,313,312,112,431.1, 431.2,141,125,142.

La nivelul județului Prahova, o parte din cele 644 de contracte au fost depuse și cu ajutorul Grupurilor de acțiune locală, în număr de trei la nivelul județului. Statistică proiectelor depuse cu ajutorul GAL Prahova sunt exprimate în tabelul următor:

SITUAȚIA PROIECTELOR DEPUSE PE GAL LA NIVELUL JUDEȚULUI PRAHOVA:

Bugetul alocat măsurii pentru perioada  2013-2014 în judet este de  780.000 euro conform GAL Colinele Prahovei:

Prin criteriile de selecție locală stabilite, 26,08% dintre proiectele finanțate au ca beneficiar femei până în 40 de ani.

Conform GAL valeacricovului, avem, urmatoarea statistica:

Subcapitol 2.3 Impactul accesarii măsurii 112 la nivelulul județului Prahova

La nivelul întregului județ Prahova, de-a lungul timpului agricultură este relative deficitară, investițiile în noi proiecte de dezvoltare durabilă și socială, lipsesc după anul 1989, zona prahovei fiind recunoscută și reușind să iasă în evidență prin zona pitorească pusă în valoare de Valea Prahovei. Pede altă parte, un cuvânt important în economia țării, o are și orașul Ploiești, dar nu din punct de vedere al agriculturii ci prin faptul că este cunoscut că fiind cel mai industrializat și cel mai reprezentativ oraș al țării din acest punc de vedere. Astfel orașul lui Caragiale, atrage un număr foarte mare de tineri, până injurul anilor 2002, când industria Ploieștiului încă mai ține pasul cu dezvoltarea internațională galopantă a acestei ramuri economice. Astfel acest miraj orasesnesc depărtează atât tinerii orașului cât și cei ai zonelor limitrofe de ideea unei vieți în agricultură, de aici rezultând și îmbătrânirea galopantă a populației agricole.

Că și în cazul României, județul Prahova se confruntă cu o scădere drastică a locurilor de muncă, în jurul anilol 2005-2006 industria municipiului Ploiești acoperă un număr din ce în ce mai mic de locuri de muncă, calificările șomerilor nu mai sunt de actualitate, iar populația județului se vede nevoită să își întoarcă față către agricultură.

La sfârșitul anului 2007 resursele de muncă ale județului sunt repartizate astfel: în luna decembrie 2007 au fost de 535,0mii persoane, reprezentând 65,2% din populația județului. Populația activă civilă, la aceeași dată, era de 310,0 mii persoane (57,9% din resursele de muncă), din care: populație ocupată 291,5 mii persoane (94,0% din populația activă civilă) și 12,1 mii persoane șomeri și alte persoane aflate în evidență pentru un loc de muncă (3,9% din populația activă civilă). Populația ocupată reprezintă 54,5% din totalul resurselor de muncă și 35,5% din populația județului. În totalul populației ocupate, ponderea salariaților este de 65,1% (189.787 persoane).

La sfârșitul anului 2007 erau înregistrați 12.124 șomeri din care 6.502 nu beneficiau de drepturi bănești. Rată șomajului în județul Prahova, calculată în funcție de populația activă, a fost de 3,9%. Apare deci interesul unei dezvoltări comunitare la nivelul județului Prahova, prezentarea măsurii 112(Instalarea tinerilor fermieri) având următoarele obiective la nivelul județului, în momentul prezentării.

Pe lângă îmbunătățirea și creșterea competitivității sectorului agricol și sprijinirea procesului de modernizare, vine și cu noi norme la capitolul igienă, bunăstarea animalelor și siguranță la locul de muncă.

Impactul Măsurii 112, este acela că reușește să încurajeze tinerii fermieri să realizeze investiții pe teritoriul județului Prahova, ba chiar mai mult se îmbunătățește modul de lucru și performanțele generale ale exploatațiilor.

Din punct de vedere operațional, pe intreava perioada luată în calcul și anume 2007-2014, se observă a creștere semnificativă a numărului de tineri agricultori care încep o activitate Agricolă pentru prima dată că șefi de exploatație.Pe lângă acest aspect se mai observă și o creștere a investițiilor în rândul tinerilor fermieri.

Implementarea Măsurii 112 în județul Prahova are foarte mare priză la tinerii zonei, observându-se în decursul perioadei de referință și scăderea fenomenului de migrare a acestora către alte localități,sau chiar orașele din împrejurimi, uneori și în afară granițelor României.

Rata șomajului din Prahova calculată prin raportarea numărului de șomeri la populația activă civilă, la 1 ianuarie 2014, a fost de 5,8%, cu 0,1 puncte procentuale mai mare decât rată șomajului înregistrată la nivel național, este mai mare decât de se înregistrează la finele anului 2007, asta în contextual unei crize finantiare cruntă la nivel național și mondial,criză resimțită cu adevărat în România și implicit în județul Prahova, între anii 2008-2010. Acest procentaj al șomajului se aștepta să fie cu mult mai mare în județul Prahova, în jurul a 7,2%, însă o influență foarte mare la menținerea acestuia la o cota acceptabilă, a fost și implementarea și investițiile realizate cu ajutorul măsurii 112.

CAPITOLUL III

Rezultate obȚinute în urma studiului de caz

În Capitolul al III-lea voi descrie toate aspectele cu privire la dificultatile pe care solicitantii sprijunului pentru Masura 112, le-au intampinat în perioada 2007-2014 în judetul Prahova. Tot aici vor fi expuse și anumite greseli care au existata pe întrega perioadă analizată, problema care vor fi evítate în viitor.

Subcapitol 3.1 Dificultati intampinate în accesarea fondurilor și modalitati de prevenire

Anii de referință, adică perioada analizată (2007-2014) a fost o perioada grea din mai multe puncte de vedere pentru județul Prahova. Din punct de vedere economic a fost dificil, dar totuși au fost multe oprtunitati de a accesa și a găsi posibili beneficiari ai măsurii 112 și nu numai. A fost greu și pentru că doritorii și localnicii județului Prahova știau doar în mare despre fonduri europene, dar încetul cu încetul au prins din mers, pentru că nu stătea nimeni cu dânșii și mai mult să repete de mai multe ori ceva.

Dificultati, apar și din cauza preagatirii slaba a celoror care evalueaza proiectele, mai mult unii au acelasi standard despre cum ar trebui să arate un proiect – de la justificarea unui anumit punct din planul de afaceri sau adaugarea unor documente suplimentare ( care nu sunt cerute initial) – precontracte pentru firmele care presteaza servicii și care sunt infiintate în anul depunerii cererii de finanțare.

Beneficiarii nu pot implementa proiectele fie datorită faptului că în momentul întocmirii cererii de finanțare cusrsul euro era la un nivel scăzut și în momentul implementării, cursul euro ajunsese la un nivel ridicat ( 30% mai ridicat), creșterea dobânzii în anul 2009, imposibilitatea de a accesa un credit la dobânzi anuale de 22% ( 12% fixă pe an), unele firme nu ajung să aibe rată profitului la nivelul de 22% pe an că să acopere doar dobânzile. Iar în unele cazuri pur și simplu beneficiarii fac proiecte doar de dragul de a le face,” daca vecinul a facut eu de ce nu aș face”.

Pe măsură 112 în județul Prahova, beneficiarii au semnalat faptul că banii s-au rambursat cu întârzieri mai mari de 3 luni banii. În general pe FEADR se respectă termenul de 90 de zile. Dar au fost mici probleme pe POS CCE.

În Prahova, cele mai multe proiecte au fost accesate la nivelul măsurii 112 și 141, cum o arată și graficul realizat pentru a pune în evidanta numărul total al contractelor avizate pentru județul Prahova.

O alta problema majora la nivelul judetului Prahova, este aceea ca aproximativ 20% din tinerii care au accesat fonduri europene pentru a începe afaceri cu ferme la țară, în ultimii ani, s-au mutat în mediul rural doar "cu buletinul", iar de afacere s-au ocupat părinții sau rudele acestora, peste 100 de beneficiari fiind în situația de a restitui sumele primite.

Erori frecvente constatate de evaluatorii AFIR, comise în solicitarea finanțării de catre locuitorii judetului Prahova, în ceea ce priveste masura 112 in urma studiului de caz ar fi urmatoarele:

Un prim capitol unde apar frecvent greșeli este cel al conformității și eligibilității, atât în cazul proiectului, cât și al beneficiarului, prin:

nedepunerea sau neatașarea la dosarul cererii de finanțare a documentelor emise de alte instituții ale statului (certificat de urbanism, mediu etc.), acestea fiind obligatorii în instrumentarea dosarului cererii de finanțare;

neactualizarea avizelor atașate la dosarele cererii de finanțare (ex.: au fost cazuri în care avizele aveau o vechime de doi-trei ani, ceea ce poate duce la respingerea proiectului);

neconcordanța între denumirea proiectului din dosarul cererii de finanțare cu aceea din avizele obligatorii atașate dosarului;

documente prezentate autorităților responsabile în alte formate decât cele solicitate expres prin Ghidul Solicitantului.

nerespectarea structurii-cadru din Ghidul Solicitantului propusă pentru documentațiile tehnice (Studiu de Fezabilitate, Memoriu Justificativ etc.);

măsurători topografice neavizate de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară (OCPI);

confundarea, de către solicitanți, a dreptului de proprietate cu cel de folosință, astfel încât apar numeroase probleme legate de cadastru și intabulare;

acte de proprietate sau concesiune incomplete, depuse la dosarul cererii de finanțare;

divizarea terenului pentru obținerea de beneficii suplimentare, respectiv fragmentarea acestuia pentru a putea depune, practic, două sau mai multe proiecte pe același teren;

starea de faliment sau de insolvență a unor beneficiari, la momentul depunerii dosarului cererii de finanțare; • prezentarea ambiguă a obiectivelor proiectului;

necorelarea obiectivelor proiectului cu indicatorii și rezultatele acestuia;

supraestimarea bugetului și lipsa evaluărilor sau a listelor de cantități din studiile de fezabilitate și din documentațiile tehnice depuse, adică alte greșeli care pot duce la respingerea dosarului cererii de finanțare.

Un alt capitol la care se fac greșeli în mod frecvent este reprezentat de evaluarea tehnică. Cele mai multe dintre acestea constau în necorelarea activităților cu indicatorii și rezultatele, între cantitățile și resursele bugetate și cele rezultate din metodologie, astfel:

necorelare între cantitățile menționate în proiect și cele găsite de evaluatori în inspecțiile la fața locului;

dosare aferente cererii de finanțare care nu aveau atașate referatele realizate de verificatorii de proiect (la faza de Proiect Tehnic);

modificări la nivelul soluțiilor tehnice din partea beneficiarilor. Un exemplu concret și frecvent întâlnit este reprezentat de schimbarea de amplasament fără înștiințarea în prealabil a AFIR;

utilaje și dotări găsite în urma vizitei pe teren a evaluatorilor, cu alte caracteristici tehnice față de cele prezentate în contractul de achiziție (respectarea detaliilor tehnice din contractul de achiziție duce la o mai bună și eficientă implementare a proiectului);

achiziționarea anumitor echipamente care nu erau în concordanță cu proiectul aprobat;

folosirea de normative și legislație neactualizate;

proiecte atipice depuse prin GAL-uri . Astfel, la evaluarea tehnică se constată că respectiva activitate nu a fost cuprinsă în strategia GAL-ului, nefiind considerată necesară. Prin urmare, dosarul depus spre finanțare este respins;

nerespectarea prevederilor Proiectului Tehnic;

lucrări neexecutate sau executate parțial la data controlului pe teren;

lucrări efectuate care nu respectă specificațiile din proiectul aprobat. Un ultim capitol unde erorile nu reprezintă o noutate este evaluarea financiară. În acest context, există tentația exagerării proiecțiilor financiare, o capcană în care cad mulți dintre solicitanți, din dorința de a prezenta proiectul ca fiind unul promițător, astfel:

lucrări solicitate la plată care nu au documente de calitate, implicit utilajele achiziționate prin proiect;

lipsa unor documente de calitate și de conformitate;

situații când Autorizația de Construcție nu acoperă tranșele de plată;

neatenție în încadrarea costurilor în categoria celor eligibile;

lipsa constituirii garanției lucrărilor, la momentul evaluării dosarului cererii de plată;

existența necorelărilor între facturile atașate dosarului cererii de plată și situațiile de plată;

necorelările datelor din facturi, OP-uri și extrase de cont cu datele din contractele de achiziție;

neînregistrarea cheltuielilor în balanțele de verificare din registrele contabile analitice;

valori solicitate la plată care depășesc liniile bugetare avizate;

valori solicitate la plată fără a avea contractul de achiziție aferent avizat;

divizarea în mod artificial a valorii contractului de achiziție publică sau subevaluarea acestuia;

necorelări între ordinele de începere și de sistare a lucrărilor;

eliminări nefondate ale unor participanți la licitații, constatate în urma verificării licitațiilor;

neîncadrarea și nerespectarea termenelor de depunere a dosarelor de plată sau de achiziție.

Prin finanțarea europeană nerambursabilă nu sunt încurajate investiții sporadice, ci se urmărește crearea unei economii viabile a satelor, care să le ofere locuitorilor perspectiva unei vieți mai bune.

În concluzie, pentru că un dosar depus spre finanțare să nu fie respins, beneficiarul trebuie să respecte toate condițiile menționate în Ghidul Solicitantului. Documentația incompletă, supraestimarea costurilor eligibile și calculul incorect al bugetului sunt greșeli cel mai des întâlnite în atragerea fondurilor, dar ele pot fi evitate. Acest fapt duce la eficientizarea atragerii fondurilor europene și, implicit, la o bună desfășurare a implementării proiectelor.

Concluzii

Lucrarea de licență cu tema EFICIENTĂ ȘI IMPACTUL MĂSURILOR DE INSTALARE A TINERILOR FERMIERI ROMÂNI ÎN PERIOADA 2007 -2014: STUDIU DE CAZ JUDEȚUL PRAHOVA, este importantă deoarece aduce în prim plan situația măsurii de instalare 112, la nivelul județului Prahova, pune în evident aspectele referiotoare la condițiile ce trebuie îndeplinite pentru a beneficia de sprijinul acordat prin accesarea măsurii, numărul proiectelor accesate în județul Prahova, dar nu în ultimul rând și problemele apărute de-a lungul perioadei de referință 2007-2014.

Lucrarea pune accentul pe studiul de caz al județului Prahova, debutând cu o prezentate a regiunii din care acesta face parte și anume Sud-Muntenia, evaluarea susținerii comunitare la nivelul regiunii, pentru fiecare axa în parte și nu în ultimul rând,date statistice privind județul Prahova și accesarea la nivel local a fondurilor europene prin măsură 112-Instalarea tinerilor fermieri. Am pus în evidență situația accesărilor pe măsură 112, în regiunea Sud-Muntenia pentru a sublinia faptul că măsură pe care am analizat-o a fost una reprezentativă și cu un suport important pentru dezvoltarea comunitară a regiunii, nu numai a județului Prahova, realizând astfel o comparație cu celelalte măsuri.

În ceea ce privește partea practică am evidențiat în elaborarea studiului de caz modalitățile prin care măsură pe care am analizat-o în perioada 2007-2014, contribuie la dezvoltarea regiunii Sud-Muntenia dar mai ales a județului Prahova. Am pus astfel în vedere cronologic, date statistice privind accesarea măsurii 112 la nivel național, regional și în special la nivel local, în speță județul Prahova. Am analizat situația proiectelor ce au fost accesate și contractate în perioada 2007-2014 în județul Prahova, procentajul pe care Măsură 112 îl are din totalul de contracte, situația proiectelor depuse de GAL la nivelul județului Prahova și nu în ultimul rând, am analizat în detaliu impactul pe care măsură l-a avut asupra județului.

În finalul studiului de caz, în urmă rezultatelor analizate, luând în calcul anii de referință 2007-2014, am descris, toate dificultățile pe care solicitanții le-au întâlnit în încercările lor de a obține finanțare cu această măsură. Pe lângă aspectele care descriu dificultățile întâlnite de solicitanți, am prezentat și greșelile nenumărate care au dus la nereușită accesării și încadrării în cerințele măsurii. Pe lângă aceste aspecte am punctat și câteva probleme care ar trebui evitate pe viitor.

Preocuparea principală a lucrării de față a fost aceea de a evidenția situația Măsurii 112 la în județul Prahova, unde se face studiul de caz, analizând atât situația la nivelul României al măsurii dar și la nivelul regiunii din care face parte județul Prahova. Am pus în evidență atât aspectele benefice pe care Măsură le aduce, dar și problemele apărute o dată cu încercarea solicitanților de a primi sprijin.

Lucrarea de licență cu tema EFICIENTĂ ȘI IMPACTUL MĂSURILOR DE INSTALARE A TINERILOR FERMIERI ROMÂNI ÎN PERIOADA 2007 -2014: STUDIU DE CAZ JUDEȚUL PRAHOVA, este structurată în 3 capitole, fiecare capitol subliniind importantă și valoarea pe care măsură 112 o aduce la nivelul județului analizat.

În opinia mea, prin realizarea lucrării de față, am reușit să ating și să dezvolt în detaliu sprijinirea tinerilor fermieri și a tuturor actorilor implicați în dezvoltarea și susținerea economiei rurale cu ajutorul măsurii 112. Am reușit să îmbin datele generale ale măsurii, numărul de solicitanți la nivel național și regional, pentru a realiza o comparație cu nivelul pe care îl are măsură 112 în județul Prahova în perioada 2007-2014. Am pus în evidență puterea pe care măsură 112 o are la nivel regional dar și dezvoltarea pe care a adus o în periodata de referință în județul Prahova.

Odată cu studiul de caz, au ieșit la iveală și problemele care au fost întâmpinate de-a lungul perioadei analizate, probleme apărute fie din neatenția solicitanților sau chiar din lipsa de informare a acestora.

Bibliografie

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării rurale , 2007, Ghidul solicitantului ‘Instalarea tinerilor fermieri’ – Măsura 112;

Giurcă D., Hurduzeu Gh. Rusu M., Sălășan C., 2006, Sectorul Agricol în perspectiva aderării României la Uniunea Europeană: implicații asupra sistemului de plăți, Institutul European din România – Studii de impact III, Studiul nr. 6;

Raport annual de progrese PNDR 2014’ – online – http://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/raport-anual-de-progrese-PNDR-2014.pdf – accesat la data 12 mai 2016;

YOUNIQUE ADVISERS SRL – activități de consultanță pentru afaceri și management;

EURO PROJECT CONSULTING – activități de consultanță pentru afaceri și management;

Informații instituționale, structuri teritoriale – online – https://portal.afir.info/informatii_institutionale_structuri_teritoriale_oficii_judetene_ojfir_prahova – accesat la data 12 mai 2016;

Fonduri structurale – online – http://www.insse.ro/cms/ro/content/fonduri-structurale-0 – accesat la data 17 mai 2016;

Programe operaționale – online – http://www.fonduri-structurale.ro/Detaliu.aspx?t=Regional – accesat la data 12 mai 2016;

Măsura 112 – online – http://www.colineleprahovei.ro/index.php/masuri/masura-112 – accesat la data 17 mai 2016;

Politica Agricolă material disponibil online la adresa: http://www.ier.ro/sites/default/files/pdf/Politica_agricola.pdf – accesat la data 17 mai 2016;

United States Department of Agriculture – online – http://www.usda.gov/ – accesat la data 7 mai 2016;

Articolul What is sustainable agriculture? – online – disponibil online la adresa: http://www.sarep.ucdavis.edu/ – accesat la data 7 mai 2016;