Economia Nationala Si Piata Fortei de Munca
INTRODUCERE
Economia.națională.este.un.sistem.cibernetic.care.funcționează.în.spațiul.național.cu.scopul.principal.de.a.satisface.cerințele.de.bunuri.și.servicii.ale.oamenilor..
.Structura.sistemului.cibernetic.mai.sus.definit.este.formată.din:
Ansamblul.elementelor.sistemului.cibernetic.care.este.formată.din.mulțimea.agenților.economici.și.a.activităților.executate.de.aceștia,.
Indercondiționările.dintre.elementele.SC.formează.mulțimea.fluxurilor.de.forță.de.muncă,.de.bunuri.și.servicii,.a.celor.financiare,.precum.și.a.circuitelor.informaționale.de.conducere..
Aceste.conexiuni.se.realizează.prin.intermediul.piețelor.agregate.(piața.bunurilor.și.serviciilor,.piața.factorilor.de.producție,.piața.financiară).și.respectiv.prin.sistemele.informaționale.de.conducere.ale.agenților.economici..
Cunoașterea.mecanismului.de.funcționare.al.economiei.naționale.se.efectuează.prin.intermediu.unor.reprezentări.simplificate..În.funcție.de.scopul.cercetării,.prin.aplicarea.unor.criterii.de.agregare,.se.pot.obține.reprezentări.diferite..
Principalele.componente.elementare.care.constituie.obiectul.diferitelor.agregări.sunt.enumerate.în.continuare:
a).activitățile.economice,.care.constau.în.totalitatea.acțiunilor.ce.urmăresc,.direct.sau.indirect,.satisfacerea.nevoilor.de.bunuri.și.servicii,fproducția,.repartiția,.schimbul.și.consumul,.economisirea.și.alte.forme.de.utilizare.a.veniturilor.(creșterea.patrimoniului,.acordarea.sau.angajarea.de.credite.etc.).
b).subiectele.economice,.care.sunt.unități.organizatorice.ce.decid.asupra.înfăptuirii.activităților..Ele.se.agregă.după.tipul.activităților.în.ramuri,.iar.după.criteriul.instituțional.în.sectoare..
c).tranzacțiile.înseamnă.trecerea.obiectelor.(bunuri,.servicii.ale.factorilor,.creanțe).de.la.un.subiect.la.altul..
CAPITOLUL.1
Notiuni.de.macroeconomie
.Piața.forței.de.muncă
Economiștii.au.dezvoltat.o.ramură.separată.a.teoriei.economice,.numită.economia.muncii,.pentru.a.analiza.modul.în.care.cererea.și.oferta.influențează.veniturile.salariaților.și.modul.în.care.acționează.aceștia.pe.piața.muncii …
Analiza.pieței.muncii.poate.oferi.un.mijloc.suplimentar.de.înțelegere.a.legăturii.dintre.productivitate,.cerere.de.forță.de.muncă.și.salarii.
Prin.înțelegerea.forțelor.care.influențează.cererea.și.oferta.de.forță.de.muncă.se.pot.determina.motivele.pentru.care.anumite.persoane.aleg.să.nu.muncească,.precum.și.să.se.identifice.cauzele.șomajului..În.acest.context,.un.rol.important.îl.joacă.preferințele.și.sentimentele.celor.ce.oferă.forța.de.muncă..De.altfel,.una.dintre.metodele.de.creștere.a.productivității.muncii.este.aceea.de.a.oferi.salariaților.o.motivație.corespunzătoare.
Forța.de.muncă.disponibilă.(L).este.dată.de.totalul.angajaților.(N).și.al.șomerilor.(Ș):
L.=N.+.Ș
Oferta.de.muncă.se.măsoară.prin.numărul.locurilor.de.muncă.salariată./remunerată.solicitate.de.acea.parte.a.resurselor.de.muncă.care.dorește.să.muncească..
Cererea.de.muncă.se.evaluează.prin.numărul.locurilor.de.muncă.pe.care.utilizatorii.(firmele).doresc.să.le.ocupe.cu.angajați.
Principalii.factori.care.determină.oferta.de.muncă.sunt:.
-.nivelul.salariului.(nominal.și.real);
-.raportul.dintre.utilitatea.și.dezutilitatea.muncii,.evaluată.prin.relația.efort-cost.de.oportunitate;
-.nevoia.de.a-și.asigura.mijloacele.de.subzistență.a.salariatului.și.a.familiei.sale.
Principalii.factori.care.determină.cererea.de.muncă.sunt:
-.nivelul.salariului.(nominal.și.real);
-.raportul.dintre productivitatea.marginală.a.muncii.angajate.și.costul.de.producție.al.angajatorului;
-.înclinația.spre.profit.
Oferta.de.forță.de.muncă…Curba.ofertei.forței.de.muncă.indică.ce.cantitate.de.muncă.planifică.gospodăriile.să.o.ofere.în.raport.cu.salariile.reale.oferite.de.firme.
Gospodăriile.vor.determina.oferta.de.muncă.individuală.maximizându-și.satisfacția,.ce.va.fi.descrisă.de.funcția.de.utilitate.U,.sub.restricția.bugetară:
.MaxU.=.U.(Ye,.S)
Y.=. (4.9)
unde: Ye.–.venit.așteptat;.W.–.salariul.nominal;.we.–.salariul.real.așteptat.
pe.–.prețul.așteptat;.p.–.prețul.curent;
S.–.timp.liber;
T.–.timp.total.disponibil.
Din.(4.9).rezultă.(prin.determinarea.lui.N.=.T.–.S.și.agregare).curba.ofertei.de.muncă:
….g(N).=we;….. g’(N)>0. . (4.10)
Cererea.de.forță.de.muncă..Curba.cererii.de.forță.de.muncă.arată.nivelul.forței.de.muncă.pe.care.firmele.doresc.să.îl.utilizeze.corespunzător.diverselor.nivele.ale.salariului.real..Pentru.a.determina.această.curbă.vom.introduce.noțiunea.de.funcție.de.producție..Aceasta.descrie.relația.între.factorii.de.producție.(capital.K.și.forță.de.muncă.N).și.nivelul.producției.Y..Forma.generală.a.unei.funcții.de.producție.este:
.Y=F(N,.) ………..(4.11)
…….unde,
N.-.reprezintă.numărul.de.salariați;
.-.capitalul.utilizat.(presupus.constant.pentru.simplificare);
Y.-.nivelul.outputului.(producției).
2.2…Inflația.în.economiile.moderne
Inflația.este.procesul.de.creștere.semnificativă.și.persistentă.a.nivelului.prețurilor..În.perioadele.în.care.se.manifestă.fenomenele.inflaționiste,.influența.prețurilor.care.cresc.este.mai.mare.decât.a.celor.care.scad,.astfel.încât,.pe.total,.nivelul.mediu.al.prețurilor.va.crește..
De.asemenea,.inflația.mai.poate.fi.definită.prin.scăderea.puterii.de.cumpărare.a.unei.unități.monetare.(respectiv.a.cantității.de.bunuri.și.servicii.ce.poate.fi.achiziționată.prin.intermediul.unei.unități.monetare)..
De.obicei,.o.creștere.a.nivelului.mediu.al.prețurilor.de.sub.1%.anual.nu.este.considerată.inflație..Un.nivel.al.inflației.între.1.și.3.%.pe.an.este.considerat.rezonabil.pentru.o.economie.în expansiune,iar.o.astfel.de.inflație.se.numește.inflație.târâtoare..La.polul.opus.se.situează.situația.în.care.inflația.este.de.peste.50%.pe.lună,.caz.în.care.avem.hiperinflație..
Pe.termen.lung.inflația.este.prezentă.în.orice.economieDeci,.fenomenul.nu.poate.fi.controlat.în.totalitate,.ci.doar.influențat..Inflația.nu.este.„păguboasă”.pentru.toată.lumea..Cei.care.anticipează.corect.evoluția.acesteia.au.de.câștigat,.în.timp.ce.cei.care.nu.o.pot.anticipa.au.în.general.de.pierdut..
Un.nivel.înalt.al.inflației.induce.tendința.de.a.se.consuma.mai.mult.în.prezent,.respectiv.de.a.se.economisi.mai.puțin..Astfel,.acumulările.mai.mici.vor.greva.viitoarea.dezvoltare.a.investițiilor,.deci.a.economiei..
Inflația.este.un.obstacol.important.în.calea.implementării.politicilor.economice.de.creștere.economică,.datorită.faptului.că.anticipările.agenților.nu.mai.pot.fi.efectuate.corect,.și.de.aici.o.risipă.de.resurse.și.o.neîncredere.în.politicile.implementate.de.puterea.publică.
Este.necesar.să.facem.distincție.între.inflația.anticipată.și.inflația.neanticipată..Inflația.neanticipată.este.acea.creștere.surprinzătoare.a.prețurilor,.creștere.care.nu.a.fost.anticipată.de.către.agenții.economici..Acest.nivel.al.inflației.poate.fi.mai.mare.decât.nivelul.real,.determinat.ex-post,.sau.mai.mic.decât.acesta..Inflația.anticipată.este.acea.inflație.pe.care.agenții.economici.o.așteaptă.în.decursul.perioadei.următoare..Procesul.inflaționist.determină.o.redistribuire.a.veniturilor.între.agenții.care.împrumută.bani.și.cei.care.dau.cu.împrumut..
Măsurarea.inflației..Inflația.poate.fi.măsurată.prin.intermediul.mai.multor.indicatori..Cei.mai.importanți.dintre.aceștia.sunt:
indicele.prețurilor.bunurilor.de.consum.(IPC);
indicele.prețurilor.de.producție.(IPP);
indicele.general.al.prețurilor.(IGP);
deflatorul.PIB.
Indicele.prețurilor.bunurilor.de.consum.(IPC).măsoară.evoluția.prețurilor.unui.coș.de.produse.semnificativ.pentru.cheltuielile.efectuate.de.o.gospodărie.reprezentativă..Componentele.acestui.coș.și.ponderea.acestora.în.cheltuielile.totale.sunt.determinate.de.către.Institutul.Național.de.Statistică.pe.baza.unor.studii.efectuate.prin.sondaj.asupra.gospodăriilor.din.România.
Indicele.prețurilor.de.producție.(IPP).măsoară.evoluția.prețurilor.în.stadiile.anterioare.consumului.final,.respectiv.prețurile.materiilor.prime,.al.semifabricatelor.și.ale.produselor.finite.înainte.a.fi.livrate.pe.piață.
Indicele.general.al.prețurilor.(IGP).măsoară.evoluția.tuturor.prețurilor.din.economie,.respectiv.atât.a.prețurilor.bunurilor.consumate.de.către.gospodării.cât.și.a.prețurilor.bunurilor.care.intră.în.procesele.de.producție..Acesta.reprezintă.cel.mai.general.mod.de.măsurare.al.inflației.
Deflatorul.PIB.arată.evoluția.nivelului.mediu.al.prețurilor.tuturor.bunurilor.și.serviciilor. incluse.în PIB,.și.se.calculează.astfel:
Deflatorul.PIB.=..
Diferența.dintre.IGP.și.deflatorul.PIB.provine.din.structura.diferită.a.bunurilor.și.serviciilor.care.sunt.incluse.în.fiecare.dintre.aceștia..Dacă.deflatorul.PIB.se.calculează.pe.baza.bunurilor.și.serviciilor.produse.în.interiorul.țării,.indicele.general.al.prețurilor.se.calculează.ținând.cont.și.de.produsele.importate..
Cele.mai.generale.măsuri.pentru.inflație.sunt.indicele.general.al.prețurilor.și.deflatorul PIB..
Cauzele.inflației
a).Inflația.prin.salarii.și.prin.costuri
În.toate.țările.lumii,.sindicatele.urmăresc.interesele.membrilor.proprii,.respectiv.creșterea.puterii.de.cumpărare..Aceasta.se.realizează.în.primul.rând.prin.creșterea.nivelului.salariilor.. Orice.creștere.a.salariilor.conduce.la.creșterea.costurilor.de.producție,.și.de.aici,.la.creșterea prețurilor,.deci.la.inflație..
De.asemenea,.creșterea.costurilor.de.producție.datorată.creșterii.prețurilor.materiilor prime,.a.materialelor.sau.energiei.va.determina.creșterea.prețurilor.bunurilor.și.serviciilor.finale,.contribuind.la.creșterea.inflației..
În.cadrul.inflației.prin.costuri.o.formă.distinctă.o.constituie.inflația.importată..Acest.tip.de.inflație.se.manifestă.într-o.economie.puternic.dependentă.de.mediul.extern.(cum.de.altfel .sunt.majoritatea.țărilor.lumii).datorită.creșterii.prețurilor.mondiale.(de.exemplu.la.combustibili,.materii.prime.etc.)..Creșterea.prețurilor.pe.piața.mondială.va.conduce.la.creșterea.costurilor.de. producție.generate.de.bunurile.și.serviciile.importate,.și.de.aici.creșterea.prețurilor.interne..
Inflația.prin.cerere
Creșterea.cererii.de.bunuri.și.servicii.mai.rapidă.decât.creșterea.ofertei.va.determina .creșterea.prețurilor
Creșterea.masei.monetare.(a.ofertei.de.monedă).poate.constitui.o.nouă.sursă.de.creștere.a.prețurilor..Dacă.oferta.de.bunuri.și.servicii.nu.se.adaptează.suficient.de.repede.la.variația.ofertei.de.bani,.atunci.restabilirea.echilibrului.se.va.face.prin.intermediul.prețurilor,.respectiv.va.crește nivelul.acestora..Deplasarea.curbei.IS.la.dreapta.(respectiv.o.creștere.a.ofertei.de.bunuri.și servicii).determină.creșterea.ratei.dobânzii,.și.de.aici.și.creșterea.prețurilor..(Vezi.fig..7.3).. Creșterea.masei.monetare,.însoțită.de.creșterea.producției,.poate.conduce.la.reducerea.ratei. dobânzii,.de.aici.la.creșterea.cererii.pentru.investiții,.și.implicit.la.creșterea.prețurilor..În.cazul .unei.întârzieri.între.momentul.creșterii.ofertei.de.monedă.și.creșterea.producției.în.cadrul sectorului.real,.atunci.creșterea.de.masă.monetară.se.îndreaptă.în.totalitate.către.prețuri,.adică.se.va.regăsi.în.sporirea.inflației.
2.3..Metode.de.calcul.a.indicatorilor.de.rezultate.
Din.secțiunea.precedentă.rezultă.că.indicatorii.(agregatele).macroeconomice.de.rezultate se.pot.calcula.utilizând.una.dintre.următoarele.trei.metode:
1..Agregarea.fluxurilor.de.bunuri.și.servicii.finale.produse.de.agenții.economici.în perioada.de.calcul..Aceasta.este.metoda.de.producție.și.constă.în.eliminarea.consumului intermediar.din.valoarea.totala.a.producției.pentru.obține.PIB.și.PNB.
PIBpp.=.PGB.–.C.intermediar (2.1)
unde.:.
-.PGB.=.valoarea.produselor.și.a.serviciilor,.intermediare.și.finale.create într-o țara în perioadă.de.calcul
-.C.interm.=.reprezintă.valoarea.bunurilor.(altele.decât.K.fix).și a.serviciilor.destinate pieței.pentru.consum.în.perioada.curenta.în.vederea.producerii.de.bunuri.și.servicii.
Practic,.aplicarea.metodei.de.producție.constă.în.utilizarea.indicatorului.“.valoarea adăugată brută.la.preț.de.bază”.folosind.relația.
PIBpp.=.VAB.+.IP+.TV.–.SP
unde:.
VAB.=.valoarea.adăugată.brută.exprimată.în.prețurile.de.bază;
.IP.=.impozite.pe.produs.inclusiv.taxa.pe.valoarea.adăugată;
.TV.=.taxe.vamale
.SP.=.subvenții.pe.produs.și.pentru.import
2..Agregarea.cheltuielilor.totale.ale.agenților.economici.pentru.bunuri.și.servicii.finale din.producția.perioadei.curente..Aceasta.este.metoda.utilizării.producției.finale.și.constă.în însumarea.elementelor:
-.cheltuielile.gospodăriilor.pentru.bunuri.și.servicii.de.consum.(C)
-.cheltuielile.guvernului.pentru.bunuri.și.servicii.finale.(G)
-.cheltuielile.cu.bunuri.de.investiții.a.sectorului.privat.(Ib)
-.exportul.net.(NX).=.X.–.M
-.variația.stocurilor.de.bunuri.care.nu.sunt.capital.fix.(materii.prime,.materiale.etc.).-.(VS);.ca.urmare.se.obține.relația:
…………PIBpp.=.C.+.G.+Ib.+.NX…………………..(2.2.)
…..unde:…………Ib.=.FBCF.+.VS
.Este.vorba.de.bunuri.cu.valoare.mai.mare.decât.o.anumită.limită.care.sunt.utilizate.mai mult.de.un.an.în.producție.–.fără.cele.destinate.scopurilor.militare
.FBCF.(Ib).=.In.+.Am…(se.face.abstracție.de.VS)
unde:
Am.=.amortizarea.sau.alocația.pentru.consumul.de.capital.fix.(ACCF)
In.–.investiția.netă.sau.valoarea.bunurilor.finale.destinate.creșteri.stocului.de.capital
Am.(ACCF).=.valoarea.recuperată.treptat.din.valoarea.inițială.a.mijloacelor.fixe.prin includerea.acesteia.în.costul.de.producție.sau.valoarea.bunurilor.finale.destinate.înlocuirii capitalului.fix.uzat.
Administrația.publică.produce.o.diversitate.de.bunuri.și.servicii.(șosele,.diguri,.scoli,.servicii juridice,.de.apărare,.sanitare.etc.).care.în.mod.normal.nu.se.produc.de.sectorul.privat.sau.se.produc insuficient..Evaluarea.acestora.se.face.prin.valoarea.achizițiilor.de.bunuri.și.servicii.(deci.prin.costul producției),.care.devine.parte.a.PIB.
Acele.cheltuieli.guvernamentale.care.nu.sunt.însoțite.de.un.flux.invers.de.bunuri.și servicii.(plata.pensiilor,.ajutoare.de.șomaj,.asigurări.sociale.etc.).nu.intră.G.ci.în.transferuri.(nu face.parte.din.PIB.curent).
Dacă.X.>.Im,.adică.NX.>.0,.aceasta.semnifică.faptul.că.sectorul.extern.consumă.mai.mult pentru.bunuri.și.servicii.naționale.decât.cheltuie.rezidenții.naționali.pentru.importuri,.stimulând creșterea.PIB..Dacă.X.<.Im,.(NX.<.0).diferența.se.scade.din.suma.celorlalte.cheltuieli,.reducând stimularea.PIB.
3..Metoda.veniturilor-.constă.în.însumarea.elementelor.care.exprimă.compensarea factorilor.de.producție.și.se.constituie.ca.venituri.ale.proprietarilor.acestora:plăți.salariale.+ profituri.+dobânzi.+rente.+alocații.pentru.consumul.de.capital.fix.+.impozite.indirecte.
PIBpp.=.(R+EBE).+.(IPRI-SE). (2.3)
unde:
R.–.remunerare.salariați
EBE.–.excedent.brut.de.exploatare
IPRI.–.impozite.legate.de.producția.și.import
SE.–.subvenții.de.exploatare.și.de.import
(EBE.–.soldul.contului.de.exploatare.al.unui.sector instituțional.arată ce rămâne.din valoarea nou.creată.în.producție.după.remunerarea.salariaților.și plata.impozitelor legate de.producție).
Impozitele.indirect.nete.I.I.N).reprezintă.diferența.dintre.impozitele.indirecte.plătite.de firme către.guvern.și.subvențiile.primite.de.la.guvern.
Impozite.percepute.de.guvern.sunt:
a).directe-stabilite.asupra.veniturilor.(salarii,.dobânzi,.dividende,.chirii,.profituri.etc..[Td]);
b).indirecte-suportate.de.cumpărători.și.de.consumator,.fiind.stabilite.pe cifra.de afaceri (al.vânzărilor).pe.valoarea.activelor.de.proprietate.sau.pe.unele.produse.(băuturi,.țigări.etc.).[Te]
Impozitele.indirecte.sunt.tratate.de.firme.ca.o.componentă.a.costului.bunurilor.și serviciilor.finale.produse,.fără.a.reprezenta.o.cheltuială.cu.factorii.de.producție..Ele.intră.în componența.prețurilor.pieței.și.se.încasează.de.stat..În.calculul.agregatelor.macroeconomice.de rezultate.la.prețul.pieței.subvențiile.se.scad.din.Te.deoarece.reprezintă.o.sursă.de.fonduri.folosite de.firme.în.vederea.asigurării.serviciilor.furnizate.de.factorii.de.producție.[IIN=Te-SE].
-.PIB.și.PNB.sunt.diferite.deoarece.firmele.și.cetățeni.străini.produc.o.parte.a output-ului în.interiorul.țării.iar.profiturile.și.dobânzile.sunt.returnate.către.restul.lumii,.iar.pe.de altă parte, unii agenti.economici.naționali.dețin.resurse.productive.în.alte.țării.și.primesc veniturile aferente proprietarilor..Diferența.dintre.sumele.primite.din.exterior.și.plățile.făcute.către.exterior.(în scopul.enunțat).reprezintă.venitul.net.din.străinătate.(VNS).sau.soldul.dintre.VAB.a.agenților naționali.în.străinătate.și.VAB.a.agenților.străini.în.interiorul.țări.(SVAB)
.Rezultă:
.PNBpp=PIBpp+SVABpp. .
.PNBpf.=.VNB.(Venitul.Național.Brut) .
Soldul.SVABpp.poate.fi.zero,.pozitiv.sau.negativ.și.în.consecință.PNB.=.PIB,.PNB.>.PIB sau.PNB.<.PIB.
Privit.din.perspectiva.cheltuielilor.totale.ale.agenților.economiei.atât.PIB.cât.și.PNB reprezintă.măsuri.a.cereri.agregate,.dar.și.a.ofertei.agregate.
Exprimarea.indicatorilor.în.mărimi.nete
Se.poate.calcula.la.prețul.factorilor.(PINpf).și.evidențiază.contribuția.producătorilor la crearea.valorii.nete,.sau.în.prețul.pieței.(PINpp)-.evidențiind.rolul.cereri..Astfel.obținem:
PINpp.=.PIBpp.–.ACCF. .
PINpf.=.PINpp.–.IIN.
Se.calculează.pornind.de.la.PIN.care.se.corectează.cu.soldul.dintre.veniturile.din activitatea.economică.și.din.patrimoniu.ale.agenților.naționali.care.își.desfășoară.activitatea.în străinătate.și.cea.a.agenților.străini.pe.teritoriu.țării.(SVAES):.
VN.se.calculează.pornind.de.la.fluxurile.de.venit.și.de.cheltuieli.sau.aplicând.metoda însumării.veniturilor.factorilor.de.producție.angajați.în.producerea.de.bunuri.și.servicii.
….PNNpf.=VN
1.3.Avuția.Națională.(AN).
Avuția.națională.este.o.categorie.economică.complexă.care.reprezintă.totalitatea .resurselor umane,.naturale,.materiale.acumulate,.financiare.și.de.mediu.de.care dispune.o țară la un.moment.dat,.chiar.dacă.unele.dintre.acestea.se.află.în.afară.teritoriului.național.
Resursele.umane.(RU).includ.resursele.de.muncă.(RM),.adică.populația.ocupată.și rezervele.de.muncă,.precum.și.valoarea.capitalului.uman.(VKU).
Noțiunea.de.capital.uman.(KU).derivă.din.analogia.efectuată.între.investiția.în.capitalul fizic și.investiția.în.resursele.umane,.în.vederea.creșterii.eficienței.sale.economice.
Ca.urmare,.capitalul.uman.reprezintă.ansamblul.cunoștințelor.și.aptitudinilor.acumulate de o.persoană.pe.parcursul.formării.profesionale.și.activității.practice,.gradul.de.mobilitate profesională a forței.de.muncă,.precum.și.starea.de.sănătate.a.populației..În.teoria capitalului uman.se subliniază.importanța.diferitelor.categorii.de.investiții.în.capitalul.uman:
investițiile.în.școlarizarea.formală.și.calificarea.postșcolară;
investițiile.efectuate.în.familie.sub.forma.grijii.acordate.copiilor;
investițiile.pentru.o.bună.stare.de.sănătate;
investițiile.pentru.informare.privind.piața.muncii.și.pentru.căutarea.unui.loc.de.muncă.
Evaluarea.impactului.pe.care.îl.au.aceste.investiții.asupra.creșterii.potențialului.capitalului uman stau.la.baza.deciziilor.de.politică.economică.privind.alocarea.resurselor.disponibile..
Folosind.notațiile.atașate.fiecărei.categorii.mai.sus.prezente.rezultă.relația:
.RU.=.RM.+.VKU
Resursele.naturale .reprezintă.totalitatea.elementelor.furnizate.de.natură necesare existenței umane.
Capitalul.natural.se.compune.din.valoarea.bunurilor.și.forțelor.naturii.utilizate.ca mijloc de.muncă.(pământ,.căi.de.transport.pe.ape,.apa.pentru.irigați.etc.),.ca.surse.de.energie,.ca.materie.prime,.materiale.sau.bunuri.folosite.nemijlocit.ca.obiect.de.consum.(apa,.fructe.etc.).
1.4..Fluctuațiile.ciclice.și.trendul.economic.
O.economie.națională.care.se.conduce.în.principal.după.regulile.economiei.de.piață.se caracterizează.printr-o.dinamică.de.tip.oscilant.a.activității.economice,.cu.abateri.mai.mari.sau mai.mici de la trendul.general..Această.dinamică.specifică.este.cunoscută.în literatura de specialitate.sub.denumirea.de.fluctuație.ciclică,.fluctuație.a.afacerilor,.sau.cicluri.ale.afacerilor.
Ciclurile.afacerilor.reprezintă.un.tip.de.fluctuații.a.activității.economice.agregate.a.unei țări,.în.care.agenții.economici.sunt.organizați.preponderent.în.întreprinderi.de.afaceri..Un.ciclu al afacerilor.constă.în.creșterea.simultană.a.nivelului.majorității.activităților.economice,.urmată.de o scădere.a.acestor.niveluri,.după.care.urmează.faza.de.expansiune.a.ciclului.următor..De.regulă, ciclurile se.definesc.ca.fluctuații.în.jurul.unei.mărimi,.care.este.o.medie.a.creșterii economice într-o perioadă;.ele.sunt.recurente.dar.nu.periodice,.durata.lor.variind.de la.un.an.la.50-60.ani.
Măsurarea.fluctuațiilor.ciclice.presupune.utilizarea.unui.sistem.de.indicatori,.dintre.care cei.mai.importanți.folosiți.în.practica.economică.sunt:.produsul.național.brut.în.prețuri.curente.și în.prețuri.constante,.volumul.vânzărilor.cu.amănuntul.și.cu.ridicata,.nivelul.debitelor.bancare, indicele.volumului.fizic.al.producției.industriale,.nivelul.șomajului,.numărul.locurilor.de.muncă în.ramurile.neagricole,.timpul.lucrat.în.ramurile.neagricole,.venitul.personal,.prețurile.etc..Pe baza seriilor.de.date.ale.indicatorilor.stabiliți,.precum.și.a.unora.derivați.din.aceștia, se.descrie dinamica sistemului.economic.analizat.și.se.pun.în.evidență,.printr-o.prelucrare adecvată, fluctuațiile.ciclice. Prelucrarea statistică.aplicată.seriilor.cronologice.a.indicatorilor amintiți constă în determinarea.trendului.(T),.a.variației.sezoniere.(S).și.a.celei.întâmplătoare.(I), care.are ca.efect.izolarea.fluctuației.ciclice.(C)..
Yt.=.Tt..St..Ct..It, (8.1)
Prin.urmare,.pentru.a.identifica.componenta.ciclică.a.variației.totale.(Yt).a.unui.fenomen economic,.(produsul.național.brut.spre.exemplu).se.elimină.în.primul.rând.variația.sezonieră,.cu metode.statistice.cunoscute,.rezultând.o.curbă.(.vezi.fig..8.1):
Y.=.Tt..Ct..It (8.2)
Utilizând.metode.statistice.adecvate,.se.calculează.curba.trendului.Yt,.care.reprezintă variația medie.a.fenomenului.analizat.și.poate.fi.considerată.ca.normă.a.dezvoltării.economice..
Punctul.B.de.pe.curba.Y.marchează.nivelul.activității.după.eliminarea.fluctuației sezoniere.(FS),.mărimea.acesteia.la.momentul.th.este:
FSth.=.Y.-.Y (8.3)
Diferența.FCIth.=.Y.-.Y.reprezintă.fluctuația.ciclică.și.cea.întâmplătoare.măsurată ca.deviație față.de.linia.trendului..Această.deviație.poate.fi.măsurată.în valori.absolute sau relative. În.primul.caz,.figura.8.1,.pe.ordonată.se.reprezintă.valorile.absolute.ale indicatorului considerat,.iar.în.cel.de.al.doilea.caz,.figura.8.2,.abaterile.relative.de.la.trend.(normă):
(FCIth.:.Yth)..100,.pentru.th.=.1,.2,.…,.T,.se.reprezintă.de.o.parte.și.de.alta.a.normei.
…..P.N.B…………………..
Y……………………………….A……FS.–.fluctuația.sezonieră……Yt.-trendul
……………………………………………..
..Y…………………………………B
..Y………………………………..
……………………………………….C
………………………………………………………..YS–.curba.activități
. .
.
…………FCI….Fluctuația ciclică.fără.variația.sezonieră
…th…………timp.t
Fig..8.1
Mai.trebuie.subliniat.faptul.că.aceste.oscilații.se.datorează.și.factorilor.întâmplători, întrucât.nu.există.metode.statistice.satisfăcătoare.pentru.a.elimina.variația.întâmplătoare;.prin urmare,.curba.ΔFCI.din.figura.8.2.poate.fi.definită.prin.ΔFCIt.=.ΔFCt..ΔFIt.unde.ΔFCt.este fluctuația.ciclică.iar.ΔFIt.este.fluctuația.întâmplătoare.
…%……………………………………..FCI
…40
…30
…20………………………………………………………………………Yt
…10
…..0
…-10
…-20
…-30
…-40
timp
Figura.8.2
Tipuri.de.cicluri.ale.afacerilor..După.durata.lor,.ciclurile.de.afaceri.sunt.de.trei.feluri:.cicluri minore,.cicluri.majore,.și.macrocicluri.
Ciclurile.minore.(Kitchin.– după.numele.economistului.american.care.l-a.introdus în literatura economică).sunt.fluctuații.de.intensitate.relativ.moderată.în.care.oscilațiile.sunt notabile dar.nu.severe.și.apar.la.fiecare.3-4.ani.
Ciclurile.majore.(Jugular–-economist.francez).se.caracterizează.prin.oscilații.largi.în activitatea.de afaceri,.având.o.periodicitate.de.aproximativ.10.ani.
Macrociclurile.sau.ciclurile.lungi.(Kondratief.–.economist.rus).sunt.fluctuații.de 50-60 ani, putând.conține.mai.multe.cicluri.majore.și.cicluri.minore.în.interiorul.său.
Este.posibil.să.apară.un.declin.pe.termen.scurt.în.timpul.unei.expansiuni.pe.termen lung,.după.cum.poate.să.apară.o.mică.creștere.într-o.contracție.pe.termen.lung. Aceste.oscilații.mari.se.datoresc.dinamicii.specifice.diferitelor.componente.ale.sistemului social-economic.(populație,.forță.de.muncă,.fonduri.fixe,.resurse.de.materii.prime.și.energie, mecanismul.economic),.a.interacțiunii.dintre.acestea,.a.contradicțiilor.ce.se.manifestă.în dezvoltarea.economico-socială,.a.reacției.întârziate.a.agenților.economici.la.diferite modificări a inerției,.pe.care.o.manifestă.unele.componente.
Cauzele.care.determină.aceste.fluctuații.sunt.externe.sistemului.economic.(dinamica.populației,.perturbații.sociale.și.politice.etc).și.interne.acestuia.
Forțele.interne.au.mobilitate.mai.mare,.de.aceea.este.unanim.acceptată.ideea.că.în această zonă.trebuie.căutată.originea.majorității.cauzelor.fluctuațiilor.ciclice..În.plus,.acestea.depind direct.de.acțiunea.agenților.economici,.ceea.ce.permite.pe.de.o.parte.cunoașterea.intercondiționărilor dintre cauze.și.efecte.iar.pe.de.altă.parte.facilitează.posibilitățile.de.orientare.și.dirijare,.ținând.seama.de legile.care.guvernează.această.dinamică.
Fazele.ciclului.afacerilor..Având.în.vedere.structura.fluctuațiilor.ciclice,.studiil .teoretice.și.aplicative.au.pus.în.evidență.patru.faze.distincte.–.prosperitatea,.recesiunea, depresiunea.și.învoirea.–.care.formează.o.succesiune.ce.poate.fi.urmărită.în.figura.8.3.
.
P.N.B.
……..Prosperitate.
. ………………..Înviorare
. Recesiune.
. ……….Depresiune.
.
…….Timp
Prosperitatea-reprezintă.acea.stare.a.economiei.în.care.toate.activitățile.operează.la.nivel înalt, recesiunea.se.caracterizează.prin.declin.notabil.al.nivelului.activităților, depresiunea.este perioada în.care.toate.activitățile.economice au.scăzut.la nivelul.cel.mai.mic dintr-un.ciclu,.iar înviorarea se.manifestă.prin.creșterea.nivelului.activităților.economice.
Nu.se.poate.vorbi.de.o.periodicitate.definită.a.ciclului,.deoarece.variația.lungimii acestuia față.de.medie.este.foarte.mare..De.asemenea.nu.este.ușor.de.făcut.o.demarcație.precisă.între recesiune și.depresiune.sau.între.înviorare.și.prosperitate.
Cu.toate.că.statul.poate.interveni.prin.diverse.măsuri.economice,.cum.ar.fi.cele monetare.și.fiscale.pentru.a.preveni.fluctuațiile.mari.ale.producției,.ocupării.forței.de.muncă și.a.veniturilor,.într-o.economie.de.piață.fluctuațiile.nu.pot.fi.eliminate.în.totalitate.
1.5..Cauzele.ciclurilor.economice
Caracterizarea.fiecărei.faze.se.poate.face.analizând.un.număr.de.cel.puțin.17.factori principali, a.relațiilor.dintre.aceștia.și.a.dinamicii.lor.pe.parcursul.fluctuației.ciclice,.factori.ce sunt.redați.în.tabelul.8.1.
După.cum.s-a.arătat,.există.multe.forțe.interne.care.determină.dinamica.economiei,.dar cei.17.factori.prezentați.au.importanță.majoră..În.continuare.se.vor.analiza.pe.scurt.modificările care.au.loc.în.cadrul.intercondiționărilor.dintre.factorii.amintiți,.de-a.lungul.celor.patru.faze și.acestea.se.vor.pune.în.legătură.cu.oscilațiile.ce.apar.în.cadrul.activității.economice.
Considerăm.că.momentul.inițial.al.analizei.este.faza.de.depresiune.care.este.caracterizată prin.vectorul.de.stare.dat.în.coloana.3.a.tabelului.8.1.
Tabel
Indicatorii.fluctuațiilor.ciclice
După.cum.s-a.arătat.în.expunerea.teoretică.din.paragraful.precedent,.fluctuațiile ciclice ale.economiei.sunt.rezultatul.unor.cauze.și.intercondiționări.multiple ceea.ce impune utilizarea.unui.sistem.adecvat.de.indicatori.pentru.măsurarea.acestor.oscilații,.pentru sesizarea și.prognozarea.mutațiilor.esențiale.din.economie,.și.în final pentru fundamentarea unor strategii.de.atenuare.a.variațiilor.mari.
Sistemul.de.indicatori.statistici.utilizați.de.țările.dezvoltate.în.analiza.și.prognoza fluctuațiilor ciclice.se.poate.clasifica.astfel:
Indicatori.reprezentativi;
Indicatori.compuși;
Indicatori.generali.ai.afacerilor.
1..Indicatorii.reprezentativi.au.fost.selectați.dintre.cei.utilizați.pentru.a.reflecta.dinamica unor.faze.particulare.ale.activității.economice,.dar.bazându-se.pe.corelația.dintre.fluctuațiile dintr-un sector.și.economie.în.ansamblul ei aceștia.caracterizează.indirect.starea economiei naționale. Din.această.categorie.fac.parte:
1.1..Nivelul.producției.de.fier.și.oțel.care.poate.caracteriza.pe.termen.scurt.tendințele.ce se manifestă.în.economia.națională.
1.2..Plățile.bancare.sau.debitele.bancare.care.sunt.în.corelație.cu.nivelul.activităților economice.
1.3..Volumul.transporturilor.pe.căile.ferate.
1.7..Producția.de.energie.electrică.(nu.reflectă.și.nivelul.activităților.din.comerț,.finanțe, agricultură.etc..cu.care.nu.se.corelează).
1.5..Alți.indicatori.cum.ar.fi:.nivelul.producției.de.hârtie.pentru.ambalaj,.nivelul producției.de.cărbune.și.bitum,.a.producției.de.automobile.
Se.pot.utiliza.și.alți.indicatori.ca.profiturile,.prețurile.cu.ridicata,.producția.agricolă, numărul falimentelor.etc..dar.fiecare.are.deficiențe.când.se.utilizează.separat.
2..Indicatorii.compuși.caracterizează.mai.multe.faze.ale.activității.economice.și.cuprind:
2.1..Numărul.de.angajați.în.fabrici- calculat.pe.baza.unui.eșantion.de.fabrici.care.cuprinde peste 50% din personalul angajat.
2.2..Indicele.plăților.pentru.forța.de.muncă.care.surprinde.și.modificările.în.numărul.de ore.lucrate.săptămânal.
2.3..Indicele. producției.industriale- se.bazează.pe.un.eșantion.de.fabrici.și.mine.care acoperă.aproximativ.25%.din.numărul.angajaților.din aceste.ramuri,.dar.nu.cuprinde.agricultura, construcțiile și.serviciile. Este.un.bun.indicator.de.avertizare pentru.activitatea.economiei naționale, dar întrucât.producția.bunurilor durabile.fluctuează.mai mult.ca cea.a.bunurilor nedurabile, indicatorul.tinde.să.exagereze.schimburile.în.nivelul.activității.
2.4..Produsul.național.brut.în.prețuri.constante.
3..Indicatorii.generali.ai.afacerilor.combină.o.serie.de.indici.ai.diferitelor.activități.într-un.indice.general.al.activității.de.afaceri.
Indicele.activității.de.afaceri-reflectă.mișcarea.combinată.a.10.serii.individuale:.producția.de lingouri de oțel, lingouri de.zinc,.noi.construcții,.consumul de.bumbac, producția de.țiței, producția.de.energie.electrică,.ocuparea.forței.de.muncă.neagricole,.volumul.transporturilor,.debitele.bancare,.vânzări.prin.magazine.
Indicatorii.statistici.pentru.schimbările.ciclice.ale.afacerilor.–.cuprinde.un.număr de.26.indici, fiecare.măsurând.un.aspect.diferit.al.activității.economice.și.se.împarte.în.trei.grupe.
Indicatorii.de.avertizare.(Leading);
Indicatorii.de.coincidență.(Coincident);
Indicatorii.de.întârziere.(Lagging)
Indicatorii.de.avertizare.(Leading.Index)
Pe.baza.indicatorilor.de.avertizare.se.calculează.un.indice.compozit,.în.componența căruia.vor.intra.sub.formă.standardizată.și.ponderată.cei.12.indici.menționați. Ponderea cu care vor.intra.cei.12.indici.este.variabilă,.în.raport.cu.perioada.de.referință.și.se bazează pe.influențele.anterioare.ale.respectivilor.indicatori.în.evoluția.economiei.
Acest.indice.va.arăta.tendința.pe.care.o.are.economia,.respectiv.o.scădere.a.acestuia va indica.începutul.unei.perioade.de.recesiune,.iar.o.comutare.de.la.scădere.la.creștere.va.indica deplasarea.către.o.perioadă.de.înviorare.
Sistemul.indicatorilor.de.avertizare.cuprinde.12.indici.care.semnalează.momentele.ce preced.modificările.esențiale.ale.fluctuației.ciclice,.în.special.punctele.extreme.ale.fazei.de prosperitate.și.depresiune..Cei.doisprezece.indicatori.sunt:
Numărul.mediu.de.ore.lucrate.săptămânal;
Noi.înregistrări.ale.cazurilor.de.șomaj;
Formarea.netă.de.întreprinderi.noi;
Comenzi.de.bunuri.de.folosință.îndelungată.(comenzi.pentru.bunuri.de.consum);
Comenzi.pentru.fabrici.și.echipamente;
Construcții.de.clădiri.și.locuințe;
Schimbări.ale.inventarului;
Prețurile.materialelor.industriale;
Prețurile.produselor.comune.stocate;
Profiturile.corporațiilor;
Raportul.dintre.preț.și.costul.muncii;
Schimbări.în.datoria.consumatorului.
Sistemul.indicatorilor.de.coincidență.cuprinde.8.indici.care.își.modifică.semnificativ sensul mișcării,.înregistrând.schimbarea.în.același.timp.cu.vârful.prosperității.sau punctul de minim.al.depresiunii:
Ocuparea.forței.de.muncă.în.sectoarele.neagricole;
Rata.șomajului;
Produsul.național.brut.în.prețuri.curente;
Produsul.național.brut.în.prețuri.constante;
Nivelul.producției.industriale;
Veniturile.personale;
Vânzări.prin.comerț.de.produse.manufacturate;
Vânzări.prin.comerțul.cu.amănuntul.
Este.util.să.facem.precizarea.că.în.unele.statistici.nu.se.include.decât.unul.dintre indicatorii.15.sau.16.și.se.renunță.la.indicatorul.20.care.are.o.dinamică.aproximativ asemănătoare cu.a.indicatorului.19.
Sistemul.indicatorilor.de.întârziere.este.format.din.6.indici.la.care.punctul.de.schimbare se.înregistrează.după.momentul.de.vârf.sau.de.minim.a.fluctuației:
Rata.șomajului.pe.termen.lung;
Investiții.în.fabrici.și.echipamente;
Inventar.de.afaceri.(al.fabricilor.și.comerțului);
Costul.unitar.al.forței.de.muncă;
Împrumuturi.industriale.și.comerciale;
Rata.dobânzii.la.bănci.(la.împrumuturile.pentru.afaceri).
Se.mai.folosesc.ca.indicatori.de.întârziere.modificarea.productivității.neagricole.și pierderi.din.afaceri.
Date.statistice.corespunzătoare.fiecăruia.dintre.cei.26.indicatori.precum.și.date.prelucrate pentru.cele.trei.categorii.de.indicatori,.se.publică.săptămânal.de.către.diferite.instituții specializate. De asemenea, lunar.se.publică.grafice.care.surprind.dinamica.acestor indicatori precum și grafice.procentuale.separate.pentru.indicatorii.de.avertizare,.de.coincidență.și respectiv de.întârziere..Modul.de.stabilire.a.acestor.procente.este.simplu,.astfel.dacă.din.cei.12.indicatori de.avertizare.9.sunt.în.creștere,.atunci.se.consideră.că.procentul.de.dezvoltare.semnalat.de indicatorii de.avertizare.este.75%.
CaPITOLUL 2
Statistica microeconomica
2.1. Statistica, instrument in investigarea activitatii agentilor economici
Principala particularitate a statisticii este aceea că ea studiază fenomenele sub aspectul cantitativ-numeric, în structura interdependentă cu determinarea lor calitativă, în condiții de timp, loc și structură organizătorică. Rezultatul acestui studiu se concretizează într-un număr mare de expresii numerice interdependente cunoscute sub denumirea generică de indicatori statistici.
În sensul cel mai larg, orice expresie numerică obținută într-un proces concret de cercetare se numește indicator statistic.
Indicatorii statistici se elaborează mai întâi sub aspect conceptual și metodologic și apoi se ilustrează numeric în urma unei cercetări concrete. Deci, indicatorul statistic cuprinde două părți: o parte noțională, cu care se definește conținutul și pentru care se stabilește o metodologie unică de calcul și o expresie numerică concretizătă ca timp, spațiu și delimitare organizatorică.
Caracterizarea statistică a activității de comerț se realizează cu ajutorul unor indicatori statistici, care pot fi utilizați sub formă de sistem atunci când se face o analiză complexă, bazată pe identificarea și măsurarea factorilor de influență și indicatori izolați când se urmărește doar caracterizarea unui singur aspect al activității.
Și în cazul activității de comerț – ramură cu pondere importantă într-o economie de piață liberă, bazată pe legea cererii și a ofertei – sistemul de indicatori statistici se poate elabora, măsura și utiliza în analizele efectuate la nivel macroeconomic și microeconomic.
La nivelul macroeconomic indicatorii utilizați trebuie să servească pentru elaborarea unor programe de strategie economică de dezvoltare și de producție socială. La nivel microeconomic, cu alte cuvinte, statistica firmei trebuie să asigure cantitatea și calitatea informației necesare desfășurării normale a activității de comerț.
La elaborarea indicatorilor statistici necesari caracterizării activității de comerț trebuie să avem în vedere modul de grupare specifică acestui domeniu.
După conținutul activității operăm în principal cu trei forme : comerț cu ridicata, care se efectuează între ramurile producătoare (industrie și agricultură) și bazele comerciale, comerțul cu amănuntul, care are loc între unitățile cu amănuntul și populație sau direct între producător și populație, precum și între unitățile de alimentație și populație.
După formele de piață: cu plata în numerar, pe credit și pe bază de document.
După formele de vânzare putem avea următoarele grupe: cu plata directă la vânzător, vânzător la casă, autoservire și expunere directă.
După forma de proprietate poate fi comerț public și privat, cu mărfuri proprii sau în consignație.
Când datele se referă la întreaga ramură, atunci intervin și alte grupări, ca de exemplu gruparea pe unități teritorial-administrativ și gruparea după mărimea unităților comerciale (magazinelor) în funcție de numărul de salariați și al capitalului fix.
Sistemul de indicatori ai activității de comerț va trebui să țină seama de aceste criterii de clasificare, precum și de funcțiile pe care acestea le au în cadrul economiei naționale, de principalul regulator al relațiilor reciproce dintre producție și consum, dintre masa de mărfuri și numerarul aflat în circulație. Ca atare, indicatorii statistici utilizați în analiza activității de comerț care trebuie să asigure cunoașterea unor aspecte sau probleme esențiale sunt grupați astfel:
indicatori ai bazei tehnico-materiale a comerțului, ai rețelei de desfacere, ai capacităților de depozitare, precum și ai modului de utilizare rațională a acestora;
indicatori ai mărimii, structurii și dinamicii stocurilor de mărfuri și modului de utilizare a acestora pentru accelerarea vitezei de rotație a desfacerilor;
indicatorii aprovizionării cu mărfuri a rețelei comerciale și modul în care se asigură o buna ritmicitate a activității comerciale;
indicatorii mărimii, structurii și dinamicii forței de muncă și utilizarea rațională a timpului de lucru al salariaților;
indicatorii mărimii, structurii și dinamicii volumului valoric al circulației de mărfuri pe grupe de mărfuri, pe medii geografice, pe forme de proprietate și în profil teritorial;
indicatorii eficienței economice a comerțului, a creșterii productivității muncii și a creșterii gradului de modernizare a prestațiilor comerciale;
indicatorii cheltuielilor de circulație și gradul de profitabilitate a activității de comerț;
indicatorii nivelului, structurii și dinamicii prețurilor cu amănuntul și tarifelor și a asigurării protecției sociale a consumatorilor;
indicatorii calității mărfurilor la recepție și la vânzare;
indicatorii cererii de consum a populației, ai nivelului și structurii consumului, ai dimensionării și formei de evoluție a fondului de cumpărare, ai gradului ei de sezonalitate și ciclicitate, ai gradului de elasticitate în raport cu venitul populației;
indicatorii ofertei de mărfuri și ai dimensionării stocurilor în raport cu oferta producției interne și a importului, asigurarea fondului pieței și a fondului de marfă, a structurii și sortimentelor potrivit cererilor populației.
2.2. analiza statistica a fortei de munca
Este cunoscut faptul ca forta de munca constituie principalul factor de productie. Intreprinderea industriala este o unitate productiva in cadrul careia rezultatul procesului de productie este, fie un bun material, fie un serviciu cu caracter industrial. In obtinerea acestor rezultate, forta de munca are rolul determinant, chiar si acolo unde interventia omului, in procesul de fabricatie, este suplinita de robotii industriali.
Pentru a cunoaste nevoile curente privind asigurarea fortei de munca in concordanta cu cerintele tehnologice de fabricatie la nivelul firmei este absolut necesara intocmirea balantei fortei de munca trimestrial, semestrial sau anual. Balanta fortei de munca se intocmeste pe diverse structuri ale fortei de munca, fiind evidentiate in mod deosebit urmatoarele categorii: personalul TESa, personalul muncitor, iar la fiecare categorie se urmareste structura pe sexe, pe grupe de varsta, profesii, meserii, sectii, nivel de calificare etc.
analiza dinamicii fortei de munca la intreprinderea S.C. XYZ S.R.L.
Pentru caracterizarea dinamicii resurselor de munca ale intreprinderii S.C. XYZ S.R.L. se utilizeaza urmatorii indicatori:
indicele de dinamica a personalului atat cu baza fixa cat si cu baza mobila
modificarea absoluta a efectivului de personal, care la randul ei se calculeaza cu baza fixa si cu baza mobila.
Tabel 1 Evolutia numarului mediu de salariati la societatea S.C. XYZ S.R.L. pe 2010-2015
Evolutia dinamicii personalului dupa grupa de varsta
analiza dinamicii fortei de munca se realizeaza si pe grupe de varsta dar numai cu baza fixa, anul 2015 fata de anul 2005 conform tabelului urmator:
Table 2 Evolutia dinamicii personalului dupa grupa de varsta, anul 2010 fata de anul 2005
Evolutia dinamicii personalului dupa sexe
Evolutia dinamicii personalului dupa sexe, anul 2010 fata de anul 2005
Evolutia dinamicii personalului dupa sectii
Evolutia dinamicii personalului dupa sectii, anul 2010 fata de anul 2005
analiza structurii fortei de munca la intreprinderea S.C. XYZ S.R.L.
Modificarile in structura numarului mediu de salariati in 2010 comparativ cu 2005 sunt evidentiate in tabelele si graficele urmatoare.
Evolutia structurii fortei de munca dupa grupa de varsta, 2010 comparativ cu 2005
Dupa cum se observa din graficul de mai sus, in anul 2010 precum si in anul 2015 cea mai mare pondere o detine grupa de varsta 41-50. Observam ca in anul 2015 s-a inregistrat o crestere usoara fata de anul 2005, a grupelor de varsta 31-40, respectiv 41-50, pe cand la grupele 21-30, 51-50 si 60+ s-au inregistrat scaderi.
Tabel 3 Evolutia structurii fortei de munca dupa sexe, 2010 comparativ cu 2005
Evolutia structurii fortei de munca dupa sectii, 2010 comparativ cu 2005
Cheltuielile cu personalul (salariale)
Principalele obiective ale analizei cheltuielilor salariale sunt:
analiza situației generale a cheltuielilor salariale;
analiza corelației dintre dinamica productivității muncii și dinamica salariului mediu.
Pentru analiza situației generale a cheltuielilor salariale este necesar să se studieze următoarele aspecte:
– modificarea absolută și relativă a cheltuielilor salariale;
– eficiența cheltuielilor salariale.
Ponderea principală în totalul cheltuielilor salariale o deține fondul de salarii (Fs). Mărimea fondului de salarii depinde de numărul mediu de salariați (Ns) și de salariul mediu anual pe o persoană (Sa):
Fs = Ns x Sa
Pentru a aprecia eficiența cheltuielilor salariale se folosesc următorii indicatori:
cheltuieli salariale la 1000 lei venituri din exploatare
cheltuieli salariale sau fond de salarii la 1000 lei cifra de afaceri
Reducerea cheltuielilor salariale la 1000 lei venituri din exploatare sau cifra de afaceri reflectă o creștere a eficienței cheltuielilor salariale, ca urmare a sporirii mai accentuate a veniturilor din exploatare sau a cifrei de afaceri față de creșterea cheltuielilor salariale sau a fondului de salarii. Practic, trebuie respectate următoarele corelații:
IVe > ICs sau IFs; ICa > ICs sau IFs;
Un alt obiectiv important al analizei îl constituie urmărirea corelației dintre dinamica productivității muncii și dinamica salariului mediu. În condițiile economiei de piață, creșterea mai rapidă a productivității muncii față de creșterea salariului mediu constituie o condiție de bază pentru asigurarea eficienței activității desfășurate.
În cadrul analizei este necesar să se studieze două aspecte:
situația generală a corelației;
efectele respectării sau nerespectării acestei corelații.
Pentru analiza situației generale a corelației se poate folosi indicele de corelație:
sau ;
unde: Is – indicele salariului mediu
Iw – indicele productivității muncii
În primul caz, respectarea corelației are loc atunci când indicele de corelație este subunitar (Ic < 1), iar în cazul al doilea, atunci când indicele de corelație este supraunitar ( Ic > 1).
În procesul de analiză este necesar să se studieze și efectele respectării sau nerespectării corelației asupra principalilor indicatori economico-financiari:
asupra cheltuielilor cu salariile la 1000 lei venituri din exploatare sau cifra de afaceri:
1. Influența productivității muncii
2. Influența salariului mediu pe o persoană
b) asupra profitului din exploatare:
1. Influența productivității muncii
2. Influența salariului mediu pe o persoană
3.3. analiza statistica a capitalului fix
Valoarea de înlocuire la un anumit moment de timp (t) se poate determina utilizând relația:
,
unde: Kat – coeficienții de actualizare la momentul t.
Evaluarea componentelor capitalului fix în funcție de starea mijlocului fix presupune determinarea valorii mijloacelor fixe în raport de participarea acestora la procesele de producție, rezultând următoarele trei valori:
valoarea rămasă (VR) VR se obține cu ajutorul relației:
VR = Vic – a,
unde: a – valoarea uzurii;
Din acest motiv, se determină indicatorul valoarea medie anuală a capitalului fix (), obținut într-una dintre variantele următoare:
ca medie aritmetică simplă a valorilor inițiale complete lunare ale capitalului fix (Vici):
,
unde: i – lunile anului;
pe baza unei ecuații de balanță:
= Vic + Vmi –Vme,
unde: Vic – valoarea inițială completă a mijloacelor
fixe la începutului anului;
Vmi – valoarea medie lunară a mijloacelor fixe intrate în cursul anului:
,
unde: Vi – valoarea mijloacelor fixe intrate în cursul anului;
ti – numărul de luni scurse dintre momentul punerii în funcțiune a mijlocului fix și sfârșitul anului.
Vme – valoarea medie lunară a mijloacelor fixe ieșite în cursul anului:
,
unde: Vs – valoarea mijloacelor fixe scoase din funcțiune în cursul anului;
ts – numărul de luni scurse dintre momentul scoaterii din funcțiune a mijlocului fix și sfârșitul anului.
Norma anuală de amortizare (Na) se stabilește prin lege la întreprinderile cu capital majoritar de stat și în funcție de politica economică proprie la celelalte întreprinderi (cu respectarea limitelor legale), determinându-se astfel:
,
unde: Dn – durata normată de funcționare a mijlocului fix.
În funcție de condițiile concrete ale fiecărei firme, indicatorul poate fi corectat cu valoarea reziduală a mijlocului fix (Vr) și valoarea reparațiilor capitale și a modernizărilor (Vk):
Starea de utilitate a capitalului fix poate fi cuantificată prin luarea în calcul a valorii inițiale complete, a valorii rămase și a amortizării, determinându-se următorii indicatori statistici:
coeficientul stării de utilitate (Ksu) – se determină ca raport procentual între valoarea inițială rămasă (determinată la momentul efectuării analizei) și valoarea inițială completă a capitalului fix:
;
coeficientul uzurii (Kuz) – se obține ca raport procentual între valoarea uzurii (suma amortizărilor recuperate până la momentul analizei) și valoarea inițială completă a capitalului fix:
.
Pe baza lor se fundamentează programele de investiții și se analizează eficiența folosirii capitalului fix. Pentru comparații în timp se folosesc indicatorii relativi ai dinamicii. Cei doi coeficienți sunt complementari:
Ksu + Kuz = 100%.
Cu ajutorul valorilor din balanța capitalului fix, se determină indicatorii mișcării capitalului fix, și anume:
coeficientul intrărilor / înnoirii (Ki) – exprimă ponderea capitalului fix nou intrat în cursul perioadei (Vi), în totalul capitalului fix existent la sfârșitul acesteia (V2):
;
coeficientul ieșirilor / scoaterii din funcțiune (Ks) – exprimă ponderea capitalului fix scos din funcțiune în cursul perioadei (Vs), în totalul capitalului fix existent la începutul acesteia (V1):
.
Indicatorii eficienței economice exprimă, în cel mai cuprinzător mod, felul în care au fost obținute rezultatele în raport cu eforturile depuse. aceștia se pot calcula direct, ca raport între mărimea rezultatelor (R) și cea a eforturilor (E), sau indirect, ca raport între mărimea eforturilor și cea a efectelor, pe baza următoarelor relații:
sau .
Eficiența folosirii capitalului fix (e) se determină ca raport între indicatorii de rezultate (cifra de afaceri, valoarea adăugată, producția marfă vândută și încasată, profitul etc.) și valoarea medie anuală a capitalului fix, utilizând relația:
,
unde: Q – indicator valoric de rezultate;
– valoarea medie anuală a capitalului fix.
Eficiența, obținută astfel, exprimă valoarea, concretizată într-un rezultat util, ce revine la 1 leu capital fix.
Dinamica eficienței capitalului fix se analizează cu ajutorul indicatorilor seriilor cronologice.
Corelația dintre potențialul tehnico-productiv și cel uman, respectiv înzestrarea cu capital fix a firmei, se analizează cu ajutorul indicatorului gradul de înzestrarea tehnică a muncii (z), care se obține ca raport între valoarea medie anuală a capitalului fix () și numărul mediu anual de muncitori ():
cantitatea medie de materii prime și materiale aprovizionată zilnic () – este tot un indicator ce vizează latura cantitativă, calculat la nivel sortimental, ce exprimă cantitatea recepționată efectiv zilnic din fiecare material. se determină ca raport între cantitatea de materii prime și materiale aprovizionată lunar (Q), și durata calendaristică a lunii (Dc):
;
intervalul mediu dintre aprovizionări () – este un indicator cu duble valențe, surprinzând atât latura cantitativă, cât și pe cea calitativă. Intervalul mediu dintre aprovizionări indică numărul mediu de zile dintre două aprovizionări succesive, determinându-se ca o medie aritmetică simplă a intervalelor dintre aprovizionări, pe baza relației următoare:
,
unde: n – numărul de aprovizionări;
n–1 – numărul de intervale dintre aprovizionări;
ti – intervalul de timp (exprimat în zile) între două aprovizionări succesive.
Utilizarea intervalului mediu dintre aprovizionări în analiza statistică presupune comparația acestuia cu intervalul programat dintre două aprovizionări succesive (tp), putând rezulta unul din următoarele trei cazuri:
– se întâlnește atunci când livrările de materii prime și materiale de către furnizori sunt făcute mai des decât termenele contractuale. Respectarea cantităților din contract, corelată cu micșorarea intervalului mediu dintre aprovizionări, conduce la apariția stocurilor supranormative de materii prime. acestea presupun imobilizări de capital circulant, precum și efecte economico-financiare nefavorabile;
– reprezintă o situație ideală, și apare atunci când obligațiile contractuale privind termenele de livrare de către furnizori au fost respectate;
– se întâlnește atunci când furnizorii nu respectă obligațiile contractuale, în sensul depășirii termenelor programate. Menținerea unei astfel de situații conduce la apariția rupturilor de stoc, generând perturbări ale procesului de producție;
gradul de asigurare cu materii prime și materiale (Ga) – arată numărul mediu de zile pentru care producția este asigurată cu materiile prime și materialele necesare, oferind posibilitatea cunoașterii, în orice moment, a stadiului evolutiv în care se află stocurile. Ga se obține ca raport între stocul mediu de materii prime și materiale () și consumul mediu zilnic de materii prime și materiale (), pe baza relației:
.
analiza statistică a gradului de asigurare cu materii prime și materiale presupune comparația cu numărul de zile de asigurat din perioada analizată (tp), putându-se întâlni următoarele situații:
Ga < tp – înseamnă că nu este acoperit intervalul de timp programat pentru aprovizionarea cu materii prime și materiale; pot apărea rupturi de stoc rezultând, de aici, stagnări ale procesului de producție;
Ga = tp – situația ideală;
Ga > tp – depășirea necesarului de aprovizionat conduce la apariția stocurilor supranormative de materii prime.
coeficientul ritmicității aprovizionării – este un indicator calitativ și se determină ca un coeficient de variație, în două variante:
pentru analiza ritmicității intervalului de aprovizionare:
;
pentru analiza ritmicității cantităților aprovizionate:
,
unde: n – numărul de aprovizionări efective;
qi – cantitățile de materiale efectiv aprovizionate;
qp – cantitățile de materiale prevăzute în graficele de aprovizionare (sau cantitatea medie a unei aprovizionări).
Consumul specific (m) exprimă cantitatea de materie primă sau de materiale care se consumă pentru realizarea unei unități de produs. Se determină ca raport între consumul total din materialul respectiv (M) și producția fizică realizată (q), utilizând relația următoare:
.
Variația consumului specific trebuie urmărită atât în dinamică, față de realizările perioadelor precedente, cât și comparativ cu nivelul stabilit prin documentația tehnică. analiza dinamicii utilizează următoarele sisteme de indici și indicatori derivați:
;
;
.
Când același produs se fabrică în mai multe subunități ale unei unități principale, folosind același tip de material, sau se obțin produse ce fac parte dintr-o grupă omogenă, se determină indicatorul consumul specific mediu (). acesta se obține ca o medie aritmetică ponderată a consumurilor specifice individuale, cu ajutorul relației:
,
unde: S – structura producției fizice .
La fel ca în cazul consumului specific individual, evoluția favorabilă a consumului mediu se întâlnește atunci când indicele dinamicii are valori subunitare, iar modificarea absolută și ritmul dinamicii au valori negative. analiza dinamicii consumului mediu specific utilizează următoarele sisteme de indici și indicatori derivați:
indicatorii generali:
;
;
;
influența factorului calitativ (consumul specific individual):
;
;
;
unde: – consumul mediu specific care s-ar fi realizat în perioada curentă, în condițiile structurii producției fizice din această perioadă și consumul specific individual din perioada de bază;
influența factorului cantitativ (structura producției fizice):
;
;
.
Sistemul verifică testul reversibilității factorilor:
;
.
a) Consum omogen – producție omogenă
acesta este cazul în care se consumă un material pentru fabricarea unui produs, relația de calcul a consumului total fiind următoarea:
M = m · q.
variația totală:
;
;
;
influența factorului calitativ (consumul specific individual):
;
;
;
influența factorului cantitativ (volumul fizic al producției):
;
;
;
Sistemul verifică testul reversibilității factorilor:
;
.
b) Consum omogen – producție eterogenă
Consumul total, în această variantă, se obține prin însumarea consumului total înregistrat pentru fiecare produs în parte, o primă relație de calcul fiind următoarea:
.
variația totală:
;
;
;
influența factorului calitativ (consumul specific individual):
;
;
;
unde: – consumul total care s-ar fi realizat în perioada curentă pentru fabricarea cantităților de produse din această perioadă, cu consumurile specifice individuale din perioada de bază;
influența factorului cantitativ (volumul fizic al producției):
;
;
.
Sistemul verifică testul reversibilității factorilor:
.
O situație specială întâlnim, în cazul „Consum omogen – producție eterogenă”, atunci când se consumă un material pentru produsele care fac parte dintr-o grupă omogenă. Într-o astfel de situație, relația de bază este:
.
variația totală:
;
;
;
influența factorului calitativ (consumul mediu specific):
;
;
influența factorului cantitativ (volumul fizic total al producției):
;
.
Și acest sistem verifică testul reversibilității factorilor:
;
.
Un alt sistem de analiză a consumului total de materiale, pentru varianta „Consum omogen – producție eterogenă”, poate fi construit prin detalierea consumului mediu specific din sistemul anterior, rezultând următoarea relație:
.
variația totală:
;
;
;
influența factorului calitativ (consumul specific individual):
;
;
;
unde: – consumul total din perioada curentă, în condițiile volumului și structurii producției fizice din această perioadă și cu consumurile specifice individuale din perioada de bază;
influența factorului cu dublă semnificație, calitativ-cantitativ (structura producției):
;
;
;
unde: – consumul total din perioada curentă, pentru volumul fizic al producției din această perioadă și consumul mediu specific din perioada de bază;
influența factorului cantitativ (volumul fizic total al producției):
;
;
.
Și acest sistem verifică testul reversibilității factorilor:
;
.
c) Consum eterogen – producție omogenă
De această dată, se obține un singur produs prin utilizarea mai multor materiale, iar analiza statistică vizează consumul total valoric de materiale, calculat cu ajutorul relației:
,
unde: p – prețul de achiziție al materialelor consumate;
– consumul specific valoric de materiale.
variația totală:
;
;
;
influența factorului calitativ (consumul specific individual):
;
;
unde: – consumul total valoric din perioada curentă, în condițiile în care consumul specific individual nu s-ar fi modificat;
influența factorului cu dublă semnificație calitativ-cantitiativ (prețul materialelor consumate):
;
;
unde: – consumul total valoric din perioada curentă, în condițiile în care consumul specific valoric nu s-ar fi modificat;
influența factorului cantitativ (volumul fizic al producției):
;
;
.
Este verificat și testul reversibilității factorilor:
;
.
d) Consum eterogen – producție eterogenă
Caz întâlnit atunci când se realizează mai multe produse cu ajutorul mai multor materiale, consumul total are următoarea relație de calcul:
.
variația totală:
;
;
;
influența factorului calitativ (consumul specific individual):
;
;
;
unde: – consumul total valoric din perioada curentă, dacă nu s-ar fi modificat consumul specific individual;
influența factorului cu dublă semnificație calitativ-cantitativ (prețul materialelor):
;
;
;
unde: – consumul total valoric din perioada curentă, în condițiile în care consumul specific valoric nu s-ar fi modificat;
influența factorului cantitativ (volumul fizic al producției):
;
;
.
Sistemul verifică testul reversibilității factorilor:
;
.
În principiu, consumul total de materiale prezintă o evoluție favorabilă atunci când indicele dinamicii are valori subunitare, iar modificarea absolută și ritmul dinamicii au valori negative. Trebuie, totuși, făcută precizarea că reducerea consumului total este favorabilă numai în condițiile în care producția s-a menținut constantă sau a crescut în perioada analizată, respectiv: și . De asemenea, creșterea consumului total este justificată atunci când nu depășește creșterea producției: și . această situație poate fi exprimată cu ajutorul indicatorului consumul total admisibil de materiale (Ma), calculat ca produs între consumul total de materiale din perioada de bază (M0) și indicele dinamicii producției ():
Indicatorii dinamicii consumului total, în varianta consumului admisibil, sunt următorii:
;
;
.
numărul mediu de rotații (r) – evidențiază numărul mediu de rotații ale stocului de capital circulant pentru obținerea producției marfă vândută și încasată. Se determină ca raport între producția marfă vândută și încasată (Pm) și stocul mediu de capital circulant ():
;
durata medie a unei rotații (dr) – se determină ca raport între durata calendaristică a anului și numărul mediu de rotații:
Cuantificarea efectelor variabilității vitezei de rotație a mijloacelor circulante pornește de la următoarea relație:
.
Modificarea absolută a capitalului circulant măsoară variația totală, de la o perioadă la alta, a stocului de capital circulant, și se obține pe baza relației:
.
În activitatea unei firme, modificarea absolută a capitalului circulant se poate afla în una din următoarele două situații:
– semnifică o situație nefavorabilă, indicând o depășire de capital circulant, o imobilizare a acestuia în cadrul circuitului economic;
– semnifică o situație favorabilă pentru activitatea economică a firmei, indicând o eliberare de capital circulant în cadrul circuitului economic.
Cuantificarea influențelor factoriale respectă principiile indicilor factoriali, realizându-se astfel:
influența numărului mediu de rotații ale capitalului circulant:
;
influența producției marfă vândută și încasată:
.
Sistemul obținut respectă testul reversibilității factorilor:
.
2.4.analiza statistica a rezultatelor activitatii economice si a rentabilitatii, a veniturilor, a cheltuielilor
Indicatorii de rezultate ai activității de producție și comercializare
Cifra de afaceri reprezintă veniturile din activitatea comercială a unei întreprinderi pe o anumită perioadă de timp. Cifra de afaceri nu cuprinde veniturile financiare și cele excepționale. Cifra de afaceri poate fi privită ca: cifră de afaceri totală, cifră de afaceri medie, cifră de afaceri marginală și cifră de afaceri critică.
Sistemul de indicatori ce caracterizează nivelul și dinamica cifei de afaceri
Cifra de afaceri totală (Ca), exprimă volumul total al afacerilor unei firme, evaluate în prețurile pieței. Ea cuprinde totalitatea veniturilor din vânzarea mărfurilor și produselor, executarea lucrărilor și prestarea serviciilor într-o perioadă de timp.
Cifra de afaceri medie (CĀ), se poate determina în unitățile monoproductive și reflectă încasarea medie pe unitatea de produs sau serviciu.
Cifra de afaceri marginală (Cam), exprimă variația încasărilor unei firme generată de creșterea cu o unitate a volumului vânzărilor.
Cifra de afaceri critica (Camin), sau pragul de rentabilitate, reprezintă acel nivel al vânzărilor la care se asigura acoperirea în totalitate a cheltuielilor efectuate, iar profitul este egal cu zero.
sau
Unde: CF – cheltuieli fixe totale
NCV – nivelul relativ al cheltuielilor variabile fata de cifra de afaceri
În procesul de analiză este necesar să se calculeze modificarea absolută și procentuală intervenită în mărimea cifrei de afaceri din perioadă curentă față de cea prevăzută sau din perioada de bază astfel:
În funcție de mărimea și semnul acestor modificări se pot face aprecieri cu privire la creșterea sau scăderea cifrei de afaceri a întreprinderii în perioadă supusă analizei.
Deoarece cifra de afaceri este exprimată în prețuri curente, în perioada de creștere puternică a prețurilor trebuie să fie corectată cu indicele inflației, astfel informațiile își pierd fiabilitatea, iar concluziile analizei vor fi deformate. De aceea se impune determinarea unei rate reale de creștere a cifrei de afaceri pe baza relației:
Unde: IP – indicele de creștere al prețurilor.
Un obiectiv important al analizei cifrei de afaceri îl constituie analiza factorială a acesteia pe baza unor modele deterministe de tip multiplicativ sau produs între factori. Una din metode pentru analiza factorială este aceea care ține seama de numărul mediu de salariați (NS), de productivitatea muncii (Wa)și de gradul de valorificare a producției fabricate (GV):
;
Productivitatea muncii poate fi privită în funcție de gradul de înzestrare tehnică a muncii cu active fixe (It) și de eficiența utilizării activelor fixe (E):
;
analiza cifrei de afaceri pe baza acestui model ne permite să facem aprecieri cu privire la modificarea acesteia în funcție de factorii de producție reprezentați de numărul mediu de salariați și activele fixe ale întreprinderii, precum și de eficiența utilizării acestor factori reflectată prin productivitatea muncii și eficiența activelor fixe.
În finalul analizei cifrei de afaceri este necesar să stabilim consecințele modificării acesteia asupra principalilor indicatori economico-financiari ai întreprinderii:
1. asupra productivității muncii:
2. asupra eficientei utilizării activelor fixe sau circulante:
3. asupra cheltuielilor totale sau a cheltuielilor de exploatare ce revin la 1 000 lei cifra de afaceri:
4. asupra profitului aferent cifrei de afaceri:
5. asupra ratei rentabilității capitalului total utilizat (Kt), capitalului permanent (Kp) și a capitalului propriu (Kpr):
6. asupra vitezei de rotație a activelor circulante:
Principalele categorii de cheltuieli
având în vedere marea diversitate a cheltuielilor efectuate de către o întreprindere, acestea pot fi grupate după mai multe criterii:
După natura lor, se disting: cheltuieli de exploatare, cheltuieli financiare, cheltuieli excepționale.
După corelația cu evoluția volumului de activitate, se pot delimita: cheltuieli variabile, cheltuieli fixe.
Cheltuielile variabile sunt dependente de evoluția volumului de activitate, modificându-se în același sens cu acesta. În cadrul lor se cuprind: cheltuielile cu materiile prime directe, cheltuielile cu salariile muncitorilor direct productivi, o parte din cheltuielile cu întreținerea și funcționarea utilajelor, etc. Pe unitatea de produs acestea capătă un caracter relativ constant.
Cheltuielile fixe nu depind de volumul de activitate, în anumite limite ale acestuia având un caracter constant. În cadrul lor se cuprind cheltuielile cu amortizarea, cheltuielile cu conducerea și administrarea întreprinderii, etc. Pe unitatea de produs acestea capătă un caracter variabil, modificându-se în sens invers față de evoluția volumului de activitate.
După conținutul lor, cheltuielile pot fi: cheltuieli materiale, cheltuieli cu personalul (salariale).
Cheltuielile materiale exprimă sub formă valorică întregul consum de muncă trecută sau materializată efectuat pentru fabricarea și vânzarea produselor. Ele cuprind atât cheltuielile pentru materiile prime, materiale, combustibil și energie, precum și cheltuielile cu amortizarea mijloacelor fixe.
Cheltuielile cu personalul (salariale) exprimă sub formă valorică întregul consum de muncă vie sau cheltuielile totale efectuate de întreprindere pentru plata forței de muncă și pentru achitarea obligațiilor legate de asigurările și protecția socială a salariaților.
După modul de identificare și repartizare, cheltuielile pot fi:
– cheltuieli directe care sunt legate nemijlocit de activitatea unei unități operative, a unui loc de munca sau de realizarea unui produs;
– cheltuieli indirecte care sunt ocazionate de funcționarea întreprinderii în ansamblul său.
După incidența asupra fluxurilor de trezorerie:
– cheltuieli monetare, care generează un flux monetar, o plata (salarii, cheltuieli cu materiile prime, etc. );
– cheltuieli calculate, care nu generează efectuarea unei plăți (amortizări și provizioane).
Cheltuielile totale și de exploatare
În cadrul unei economii de piață scopul principal al existentei unui agent economic îl constituie producerea în condiții de eficiență a valorilor de întrebuințare necesare satisfacerii corespunzătoare a nevoilor consumului productiv și individual. Însă, orice proces de obținere a valorilor de întrebuințare implica un consum de resurse umane, materiale și financiare reflectate prin intermediul cheltuielilor. Cheltuielile unei întreprinderi se structurează după mai multe criterii, și reflectă sub formă valorică întregul consum de factori de producție efectuat pentru fabricarea și vânzarea producției. În funcție de natura lor, cheltuielile totale cuprind: cheltuieli de exploatare(Ce), cheltuieli financiare (Cf) și cheltuieli excepționale (Cex):
La rândul lor veniturile totale obținute din activitatea unei întreprinderi (Vt) cuprind: venituri din exploatare (Ve), venituri financiare (Vf) și venituri excepționale (Vex):
Pentru aprecierea evoluției acestora este necesară corelarea lor cu evoluția efectelor obținute. Eficiența cheltuielilor efectuate de către o întreprindere poate fi apreciată prin calcularea nivelului cheltuielilor totale la 1000 lei venituri totale ale întreprinderii, numit și rată de eficiență a cheltuielilor totale:
Potrivit acestui indicator orice reducere a nivelului cheltuielilor la 1000 lei venituri relevă o situație favorabilă, respectiv o creștere a eficienței cheltuielilor.
Pornind de la acest model de corelație, modificarea Ct/1000 se explica prin modificarea veniturilor totale și a cheltuielilor totale ale întreprinderii, ale căror influențe se calculează astfel:
1.
2.
Nivelul cheltuielilor la 1000 lei venituri se mai poate calcula în funcție de structura sau ponderea veniturilor întreprinderii pe cele trei categorii de venituri (gi) și de nivelul cheltuielilor pe cele trei categorii de venituri și cheltuieli (Ci/1000):
Influențele celor doi factori se calculează astfel:
Influența structurii veniturilor
Influența cheltuielilor la 1000 lei venituri pe categorii
analiza se poate adânci prin luarea în considerare a factorilor care influențează asupra cheltuielilor la 1000 lei venituri pe fiecare categorie de venituri și cheltuieli:
Privind contribuția cheltuielilor la 1000 lei venituri pe categorii, la modificarea cheltuielilor la 1000 lei venituri totale, în procesul de analiza este indicat să se țină seama de câteva aspecte:
cheltuielile la 1000 lei venituri din exploatare exercita cea mai puternica influența asupra modificării cheltuielilor la 1000 lei venituri totale, deoarece în veniturile totale, veniturile din exploatare dețin ponderea principală;
cheltuielile la 1000 lei venituri financiare reflecta indirect gradul de îndatorare al întreprinderii, înregistrând un nivel scăzut în cazul întreprinderilor cu o situație financiară bună (la care ponderea creditelor în finanțarea mijloacelor economice este mică sau în cazul acelor agenți economici care dețin importante active sub formă de imobilizări financiare) și un nivel ridicat în cazul întreprinderilor cu un grad de îndatorare mare;
cheltuielile la 1000 lei venituri excepționale reflecta modul în care au fost vândute activelor fixe ale întreprinderilor precum și diferența dintre amenzile și penalitățile plătite sau încasate.
În cadrul analizei se poate calcula și efectul modificării cheltuielilor la 1000 lei venituri totale asupra profitului brut al întreprinderii (Pb):
Cheltuielile de exploatare dețin ponderea principală în cheltuielile totale și de aceea analiza cheltuielilor întreprinderii trebuie să continue cu analiza aprofundată a acestora. Ele cuprind toate cheltuielile aferente ciclului de exploatare, respectiv pentru aprovizionarea materiilor prime și a materialelor, stocarea acestora, producerea bunurilor și serviciilor, desfacerea acestora, etc.
Indicatorii eficienței economice și sociale
Producția finală (PF) a comerțului și alimentației se obține scăzând din producția globală pierderile de mărfuri, inclusiv perisabilitățile. Ea este alcătuită din cheltuieli materiale ale societății și producția netă din sfera circulației mărfurilor.
Volumul absolut al profitului (masa beneficiului) se calculează la nivel de societate ca diferență dintre rabatul comercial și costurile activității conform legislației în vigoare.
Rata profitului în raport cu volumul desfacerilor de mărfuri (RP1) exprimă în ce măsură poate realiza profit societatea analizată la fiecare 1000 lei desfacere.
în care: P- masa profitului (beneficiului)
D –vânzările realizate în perioada de referință.
Rata profitului în raport cu costurile activității comerciale sau de alimentație publică.
în care: C- costurile activității
Rata profitului în raport cu cheltuielile de muncă vie și trecută
în care: FS+a – munca vie și trecută
Rata profitului la capitalul social este rata profitului comercial
în care: CS – capitalul social.
Indicatori ai rentabilității
Ratele de rentabilitate sunt indicatori sintetici prin care se apreciază sub formă relativă situația profitabilității întreprinderii. Cu ajutorul acestora se apreciază eficiența activității unei întreprinderi, deoarece reflectă rezultatele obținute ca urmare a trecerii prin toate stadiile circuitului economic: aprovizionare, producție și desfacere.
Putem clasifica ratele de rentabilitate după mai multe criterii:
În funcție de criteriul bazei de raportare se pot distinge:
ratele de marjă sau de structură – care au la numitor un indicator de flux global al activității (ratele comerciale);
ratele de rentabilitate propriu-zise sau de eficiență – care au la numitor mijloacele angajate sau consumate pentru obținerea rezultatelor.
În funcție de criteriul funcțional întâlnim:
rate ale rentabilității economice;
rate ale rentabilității financiare;
rate ale rentabilității resurselor consumate;
rate ale rentabilității comerciale.
În cele ce urmează se va prezenta modalitatea de analiză a principalelor rate de rentabilitate.
Rata rentabilității economice
Într-o primă formă ea se prezintă ca raport între rezultatul exercițiului înainte de impozitare (profit brut) și activul total (format din active imobilizate și active circulante).
unde: Re – rentabilitatea economică;
Pb – profitul brut;
ai – activele imobilizate;
ac – active circulante;
at – activul total.
În acest caz rata rentabilității economice arata performanță economica a întreprinderii, respectiv modul în care aceasta utilizează ansamblul activelor aflate la dispoziția sa.
Influența factorilor se va face în felul următor:
1. Influența activului total
Influența volumului activelor imobilizate
Influența volumului activelor circulante
2. Influența profitului brut
O altă formă a ratei rentabilității economice se poate obține prin raportarea profitului brut la capitalul permanent (Kp), alcătuit din capital propriu (Kpr) și capital împrumutat (Ki), adică:
Unii autori consideră că această rată se poate încadra în rândul ratelor de rentabilitate financiară, privită ca o expresie a recompensării tuturor capitalurilor proprii și împrumutate.
Rata rentabilității financiare
Exprimă capacitatea unei firme de a genera un rezultat net pozitiv, apreciat drept rezultat al folosirii capitalurilor și care este destinat astfel recompensării acestor capitaluri. Prezintă o importantă deosebită, în primul rând pentru acționari, care apreciază în funcție de nivelul acestei rate, dacă investiția lor este justificată și dacă vor continua să sprijine dezvoltarea acesteia, fie prin aportul unor noi capitaluri sau prin renunțarea pentru o perioadă limitată la o parte din dividendele cuvenite.
Rata rentabilității financiare este influențată în mod esențial de existența a doi factori și anume:
folosirea în cadrul structurii de capital a întreprinderii, a capitalului împrumutat pe termen mediu și lung;
deductibilitatea cheltuielilor cu dobânzile, prin posibilitatea introducerii acestora pe cheltuielile întreprinderii și existența efectului de „scut de impozit”.
Rentabilitatea financiară este importantă pentru analiza economico-financiară și pentru gestiunea financiară.
Indicatoriii de nivel și de dinamică profitului
Profitul reprezintă rațiunea de a fi a unei întreprinderi. De aceea analiza acestuia trebuie să reprezinte un obiectiv esențial al oricărei analize economico-financiare. Ca orice indicator economico-financiar și profitul se analizează din punct de vedere structural și factorial. Foarte importantă este analiza factorială, care necesită studierea acestuia cu ajutorul unor modele funcționale de tip multiplicativ, ce vor permite stabilirea factorilor ce influențează mărimea și evoluția profitului, precum și cuantificarea acestor influențe. În cadrul acestei analize se urmăresc următoarele trei aspecte de bază:
analiza rezultatului total (profitului brut);
analiza rezultatului exploatării (profitului de exploatare);
analiza rezultatului aferent cifrei de afaceri.
analiza rezultatului total (a profitului brut) se realizează pornind de la următorul model de analiză:
, iar
unde : Pb – profitul mediu ce revine la 1 leu venituri totale;
Gv – ponderea diferitelor categorii de venituri în totalul veniturilor;
Pv – profitul la 1 leu venituri, pe categorii de venituri.
Modificarea profitului brut total se explică factorial, astfel:
Influența veniturilor totale
Influența profitului mediu la 1 leu venituri totale
Influența structurii veniturilor pe categorii
, unde
2. 2. Influența profitului brut la 1 leu venituri pe categorii de venituri
CAP 3. ANALIZA STATISTICO-ECONOMICA IN CADRUL COMPANIEI S.C. ALBALACT S.R.L.
3.1. Descrierea companiei
Prezentarea societatii
SC Albalact SA, cu sediul în localitatea Oiejdea, județul Alba, are ca obiect de activitate fabricarea produselor lactate și a brânzeturilor. Compania s-a constituit în anul 1999, în urma privatizării Întreprinderii de Industrializare a Laptelui Alba (înființată în anul 1971). În prezent, are peste 500 de angajați, peste 3500 de acționari și este listată pe piața Rasdaq.
De la înființare și până în prezent Albalact poate fi caracterizată printr-o proces continuu de inovare. Comercializează o gamă diversificată de produse lactate, de la lapte de consum, la produse proaspete, în diverse tipuri de ambalaje și gramaje, toate la o calitate corespunzătoare cerințelor pieței interne și celei externe. Pe lângă produsele lactate proaspete comercializate sub brandurile Fulga și Zuzu, Albalact mai comercializează unt, iaurt și smântână sub marca omonimă "De Albalact".
Atitudinea activă a companiei poate fi observată prin pașii săi strategici.
În anul 2004, Albalact a intrat pe segmentul laptelui UHT, cu un produs adresat unui segment special de consumatori, cel al copiilor și al mamelor. De altfel, lactatele pentru copii și familie reprezentau un segment foarte puțin exploatat, cu o ofertă destul de săracă. În urma unei investiții importante în linia Tetra Pack, pentru producerea laptelui UHT, s-a lansat pe piață brandul Fulga, devenit foarte popular într-un timp foarte scurt. Acest brand a adus ceva nou pe piață: animația, ca mijloc fundamental de comunicare a brandului și a mesajului. În decurs de doar un an de la lansare, Albalact a ieșit din rândul micilor producători locali de lactate și a ajuns între primii 5 jucători de pe piață, crescând cu peste 30% consumul de lapte ambalat UHT din România.
În anul 2006, compania a realizat o nouă investiție, de aproximativ 2 milioane de euro, în linii Tetra Pack de ambalare, după care a lansat o gamă de lactate proaspete sub brandul Zuzu. Prin ambalajele Zuzu, Albalact a înregistrat o nouă premieră pe piața românească, fiind utilizată cea mai modernă tehnologie de ambalare. Designul și denumirea produselor au introdus și o nouă abordare: plăcerea de a consuma produse lactate, pe lângă nevoia propriu zisă de a mânca.
În septembrie 2007 s-a deschis o nouă fabrică Albalact amplasată în localitatea Oiejdea, fiind una dintre cele mai moderne și mari fabrici din sud estul Europei. Bazată pe o tehnologie de ultimă oră, fabrica este prevăzută cu instalații complet automatizate și sisteme de control extrem de riguros al parametrilor de procesare și al celor de ambalare.
Succesul companiei Albalact este reflectat și de evoluția cifrei de afaceri, care a ajuns de la aproximativ 11 milioane de euro, în anul 2004, la peste 53 de milioane de euro, în anul 2009.
VALORILE Albalact sunt performantă, calitatea, inovația, respectul și angajamentul pentru consumatori și partenerii de afaceri, implicarea în dezvoltarea tehnologiei de fabricație, pentru a garanta calitatea și siguranța produselor.
Compania sprijină optimizarea continua a producției, în scopul îmbunatățirii performantelor produselor fabricate, siguranței și valorii nutritive a produselor.
OBIECTIVUL Albalact este să-și consolideze poziția pe piața internă, să se extindă și să dezvolte produse lactate noi, proaspete și gustoase, în mod responsabil. Albalact este lider de piață pe segmentul laptelui proaspăt pasteurizat cu laptele Zuzu și mai este lider de piața cu untul de masa Albalact. Cu smântână Albalact, compania ocupa locul doi pe acest segment. Laptele UHT Fulga a adus compania Albalact tot pe locul doi pe segmentul UHT.
Obiectivele contabilitatii manageriale
Obiectivele contabilitatii manageriale reprezinta un element primordial al acestei sectiuni a contabilitalii . Ele se pot grupa astfel :
– obiective de evidenta analitica a structurilor contabile care iau nastere in urma operatiunilor si activitatilor derulate de entitati
– obiective de performanta privind calcului unor indicatori partiali si integrali utilizati in masurarea rentabilitatii operatiunilor si activitatiilor entitatii, precum si a costului acestora – obiective de previzionare si control calculate prin intermediul bugetelor de venituri si cheltuieli detaliate de la nivel de entitate la nivel de functie. structura organizatorica, activitate, produs, lucrare sau serviciu realizat;
– realizarea unui control de gestiune exercitat asupra activitatii entitatii prin sistemul informational al costurilor, abaterilor bugetelor si a indicatorilor de monitorizare, masurare si control al performanlei.
Dezvoltarea sistemului de conturi utilizate
Organizarea contabilitatii manageriale prin intermediul casei a noua de conturi “Conturi de gestiune” se fundamenteaza pe utilizarea a trei grupe de conturi, respectiv:
1.Grupa 90 “Decontari interne”
Contabilitatea decontarilor interne a cheltuielilor , veniturilor si rezultatelor contabilitaii manageriale se bazeaza pe functionalitarea urmatoarelor conturi:
901 “Decontari interne privind cheltuielile”
902 “Decontari interne privind productia obtinuta”
903 “Decontari interne privind diferentele de pret”
2.Grupa 92 “Conturi de calculatie”
Preluarea cheltuielilor din contabilitatea financiara si preluarea acestora in cadrul calculatiei costurilor se realizeaza cu ajutorul conturilor de calculatie incluse in grupa 92 “Conturi de calculatie” dezvoltate pe cinci conturi operationale dupa cum urmeaza:
921 “Cheltuielile activitatilor de baza”
922 “Cheltuielile activitatilor auxiliare”
923 “Cheltuieli indirecte de producie”
924 “Cheltuieli generale de administratie”
925 “Cheluieli de desfacere”
3.Grupa 93 “Costul productiei”
Articularea veniturilor in contabilitatii financiare cu contabilitatea veniturilor contabilitatii manageriale se realizeaza cu ajutorul grupei 93 “Costul productiei” care se detaliaza in doua conturi, respectiv:
931 “Costul productiei obtinute” este un cont sintetic de grI, care se poate detalia analitic, corespunzator activitatilor, produselor, lucrarilor si serviciilor analizate 933 “Costul productiei in curs de executie” este un cont sintetic de gr II, care se poate detalia in analitic pe produse, lucrari sau servicii, respectiv pe elemente primare de cheltuieli, se utilizeaza pentru evidentierea cheltuielilor effective ale productiei in curs de executie.
3.3 Metode de organizare a contabilitatii de gestiune si calculatia costurilor
Metodele clasice ale contabilitati de gestiune sunt urmatoarele:
– metoda globala;
– metoda pe faze;
– metoda pe comenzi.
Metoda de calculatie a costurilor pe faze
Metoda pe faze se aplica in productia de masa, in unele ramuri ale industriei metalurgice sau chimice, caracterizate prin procese tehnologice complexe, unde pentru realizarea produsului finit se parcurg in cadrul procesului de fabricatie mai multe faze. Produsele realizate in cadrul fazelor pot fi identice sau pot fi diferite de la o faza la alta, de la un proces la altul.
Problemele organizatorice ridicate in aplicarea metodei se rezuma la urmatoarele aspect: Stabilirea fazelor de calculatie, a pozitiei si rolului lor in calculatia costurilor; Refectarea costurilor de productie pe faze de calculatie care are in vedere stabilirea pierderilor normale si anormale inregistrate pe fiecare faza precum si separarea productie terminate de productia neterminata;
Determinarea cantitatilor pe produs rezultate in fiecare faza de productie si repartizarea cheltuielilor de productie intre produsele obtinute in aceeasi faza de productie; Stabilirea profitului aferent fiecarei faze de fabricatie;
Determinarea costurilor produsului realizat
Procesul tehnologic de fabricare a laptelui de consum trebuie să asigure obtinerea unui produs „gata de consum”, fiind pasteurizat și normalizat la un continut de grăsime constant.
Principalele faze tehnologice pentru fabricare lapte de consum sunt:
1. receptia calitativă și cantitativă
2. curatire și filtrare
3. standardizare continut de grăsime – pasteurizare
4. depozitare tampon lapte pasteurizat – răcire
5. ambalare
6. depozitare, transport și livrare lapte de consum
1. Receptia calitativa si cantitativa
Tinând seama de rolul hotărâtor al calitătii materiei prime în ceea ce privește obtinerea unui produs de calitate, o deosebită atentie se acordă determinării calitătii laptelui-materie primă. Aspectul calitativ al desfășurării procesului tehnologic este urmărit prin determinarea pe parcursul întregului flux tehnologic a principalilor indici fizicochimici si bacteriologici ai materiei prime și ai produsului finit, prin analize de laborator.
Receptia calitativă constă în analiza organoleptică și examenul fizico-chimic și microbiologic, prin analize de laborator.
Receptia cantitativă se realizează volumetric, prin măsurarea volumului de lapte din bazinul de receptie cu ajutorul unei tije gradate. În cazul măsurării cu un aparat de măsurare volumetrică (debitmetru –galactometru) pentru evitarea erorilor de măsurare se previne pătrunderea aerului în conductele de transport al laptelui.
Curatire si filtrare
În prima fază a procesului tehnologic propriu-zis se urmărește îndepărtarea impuritătilor mecanice pătrunse în lapte pe diferite căi, înainte de umplerea bazinului de receptie, chiar dacă a fost filtrat la locul de producere, în fermă.
Impuritătile sunt retinute prin montarea unor site la ștuturile de golire a laptelui din autocisterne și în timpul prelucrării ulterioare, în separatorul centrifugal.
Standardizare continut de grăsime – pasteurizare
În vederea asigurării unei calităti și valori nutritive constante a laptelui de consum, continutul în grăsime al acestuia este adus la o valoare constantă, functie de continutul de grăsime al sortimentului dorit (lapte smântânit, partial smântânit, ex. 1.8% grăsime sau lapte integral: 3,5…4% grăsime). Aceasta presupune o reducere a continutului initial de grăsime, cu ajutorul separatorului centrifugal, care asigură separarea grăsimii din lapte sub actiunea fortei centrifuge, pe baza diferentei de greutate specifică a componentelor laptelui integral, și anume smântână și laptele smântânit.
Depozitare tampon lapte pasteurizat – răcire
Pasteurizarea laptelui se realizează printr-un regim termic care asigură distrugerea microorganismelor patogene, eventual prezente în laptele –materie primă. Tratamentul termic aplicat laptelui trebuie să asigure distrugerea bacilului tuberculozei (Mycobacterium tuberculosis) și a tuturor germenilor patogeni, precum și a florei banale, în proportie de peste 99,9%, astfel încât laptele să corespundă normelor igienico – sanitare prevăzute în standardele nationale și europene, fără să fie afectată structura fizică a laptelui, echilibrul său chimic, cât și elementele biochimice – enzime și vitamine. ambalare
Ambalajul utilizat asigura protectia produsului, îi conservă valoarea nutritivă și continutul de vitamine pe toată durata de valabilitate.
Functiile principale ale ambalajului sunt:
-asigură distributia eficientă a produsului;
-mentine igiena produsului;
-protejează componentele nutritive și aroma;
-marește termenul de valabilitate al produsului;
-transmite informatii despre produs.
Deoarece laptele este un produs ușor perisabil, iar expunerea la lumină are un efect de distrugere a vitaminelor și de a influenta aroma produsului, ambalajul trebuie să-l protejeze de șocurile mecanice, de lumină și oxigen. depozitare, transport și livrare lapte de consum
Transportul laptelui de consum, din momentul ieșirii din camera frigorifică și până în momentul ajungerii în reteaua de distributie, va trebui asigurat la o temperatură de maxim 4 oC, cu ajutorul mijloacelor de transport auto dotate cu agregate frigorifice și termoizolate.Perioada de valabilitate a laptelui pasteurizat pentru consum, ambalat în pungi de folie polietilenă închise prin termosudare este stabilit de producător, pe baza testelor de stabilitate (analiza periodică a probelor mentinute la o temperatură de maxim 4 oC).
Schema tehnologică de fabricare a laptelui consum:
3.4 Antecalculatia in cadrul metodei de calculatie pe faze de calculatie
O entitate a realizat in exercitiul financiar N-1, 400 bucati produs P1 cunoscandu-se urmatoarele informatii:
Cheltuieli cu materii prime si material consumabile: 1.600
Salarii directe: 2.400
Cheltuieli indirecte de productie (energie, apa, amortismente): 1.000
Cheltuielile cu salariile TESA: 1.200
Alte cheltuieli cu administratia: 400
Cheltuieli de desfacere: 600
Chirii pentru spatiu administrativ: 200
Venituri din vanzarea produselor: 8.000
Pentru exercitiul financiar N se estimeaza realizarea unui volum productiv al productiei de 600 bucati produs P1.
Sa se calculeze pretul de vanzare in conditiile unei rate a profitului de 15% din costul complet pe baza urmatoarelor estimari:
Pretul materiilor prime si materialelor va creste cu 25%
Salariile directe vor creste cu 5%
Cheltuilile indirecte vor reprezenta 30% din costul direct (primar), iar cheltuielile administrative vor ramane la acelasi nivel ca in anul precedent
Cheltuielile de distributie pe unitate de produs raman aceleasi pe unitate de produs.
Situatia costului produsului in exercitiul financiar N-1:
Situatia estimarii costului si pretului pentru exercitiul financiar N pentru o productie de 600 bucati P1, se prezinta astfel:
3.5 Elaborarea bugetelor de venituri si cheltuieli
Bugetul de venituri si cheltuieli reprezinta o transpunere a activitatii unei entitati, prevazuta in planul de afaceri elaborate pe termen lung, pe un orizont temporal incadrat in limitele unui exercitiu financiar.
Bugetul de venituri si cheltuieli este expresia principiului continuitatii activitatii raportat la obiectivele contabilitatii manageriale, prin care se reflecta activitatea unei entitati in termenii cheltuielilor angajate, respective a veniturilor asteptate din combinarea si utilizarea resurselor alocate.
Bugetul apare intr-o dubla ipostaza, respective ca instrument de previziune a veniturilor si de limitare a cheltuielilor conectat la venituri, precum si un instrument de previziune, analiza, control si reglare a activitatii entitatilor.
Necesitatea elaborarii bugetelor de venituri si cheltuieli deriva din cadrul de exercitare a controlului activitatii entitatii la nivel de ansamblu si la nivel de activitati si departamente, prin compararea permanenta a performantelor efective cu cele previzionate, prevazute in structurile de bugete.
Elaborarea si aplicarea adecvata a bugetului presupune respectarea unor principia bugetare, cum ar fi:
Principii legate de planul strategic – considera realizarea unui buget master, adica o consolidare a celorlalte bugete in vederea favorizarii obiectivelor pe termen lung ale organizatiei;
Principii legate de planul operational – considerarea unor bugete functionale, adaptate structurii operationale, care sa favorizeze indeplinirea obiectivelor pe termen scurt;
Principii care iau in considerare factorul uman – stabilirea unui manager de buget si a persoanelor implicate, pe diferite neveluri, in executia bugetara;
Principii referitoare la elaborarea propriu-zisa a bugetelor care au in vedere:
Stabilirea unor limite realiste in proiectia activitatii entitatii, respective a obiectivelor acesteia;
Respectarea termenelor de elaborare a bugetelor;
Realizarea unor flexibilitati in elaborarea, ajustarea si implementarea bugetelor;
Principii referitoare la controlul bugetar
Etapele elaborarii bugetelor:
Elaborarea politicii bugetare
Determinarea factorilor de influenta
Elaborarea bugetului de vanzari
Elaborarea bugetelor partiale
Negocierea bugetelor
Intocmirea bugetelor
Acceptarea bugetelor
Ajustarea bugetelor
Contabilitatea manageriala integrate in sistemul costurilor integrale
O entitate productiva realizeaza intr-o perioada de gestiune trei produse P1, P2 si P3 cunoscandu-se urmatoarele date:
Se cere:
Sa se inregistreze in contabilitatea manageriala integrate colectarea si repartizarea cheltuielilor directe, indirecte si generale stiind ca baza de repartizare a cheltuielilor indirecte o constituie costul direct, iar baza de repartizare a cheltuielilor generale o reprezinta costul de sectie.
Sa se inregistreze obtinerea productie inregistrate la nivel de cost de productie
Sa se determine costul complet total sip e produs, pretul de vanzare al produselor, cifra de afaceri totala si pe produse stiind ca desfacerea produselor se realizaraza prindtr-o entitate specializata, iar cheltuielile de desfacere reprezinta 20% din costul de productie al fiecarui produs, iar rata profitului este de 18% pentru produsul P1, 20% pentru produsul P2 si 25%pentru produsul P3, stiindu-se de asemenea ca intraga productie a fost vanduta pe baza comenzilor de la client, la pretul de vanzare determinat si TVA 24%
Sa se determine rentabilitatea la nivel global si sa se analizeze in raport cu rata rentabilitatii pe cele 3 produse
Sa se inchida conturile de cheltuieli si venituri ale contabilitatii manageriale integrate.
Nota de calcul 1 – procedeul de repartizare a cheluielilor – coeficientul unic
Cost direct P1: 40.500+10.500=51.000
Cost direct P2: 55.000+18.000=73.000
Cost direct P3: 62.500+25.000=87.500
Cost direct total=211.500
Baza de rapartizare: costul direct
Determinarea coeficentului de suplimentare ks=31.500/211.500=0,15
Determinarea cheltuielilor pe fiecare produs:
Ch P1=0.15*50.500=7.575
Ch P2=0,15*69.500=10.425
Ch P3=0,15*85.000=12.750
Nota de calcul 2 – forma relativa a cifrelor de calcul
Costul de sectie= cheltuieli directe+cheltuieli indirecte
Costul de sectie P1=50.500+7.575=58.075
Costul de sectie P2=69.500+10.425=79.925
Costul de sectie P3=85.000+12.750=100.550
Cost total de sectie=235.750
Baza de repartizare: costul de sectie
Determinarea ponderii fiecarei baze de repartizare in totalul bazelor:
P p1=58.750/235.750=0,25
P p2=69.500/235.750=0,34
P p3=85.000/235.750=0,41
Ch generale P1=0,25*18.100=4.525
Ch generale P2=0,34*18.100=6.154
Ch generale P3=0,41*18.100=7.421
Nota de calcul 3
Costul de productie=costul de sectie+cheltuielile generale
Cost de productie P1=58.075+4.525=62.600
Costul de productie P2=79.925+6.154=86.079
Costul de productie P3=100.550+7.421=105.171
Total cost de productie=253.850
Nota de calcul 4
Cheltuieli de desfacere=20%*costul productie
Cheltuieli de desfacere P1=20%*62.600=12.520
Cheltuieli de desfacere P2=20%*86.079=17.215,8
Cheltuieli de desfacere P3=20%*105.171=21.034,2
Total cheltuieli de desfacere=50.770
Nota de calcul 5
Cost complet=cheltuieli de productie +cheltuieli de desfacere
Cost complet P1=62.600+12.520=75.120
Cost complet P2=86.079+17.216=103.295
Cost complet P3=105.171+21.034=126.205
Cost complet total=304.620
Profit=cota*costul complet
Profit P1= 18%*75.120=13.525
Profit P2=20%*103.295=20.659
Profit P3=25%*126.205=31.551
Profit total=65.735
Cifra de afaceri =costul complet + profit
CA P1=75.120+13.525=88.642
CA P2=103.295+20.659=123.954
CA P3=126.207+31.551=157.756
Cifra de afaceri totala=370.352
Diferenta intre CA si costul de productie
D P1=88.642-62.600=26.042
D P2= 123.954-86.079=37.875
D P3=157.756-105.171=52.585
3.6 Propuneri privind organizarea contabilitatii manageriale
Contabilitatea manageriala reprezinta un domeniu distinct in cadrul evidentei contabile, avand drept obiective principale masurarea, colectarea, prelucrarea si transmiterea informatiei pentru planificare (bugetare), calculatie, control si analiza executarii bugetelor in scopul pregatirii rapoartelor interne pentru luarea deciziilor manageriale.
Contabilitatea managerială a devenit, astăzi, cea mai importantă sursă de informații privind activitatea economică atât la nivelul firmei cât și la nivelul economiei naționale. Astfel, apare necesitatea implementării unor variante dezvoltate de contabilitate managerială care să permită obținerea unei acurateți mai mari a informației contabile și în mod deosebit să favorizeze apariția unor noi sisteme informaționale mai bine adaptate la nevoile utilizatorilor interni.
Dincolo de costurile implementării (să ne reamintim că informația costă, dar și produce valoare), folosirea unor asemenea sisteme înseamnă pentru o firmă o cale de reducere a costurilor.
O direcție de perfecționare a contabilității manageriale și calculației costurilor este și aceea de a renunța la calculația lunară a costurilor pe purtătorii finali, care necesită un volum mare de muncă, urmând ca această operație să se efectueze la intervale mai mari de timp, trimestrial sau anual, în favoarea calculației pe locuri de cheltuieli ca centre de activitate sau de costuri. Aceasta conduce și la întărirea responsabilității pentru cheltuielile efectuate și implicit la creșterea eficienței activității desfășurate. Conducerea operativă și de perspectivă a oricărei afaceri și, implicit, a oricărei unități patrimoniale face necesară perfecționarea metodelor și procedeelor folosite în acest scop, iar, în cadrul lor, un loc important îl au metodele de calculație a costurilor.
Această perfecționare trebuie să viziteze, atât necesitatea obținerii unor informații care să conțină strictul necesar de date cu privire la costul producției, cât și posibilitatea de urmărire operativă a respectării nivelului cheltuielilor prestabilite prin bugete și de determinare a unor previziuni judicioase, care să permit optimizarea relației dintre volumul de activitate, costul producției și profit.
Celebrul Michael E. Porter, profesor de management la Harvard Business School, sublinează însemnătatea cunoașterii costurilor pentru managementul firmei, ca și faptul că o calitate mai mare înseamnă un cost mai mic. Astfel, Porter afirma în urmă cu câțiva ani că “pentru a fi competitivă pe termen lung, o companie trebuie să ofere clienților o valoare mai mare sau o valoare comparabilă la un cost mai scăzut, sau ambele”.
CONCLUZII
Până nu demult, întreprinderilor mici și mijlocii (denumite în continuare IMM) aproape că nu li se acorda importanță nici la nivel național (doar prin unele măsuri legislative care să le permită supraviețuirea), nici la nivel internațional.
Dar, în ultima perioadă, s-a constatat că acest grup de firme are o pondere importantă în viața economică a națiunilor, sunt mult mai flexibile și capabile să se adapteze rapid la schimbările de mediu.
Practica finanțărilor pentru întreprinderi, în România, a „renăscut” după anul 1989, datorită situației dificile în care se aflau firmele românești la acel moment și ale căror nevoi de finanțare a capitalului circulant, în special, depășeau resursele proprii ale acestora.
În plus, sunt considerate ca având cel mai mare potențial de creare de locuri de muncă.
Mai exact, această reorientare către IMM a fost determinată de contextul economic din ce in ce mai deschis, extinderea utilizării tehnologiilor informaționale și, în special, a comerțului electronic.
Toate acestea au condus la modificări în practicile economice, de management, în comunicații și accesul la surse de finanțare cât mai avantajoase și mai variate.
De asemenea, s-a modificat poziția marilor firme față de IMM, conturându-se din ce în ce mai multe relații de parteneriat, rețele și alianțe strategice între acestea, chiar dacă se consideră că relațiile stabilite cu IMM tind să fie mai mult informale, oportuniste și episodice, decât realizate pe baze contractuale și pe termen lung. Și mai există o stare de fapt: IMM sunt mai puțin familiarizate cu structurile formale de susținere și cultură corporatistă și mai mult cu procedurile informale și birocratice.
Statisticile din întreaga lume arată că ritmul de înființare de noi firme nu este constant. El variază de la o țară la alta și, în cadrul aceleiași țări, în timp. Studiile efectuate de numeroși specialiști au relevat o serie de factori principali care influențează ritmul înființării unor întreprinderi în țara noastră.
Fluxurile macroeconomice influențează intensitatea tuturor proceselor economice din cadrul unei economii. Statisticile relevă că în perioadele de expansiune economică ritmul creării unor întreprinderi este mai mare decât în perioadele de stagnare sau recesiune economică.
BIBLIOGRAFIE
“Anuarul statistic al Romaniei 2008”, Bucuresti
“Economia Romaniei.Intreprinderile mici si mijlocii”, Dinu Marin, 2007
“Intreprinderile mici si mijlocii in Romania-prezent si perspective”, Topliceanu Valerica , Editura Macarie , Tirgoviste , 2000
Borza, A., Managementul întreprinderilor mici și mijlocii. Concepte și studii de caz, Ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2002, pg. 129-135;
Sasu, C., Bernier, R., Enciclopedia întreprinzătorului, Ed. Economică, București, 2001, pg. 339-342
OMFP 1752/2005
Florea Ștefan, Contabilitatea financiară a întreprinderii – conformă cu Directivele Contabile Europene, Ed. ExPonto, Constanța, 2006
Iacob Petru Pântea, Contabilitatea financiară românească – conformă cu directivele Europene , Ed. Intercredo, Deva, 2006
Standardele Internaționale de Contabilitate (IFRS, IAS)
„Carta Alba a IMM-urilor – 2010“, realizată de CNIPMMR
Unele opinii despre perfectionarea contabilitatii manageriale-Prof. univ. dr. Oprea Călin Academia de Studii Economice București
Contabilitate manageriala, 2009-Gheorghe Fataceanu
http://www.onrc.ro/
http://www.cnipmmr.ro/statistica/2010.pdf.
www.anofm.ro
www.gov.ro
www.unpr.ro
http://www.immromania.ro
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Economia Nationala Si Piata Fortei de Munca (ID: 114519)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.