Documentație Cadastrală de Dezmembrare In Patru Loturi a Imobilului cu Nr. Top 94 Cuprins In Cf 100160 Crucisor, Judetul Satu Mare
ROMÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ȘI SPORTULUI
UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” ALBA IULIA UNIVERSITATEA DE NORD DIN BAIA MARE
FACULTATEA DE ȘTIINȚE FACULTATEA DE RESURSE MINERALE SI MEDIU
SPECIALIZAREA „MĂSURĂTORI TERESTRE ȘI CADASTRU”
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT ZI
PROIECT DE DIPLOMĂ
Documentație cadastrală de dezmembrare in patru loturi a imobilului cu nr. top 94 cuprins in CF 100160 Crucisor, judetul Satu Mare
COORDONATOR,
ABSOLVENT,
MIRCEA MARIAN
BAIA MARE
2 0 14
CUPRINS
INTRODUCERE ………………………………………………………………………………………………. 4
CAPITOLUL 1
SCOPUL ȘI IMPORTANȚA TEMEI PROIECTULUI DE ABSOLVIRE ………….. 6
CAPITOLUL 2
LOCALIZAREA GEOGRAFICĂ ȘI ECONOMICO-ADMINISTRATIVĂ …………. 8
CAPITOLUL 3
SITUAȚIA LUCRĂRILOR GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE ………………………..12
3.1 PROIECȚIA STEREOGRAFICĂ 1970 ………………………………………………….14
3.2 PROIECȚIA STEREOGRAFICĂ LOCALĂ……………………………………………..15
3.3 REȚEAUA PLANIMETRICĂ………………………………………………………………..16
3.3.1 REȚEAUA GEODEZICĂ DE STAT…………………………………………..16
3.3.2 REȚEAUA GEODEZICĂ NAȚIONALĂ GPS………………………………21
3.3.3 PRINCIPIUL TRANSFORMĂRII COORDONATELOR GPS ÎN COORDONATE DIN PLANUL DE PROIECTIE STEREO 70 …………………………………23
3.4 REȚEAUA DE SPRIJIN ……………………………………………………………………..24
3.5 REȚEAUA DE RIDICARE …………………………………………………………………..24
3.6 REȚEAUA ALTIMETRICA ………………………………………………………………….25
CAPITOLUL 4
PREZENTAREA APARATELOR ȘI SOFT-URILOR UTILIZATE ………………….27
4.1 STAȚII TOTALE – GENERALITAȚI ………………………………………………………27
4.2 APARATURA FOLOSITĂ PENTRU REZOLVAREA TEMEI ……………………28
4.3 DESCRIEREA SOFT-URILOR ……………………………………………………………31
4.3.1 DESCRIEREA PROGRAMULUI TOPOSYS …………………………….31
4.3.2 DESCRIEREA PROGRAMULUI MAPSYS ………………………………34
CAPITOLUL 5
METODOLOGIA DE REZOLVARE A PROIECTULUI …………………………………38
5.1 PLANUL PARCELAR ……………………………………………………………………….. 38
5.2 REALIZAREA DOCUMENTATIILOR NECESARE INSCRIERII IMOBILELOR IN CF ……………………………………………………………………………………………………………..39
5.3 DOCUMENTAREA TEHNICA …………………………………………………………….39
5.4 EXECUTIA LUCRARILOR………………………………………………………………….40
5.5 RECEPTIA CADASTRALA ………………………………………………………………..40
5.6 NUMEROTAREA CADASTRALA…………………………………………………………40
5.7 STABILIREA REȚELEI TOPOGRAFICE ………………………………………………41
5.7.1 STABILIREA RETELEI DE SPRIJIN ……………………………………….41
5.7.2 MARCAREA SI SEMNALIZAREA PUNCETLOR ……………………..43
5.7.3 REALIZAREA MASURATORILOR CU AJUTORUL STATIEI TOTALE TRIMBLE 5503 DR200+ …………………………………………………………. 46
5.7.4 STABILIREA RETELEI DE RIDICARE …………………………………… 47
5.7.5 RIDICAREA DETALIILOR PLANIMETRICE ……………………………50
CAPITOLUL 6
ELABORAREA PLANULUI CADASTRAL…………………………………………………56
6.1 LUCARAI DE BIORU………… …………………………………………………….56
6.2 CALCULUL SUPRAFETELOR ………………………………………………….74
6.3 ELABORAREA PLANULUI PARCELAR……………………………………. .76
6.4 INTOCMIREA FIȘIERULUI CP…………………………………………………..77
6.5 CARTEA FUNCUARA …………………………………………………………… 78
6.6 CONTINULUL DOCUMENTATIEI CADASTRALE PENTRU ATRIBUIREA NUMERELOR CADASTRALE PE BAZA PLANULUI PARCELAR …….80
6.7 METODA TRASARII.. ……………………………………………………………..90
CAPITOLUL 7
ANALIZA ECONOMICĂ A LUCRĂRILOR EFECTUATE ÎN PROIECT ………. .92
CAPITOLUL 8
CONCLUZII ȘI PROPUNERI ………………………………………………………………. 100
ANEXE
BIBLIOGRAFIE
INTRODUCERE
Cadastrul și publicitatea imobiliară, prin cartea funciară, constituie azi un sistem unitar și obligatoriu, de evidență a imobilelor, dintr-o unitate teritorială, inclusiv a actelor și faptelor juridice legate de acestea. La noi, expresia cunoscută „ ai carte, ai parte”, are la origine sensul variantei de publicitate , respectiv „ai carte” ( funciară) și “ai parte” (avere). De aici grija oamenilor de a-și înscrie casa și pământurile în registrele publice, ca garanție absolută a dreptului de proprietate .
Țara noastră nu dispune de o asemenea evidentă de tip cadastral, preconizată încă din secolul trecut pentru Organizarea cadastrului , de un nivel elevat, european, în cadrul căreia s-au realizat puține lucrări, întrerupte de cel de-al doilea război mondial. Sub regimul comunist nu au existat asemenea preocupări, pământul fiind declarat și considerat un bun al întregului popor.
Introducerea cadastrului general a devenit astfel un obiectiv de bază, prioritar, oficializat prin Legea 7/1996 și Normele tehnice corespunzătoare, ca o necesitate și o condiție de bază pentru dezvolatrea României ca stat de drept, modern, bazat pe o democrație veritabilă și o ecomonie de piață concurențială, care aspiră la integrarea efectivă și totală în comunitatea europeană.
Datorită numeroaselor dificultați apărute în calea introducerii cadastrului general (volumul imens al lucrărilor și al cheltuielilor, moștenirea grea al regimului trecut, etc.) implementarea cadastrului general are loc într-un ritm foarte modest, motiv pentru care, la nivelul fiecărei unități administrativ teritoriale se înscriu imobilele în cărtile funciare cu caracter nedefinitiv, în baza unor reglementari (Legea 7/1996, Ord.633/2006, Ord. 634/2006 cu modificările ulterioare, etc.), urmând ca după introducerea cadastrului general, acestea să se transforme în cărti funciare cu caracter definitiv.
În prezent și în perspectivă, se așteaptă pași importanți din partea sectorului cadastral, realizări și recuperarea întârzierilor. Practic trebuie să ajungem la nivelul cerințelor interne și comunitare prin care Legea 7/1996 și catrea funciară să-și îndeplinească funcțiile de “Constituția fondului funciar al Romaniei”, respectiv “Registrul de stare civilă al imobilelor”.
În prezenta lucrare voi aborda un caz concret de întocmire a unei documentații cadastrale de dezmembrare in patru loturi a imobilului cu nr. top 94 cuprins in CF 100160 situat in e travilanul comunei Crucisor.
Zona de interes
CAPITOLUL 1- SCOPUL ȘI IMPORTANȚA LUCRĂRII
În conformitate cu prevederile legale, măsurătorile cadastrale se fac la nivel de parcelă/corp de proprietate și au ca scop evidențierea imobilelor prin formă, dimensiune și atribute. Rolul normelor tehnice este acela de a prezenta succesiunea operațiunilor tehnice pentru întocmirea documentațiilor cadastrale de primă înscriere a imobilelor în cărțile funciare, modul de organizare a lucrărilor, modul de întocmire și conținutul documentațiilor tehnice rezultate, condițiile tehnice de calitate și modul de avizare, verificare și recepție a lucrărilor.
Prevederile legale referiotare la problematica prezentată se regăsesc în Legea nr.7/1996 al cadastrului și publicității imobiliare, precum și în Ordinul 634/2006 al Directorului general al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, modificat prin Ordinul 134/2009, Ordinul 415/2009, si Ordinul 785/2011 privind regulamentul pentru conținutul și modul de întocmire al documentațiilor cadastrale în vederea înscrierii în cartea funciară.
Documentația cadastrală de dezmembrare a imobilului cu nr. Top 94 a fost solicitatat de catre Consiliul Local Crucisor, care doreste ca pe Lot 2 sa se infiinteze un teren de footbal, pe Lot 3 sa se edifice o statie PECO, iar pe Lot 4 un Depozit de deseuri de aminale, iar Lot 1 ramane in continuare pasune comunala
In urma avizarii si receptionarii documentatiei cadastrale de dezmembrare, si obtinerii noilor numere cadastrale, beneficiarul lucrarii va emite o Hotarare de Consiliu Local, pe baza careia se vor inscrie in Cartea Funciare imobilelel nou formate.
CAPITOLUL 2 – LOCALIZAREA GEOGRAFICĂ ȘI ADMINISTRATIVĂ
Județul Satu Mare este situat în partea de Nord-vest a țării în bazinul inferior al Someșului. Este delimitat la nord de frontiera României cu Ucraina, la Vest de frontiera cu Ungaria, la Sud se învecinează cu județul Bihor, la Sud-est cu județul Sălaj, iar la Est cu județul Maramureș.
Forma dominantă de relief a județului Satu Mare este câmpia care reprezintă 62% din suprafața totală a județului. Ea se întinde în partea de vest a județului și este brăzdată de râurile Someș și Crasna. Altitudinea maximă în câmpie este de 126 m. Trecerea de la câmpie la zonele montane se face treptat de la Vest la Est.
Zona montană ocupă partea de Nord-est a județului fiind reprezentată de munții Oașului și o mică parte din munții Gutâi. Înălțimile muntoase cresc de la vest la est și ating 827 m în munții Oașului și 1200 m în munții Gutâi – vârful Pietrosul. Spre vest, munții închid depresiunea numită Țara Oașului .
Rețeaua hidrografică a județului este reprezentată de râurile Someș (cu o lungime de 60 km pe teritoriul județului), râul Tur (cu o lungime de 66 km) și Crasna (57 km).
După modul de folosință, suprafața județului este structurată astfel: 71.9% din teritoriu suprafață agricolă, 17,7% păduri și terenuri cu vegetație forestieră, 3,3% ape și bălți și 7,1% alte suprafețe.
În ceea ce privește suprafața agricolă, aceasta este formată în proporție de 69,8% din suprafața arabilă, 18,2% pășuni, 8,3% fânețe și 3,7% vii și livezi.
Clima temperat-continentală cu veri călduroase, ierni friguroase și precipitații bogate, prezintă mici diferențe între zona de câmpie și zona deluroasă. Cea mai ridicată temperatură de +39-40 0C a fost înregistrată în august 1952 la Carei (maxima absolută), iar cea mai scăzuta, de -400C a fost înregistrata la Satu Mare, în decembrie 1961 (minima absolută).
Informații principale :
– reședința de județ: Satu Mare
– suprafața: 4.418 km2 (1,85% din suprafața naționala, al 36-lea județ ca mărime dintre județele țării)
– populația totală: 336.096 locuitori
` – densitate: 88,78 locuitori/km2
– populație urbană: 46,54%
– populație rurală: 53,46%
– populație ocupată: 216.677 locuitori
– distribuția forței de muncă: industrie: 21,33%, servicii: 11,58%, agricultură: 35,82% altele: 31,27%.
Împărțirea administrativă a județului este următoarea :
– două municipii : Satu Mare (115.630 locuitori) și Carei (23.268 locuitori),
– trei orașe : Negrești Oaș (13.956 locuitori), Tășnad (9.649 locuitori), Livada (7.004 locuitori)
– 56 comune (având 226 sate – 206.593 locuitori).
Fig. 2.1 Harta județului Satu Mare
Comuna Crucișor este așezată în partea de nord-vest a României, în provincia istorică Transilvania, și aparține administrativ de județul Satu Mare, situându-se în sud-estul acestuia. Se învecinează cu comunele: Valea Vinului în est și vest, Bârsău în sud, și Pomi în est, plus o scurtă graniță cu județul Maramureș în dreptul localității Fărcașa. De asemenea, Crucișorul se află la o distanță egală, de 38 km., față de orașele Satu Mare și Baia Mare. Comuna este formată din trei sate, atestate documentar încă din evul mediu: Crucișor (centru de comună, 1231), Iegheriște (1272) și Poiana Codrului (1648). Din punct de vedere geografic, comuna noastră este cuprinsă în partea estică a Culmii Codrului, care este o măgură-horst alcătuită din roci cristaline, cu o orientare nord-sudică, și unde cele mai înalte vârfuri sunt Lespezi, Tarnița, Țicău și Văraștină. Culmea Codrului coboară, prin Dealurile Asuajului, spre Câmpia Someșului, astfel că în părțile nordice ale Crucișorului se poate vorbi și despre o zonă de câmpie.
Clima întregii regiuni este temperat continentală, cu veri călduroase și ierni relativ blânde. Principala apă curgătoare ce străbate comuna Crucișor este pârâul Valea Vinului, care izvorăște din apropierea vârfului Tarnița. Pe teritoriul comunei se găsesc și două lacuri de acumulare, unul la Iegheriște, celălalt la Crucișor, înspre Măriuș.
Fig. 2.2 Localizare comuna Crucisor
CAPITOLUL 3. SITUAȚIA LUCRĂRILOR GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE
Ridicările topografice se finalizează prin planuri de situație sau cadastrale, ce se prezintă în format digital, în urma unor determinări numerice, încadrate în datumurile naționale, definite de elipsoidul Krasovsky pentru sistemul de coordonate ale proiecției Stereografice 1970, respectiv geoid pentru cotele normale Marea Neagră 1975. Aceste cerințe stabilite, prin normative oficiale și obligatorii, sunt îndreptățite reprezentării unitare ale terenului. Coordonatele care indică poziția terenurilor sau a detaliilor de pe acesta sunt racordate și incluse în fondul topografic al unui teritoriu administrativ și al țării în general.(1)
Densitatea punctelor geodezice este, în general, cuprinsă între 1 și 60 km, dar nu toate punctele rețelei fac parte din aceeași categorie. Ele se grupează în cinci "ordine", din care primele trei (I, II și III) sunt numite "ordine superioare", iar ultimele două (IV și V) sunt numite "ordine inferioare". Fiecare din aceste ordine grupează puncte care se află la aceeași depărtare. Astfel rețelele de ordinul I sunt alcătuite din puncte aflate la distanțe de circa 20-60 km, rețelele de ordinul II sunt alcătuite din puncte aflate la distanțe de circa 10-20 km, rețelele de ordinul III sunt alcătuite din puncte aflate la distanțe de circa 3-10 km, iar rețelele de ordine inferioare IV și V, grupează puncte aflate la distanțe de 1-2 km respectiv 500-1000 m.
O primă caracteristică a acestor rețele, este aceea că fiecare din ele (în afară de ordinul I), completează pe cea de ordin imediat superior. A doua caracteristică este aceea că rețelele de ordinul I se determină primele, apoi din acestea cele de ordinul II, cele de ordinul III se determină din ordinele I și II, cele de ordinul IV se determină din ordinele I, II și III și în sfârșit, cele de ordinul V, din toate ordinele precedente.
Dată fiind slaba densitate a punctelor de ordinul I, II și chiar III, ridicările topografice nu se fac, în general pe puncte din rețelele de ordin superior. Desigur, dacă un asemenea punct există pe zona care trebuie ridicată el va fi folosit, dar acest punct, sau chiar doua-trei nu pot oferi o constrângere utilă. În schimb punctele de ordin inferior IV și V, au tocmai densitatea optimă pentru o bună constrângere și cu posibilități de efectuare a ridicărilor de detalii.
Dacă pe un teritoriu nu există "rețea geodezică completă", dezvoltată până la ordinul IV sau V inclusiv, trebuie făcute toate operațiile de îndesire succesivă a rețelelor de ordinul I, prin crearea rețelei de ordinul II, apoi de îndesire a rețelei de ordinul II prin crearea rețelei de ordinul III etc., pentru a se ajunge la densitatea de puncte necesare unei ridicări topografice. Densitatea se consideră optimă dacă este de un punct pe kilometru pătrat în terenuri cu puține detalii și două puncte pe kilometru pătrat, în terenuri cu detalii multe, adică tocmai densitatea rețelelor de ordinul IV și respectiv V.
În condiții normale de lucru încadrarea în geodezie a ridicărilor topografice presupune :
– existența rețelei geodezice naționale în zonă, care să fie accesibilă diverșilor utilizatori;
– îndesirea punctelor existente pentru a obține rețeaua de sprijin suficient de densă, după nevoi.
Realizarea în continuare a rețelei de ridicare și poziționarea detaliilor conduce automat la încadrarea ridicărilor în datumurile geodezice naționale, respectiv la coordonate spațiale în sistemele de referință amintite. Această manieră de lucru normală a fost respectată și în trecut, când de la triangulația geodezică de stat, dezvoltată centralizat până la ordinul IV inclusiv, operatorul trecea la îndesirea acesteia cu puncte de ordinul V. Punctele din zonă alcătuiau împreună rețeaua de sprijin corespunzătoare determinării rețelei de ridicare.
Din păcate rețeaua actuală de la noi iese, din acest punct de vedere, din normalitate deoarece:
– triangulația geodezică de stat, respectiv rețeaua clasică, a dispărut parțial, rămânând doar semnalele nestaționabile (biserici în special, coșuri de fabrică, antene);
– rețeaua geodezică națională GPS, modernă, încadrată în cea europeană, nu este realizată integral, având o densitate redusă de cel mult 2 stații permanente operaționale pe suprafața unui județ. Distanțele între puncte rămân deocamdată prea mari, necesitând dotări de o anumită calitate și timp de staționare îndelungat.
În această situație, de provizorat, încadrarea ridicărilor noi, în proiecția stereografică ’70 și în sistemul cotelor normale Marea Neagră 1975, se realizează practic, cu dificultăți și compromisuri, prin diferite procedee acceptate oficial. Cu puține excepții, rezolvările conduc la rezultate care sunt lipsite de omogenitate, de precizii diferite, ce nu pot fi incluse fără rezerve în rețeaua geodezică națională, respectiv în fondul topografic al țării.
În concluzie, obligația de încadrare în geodezie a ridicărilor topografice este normală și firească dar condițiile de lucru nu sunt în prezent favorabile, definite de o densitate slabă a celor două rețele geodezice, clasică și modernă (GPS) existente la noi, una descompletată iar cealaltă în curs de realizare.
3.1 Proiecția Stereografică 1970
Este un sistem de proiecție cu plan secant unic; planul de proiecție este secant la sferă, iar punctul de pe teren este proiectat în acest plan. Proiecția stereografică face parte din categoria proiecțiilor cartografice conforme, care păstrează nealterat valorile unghiurilor dar deformează radical lungimile și suprafețele.
Proiecția Stereografică 1970 are următorii parametrii de bază:
– adâncimea planului secant unic față de planul tangent în punctul central al proiecției este i = 1389,478 m.
– sistemul de coordonate adoptat este rectangular, originea sistemului de axe fiind în centrul de proiecție situat la N de Făgăraș având coordonatele geografice:
φo = 46 ˚ latitudine Nordică și
λo = 25˚ longitudine Estică.
– sistemul de axe de coordonate rectangulare, plan cu sensul pozitiv al axei:
X→N, Y→E.
– coordonatele geodezice – convenționale ale punctului central al proiecției:
Xo = 500000,00 m
Yo = 500000,00 m
– raza medie de curbură a elipsoidului pentru punctul central al proiecției:
Ro = 6378956,681 m
– raza cercului de alterație nulă : R = 201,718 m
Pentru proiecția stereografică 1970 s-a stabilit că: i/2R = 1/4000. Rezultă că pentru 1 Km măsurat pe plan secant, avem un coeficient K = 1- 1/4000 = 0,99975 numită coeficient de reducere la scară.
Deci pentru a obține valoarea unei coordonate X sau Y din plan ul tangent în planul secant, este suficient a înmulți valoarea coordonatei respective cu K = 0,99975, sau invers, pentru a transforma o coordonată din planul secant în planul tangent, trebuie împărțită la coeficientul de reducere la scară.
În practică, reducerea deformațiilor nu se poate rezolva decât în mică măsură adoptând planul tangent ca plan de referință unic, deformațiile ar crește foarte mult într-un singur sens. De aceea s-a ales planul secant care de fapt înjumătățește deformațiile regionale.
Aceste deformații ale sistemului de proiecție Stereografică 1970 pot fi eliminate sau reduse la minimum prin adoptarea unui sistem de proiecție local, care este derivat din sistemul stereografic-1970, și este denumit sistem local cu plan de proiecție secant.
Fig. 3.1.1 Sistemul Stereografic 1970
3.2 Proiecția stereografică locală
Punctele rețelelor de triangulație de ordinele:I, II, III, IV, ale României, calculate în sistemul de proiecție stereografic 1970, satisfac cerințele de precizie ale cadastrului general. Sunt însă situații specifice în care deformațiile specifice proiecției stereografice cu plan secant unic depășesc toleranțele admise în calculul suprafețelor pentru zonele situate în extremitatea teritoriului țării și în zona punctului central al proiecției de exemplu: în cadastrul imobiliar – edilitar, cadastrul minier, etc. În aceste cazuri, soluția cea mai potrivită este adoptarea unor sisteme de proiecție stereografice locale.
Plecându de la elementele proiecției stereografice 1970 – în care se află calculată întreaga rețea de puncte geodezice se pot stabili o serie de relații matematice pentru diferite sisteme de proiecție locale. Cel mai simplu și totodată cel mai precis sistem local de proiecție este sistemul local de proiecție cu plan secant paralel la planul secant al proiecției stereografice 1970, care nu este altceva decât un plan secant al cărui cerc de deformație nulă trece prin localitatea respectivă. Acest sistem local este utilizat conform recomandărilor M.L.P.A.T.: “Compensarea se poate realiza într-un plan de proiecție local la nivelul mării, pe elipsoid sau în planul de proiecție Stereografic 1970. Coordonatele definitive se vor trece în planul de proiecție Stereografic 1970,…”
Pentru trecerea de la coordonatele Stereo 1970 de stat la coordonatele Stereo local sunt necesare calcule pentru definirea sistemului respectiv precum și relațiile de trecere de la un sistem la altul.
Rețeaua planimetrică
Rețeaua geodezică națională din Romania, ca referință a tuturor lucrărilor cadastrale , există în prezent sub două variante, proiectate în același scop, dar în concepții diferite:
rețeaua geodezică de stat, dezvoltatată centralizat după anul 1956, pe patru ordine I-IV și completată cu puncte de ordin V de către diverși utilizatori în zonele lor de interes
rețeaua geodezică națională GPS, compusă din puncte bornate la sol și stații permanente, pozitionate în sistem propriu, în curs de realizare.
3.3.1 Rețeaua geodezică de stat
Ca structură, rețeaua geodezică de stat dispune de puncte de coordonate cunoscute, răspândite pe întreg teritoriul tării. Triangulația presupune legarea punctelor componente în triunghiuri, care la rândul lor, se reunesc în lanțuri, poligoane cu punct central, patrulatere cu diagonele, sau combinații ale acestora.
Poziționarea rețelei de ansamblu presupune măsurarea tuturor unghiurilor rețelei și a lungimilor unor laturi, numite baze.
Triangulația este dezvoltata prin:
1) Rețele principale, care acoperă întregul teritoriu al localităților și sunt formate din triunghiuri cât mai apropiate de cele echilaterale sau din patrulatere cu ambele diagonale observate sau poligoane cu punct central și se caracterizează prin:
– unghiurile triunghiurilor vor fi mai mari de 40 grade, iar în patrulatere unghiurile formate de diagonale nu trebuie să fie mai mici de 20 grade.
– eroarea medie pătratică de determinare a unei direcții va fi max. 5 sec.
– lungimea laturilor poate varia între 3 si 7 Km
2) Rețelele secundare, care îndesesc pe cele principale, sunt formate din triunghiuri, poligoane sau puncte determinate prin intersecții înapoi, înainte sau combinate, sprijinite pe puncte de triangulație determinate anterior.
Indiferent de metoda aleasă pentru realizarea rețelelor planimetrice ale localitătilor, trebuie să se asigure în mod obligatoriu încadrarea acestora în sistemul rețelei geodezice de stat.
Rețelele de triangulație principale și secundare se execută pe baza unui proiect, la întocmirea căruia se folosesc:
– hărțile sau planurile existente în zona respectivă
– toate datele referitoare la lucrările executate anterior în zonă și alte informații utile de ordin economic sau juridic.
Punctele trebuie să fie dispuse în așa fel ca folosirea lor pentru dezvoltarea și îndesirea rețelei să fie cât mai convenabilă. Se face de asemenea un program cu număr de vize. De menționat este faptul că punctele amplasate pe construcții se vor transmite la sol și se vor compensa riguros.
Măsurarea lungimii laturilor de plecare sau a bazelor se execută cu instrumente clasice sau electronice.
Lungimilor măsurate li se vor aplica unele corecții cum ar fi:
– corecția de etalonare: Ce = – e • l/L
unde: e = eroarea unitară a instrumentului
L = lungimea totală măsurată
l = lungimea instrumentului
– corecția de temperatură : Ct = – α lo (t-to)
unde: α = coeficientul de dilatare liniară a materialului din care este fabricat instrumentul;
lo = lungimea instrumentului la temperatura to = oC;
to = temperatura de etalonare (20 oC);
t = temperatura aerului in momentul măsurării.
– corecția de reducere la orizont: do = dIcosα = dIsinz = dscos2α
unde: do = distanța redusa la orizont;
dI = distanța înclinată, măsurată cu ruleta;
α = unghi de pantă;
z = distanța zenitală;
ds = distanta înclinată, citită la stadie.
În fiecare punct se determină elementele aparatului, dar în unele situații nu se poate staționa în puncte cunoscute, în acest caz folosind staționarea excentrică. În aceste situații se determină orientarea direcției de la punct la aparat precum și distanța.
Observațiile azimutale se efectuează prin metoda turului de orizont, astfel încât numărul turului la rețeaua principală este 6, iar pentru cele secundare este 3. Un tur de orizont nu va avea mai mult de 7 direcții pentru punctele rețelei principale și 12 direcții pentru rețelele secundare.
Turul de orizont se va orienta cu cel puțin trei vize spre punctul de ordin superior sau de același ordin calculate dintr-o triangulație mai veche cu o vizibilitate ridicată și cu puncte cât mai îndepărtate.
Vizele de determinare trebuie să îndeplinească următoarele condiții :
– să se sprijine pe puncte vechi, compensate anterior
– să fie uniform distribuite în turul de orizont
– să formeze unghiuri de 40g –160 g
– să fie observate reciproc.
Închiderea triunghiurilor în triangulația localităților:
– pentru rețelele principale să fie de 20cc.
– pentru rețelele secundare să fie de 30cc.
Rețelele de triangulație principale și secundare din localități, se compensează prin metode riguroase. Ponderile se calculează în funcție de distanța dintre puncte. Compensarea se poate realiza într-un plan de proiecție local “Stereo ‘70”. Pentru evaluarea preciziei se calculează eroarea medie pătrarică ale coordonatelor noi și mărimea elipselor de erori.
Poligonometria se utilizează pentru asigurarea densității de puncte și poate înlocui triangulația unde:
– rețeaua poligonometrică este mai economică și se poate realiza într-un timp mai scurt
– vizibilitatea în tur de orizont este redusă
– executarea lucrărilor de triangulație nu este eficientă (în cazul suprafețelor mici din localități).
Poligonometria se realizează sub formă de trasee izolate sau trasee cu puncte nodale ce se leagă de punctele de triangulație și cuprind rețelele poligonometrice principale și secundare. Cele principale se sprijină pe punctele de triangulație cu o formă aproximativ rectilinie și se desfășoară pe arterele principale ale localităților. Cele secundare se sprijină fie pe puncte poligonometrice principale, fie pe puncte de triangulație.
Rețeau poligonometrică principală se caracterizază prin:
– se execută în sistemul de proiecție stereografic de stat (Stereo ’70) sau stereografic local, compensându-se prin metode riguroase ca drumuiri cu puncte nodale sau poligoane închise
laturile se vor sprijini la plecare și la sosire pe minim două vize de orientare
densitatea punctelor este: 1 punct la 10 ha cu laturile de 300-500 m
observațiile zenitale se vor face cu două serii, iar cele azimutale cu 4 serii
precizia de determinare a coordonatelor X,Y: +/- 5 cm
lungimea maximă a drumuirii 3-4 km în zonă construită, iar în zonă neconstruită 4-8 Km
eroarea medie pătratică a unui unghi măsurat este de +/- 8 cc.
închiderea în turul de orizont +/- 15 cc.
neînchiderea unghiurilor pe trasee liniare sau în poligoane este +/- 6 cc√n
unde n = numărul unghiurilor măsurate
Rețea poligonometrică secundară se caracterizează prin:
se execută în sistemul de proiecție stereografic de stat (Stereo ’70) sau stereografic local, compensându-se cu metode riguroase, ca drumuiri sprijinite la ambele capete sau ca drumuiri cu puncte nodale
lungimea laturilor este între 60-300 m
densitatea punctelor: 1-punct la 5 ha
observațiile zenitale se execută cu o serie, iar cele azimutale cu 2 serii
precizia de determinare a coordonatelor X,Y: +/- 10 cm lungimea maximă a drumuirii 1,5 –3 km în zonă construită iar în zona neconstruită 2-4 km
eroarea medie pătratică al unui unghi măsurat este 12 cc.
închiderea în tur de orizont 20 cc.
neînchiderea unghiulară pe trasee liniare este +/- 12 cc√n
eroarea de închidere a diferențelor de nivel este +/- 5 mm√L unde L este exprimat în Km.
La proiectarea rețelei poligonometrice se are în vedere ca :
– laturile să fie plasate pe trasee cât mai favorabile, unghiurile care definesc deschiderea laturilor nu trebuie să fie mai mici de 150g și mai mari de 250g ;
– laturile să fie aproximativ egale și la maximum 8-10 laturi să existe o orientare de sprijin.
În prezent aceste lucrări pot fi executate cu stații electronice totale care nu numai că reduc mult volumul de lucru, dar asigură o precizie ridicată.
Punctele rețelei de triangulație sunt grupate în:
traingulația geodezică de ordin I, ca rețea de bază, cuprinzand 374 de puncte de trangulație, reunite în 657 de triunghiuri și 6 patrulatere , calculate și compensate în bloc, prin metode riguroase
rețele geodezice de ordinul II-IV, rezultate prin îndesirea succesivă a celei de ordinul I, compensate riguros fiind constranse de punctele de ordin superior.
rețele geodezice de ordinul V, care formează rețeaua de sprijin
În aceste condiții a rezultat o rețea geodezică de ansamblu, unitară și omogenă, cu o densitate de 1 punct la 20 kmp, respectiv de 5 puncte geodezice pe un trapez Gauss la scara 1:25000.
3.3.2 Reteaua geodezică națională GPS
GPS-ul sau Sistemul Global de Poziționare este bazat pe o constelație de 24 de sateliți care se rotesc în jurul Pământului. Ei utilizează o tehnologie capabilă să furnizeze, 24 de ore din 24, poziția planimetrică și altimetrică dintr-un punct oarecare de pe suprafața planetei, fie fix (nemișcător) sau mobil (în mișcare ).
Fig. 3.3.2.1 Poziția în spațiu a celor 24 de sateliți GPS
Scopul sistemului este determinarea poziției unui anumit punct de plecare al suprafeței terestre de la sateliții la care s-a trimis semnalul .
Pentru a face aceasta, GPS–ul calculeaza distanțele dintre punct și un cert număr din acești sateliți, utilizând în acest scop timpul de parcurgere al unui radio mesaj emis de aceeași sateliți și captat de un receptor pus pe punctul a cărui poziție trebuie determinată. Receptorul include o antenă (care vine poziționată pe punctul de determinat) și o aparatură auxiliară mai mult sau mai puțin complexă care permite receptarea semnalelor transmise de sateliți, execuția măsurătorilor și memorarea datelor achiziționate .
Distanța de la punct la satelit e obținută multiplicând timpul de parcurgere al semnalului pentru viteza sa de parcurgere ( circa 300000 km / sec. ).
Evident pentru a executa măsurarea cu o precizie necesară, GPS-ul necesită să fie dotat cu aparatură precisă pentru măsurarea timpului. Pe lânga aceasta trebuie să recurgă la tehnici foarte sofisticate pentru a ține seamă de aceste măsuri și pentru a le corecta, în limitele posibilului, inevitabilele erori, datorate fie impreciziilor care se verifică în măsurarea timpurilor, fie faptului că semnalele provenite de la sateliți, în traversarea atmosferei terestre (ionosfera si troposfera) , suferă întârzieri mai mult sau mai puțin mari, care trebuiesc evaluate și compensate.
Normal, în vederea determinării poziției unui punct, în afară de distanțele dintre acest punct și sateliții care se iau în considerare, trebuie reținută poziția exactă a acestora din urmă în spațiu. Pentru a admite determinarea acestuia și a tuturor altor parametrii, sistemul se bazează pe o serie de stații terestre. Câteva din acestea (stații de traking / urmărire) relevă cu continuitate datele pozițiilor sateliților pe orbita lor și datele relative la determinarea timpurilor. O stație principală (o statie master / fixă) elaborează aceste date și comunică sateliților rezultatul acestor elaborări. Aceste date, în mod oportun codificate, vor fi apoi transmise la stațiile de recepție ale acelorași sateliți cu mesajul de a fi trimise .
Segmentele sistemului GPS :
segmentul spațial : – 24 sateliți, pe 4-6 orbite, înclinate cu 55 grade față de planul ecuatorului, la o înălțime de 20350 km, cu o perioada de revoluție de 12 ore : sateliții generează și emit în permanență semnale pe două frecvențe diferite.
segmentul de control- cinci stații la sol : stația principală din Colorado Spring (SUA), patru stații monitoare : Hawaii, Asunsion, Diego Garcia, Kwajalein. Aceste stații sunt răspândite uniform lângă Ecuator. Misiunea stațiilor de urmărire este determinarea datelor orbitei și ceasurilor sateliților, respectiv calculul corecției de ceas și orbită, și transmiterea regulată acestor date la bordul sateliților.
segmentul utilizator: recepotorul sistemului GPS, cu rolul de a capta semnalele cu informațiile transmise de sateliți, și de a le prelucra. Un receptor este compus din : antena, microprocesor, convertor, sursa de energie.
Fig. 3.3.2.2 Amplasarea pe glob a stațiilor segmentului de control
Structura rețelei geodezice naționale GPS a fost concepută să grupeze punctele acestuia în trei clase ce urmează a fi determinate centralizat într-o succesiune normală, trecând de la o clasă superioară, la una inferioară. În acest spirit, rețeaua GPS în România, este formată din:
8 puncte clasa AA, de tip EUREF Romania
15 puncte clasa A reprezentand rețeaua națională primară, provenite de la stații permanente, puncte adiționale de epoca.
336 puncte clasa B, rețeaua națională secundară,
Cca 4750 puncte clasa C, reteua reprezentand rețeaua națională terțială, asigurand o acoperire de 1pct/kmp
3.3.3 Principiul transformării coordonatelor GPS în coordonatele sistemului Stereo 70
Pentru transformările spațiale sunt necesare cel puțin trei puncte comune .
Transformarea coordonatelor spațiale GPS în coordonate rectangulare stereografice ((X,Y)+Z) se realizează urmărind următoarele etape:
-coordonatele stereografice se transformă în coordonate geografice pe elipsoidul Krasowski;
-aceste coordonate geografice se transformă în coordonate geocentrice pe elipsoidul Krasowski
-în funcție de punctele comune se determină parametrii de transformare între coordonatele geometrice de pe elipsoidul WGS 84 și coordonatele geocentrice de pe elipsoidul Krasowski
-cu ajutorul parametrilor de transformare se transformă restul punctelor de coordonate GPS (care fac parte din aceeași rețea de puncte) în coordonate geocentrice pe elipsoidul Krasowski;
-se transformă mai departe în coordonate geografice;
-în final se calculează coordonatele rectangulare plane stereografice Stereo 70 din coordonatele geografice
3.4 Rețeaua de sprijin
Rețeaua de sprijin s-a obținut în continuare prin îndesirea triangulației geodezice de stat cu puncte de ordin V, în care sunt incluse și semnalele inaccesibile (turnuri de biserici, antene, releuri etc). Lucrările au fost executate de instituții avizate, în interes propriu, cu o densitate de un punct la 2-5 kmp în extravilan și 1 kmp în intravilan, în funcție de cerințele lucrărilor anterioare. Poziția acestor puncte de îndesire s-a dedus, de la caz la caz, prin intersecții combinate, inainte sau inapoi, punctele de frangere din prima categorie fiind compensate de asemenea prin metode riguroase.
Rețeaua de ridicare
Rețelele de ridicare sunt create în scopul asigurării numărului de puncte necesare măsurătorilor topografice și cadastrale de detaliu. Punctele rețelelor de ridicare sunt determinate prin intersecții înainte, retrointersecții, intersecții combinate, drumuiri poligonometrice, tehnologie GPS, utilizându-se puncte din rețeaua geodezică de sprijin și de îndesire. Densitatea unei rețele de ridicare se stabilește în raport cu suprafața pe care se execută lucrările și cu scopul acestora. Rețelele de ridicare se proiectează astfel încât să se asigure determinarea punctelor care delimitează unitățile administrativ-teritoriale și intravilanele, precum și a celor care definesc parcelele/corpurile de proprietate. Se va asigura o densitate de cel puțin punct/km2 în zonă de șes, 1 punct/2 km2 în zone colinare și 1 punct/5 km2 în zone de munte. Materializarea pe teren se va face cu o densitate impusă de configurația terenului și densitatea detaliilor (în principal limite de proprietate). Materializarea se va face, după natura solului, cu borne, repere și mărci standardizate. În intravilan, în zonele asfaltate sau betonate, materializarea se poate face și cu picheți metalici cu diametrul de 25 mm și cu lungimea de 15 cm, bătuți la nivelul solului, asigurând o densitate a punctelor de minimum 4 puncte/km2. Din fiecare punct materializat se vor asigura vizibilități către cel puțin alte două puncte din rețeaua de îndesire și ridicare sau din rețeaua de sprijin.
Rețelele de ridicare se realizează prin metoda drumuirii clasice, și se construiesc în teren pentru a servi ca raport în măsurarea detaliilor terenului.
3.6 Rețeaua altimetrică
Baza altimetrică a ridicărilor topografice în localități se realizează prin rețele de nivelment care trebuie să asigure posibilitatea reprezentării reliefului pe planuri topografice în vederea aplicării ulterioare pe teren a diferitelor proiecte de construcții.
Această rețea altimetrică a localității se realizează pe baza rețelei de nivelment de stat , cu cotele calculate în sistemul Marea – Neagră – 1975.
Ca și în planimetrie, la nivel național se construiește o rețea de sprijin nivelitică care stă la baza tuturor ridicărilor nivelitice din teritoriu.
Rețeaua geodezică de nivelment este compusă din 4 ordine:
ORDINUL I:
eroare medie pătrățică accidentală 0,5 mm/ km drumuire;
eroare sistematică 0,5 mm;
formată din poligoane închise cu lungimi de până la 1500 km, desfășurate de-a lungul prinicpalelor căi de comunicație din țară.
ORDINUL II:
eroare totală mai mică de 5 mm L km;
desfăsurate prin poligoane cu lungimi de pâna la 600 km, de-a lungul căilor de comunicație;
trebuie să acopere în mod uniform întreaga suprafață a localităților, astfel repartizate ca distanța dintre ele să nu fie mai mare de 2 km, îar în extravilan 3-5 km.
ORDINUL III
eroare totală mai mică de 10 mmL km;
trebuie să acopere în mod omogen întreaga suprafață a localităților, distanța maximă 200-800 m între repere.
Observație: pentru primele trei ordine de nivelment, în calculul cotelor se va ține seama de neparalelismul suprafețelor de nivel :
– suprafețele de nivel nu sunt paralele, deoarece distanța dintre două suprafețe de nivel este maximă la ecuator și minimă la poli;
nivelmentul pentru ordinele II și III se execută obligatoriu pe trasee dus-întors.
– ORDINUL IV se realizează prin drumuiri de nivelment geometric de mijloc, sprijinite la ambele capete pe puncte de ordin superior executate numai dus.
Materializarea liniilor de nivelment de toate ordinele se execută prin repere care se numerotează. Reperele nu se înclud în măsurători decît după o lună de la plantarea lor și pentru fiecare reper se întocmește o descriere a poziției.
CAPITOLUL 4. PREZENTAREA APARATULUI ȘI SOFTURILOR
4.1 Stațiile totale – generalitați
Pentru a fi competitivi pe piața de măsurători, astăzi trebuie să realizăm totul cât mai repede și cât mai inteligent fiecare etapă în parte, iar pentru a dovedi și profitabilitatea trebuie să dispunem de cele mai noi tehnologii de măsurare. Stațiile totale, se constituie într-o măsură ce pot soluționa cerințele mai sus menționate. Înglobând realizări ale mecanicii fine, electronicii și opticii, au început a fi puse la punct la sfârșitul celui de-al 7-lea deceniu al secolului trecut, perfecționându-se rapid în ultimul timp.
Concepția constructivă a unei stații totale, reunește în cadrul unei unități portabile, de dimensiunile unui teodolit obișnuit, componentele de măsurare atât a unghiurilor, cât și a distanțelor; structura electronică, respectiv microprocesorul ca și componentă de bază, având funcții multiple, precum: rularea și executarea instrucțiunilor, execuția operațiunilor logice, depozitarea și recitirea datelor; interfața integrată cu rol în dirijarea operatorului în efectuarea tuturor operațiilor. Un compensator pe două axe corectează automat citirile unghiurilor orizontale și verticale provocate de neorizontalitatea pe direcția de vizare și pe axa secundară. Modalitățile de stocare (dischete, carnete electronice pentru colectarea și prelucrarea automată a datelor) și transmitere la distanță a datelor(unde radio), se constituie în variante de lucru ce măresc precizia și productivitatea măsurătorilor. Desigur că, în detaliu, componentele mai sus menționate, prezintă particularități, ce sunt strâns legate, în principal, de evoluția tehnicilor de realizare, a fiecărei firme producătoare. În acest sens recomandarea de a ne ține la curent cu evoluția instrumentelor și tehnicilor topografice ca măsură de a le putea utiliza cu maxim de eficacitate, se impune ca o necesitate.
Denumirea generică de stații totale sau inteligente s-a impus din literatura străină, prin publicațiile de specialitate editate în limbile producătorilor de instrumente (engleză, germană).
În structura unei stații totale sunt incluse aceleași axe, aceleași organe principale și aceleași mișcări ale instrumentelor clasice cunoscute
4.2 Aparatura folosită pentru rezolvarea temei:
Trimble 5503 DR 200+
Domeniul
1 prismă 571 126 021 5500 metri
3 prisme 571 126 021 5500 metri
Reflector din plastic 1500 metri
Bandă reflectorizantă 800 metri Fig. 4.2.1 Stația totala
Trimble 5503 DR 200+
Precizia
între 2- 5500 metri de la +-(3mm+3ppm) la +-(1mm+1ppm)
Domeniul de măsurare fără prismă
Kodak gri (reflexie 18% ) 200 metri
Suprafață albă 200-400 metri
Kodak alb (reflexie 90%) 600 metri
Precizie de măsurare laser
5-200 metri +-(3mm+3ppm)
> 200 metri +-(3mm+3ppm) Semnal puternic
> 200 metri +-(5mm+3ppm) Semnal slab
Folosind semnal slab +-(10mm+3ppm)
(Selectabil de utilizator)
Cea mai mică distanță măsurabilă 2 metri
Divergența undei purtătoare
Divergența undei pe orizontală și verticală
Trimble 5600 DR 200+
1.S_dev (Deviația standard)
Se pot alege valori de la 0,001m la 0,9 m
Dacă pentru S_dev nu se obține valoarea dorită, rezultatul măsurării este afișat oferind utilizatorului posibilitatea de a accepta sau nu valoarea rezultată din măsurători.
Exemplu: SD= 256,456
S_dev= 0,003 OK?
2. Meas. Method (Metoda de măsurare)
1= Reflector
2 = No Reflector
Dintre cele două opțiuni trebuie să selectați o metodă de măsurare
3. Dist. Int. (Domeniul de măsurare)
De la = 2 m
La = 600 m
Valorile se pot modifica de către utilizator în funcție de poziția punctelor din teren.
4. Pointer (Punctare Laser)
1 = On
2 = Off
(Optional, în locul lunetei de vizare se montează sistemul de punctare cu laser)
Instrumentul Trimble 5500DR funcționează cu unitate de control alfanumerică. Tastatura alfanumerică simplifică operațiile de editare ce necesită folosirea caracterelor alfa, acestea având corespondente pe taste diferite. Unitățile de control Geodimeter sunt ușor de folosit având o structură logică de parcurgere a pașilor în cadrul măsurătorilor. Tastatura alfanumerică are 33 de taste cu diferite funcții pentru introducerea numerelor, caracterelor alfa precum și alte opțiuni de control al aparatului. În total cuprinde 126 de funcții pentru alegerea meniurilor, programelor, opțiunilor de efectuare a măsurătorilor precum și funcțiile de editare. Unitatea de control numerică conține doar 22 de taste.
Fig. 4.2.2 Unitatea de control numerică al stației totale
Unitatea de control nu este doar o tastatură, aceasta având memorie internă în care sunt înregistrate datele colectate în teren precum și programele folosite în cadrul măsurătorilor:
Prg. 20 Calculul retrointersecției
Prg. 23 Program de trasare
Prg. 24 Calcul profile
Prg. 25 Calcul suprafețe
Prg. 30 Măsurători în coordonate
Prg. 40 Creare programe proprii
Prg. 54 Program de transfer
Prg. 61 Program de construcții geometrice
Prg. 65 Măsurători automatizate
Avantajele utilizării TS – Servo
– Suruburi de reglare fină fără sfârșit;
– 2 Șuruburi de dereglare în loc de 4;
– Poziționare automată pentru citirea unghiurilor și distanțelor;
– Poziționare automată în trasări;
– Tastatură detașabilă;
– Măsurători integrate TS – GPS “IS”;
– Creșterea productivității cu 30%.
Avantajele utilizării TS – Servo cu Autolock
– Nu este necesară reglarea fină; Nu este necesară focusarea;
– Operatorul are posibilitatea să stabilească o zonă în care vor avea loc măsurătorile. Nu mai este necesar să privească prin telescop spre punctul vizat întrucât aparatul va căuta automat prisma;
– Ceața sau întunericul nu mai reprezintă un obstacol în efectuarea măsurătorilor.
Avantajele utilizării TS – DR 200+
– Sistem performant de măsurare;
– Domeniul de măsurare fără prismă (200 – 600 m);
– Domeniul de măsurare cu prismă (2 – 5500 m);
– O gamă largă de aplicații preinstalate;
Software specializat furnizat de producător.
4.3 Descrierea soft-urilor utilizate
4.3.1 Descrierea programului TOPOSYS
TOPOSYS permite prelucrarea atât a rețelelor geodezice de planimetrie cât și a celor de nivelment. Acestea pot fi prelucrate independent unul față de celălalt, iar la terminarea prelucrării acestea pot fi corelate între ele.
Datele introduse în sistem sunt stocate sub forma unor înregistrări de patru tipuri:
1) date planimetrice:
a) punctele rețelei de planimetrie
b) măsurătorile rețelei de planimetrie
2) datele de nivelment:
a) punctele rețelei de nivelment
b) măsurătorile rețelei de nivelment
Înregistrările conțin diferite câmpuri, specifice fiecărui tip de înregistrare dar au în comun un câmp care conține un cod numeric. Codul numeric dă posibilitatea separării datelor pe diferite grupuri. Astfel se pot separa de exemplu punctele de bază de cele de detaliu. Înregistrările având un cod dat se pot activa sau dezactiva permițându-se astfel prelucrarea numai a anumitelor părți a rețelei.
Introducerea datelor în sistem se poate efectua în două moduri:
1) Introducere directă de la tastatură
În acest mod se pot introduce toate cele patru tipuri de date. Introducerea datelor se desfășoară prin intermediul unor ferestre de dialog grafice care permit vizualizarea, adăugarea, modificarea și ștergerea înregistrărilor.
2) Importarea datelor din fișiere
În cazul în care sunt disponibile date din alte surse și care se află stocate în fișiere, acestea se pot prelua în sistemul TOPOSYS, prin funcțiile de import de date. Fișierele pot avea diferite formate.
Cele recunoscute de sistem se împart în două grupe.
a)Fișiere transferate din aparatele de măsurat
Transferul datelor din aparatele de măsurat în fișiere este calea cea mai rapidă de a introduce date în sistem. Astfel se pot introduce toate datele unei rețele printr-o singură funcție de importare. Sunt recunoscute fișierele transferate din aparatele de tip: SOKKIA SDR, SOKKIAXC II, REC-ELTA, GEDIMETER, LEICA, NIKON, TOPCON-GTSX (RAW DATA), PENTAX R-100, etc.
b) Fișiere ASCII
Fișierele ASCII care pot fi importate sunt fișiere de tip text în care fiecare linie constituie o înregistrare și în cadrul unei înregistrări datele sunt despărțite cu spațiu sau tab unul de celălalt. În acest mod introducerea datelor se face separat pe fiecare tip de date, ceea ce înseamnă că pentru introducerea datelor rețelei de planimetrie trebuie să avem două fișiere, unul cu datele punctelor și unul cu datele măsurătorilor. Fișierele nu trebuie să conțină toate câmpurile posibile pentru un tip de înregistrare, pentru cele care lipsesc se pot defini valori implicite. Ordinea câmpurilor nu este fixată, ea se poate seta înaintea efectuării importului.
Se poate lucra în două moduri :
1) Adăugarea înregistrărilor
În cazul adăugării, toate înregistrările citite dacă nu există deja, sunt adăugate la cele existente.
2) Actualizarea înregistrărilor
În cazul actualizării pentru fiecare înregistrare citită, se caută o înregistrare de același tip și cu același număr de punct cu cea citită. Dacă este găsită, câmpurile acestea sunt suprascrise cu câmpurile înregistrării citite. În acest fel se poate face de exemplu actualizarea cotelor punctelor rețelei de planimetrie cu cotele obținute din rețeaua de nivelment.
Datele introduse se păstrează în lucrări. Pentru introducerea și prelucrarea lor trebuie deschisă o lucrare. Lucrarea este unitatea care cuprinde toate datele unei măsurători complete și în care se fac toate operațiile de introducere și de prelucrare a datelor. Datele introduse într-o lucrare pot fi vizualizate în fereastra grafică a lucrării.
Punctele cu coordonate cunoscute se reprezintă prin cercuri, iar măsurătorile efectuate între acestea prin linii. Prin atribuirea codurilor numerice punctele și măsurătorile pot fi reprezentate cu diferite culori și pot fi activate și dezactivate. Pe ecran vor apare numai punctele și măsurătorile ale căror coduri sunt activate . Tot în acest fel se pot exclude anumite puncte și măsurători prin dezactivarea codului lor, din operațiile de prelucrare a rețelei.
Datele introduse și prelucrate trebuie exportate din sistem pentru introducerea lor în sistemele de redactare grafică. Transferul datelor se face prin funcțiile de export, în fișiere, având formatul ASCII sau DXF descris la importul datelor.
Datele o dată introduse pot fi calculate prin diferite metode. În operațiile de calcule participă numai punctele și măsurătorile ale căror coduri sunt activate, în acest fel se pot calcula și compensa mai întâi punctele rețelei, iar după obținerea rezultatelor se poate trece la calcularea punctelor de detaliu. Punctele calculate pe parcurs se adaugă la cele existente ca înregistrări noi și sunt afișate automat în fereastra grafică a lucrării.
Compensarea rețelei de puncte calculate conține funcții pentru compensarea în plan a coordonatelor, și compensarea nivelmentului. Coordonatele aproximative se calculează cu funcțiile din meniul Calcule. Compensarea se face cu metoda celor mai mici pătrate, cu date ponderate, în mai multe iterații. Continuarea iterațiilor se face cu tasta <Enter>. Ieșirea din iterații și calcularea coordonatelor finale se face cu tasta <Esc>.
Rapoartele și rezultatele operațiilor de compensare se află în categoria operații efectuate în segmentul conținut al lucrării curente.
TOPOSYS permite trei metode de compensare atât pentru rețelele planimetrice cât și pentru rețelele de nivelment:
– compensare constrânsă pe puncte fixe
– compensare și cu coordonate măsurate
– compensare liberă
Puterea compensării realizate de sistem constă în posibilitatea de depistare automată a erorilor mari de măsurare și eliminarea din calculele de compensare, folosind trei variante de ponderare dinamică ale datelor măsurate, care intră în compensare :
– pondere în funcție de distanță
– pondere egală cu unu
– pondere normalizată
Prin calcularea automată a ponderilor se realizează folosirea datelor având unități de măsură diferite. Programul permite compensarea oricărei tip de rețea. La sfârșitul compensării este generat un raport cu toate datele de intrare și de ieșire ale compensării. Sunt de asemenea afișate corecțiile aplicate datelor și parametrii de precizie și de consistență a rețelei. Valorile corectate sunt scrise și în fișiere ASCII care pot fi folosite pentru actualizarea datelor inițial introduse în sistem. TOPOSYS realizează la cerere actualizarea automată a tuturor datelor inițiale cu cele compensate.
4.3.2 Descrierea programului AutoCad.
AutoCad este unul dintre cele mai folosite programe pentru desenare/proiectare asistată la calculator.Produsul aparține firmei Autodesc.Printre caracterisicile performante ale AutoCad se pot număra:
-precizia de aproximare de 16 zecimale
-posibilitațile multiple de definire a obiectelor grafice
-posibilitați de editare a elementelor grafice
-sistem de cotare elaborat
-capacitate de modelare in două sau trei dimensiuni
-flexibilitatea programului
Indiferent de versiunea utilizată,in cadrul ecranului grafic,se disting mai multe zone ca:
Linia de titlu
Zona meniurilor desfașurabile care conțin comenzile programului
Linia de comenzi standard
Linia de comandă
Bara de stare
Bara de instrumente
Zona de desenare
Sistemul de programe AutoCad oferă culegerea și stocarea datelor geometrice și alfanumerice, calculul suprafețelor,parcelare, realizarea bazei de date a cadastrului și întocmirea fișei bunului imobil prin combinarea metodelor folosite în aplicațiile de tip CAD și GIS .
CAPITOLUL 5. METODOLOGIA DE REZOLVARE A PROIECTULUI
Scopul prezentei lucări este întocmirea unei documentații cadastrale cadastrale de dezmembrare in patru loturi a imobilului cu nr. top 94 din Cf 100160 Crucisor.
În conformitate cu prevederile legale (Legea 7/1996, Ordinul 534/2001) măsurătorile cadastrale se fac la nivel de parcelă/corp de proprietate și au ca scop evidențierea imobilelor prin formă, dimensiune și atribute. Rolul normelor tehnice este acela de a prezenta succesiunea operațiunilor tehnice la introducerea cadastrului general, modul de organizare a lucrărilor, modul de întocmire și conținutul documentațiilor tehnice rezultate, condițiile tehnice de calitate și modul de avizare, verificare și recepție a lucrărilor. Normele tehnice nu se referă la metodele de execuție a lucrărilor, la instrumentele utilizate, la modul de prelucrare a datelor rezultate din măsurători, alegerea acestora fiind în responsabilitatea executantului, astfel încât să îndeplinească condițiile de conținut și de calitate cerute.
Normele tehnice sunt obligatorii pentru persoanele fizice și juridice care finanțează, contractează, avizează, execută, verifică și recepționează lucrări de cadastru general.
5.1 Planul de amplasament si delimitare a imobilului cu propunerea de dezmembrare
Planul de amplasament și delimitare a imobilului cu propunerea de dezmembrare este reprezentarea grafică a imobilului ce urmează a fi dezmembrat, care conține limitele imobilului, modul de dezmembrare, dimensiunile , caroiajul, vecinatatile.
Prin documentațiile cadastrale se realizează identificarea, măsurarea și descrierea imobilelor, la data întocmirii lor și se asigură înregistrarea actelor și faptelor juridice referitoare la acestea.
Planul de amplasament si deliitare cu propunerea de dezmembrare este intocmit de către persoane autorizate, cu respectarea normelor și regulamentelor în vigoare si se realizează în format analogic, conform modelului prevâzut în regulament, și în format digital fișier .dxf și fișiere .cp, astfel încât informațiile să poată fi transferate în baza de date cadastrale al oficiului teritorial.
Documentațiile se întocmesc într-un dosar unic, ce include atât partea tehnică necesară recepției cadastrale cât și actele juridice necesare înscrierii în cartea funciară.
După recepția cadastrală și înscrierea documentațiilor în cartea funciară beneficiarului i se eliberează încheierea de carte funciară, extrasul de carte funciară pentru informare și planul de amplasament și delimitare a imobilului.
5.2 Realizarea documentațiilor necesare înscrierii imobilelor în CF
Realizarea documentațiilor necesare înscrierii în cartea funciară a actelor și/sau faptelor juridice referitoare la prima înscriere a imobilelor presupune parcurgerea următoarelor etape:
a) stabilirea amplasamentului imobilului;
b) realizarea lucrării de către persoana autorizată, care presupune documentarea tehnica, execuția lucrărilor de teren și birou, elaborarea documentatiilor;
c) depunerea documentațiilor, la oficiul de cadastru și publicitate imobiliara sau la biroul de cadastru și publicitate imobiliara și înregistrarea în Registrul General de Intrare;
d) recepția documentațiilor
e) înscrierea în cartea funciară
5.3 Documentarea tehnică
Documentarea tehnică constă în:
a) analizarea situației existente, conform datelor și documentelor
b) solicitarea de informații aflate în baza de date al oficiului teritorial/biroului teritorial
c) stabilirea termenului de realizare a lucrarilor.
5.4 Execuția lucrărilor
Execuția lucrărilor consta în:
a) măsurători pentru realizarea rețelelor geodezice de îndesire și ridicare în sistem național de proiecție Stereografic 1970,
b) măsurători pentru ridicarea detaliilor planimetrice
c) prelucrarea datelor.
d) elaborarea documentațiilor, prin redactarea și întocmirea dosarului lucrării în format analogic și digital.
5.5 Recepția cadastrală
Recepția cadastrală constă în:
a) verificarea conținutului documentației;
b) verificarea existenței în baza de date ANCPI a persoanei autorizate care a întocmit documentația și valabilitatea autorizatiei;
c) localizarea amplasamentului imobilului în baza de date grafică, cu verificarea corectitudinii încadrării limitelor acestuia;
d) verificarea modului de calcul al suprafețelor;
f) corespondența între atributele descriptive și elementele grafice;
g) alocarea numărului
5.6 Numerotarea cadastrală
Numărul cadastral al imobilului este identificatorul unic de legătura între baza de date grafică și baza de date textuală în sistemul informatic integrat de cadastru și publicitate imobiliară. Imobilele se numerotează pe unitati administrativ-teritoriale, în ordinea înregistrării solicitărilor cu numere de la 1 la n, folosind cifre arabe.
După încheierea procedurii privind atribuirea numerelor cadastrale imobilelor din documentatia cadastrala de dezmembrare, oficiul teritorial comunică beneficiarului sau persoanei fizice autorizate Refertatul de receptie cu noile numere cadastrale atribuite.
5.7 Stabilirea rețelei topografice necesare relizarii planului parcelar
5.7.1 Stabilirea retelei de sprijin
Înaintea începerii lucrărilor necesare pentru realizarea documentatiei de dezmembrare s-au solicitat informațiile necesare de la OCPI Satu Mare.
Conform anexei nr. 1 la regulament, s-a depus cerere de solicitare informatii, la OCPI Satu Mare cu privire la:
– coordonatele punctelor rețelei geodezice, rețelei de sprijin și de îndesire existente în baza de date al OCPI-lui,
– copie plan cadastral de baza, scara 1:5000, necesar pentru realizarea planului de încadrare în zona
CĂTRE,
OFICIUL DE CADASTRU ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ Satu Mare
BIROUL DE CADASTRU ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ Satu Mare
Nr. de înregistrare …………………../……./……………./2011
I. CERERE DE SOLICITARE INFORMAȚII
Subsemnatul MARIAN MIRCEA-VASILE cu sediul în POMI, str. – nr. 307
În vederea întocmirii documentației cadastrale: DEZMEMBRARE situat pe teritoriul administrativ al localității CRUCISOR, identificat prin nr. top 94, vă solicităm următoarele informații:
– coordonate ale punctelor retelei geodezice, retelei de indesire din zona, in format digital
– inventar de coordonate ale documenatiilor receptionate in vecinatate, in format digital
-copie plan 1:5000, e travilan Crucisor
-copie Plan de amplasament si delimitare care a sta la baza inscrierii in CF al imobilului mai sus mentionat
II. CONVENȚIE
Între CONSILIUL LOCAL CRUCISOR în calitate de proprietar al imobilului mai sus menționat și MARIAN MIRCEA VASULE persoana fizica au convenit următoarele:
1. MARIAN MIRCEA VASILE va executa o documentație cadastrală pentru imobilul mai sus menționat
2. Termenul de execuție a documentației este de 30 zile, începând cu data de 01.05.2014
3. Onorariul convenit pentru lucrările menționate la punctul 1 este de .4500. lei și s-a achitat avansul în sumă de ..500….lei cu chitanța nr. ………………….. din data de de ……………………., urmând ca restul de ….4000…………..să fie achitat la terminarea lucrarii.
4. Plata va fi efectuată prin numerar.
5. MARIAN MIRCEA VASILE va depune documentația necesară recepției și înscrierii în cartea funciară și va ridica încheierea de carte funciară și extrasul de carte funciară de informare.
6. Prezenta convenție se încheie în 4 exemplare, câte unul pentru fiecare parte, un exemplar pentru a fi depus la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară în vederea obținerii informațiilor solicitate și unul în documentația supusă înscrierii în cartea funciară.
7. Numărul de ordine al documentației din registrul de evidență a lucrărilor realizate și verificate este 1.
8. Alte clauze și condiționări ……………………………NU SUNT…………………
Proprietar Executant
Marian Mircea Vasile
Semnătura și ștampila * Semnătura și ștampila
Din datele furnizate de către OCPI Saru Mare, s-a stabilit rețeaua de spijin pentru efectuarea măsurătorilor, în zona de interes exista numai puncte ale rețelei de îndesire de ordinul V, constand in Biserica Crucisor, Biserica Moara Borsei, Biserica Rosiori, Biserica Pomi si Biserica Bicau, cu urmatoarele coordonate:
Tabel 5.8.1 Coordonatele punctelor retelei de sprijin
Eventual o poza cu harta cu bisericire
Fig. 5.8.1 – Punctele retelei de sprijin
5.7.2 Marcarea și semnalizarea punctelor
Punctele rețelei geotopografice, de sprijin sau de îndesire, se materializează pe teren în mod specific și permanent, spre a rezista în timp și se semnalizează pentru a le face vizibile de la distanță.
Marcarea punctelor se face la sol în mod durabil, după stabilirea poziției definitive ăn teren, în funcție de natura solului, conform standardului SR 3446-1/96.
Tipuri de marcaje:
borne
buloane
țevi metalice
a) b)
Fig. 5.7.2.1. Bornarea punctelor de îndesire a) extravilan b) intravilan
Semnalizarea punctelor se impune indiferent de categoria lor, spre a putea fi vizate de la distanța, în scopul determinării lor, sau vize de referința în raport cu care se stabilesc pozițiile altor puncte noi, necunoscute. În cazul măsurătorilor efectuate cu instrumente moderne -stații totale, semnalizerea presupune instalarea la verticala punctului matematic pe timpul măsurătorilor a unui dispozitiv – antena GPS, prismă reflectoare, stadia cu coduri de bare.
În prezenta lucare, punctele au fost materializete tăruși de lemn, vopsit cu roșu, iar pentru semnalizarea temporară a punctelor s-a folosit prisma reflectoare.
Fig. 5.7.2.3 – țărus de lemn
5.7.3 Realizarea măsurătorilor cu ajutorul stației totale Trimble 5503 DR200+
Pentru efectuarea măsurătorilor cu ajutorul stației totale Trimble 5503 DR200+ se efectuează următoarele operațiuni:
– așezarea instrumentului în stație, montarea bateriei și a modulului de memorie
– centrarea aparatului în stație – care este operația de așezare a instrumentului astfel încât axa principală verticală a acestuia să treacă prin punctul matematic al stației
– calarea instrumentului – operația de orizontalizare a cercului orizontal și totodată de verticalizare al axului principal.
– punerea la punct a lunetei – focusarea – constând în a face să se vadă clar și în același plan firele reticulare și imaginea obiectului vizat. Focusarea se face în două faze: focusarea firelor reticulare și focusarea imaginii obiectului vizat.
După conectarea alimentării – apăsând Enter de pe tabloul de comandă – se inițializează cercul vertical mișcând luneta în plan vertical în sus și în jos trecând prin orizontul instrumentului până când se aude un semnal scurt și apoi încă două semnale scurte. Ca urmare pe display-ul Elta apar valorile unghiului orizontal respectiv vertical corespunzătoare poziției lunetei.
S-a apelat la programul “Date Proiect” cu ajutorul tastei 1 care afișează meniul de introducere a datelor și s-au introdus datele care definesc lucrarea: numele și numărul lucrării: DEZMEMBRARE data executării măsurătorilor: 25.04.2014, etc. Confirmarea introducerii s-a făcut prin apăsarea tastei ENT, iar revenirea în pagina 1 – meniul principal – prin apăsarea tastei MEN.
Cu ajutorul tastei numerice 2 s-a apelat la programul “Introducere”, ca urmare s-a afișat meniul programului unde s-a introdus: înălțimea aparatului, înălțimea reflectorului, iar constanta adițională, constanta reflectorului, scara distanței și valorile pentru temperatură și presiune atmosferică se înregistrează automat.
S-au efectuat măsuratorile pentru poligonație și pentru radiere, folosind programele adecvate.
În continuare cu ajutorul programului “Transfer date “ – apelabil din pagina a doua s-au transferat datele din memoria instrumentului într-un fișier al calculatorului.
In urma efectuării măsurătorilor în teren, urmează lucările de birou care constă în prelucrarea datelor rezultate din măsurători și redactarea planului cadastral.
5.7.4 Stabilirea rețelei de ridicare
Drumuirile, denumite adesea și poligonații, au rolul de îndesire a punctelor din rețeaua de sprijin, de ordinul V, spre a permite ridicarea efectivă a detaliilor topografice. Dacă punctele rețelei geodezice trebuie să asigure o densitate omogenă, traseele drumuirilor se dezvoltă prin apropierea detaliilor, astfel ca ridicarea să fie cât mai precisă și mai economică. În afară de funcția de îndesire, drumuirea poate servi la determinarea unei rețele de sprijin independente în cazul suprafețelor mici și la ridicarea unor detalii de formă alungită: canale de irigații și desecări, cursuri de apă, șosele, căi ferate, etc.
După forma traseului, drumuirile se împart în două categorii.
– drumuiri închise;
– drumuiri sprijinite sau legate.
Drumuirea planimetrică presupune măsurarea unghiurilor și distanțelor.
Stațiile de drumuire se aleg pe teren prin parcurgerea traseelor stabilite pe hartă astfel încât să asigure vizibilitate între punctele vecine.
Drumuirea trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
-să se sprijine pe punctele de triangulație sau poligonometrice
-să parcurgă terenuri adecvate măsurătorilor (străzi, alei, șosele, etc.)
-distanțele între vârfurile drumuirii să fie pe cât posibil egale
-lungimea maximă a unei drumuiri nu trebuie să depășească :
– 3 Km pentru planuri la scara 1:2000
– 2 Km pentru planuri la scara 1:1000
– 1 Km pentru planuri la scara 1:500
– lungimea unei laturi de drumuire trebuie să fie în medie de
– 250 m pentru planuri la scara 1:2000
– 150 m pentru planuri la scara 1:1000
– 100 m pentru planuri la scara 1:500
– laturile drumuirii trebuie să fie măsurate de două ori, în sens direct și invers
– distanțele măsurate se reduc la orizont când unghiul de pantă este mai
mare de 1 grad. Când pe aliniament sunt schimbări de pantă, pentru
fiecare secțiune care are unghiul de pantă mai mare de1 grad, se aplică
corecția de reducere la orizont.
– stațiile să permită instalarea comodă a aparatului, securitatea operatorului, evitându-se partea carosabilă a drumurilor
– dintr-un punct astfel ales să poată fi determinată poziția cât mai multor detalii, iar în ansamblul lor, punctele de drumuire să permită ridicarea tuturor detaliilor existente pe suprafața în cauză.
În funcție de precizia urmărită, unghiurile și laturile drumuirii se măsoară cu instrumente diferite.
Drumuirea închisă este o linie frântă care pornește dintr-un punct inițial și, făcând ocolul unei suprafețe, ajung în același punct de plecare,
Se măsoară laturile și unghiurile sau direct orientările laturilor. Poate porni de la un punct de coordonate cunoscute sau putem da arbitrar coordonatele unui punct, ca apoi, după măsurătoare să calculăm coordonatele tuturor punctelor, urmând ca ulterior, dacă va fi nevoie, să legăm drumuirea de sistemul general al țării.
Drumuirea sprijinită (legată) este formată dintr-o linie frântă care se sprijină la capete pe puncte de coordonate cunoscute, cum ar fi două puncte de triangulație. În teren se măsoară distanțele pentru drumuirea formată, precum și unghiurile de pe partea stângă sau dreaptă a drumuirii.
Drumuirile legate, la rândul lor se pot clasifica astfel:
– drumuiri principale, care se sprijină pe punctele de triangulație sau de intersecție;
– drumuiri secundare, care se sprijină pe un punct de triangulație sau de intersecție și pe un punct de drumuire;
– drumuiri terțiare, care se sprijină pe două puncte de drumuire.
Fig. 5.8.4.1 drumuire cu circuit închis
a. Calculul distanțelor orizontale
b. Calculul orientărilor și compensarea lor
b1. Calculul orientărilor laturilor de sprijin
b2. Calculul orientărilor provizorii ale laturilor de drumuire
b3. Calculul neînchiderii pe orientări și a corecțiilor de neînchidere pe orientări
dacă:
unde:
unde c reprezintă aproximația de citire a teodolitului și n numărul de stații din drumuire
b4. Calculul corecției unitare pentru orientări
b5. Calculul orientărilor definitive
pentru control se verifică dacă θn compensat = θf calculat din coordonate
c. Calculul coordonatelor relative și compensarea lor
c1. Calculul coordonatelor relative provizorii:
c2. Calculul neînchiderilor pe creșterile de coordonate și a corecțiilor de neînchidere pe creșterile de coordonate
se calculează eroarea planimetrică totală:
dacă:
unde T și sunt:
Se calculează corecțiile cx, cy și ch.
c3. Calculul corecțiilor unitare:
d. Calculul coordonatelor relative compensate
e. Calculul coordonatelor absolute ale punctelor de drumuire
După recunoașterea terenului, studiind vizibilitățile în cadrul zonei de interes, s-a trecut la proiectarea rețelei de ridicare.
Realizarea rețelei de ridicare s-a făcut cu ajutorul unei poliginații (drumuiri) inchise cu următrul traseu:
– prima drumuire prin punclele S1>S2>S3>S4>S5>S6>S7>S1, cu o lungime totala de 1870.55 m
Fig. 5.7.4.2 Schița drumuire
5.7.5 Ridicarea detaliilor planimetrice
Pentru efectuarea documentației cadastrale privind planul parcelar, este necesar să se determine poziția punctelor de detaliu, care formează conturul tarlalei cu număr cadastral 314. Măsurătorile topografice de detaliu se execută prin metoda radierii.
Punctele caracteristice ale detaliilor de planimetrie se ridică prin această metodă, ce se utilizează în orice situație acolo unde se poate viza punctul de detaliu și se poate măsura o distanță cu aceași precizie ca și la drumuiri.
Poziția în plan al unui punct radiat este definit în raport cu punctele vechi din rețeaua de ridicare, prin unghiul polar sau orientare și de distanța redusă la orizont.
Fig 5.7.5.1 Principiul metodei radierii
În timpul executării măsurătorilor este foarte avantajos desenarea unei schițe de teren unde toate punctele radiate sunt reprezentate în poziția lor reală și relațiile existente între ele. Această „schiță” ușurează foarte mult executarea planului digital (prelucrarea datelor în calculator).
Metoda radierii presupune determinarea pozitiei punctelor radiate prin metoda coordonatlor polare (, D) ale poziției punctului caracteristic în raport cu o bază de sprijin.
Parcurgerea etapelor la ridicarea detaliilor din teren va respecta următoarele precizări:
-distanța maximă punct de sprijin – punct caracteristic 100 m;
-numărul punctelor măsurate dintr-o stație să nu depășească 100;
-măsurarea punctelor caracteristice se va face în sens orar, pronind de la baza de sprijin, într-o singură poziție a lunetei (POZ.I);
-prima viză și ultima viză va fi spre punctul de sprijin .
Se măsoară pentru fiecare punct caracteristic:
– unghiul orizontal i;
– unghiul de declivitate al terenului i;
– distanța înclinată L iJ (sau direct, distanța orizontală D iJ).
Distanțele pot fi măsurate direct (cu ruleta) sau indirect (tahimetric sau electronic).
Dupa efectuarea operatiunilor de masuratoare, urmeaza calculala la birou, care consta in :
– reducerea distanțelor la orizont D3.12 = L3.12 cos 12
– calculul diferenței de nivel Z 3.12 = L3.12 sin 12
– calculul coordonatelor relative planimetrice:
X 3.12 = D3.12 cos 3.12
Y 3.12 = D3.12 sin 3.12
unde 3.12 = 32 + 12
calculul coordonatelor absolute:
X12 = X3 + X 3.12
Y12 = Y3 + Y 3.12
Z12 = Z3 + Z 3.12
Din stațiile deteminate în urma celor două drumuiri, se determină punctele radiate, după cum urmează:
din stația 1 se vizează spre stațiile 2 și 7 și spre puncetele radiate 101-107
din stația 2 se vizează spre stațiile 1 și 3 , și spre punctele radiate 201-207
din stația 3 se vizează spre stațiile 2 și 4, și spre punctele radiate 301-313
din stația 4 se vizează spre stațiile 3 și 5 , și spre punctele radiate 401-417
din stația 5 se vizează spre stațiile 4 și 6, și spre punctele radiate 501-506
din stația 6 se vizează spre stațiile 5 și 7, și spre punctele radiate 601-613
din stația 7 se vizează spre stațiile 6 și 1, si spre punctele radiate 701-715
În total s-au măsurat 78 de puncte radiate.
Fig 5.7.5.1 Schița radierii
CAPITOLUL 6- Elaborarea documentatiei
6.1 Lucrari de birou
Lucrările de birou se înscriu ca o preocupare distinctă, în continuarea măsurătorilor din teren, având drept obiectiv prelucrarea datelor și raportarea planului cadastral. Mijloacele și procedeele folosite în aceste operații sunt variate, condiționând direct precizia și randamentul lucrărilor. În timp, ele au evoluat de la clasicele mașini manuale de calculat, scări grafice, raportoare și coordonatografe, pâna la procedeele moderne, informatizate, performante din toate aspectele.
Prelucrarea datelor din teren s-au realizat cu ajutorul pachetului de programe TOPOSYS. În procesul de prelucrare a datelor suntem interesați să creem fișiere având formatul fișierelor folosite de programele de prelucrare .
Fișierele cu extensia DAT se vor converti în fișiere de tip MAS folosite pentru prelucrarea datelor în programul TOPOSYS , prin programul de conversie Elta prin comanda de execuție : ”imp_elta.exe” obținându-se un fișier de tip “ *.mas” numai cu datele matematice nete și un alt fișier de tip “ *.msc” care pe lângă datele din fișierul precedent mai conține și codurile tuturor punctelor, dacă am lucrat în acest fel cu coduri (codurile pot fi numerice sau alfanumerice).
Acest program permite prelucrarea următoarei structuri de date
– nr. punct stație – înîlțime aparat
-nr. punct vizat
– distanța
– direcția orizontală
– unghi zenital – înălțime vizata
– cod punct
care pot fi interschimbabile între ele .
Operațiile efectuate din programul amintit anterior au fost:
Cu ajutorul comenzii : ”Deschide” din meniul ”Măsurătoare” s-a deschis o lucrare nouă.În fereastra care apare după deschidere lucrării setam:
– Direcția Nord pentru axa ” X ” a sistemului de coordonate
– Grad centesimal pentru unitatea de măsură pentru direcții
– Zenit pentru direcția verticală
– Orizontală – pentru distanța măsurată
Cu ajutorul comenzii ”Import ASCII – Adăugare coordonate” din meniul ”Import” am importat în lucrare coordonatele rețelei de sprijin.Tot din meniul ”Import” cu ajutorul comenzii ”Import ASCII – Adăugare Măsurători” s-a importat în lucrare măsurătorile efectuate cu statia totala – aflate în fișierul în care s-a transferat datele din instrument în calculator
In funcție de forma fișierului înregistrat programul citește datele despărțite prin “blanc” (zonă goală) sau tabulator în orice ordine specificată la importul datelor de către utilizator. În acest fel calculele topografice pot fi structurate cu ajutorul codurilor în așa fel încât se poate calcula separat rețea de ridicare și punctele de detaliu .
Se apeleaza comanda “Coduri” din meniul “Parametrii” pentru a da coduri numerice diferitelor categorii de puncte; s-a stabilit codul “1 “ pentru punctele rețelei de îndesire; codul “ 2 “ pentru punctele rețelei de ridicare. Codificarea elementelor mai este necesară și pentru faptul că punctele având coduri cu setarea “Activ” sunt vizibile pe ecran și participă la calcule.Aceste coduri s-au aplicat într-o coloană din tabelul cu coordonatele punctelor, respectiv într-o coloană din tabelul cu vizele din punctele de stație. Aceste tabele se află în meniul “Date”.
S-a calculat drumuirea cu ajutorul comenzii “Drumuire Automată” din meniul “Calcule”.Pentru aceasta s-a dezactivat în prealabil punctele vechi prin deselectarea codurilor pentru puncte vechi și vize din meniul “Parametrii” comanda “Coduri”. Prin aceasta obținem ca numai punctele noi să participe la calculul drumuirii.
În general cu această funcție programul calculează punctele din stațiile noi ale drumuirii, determinând în mod automat traseul de urmat pe baza vizelor reciproce între stații. În această fază s-au calculat coordonatele rețelei poligonometrice de ridicare, rezultatele având abateri de X=6.4 cm și Y=6.4 cm, având ereoarea medie a direcțiilor de 27 cc și eroarea medie a distanțelor de 0.4 cm, încadrându-se în toleranțele prevăzute în normele tehnice .
DRUMUIRE 1
Data : 2011-04-25 14:41:00
Denumire : PLAN PARCELAR
Sistem de coordonate : X -> NORD
Unitatea de masura a directiilor: Centezimal
Coordonate geografice : Sexagesimal
Unghi vertical : Zenital
Metoda de masurare a distantelor: Inclinata
Reducere la nivelul marii : Nu
Sistem coordonate : Stereografic 1970 – Geotop-S-42
Drumuire
Prima statie :1 punct cunoscut, orientat
Statii intermediare:3,4
Ultima statie :6 punct cunoscut, orientat
Traseul :1 > 3 > 4 > 5 > 6
Puncte calculate :3
Puncte noi :3,4,5
Lungimea totala[m] :1316.742
Eroare neinchidere directii [gr]: 0.0031
Corectie directii [gr]: 0.0007
Eroare neinchidere coordonate X[m]: -0.039
Eroare neinchidere coordonate Y[m]: 0.078
Statia:1 Orientare:360.2056
Punct calculat: Nr: 3 X:712221.575 Y:374317.215
Corectii[m]: X: -0.015 Y: 0.030
Statia:3 Orientare:323.7247
Punct calculat: Nr: 4 X:712350.180 Y:373988.241
Corectii[m]: X: -0.010 Y: 0.021
Statia:4 Orientare:365.2014
Punct calculat: Nr: 5 X:712575.718 Y:373851.022
Corectii[m]: X: -0.008 Y: 0.016
Statia:5 Orientare:302.8682
Punct calculat: Nr: 6 X:712584.579 Y:373654.358
Corectii[m]: X: -0.006 Y: 0.012
DRUMUIRE 2
Data : 2011-04-25 14:23:30
Denumire : PLAN PARCELAR
Sistem de coordonate : X -> NORD
Unitatea de masura a directiilor: Centezimal
Coordonate geografice : Sexagesimal
Unghi vertical : Zenital
Metoda de masurare a distantelor: Inclinata
Reducere la nivelul marii : Nu
Sistem coordonate : Stereografic 1970 – Geotop-S-42
Drumuire
Prima statie :1 punct cunoscut, orientat
Statii intermediare:3,11,10,9
Ultima statie :6 punct cunoscut, orientat
Traseul :1 > 3 > 11 > 10 > 9 > 8 > 7 > 6
Puncte calculate :6
Puncte noi :11,10,9,8,7
Lungimea totala[m] :1881.438
Eroare neinchidere directii [gr]: -0.0088
Corectie directii [gr]: -0.0011
Eroare neinchidere coordonate X[m]: -0.037
Eroare neinchidere coordonate Y[m]: 0.024
Statia:1 Orientare:360.2056
Punct calculat: Nr: 3 X:712221.580 Y:374317.191
Corectii[m]: X: -0.010 Y: 0.006
Statia:3 Orientare: 40.6272
Punct calculat: Nr: 11 X:712492.099 Y:374517.845
Corectii[m]: X: -0.007 Y: 0.004
Statia:11 Orientare:351.3267
Punct calculat: Nr: 10 X:712607.744 Y:374406.921
Corectii[m]: X: -0.003 Y: 0.002
Statia:10 Orientare:339.7930
Punct calculat: Nr: 9 X:712751.203 Y:374208.106
Corectii[m]: X: -0.005 Y: 0.003
Statia:9 Orientare:314.5444
Punct calculat: Nr: 8 X:712808.554 Y:373961.442
Corectii[m]: X: -0.005 Y: 0.003
Statia:8 Orientare:249.8841
Punct calculat: Nr: 7 X:712697.542 Y:373850.838
Corectii[m]: X: -0.003 Y: 0.002
Statia:7 Orientare:266.7838
Punct calculat: Nr: 6 X:712584.579 Y:373654.358
Corectii[m]: X: -0.004 Y: 0.003
S-au activat din nou punctele vechi și vizele spre aceste puncte și s-a efectuat o compensare prin selectarea comenzii “Compensare Plană” din meniul “Compensare “. În fereastra de dialog care apare, am selectat următoarele opțiuni:
-Pentru metoda de compensare – constrânsă pe puncte fixe,
-Pentru pondere – pondere în funcție de distanță,
Eroarea medie apriorică a direcțiilor – de 20 de secunde.
De fapt coordonatele aproximative s-au calculat cu funcțiile din meniul “Calcule”. Compensarea acestora se face în meniul “Compensare”, și se face prin metoda celor mai mici pătrate, cu date ponderate, în mai multe iterații.
COMPENSARE DRUMUIRE
Date generale
Data : 2011-04-25 17:54:30
Denumire : PLAN PARCELAR
Sistem de coordonate : X -> NORD
Unitatea de masura a directiilor: Centezimal
Coordonate geografice : Sexagesimal
Unghi vertical : Zenital
Metoda de masurare a distantelor: Inclinata
Reducere la nivelul marii : Nu
Sistem coordonate : Stereografic 1970 – Geotop-S-42
Metoda compensarii : Constransa pe puncte fixe
Pondere : In functie de distanta
Total puncte : 12
Puncte fixe : 4
Numar necunoscute : 16
Numar masuratori : 46
Numar masuratori suplimentare : 30
Nivel de semnificatie pentru test Tau: 5%
Nivel de confidenta : 1.96 sigma
Tau : 3.055
Tau-Tol : 2.467
Statii cu masuratori de directie : 10
Masuratori de azimut : 0
Masuratori de directie : 23
Masuratori de distanta : 23
Eroarea medie apriorica a directiilor [sec] : 200.000
Eroarea medie apriorica a distantelor [cm] : 2.000
Eroarea medie patratica a unitatii de pondere
Din ecuatiile normale : 188.92
Din ecuatiile de corectie : 178.74
Eroarea medie a directiilor [sec] : 70.031
Eroarea medie a distantelor [cm] : 3.310
Coordonate initiale si corectii de coordonate
Nrp X0 Y0 dX[cm] dY[cm]
1 711814.018 374611.297 0.000 0.000
2 711543.082 374948.121 0.000 0.000
3 712221.575 374317.215 2.337 0.930
4 712350.180 373988.241 -2.226 -2.697
11 712492.099 374517.845 3.448 5.566
5 712575.718 373851.022 1.507 0.885
6 712584.579 373654.358 0.000 0.000
7 712697.542 373850.838 0.129 -0.075
8 712808.554 373961.442 0.225 -0.361
9 712751.203 374208.106 0.005 -0.032
10 712607.744 374406.921 0.673 1.137
12 712636.535 374698.955 0.000 0.000
Coordonate compensate si erorile medii ale coordonatelor
Nrp X Y mX[cm] mY[cm]
3 712221.598 374317.224 2.300 2.296
4 712350.158 373988.214 3.774 4.474
11 712492.133 374517.901 2.509 2.358
5 712575.733 373851.031 2.507 3.509
7 712697.543 373850.838 3.669 4.758
8 712808.556 373961.438 2.344 3.528
9 712751.203 374208.106 3.302 5.974
10 712607.750 374406.933 4.133 4.782
Directii masurate si compensate
Statia 1
Unghi de orientare initial 39.8849 Unghi de orientare comp 39.8862 Dif[sec] 13.44
Npv Dir. mas Dir. comp v[sec] Orientare Tau
2 103.2412 103.2390 -21.93 143.1252 0.072
3 320.3218 320.3240 21.93 360.2102 0.072
Statia 3
Unghi de orientare initial 72.0411 Unghi de orientare comp 72.0406 Dif[sec] -5.20
Npv Dir. mas Dir. comp v[sec] Orientare Tau
1 88.1640 88.1697 56.97 160.2102 0.187
4 251.6833 251.6737 -95.93 323.7143 0.314
11 368.5857 368.5896 38.91 40.6302 0.127
Statia 4
Unghi de orientare initial 398.3466 Unghi de orientare comp 398.3476 Dif[sec] 10.03
Npv Dir. mas Dir. comp v[sec] Orientare Tau
3 125.3790 125.3667 -122.64 123.7143 0.401
5 366.8559 366.8681 122.76 365.2157 0.402
Statia 11
Unghi de orientare initial 135.2720 Unghi de orientare comp 135.2665 Dif[sec] -55.44
Npv Dir. mas Dir. comp v[sec] Orientare Tau
10 216.0521 216.0396 -125.64 351.3061 0.410
12 321.8716 321.8730 14.57 57.1395 0.048
3 105.3526 105.3637 110.68 240.6302 0.362
Statia 5
Unghi de orientare initial 353.9000 Unghi de orientare comp 353.9035 Dif[sec] 35.37
Npv Dir. mas Dir. comp v[sec] Orientare Tau
4 211.3016 211.3122 105.46 165.2157 0.345
6 348.9686 348.9580 -105.60 302.8615 0.345
Statia 6
Unghi de orientare initial 85.5420 Unghi de orientare comp 85.5402 Dif[sec] -18.01
Npv Dir. mas Dir. comp v[sec] Orientare Tau
5 17.3252 17.3213 -39.46 102.8615 0.129
7 381.2408 381.2416 8.53 66.7819 0.028
1 57.6147 57.6178 30.80 143.1580 0.101
Statia 7
Unghi de orientare initial 134.6172 Unghi de orientare comp 134.6164 Dif[sec] -7.59
Npv Dir. mas Dir. comp v[sec] Orientare Tau
6 132.1651 132.1654 2.96 266.7819 0.010
8 315.2654 315.2651 -2.96 49.8815 0.010
Statia 8
Unghi de orientare initial 73.4170 Unghi de orientare comp 73.4166 Dif[sec] -3.72
Npv Dir. mas Dir. comp v[sec] Orientare Tau
7 176.4659 176.4649 -9.83 249.8815 0.032
9 1.1261 41.1271 9.81 114.5437 0.032
Statia 9
Unghi de orientare initial 107.2143 Unghi de orientare comp 107.2129 Dif[sec] -14.15
Npv Dir. mas Dir. comp v[sec] Orientare Tau
8 207.3294 207.3308 14.44 314.5437 0.047
10 32.5778 32.5764 -14.45 139.7892 0.047
Statia 10
Unghi de orientare initial 359.1554 Unghi de orientare comp 359.1437 Dif[sec] -117.47
Npv Dir. mas Dir. comp v[sec] Orientare Tau
9 380.6372 380.6455 83.73 339.7892 0.274
11 192.1708 192.1624 -83.91 151.3061 0.274
Distante orizontale si compensate
Nps Npv Dist.oriz[m] Dist.comp[m] v[cm] Tau
1 2 432.301 432.269 -3.219 1.033
1 3 502.610 502.594 -1.616 0.517
3 1 502.610 502.594 -1.624 0.519
3 4 353.241 353.235 -0.596 0.192
3 11 336.815 336.838 2.377 0.766
4 3 353.241 353.235 -0.596 0.192
4 5 264.016 264.014 -0.159 0.051
11 10 160.246 160.253 0.699 0.227
11 12 231.506 231.587 8.145 2.639
11 3 336.815 336.838 2.377 0.766
5 4 264.016 264.014 -0.158 0.051
5 6 96.875 196.872 -0.368 0.119
6 5 196.876 196.872 -0.379 0.123
6 7 226.639 226.639 -0.029 0.009
6 1 1228.746 1228.616 -3.072 4.036
7 6 226.639 226.639 -0.028 0.009
7 8 156.705 156.705 -0.080 0.026
8 7 156.705 156.705 -0.079 0.026
8 9 253.249 253.248 -0.080 0.026
9 8 253.249 253.248 -0.082 0.026
9 10 245.175 245.175 0.015 0.005
10 9 245.175 245.175 0.015 0.005
10 11 160.246 160.253 0.700 0.227
Coordonatele inițiale și vizele inițiale s-au corectat cu rezultatele compensării și după calculul elipselor de erori ale stațiilor a-m trecut la calculul punctelor de detaliu . Aceste puncte s-au calculat prin meniul “Radiere” cu submeniul “Automată”.
RADIERE AUTOMATA
Data : 2011-04-25 16:58:30
Denumire : RADIATE
Sistem de coordonate : X -> NORD
Unitatea de masura a directiilor: Centezimal
Coordonate geografice : Sexagesimal
Unghi vertical : Zenital
Metoda de masurare a distantelor: Inclinata
Reducere la nivelul marii : Nu
Sistem coordonate : Stereografic 1970 – Geotop-S-42
Data 25.04.2011
Ora 16:37
Pas 1
1
Orientare
Unghi de orientare mediu 39.8862
Npv Directie U.Zenital Distanta Orientare Unghi de or. Diferenta[gr]
2 103.2413 100.6154 432.301 143.1252 39.8839 -0.0023
3 320.3217 101.0555 502.610 360.2102 39.8885 0.0023
Puncte calculate
Nrp X Y Z dX dY dZ
2 711543.050 374948.136 149.143 -0.032 0.015 0.012
3 712221.601 374317.200 144.993 0.003 -0.024 0.000
3
Orientare
Unghi de orientare mediu 72.0406
Npv Directie U.Zenital Distanta Orientare Unghi de or. Diferenta[gr]
1 88.1641 98.9495 502.610 160.2102 72.0461 0.0055
4 251.6832 100.0050 353.241 323.7144 72.0312 -0.0094
11 368.5857 100.0039 336.815 40.6302 72.0445 0.0039
Puncte calculate
Nrp X Y Z dX dY dZ
1 711814.030 374611.342 153.304 0.012 0.045 -0.005
4 712350.208 373988.228 144.974 0.050 0.014 -0.000
11 712492.126 374517.870 144.980 -0.007 -0.031 0.000
4
Orientare
Unghi de orientare mediu 398.3477
Npv Directie U.Zenital Distanta Orientare Unghi de or. Diferenta[gr]
3 125.3791 99.9985 353.241 123.7144 398.3353 -0.0123
5 366.8558 99.9271 264.016 365.2158 398.3600 0.0123
Puncte calculate
Nrp X Y Z dX dY dZ
3 712221.532 374317.204 144.991 -0.066 -0.020 -0.002
5 712575.708 373850.986 145.281 -0.025 -0.045 0.000
5
Orientare
Unghi de orientare mediu 353.9036
Npv Directie U.Zenital Distanta Orientare Unghi de or. Diferenta[gr]
4 211.3017 100.0772 264.016 165.2158 353.9141 0.0105
6 348.9685 99.7785 196.875 302.8615 353.8930 -0.0106
Puncte calculate
Nrp X Y Z dX dY dZ
4 712350.179 373988.252 144.966 0.021 0.038 -0.008
6 712584.612 373654.356 145.969 0.033 -0.002 -0.038
6
Orientare
Unghi de orientare mediu 85.5401
Npv Directie U.Zenital Distanta Orientare Unghi de or. Diferenta[gr]
5 17.3253 100.2128 196.876 102.8615 85.5362 -0.0039
7 381.2408 99.3050 226.639 66.7819 85.5411 0.0011
1 57.6151 99.6260 1228.746 143.1580 85.5429 0.0029
Puncte calculate
Nrp X Y Z dX dY dZ
5 712575.721 373851.034 145.352 -0.012 0.003 0.071
7 712697.546 373850.836 148.485 0.003 -0.002 0.054
1 711813.979 374611.434 153.328 -0.039 0.137 0.019
7
Orientare
Unghi de orientare mediu 134.6164
Npv Directie U.Zenital Distanta Orientare Unghi de or. Diferenta[gr]
6 132.1651 100.6972 226.639 266.7819 134.6168 0.0004
8 315.2654 99.1132 156.705 49.8814 134.6160 -0.0004
Puncte calculate
Nrp X Y Z dX dY dZ
6 712584.578 373654.359 145.953 -0.001 0.001 -0.054
8 712808.556 373961.440 150.615 0.000 0.002 -0.001
8
Orientare
Unghi de orientare mediu 73.4165
Npv Directie U.Zenital Distanta Orientare Unghi de or. Diferenta[gr]
7 176.4659 100.8884 156.705 249.8814 73.4155 -0.0010
9 41.1262 100.7188 253.249 114.5437 73.4175 0.0010
Puncte calculate
Nrp X Y Z dX dY dZ
7 712697.544 373850.835 148.431 0.001 -0.003 -0.000
9 712751.207 374208.108 147.761 0.004 0.002 -0.001
9
Orientare
Unghi de orientare mediu 107.2129
Npv Directie U.Zenital Distanta Orientare Unghi de or. Diferenta[gr]
8 207.3293 99.2837 253.249 314.5437 107.2144 0.0015
10 32.5779 99.9969 245.175 139.7892 107.2113 -0.0015
Puncte calculate
Nrp X Y Z dX dY dZ
8 712808.550 373961.436 150.616 -0.006 -0.002 -0.000
10 712607.746 374406.929 147.778 -0.004 -0.004 -0.002
10
Orientare
Unghi de orientare mediu 359.1436
Npv Directie U.Zenital Distanta Orientare Unghi de or. Diferenta[gr]
9 380.6371 100.0056 245.175 339.7892 359.1521 0.0085
11 192.1708 101.1130 160.246 151.3060 359.1352 -0.0084
Puncte calculate
Nrp X Y Z dX dY dZ
9 712751.176 374208.087 147.763 -0.027 -0.019 0.001
11 712492.123 374517.881 144.980 -0.010 -0.020 0.000
11
Orientare
Unghi de orientare mediu 135.2664
Npv Directie U.Zenital Distanta Orientare Unghi de or. Diferenta[gr]
10 216.0521 98.8886 160.246 351.3060 135.2539 -0.0125
12 321.8716 97.2705 231.506 57.1394 135.2678 0.0013
3 105.3526 99.9995 336.815 240.6302 135.2776 0.0112
Puncte calculate
Nrp X Y Z dX dY dZ
10 712607.767 374406.961 147.779 0.017 0.028 -0.001
12 712636.488 374698.888 154.914 -0.047 -0.067 -0.035
3 712221.582 374317.286 144.990 -0.016 0.062 -0.003
3
Orientare
Unghi de orientare mediu 72.0406
Npv Directie U.Zenital Distanta Orientare Unghi de or. Diferenta[gr]
1 88.1641 98.9495 502.610 160.2102 72.0461 0.0055
4 251.6832 100.0050 353.241 323.7144 72.0312 -0.0094
11 368.5857 100.0039 336.815 40.6302 72.0445 0.0039
Puncte calculate
Nrp X Y Z dX dY dZ
31 712271.995 374505.038 145.004
32 712224.279 374477.956 144.907
33 712202.373 374453.737 144.363
34 712168.620 374448.324 143.832
35 712157.033 374433.902 143.847
36 712156.440 374374.442 144.515
37 712222.472 374252.550 144.998
4
Orientare
Unghi de orientare mediu 398.3477
Npv Directie U.Zenital Distanta Orientare Unghi de or. Diferenta[gr]
3 125.3791 99.9985 353.241 123.7144 398.3353 -0.0123
5 366.8558 99.9271 264.016 365.2158 398.3600 0.0123
Puncte calculate
Nrp X Y Z dX dY dZ
41 712372.965 373985.906 145.000
6
Orientare
Unghi de orientare mediu 85.5401
Npv Directie U.Zenital Distanta Orientare Unghi de or. Diferenta[gr]
5 17.3253 100.2128 196.876 102.8615 85.5362 -0.0039
7 381.2408 99.3050 226.639 66.7819 85.5411 0.0011
1 57.6151 99.6260 1228.746 143.1580 85.5429 0.0029
Puncte calculate
Nrp X Y Z dX dY dZ
61 712546.365 373678.207 144.596
7
Orientare
Unghi de orientare mediu 134.6164
Npv Directie U.Zenital Distanta Orientare Unghi de or. Diferenta[gr]
6 132.1651 100.6972 226.639 266.7819 134.6168 0.0004
8 315.2654 99.1132 156.705 49.8814 134.6160 -0.0004
Puncte calculate
Nrp X Y Z dX dY dZ
71 712730.261 373835.366 149.125
72 712763.495 373861.524 149.962
8
Orientare
Unghi de orientare mediu 73.4165
Npv Directie U.Zenital Distanta Orientare Unghi de or. Diferenta[gr]
7 176.4659 100.8884 156.705 249.8814 73.4155 -0.0010
9 41.1262 100.7188 253.249 114.5437 73.4175 0.0010
Puncte calculate
Nrp X Y Z dX dY dZ
81 712787.832 373873.730 150.007
82 712813.802 373892.205 150.163
83 712835.022 373922.045 150.952
84 712879.032 374025.780 152.175
85 712891.884 374068.141 151.766
9
Orientare
Unghi de orientare mediu 107.2129
Npv Directie U.Zenital Distanta Orientare Unghi de or. Diferenta[gr]
8 207.3293 99.2837 253.249 314.5437 107.2144 0.0015
10 32.5779 99.9969 245.175 139.7892 107.2113 -0.0015
Puncte calculate
Nrp X Y Z dX dY dZ
91 712821.048 374258.810 149.064
10
Orientare
Unghi de orientare mediu 359.1436
Npv Directie U.Zenital Distanta Orientare Unghi de or. Diferenta[gr]
9 380.6371 100.0056 245.175 339.7892 359.1521 0.0085
11 192.1708 101.1130 160.246 151.3060 359.1352 -0.0084
Puncte calculate
Nrp X Y Z dX dY dZ
101 712768.817 374410.088 149.998
102 712701.143 374440.369 148.317
103 712614.324 374462.168 147.402
104 712574.611 374505.032 146.392
11
Orientare
Unghi de orientare mediu 135.2664
Npv Directie U.Zenital Distanta Orientare Unghi de or. Diferenta[gr]
10 216.0521 98.8886 160.246 351.3060 135.2539 -0.0125
12 321.8716 97.2705 231.506 57.1394 135.2678 0.0013
3 105.3526 99.9995 336.815 240.6302 135.2776 0.0112
Puncte calculate
Nrp X Y Z dX dY dZ
111 712556.746 374515.594 146.276
112 712485.232 374534.856 145.002
113 712447.365 374578.616 145.002
114 712406.431 374592.325 145.003
115 712332.022 374553.470 145.002
Pas : 1
Total puncte calculate : 26
26 Inregistrari adaugate/modificate
Programul Toposys toate aceste calcule le ordonează în fișiere de tip ASCII specifice fiecărui calcul astfel cu extensiile:
*.drm -calculul drumuirii
*.cec -coeficienții ecuațiilor de corecție
*.cmp -datele generale ale compensării
*.elp -elementele elipsei erorilor
*.rad -calculul radiatelor
La terminarea calculelor se pot exporta următoarele fișiere
-fișier tip AUTOCAD DXF pentru vizualizarea configurației rețelei și a vizelor
-fișiere ASCII conținând următoarele date:
– fișier tip MAS cu date inițiale,sau și cu rezultatele măsurătorilor prelucrate și corectate
– fișier tip DAT – se generează un fișier care conține comenzile de legare între puncte (fișier tip linie)
– generează fișier cu coordonatele punctelor calculate de forma :
– nr. Punct
– X Y Z
– cod
Dupa preluctarea datelor, prin unirea punctelor radiate s-a materializat conturul parcelei cu nr. top 94 , avand urmatoarele coordonate:
Tabel 6.1.1 Inventar de coordonate in sistem Stereo 70
Având toate datele necerare, putem edita inventarul de coordonate iar fișierul DAT cu coordonatele punctelor rezultate din calcule putem importa în vederea întocmirii hărții cadastrale digitale în programul MAPSYS .
Planurile topografice sunt reprezentări convenționale, abstracte ale terenului, realizate cu un set de puncte, linii și suprafețe, definite prin pozitia lor într-un sistem de coordonate și prin atributele lor.
Automatizarea, bazată pe dezvoltarea spectaculoasă a informaticii, s-a extins mult și în sectorul ridicărilor topografice. Planul digital, ca produs final al unei ridicări topografice, reprezintă formatul obligatoriu de redactare. In principiu, acesta este o reprezentare într-un program specific, prin funcții de construcții pentru puncte, linii ,texte și simboluri, în straturi tematice, numite și layere, cu posibilități de setare individuală a parametrilor de reprezentare. Automatizarea lucrăilor de raportare a planului se asigură în proporții diferite, în funcție de dotare.
Cu un soft performant, și cu date bine organizate pentru identificarea punctelor prin număr de ordine și cod, atât raportarea, cât și legarea în desen se realizează la comandă, însă sub supraveghere.
Sistemul de programe MAPSYS oferă culegerea și stocarea datelor geometrice și alfanumerice, calculul suprafețelor, parcelare, realizarea bazei de date a cadastrului și întocmirea fișei bunului imobil prin combinarea metodelor folosite în aplicațiile de tip CAD și GIS .
Din fișierul ASCII – importa puncte și linii, iar din fișierul AUTOCAD DXF se preiau următoarele entități :
– POINT
– LINE
– POLYLINE
– TEXT
-ARC
FISIER ASCII
1 1.470
2 432.269 100.6154 103.2413 1.470
3 502.617 101.0555 320.3217 1.470
9999 0 0 0 0
3 1.520
1 502.617 98.9495 88.1641 1.520
4 353.197 100.0050 251.6832 1.520
11 336.773 100.0039 368.5857 1.520
31 194.434 99.9972 11.2698 1.520
32 160.734 100.0348 26.8978 1.520
33 137.844 100.2914 36.8664 1.520
34 141.387 100.5236 52.4081 1.520
35 133.339 100.5476 60.1354 1.520
36 86.706 100.3513 82.0842 1.520
37 64.672 99.9951 228.8199 1.520
9999 0 0 0 0
4 1.540
3 353.197 99.9985 125.3791 1.540
5 263.983 99.9271 366.8558 1.540
41 22.921 99.9290 395.2332 1.540
9999 0 0 0 0
5 1.630
4 263.983 100.0772 211.3017 1.630
6 196.852 99.7785 348.9685 1.630
9999 0 0 0 0
6 1.490
5 196.852 100.2128 17.3253 1.490
7 226.624 99.3050 381.2408 1.490
1 1228.616 99.6260 57.6151 1.490
61 45.062 101.9944 78.9400 1.490
9999 0 0 0 0
7 1.560
6 226.624 100.6972 132.1651 1.560
8 156.701 99.1132 315.2654 1.560
71 36.194 98.7788 237.2618 1.560
72 66.821 98.5419 275.6100 1.560
9999 0 0 0 0
8 1.620
7 156.701 100.8884 176.4659 1.620
9 253.233 100.7188 41.1262 1.620
81 90.114 100.4307 211.8121 1.620
82 69.424 100.4156 231.3981 1.620
83 47.453 99.5498 264.2446 1.620
84 95.430 98.9603 373.6889 1.620
85 135.373 99.4598 384.3754 1.620
9999 0 0 0 0
9 1.570
8 253.233 99.2837 207.3293 1.570
10 245.144 99.9969 32.5779 1.570
91 86.308 99.0400 332.7620 1.570
9999 0 0 0 0
10 1.530
9 245.144 100.0056 380.6371 1.530
11 160.251 101.1130 192.1708 1.530
101 161.093 99.1240 42.1031 1.530
102 99.187 99.6559 62.7432 1.530
103 55.619 100.4330 133.3146 1.530
104 103.542 100.8538 161.5961 1.530
9999 0 0 0 0
11 1.490
10 160.251 98.8886 216.0521 1.490
12 231.690 97.2705 321.8716 1.490
3 336.773 99.9995 105.3526 1.490
111 64.659 98.7244 262.4618 1.490
112 18.303 99.9249 389.3410 1.490
113 75.426 99.9817 5.1815 1.490
114 113.493 99.9877 19.2099 1.490
115 163.994 99.9920 50.8170 1.490
9999 0 0 0 0
Nefiind standardizat, crearea straturilor (layerelor) pe baza datelor culese sunt lăsate la libera alegere a executantului.
Scara reprezentărilor digitale își pierde sensul dominant din planurile analogice, pe suport de hârtie, având în vedere că în timpul realizării și studiului, planul digital este supus unor operațiuni specifice de mărire sau micșorare. În consecința, scara se referă doar la produsul final, imprimat pe hârtie. Imaginile din straturile tematice pot fi aduse la orice scară, dar cea de ansamblu trebuie redată pe un format și la o scară standard convenabile uitilizarilor practice efective.
Scara numerică a unui plan sau a unei hărți este raportul constant dintre distanța de pe plan și omoloaga ei din teren, ambele fiind exprimate în același unitate de măsura.
Scara uzuală la care se reprezintă planul cadastral, în formă analogică, este:
– 1:5.000, în zonele de șes pentru extravilan și 1:2.000, 1:1.000 sau 1:500, în funcție de densitatea detaliilor, pentru intravilane;
– 1:2.000, în zonele de deal pentru extravilan și 1:2.000, 1:1.000 sau 1:500, în funcție de densitatea detaliilor, pentru intravilane;
– 1:5.000 și 1:10.000 sau, după caz, scări mai mari în zonele montane;
– 1:2.000, 1:1.000, 1:500, în funcție de densitatea detaliilor, în zonele din Delta Dunării.
6.2 Calculul suprafețelor
Suprafața unui teren în topografie, reprezentată pe plan și cu valoare de întrebuințare, este proiecția pe un plan orizontal, de referință, a perimetrului ce o marchează pe teren.
Fie că laturile ariei măsurate sunt drepte, curbilinii sau o combinație între acestea, în fapt se pune problema stabilirii mărimii proiecției orizontale a suprafeței reale, acea suprafață utilă menționată.
În general parcelele au forme poligonale, iar dacă una sau mai multe laturi sunt curbilinii prin operațiuni de rectificare de hectar suprafețele se transformă în aceste forme. Calculul suprafețelor în acest caz se poate face prin:
– metode numerice;
– metode grafice;
– metode mecanice
a) Metode numerice de calcul al suprafețelor poligonale
În prezent, cea mai utilizată, stațiile topografice totale având programe de calcul automat a suprafețelor delimitate pe contur de un număr de puncte măsurate.
După calculul coordonatelor punctelor de pe contur, aplicându-se una din relațiile:
b) Metode geometrice și trigonometrice
Aceste metode constau în împărțirea poligonului în figuri geometrice regulate, triunghiuri, triunghiuri și trapeze sau triunghiuri, dreptunghiuri, pătrate, paralelograme, romburi, trapeze a căror arie se determină în funcție de mărimile cunoscute. Suprafața totală va fi suma suprafețelor parțiale, iar elementele (toate laturile și unghiurile, o latură și toate unghiurile) se pot stabili prin măsurare pe teren sau grafic pe planul topo-cadastral.
c) Metode mecanice de calcul a suprafețelor
În mod practic, metoda mecanică este tot o metodă grafică de determinare a suprafețelor, utilizându-se pentru aceasta un instrument mecanic numit planimetru. Calcului suprafeței in cazul terenului cu nr. top 94 s-a făcut automat, cu ajutorul soft-ului, care utilizează principiul metodei numerice de calcul al suprafeței, utilizând coordonatele punctelor pe contur măsurate, suprafata masurata a tarlalei fiind de 42,0794 ha. Suprafata din acte a imobilului este de 42,4300 ha. In urma actualizarii bazei cadastrale, in etrasul de Carte Funciara s-a trecut atat suprafata din acte cat si suprafata din masuratori, diferenta dintra cele doua suprafete se incadreaza in limitele admise.
6.3 Elaborarea Planului de amplasament si delimitare
În urma efectuării măsuratorilor în teren și a prelucrării datelor la birou, s-au determinat coordonatele punctelor de pe conturul tarlalei din prezenta lucrare. Pentru întocmirea fișierelor dxf. și fișierelor cp., este necesar să se determine și coordonatele punctelor caracteristice ale fiecarei imobil în parte.
Pentru determinarea coordonatelor punctelor ce determina conturul celor trei imobile dezmembrate, se vor lua in considerare suprafetetele si dimensiunile necesare pentru realizarea celor trei obiective ( terenul de footbal, statia PECO si depozitul de deseuri aminale) urmand ca dupa avizarea, receptia si inscrierea imobilelor nou formate, aceste coordonate sa fie trasate si in teren.
–
6.4 Întocmirea fișierelor cp.
În procesul de întocmire documentații pentru lucrări de specialitate în domeniul cadastrului este nevoie de obținerea unor fișiere standard pentru stocarea informațiilor din fișa corpului de proprietate și pentru stocarea coordonatelor pe conturul acestuia.
Modulele aplicației facilitează obținerea acestor fișiere într-un format standard, care să permită încărcarea și validarea lor de către inspectorii Oficiilor de Cadastru și Publicitate Imobiliara în aplicatia e-terra.
Modulul pentru obținerea fișierului care conține coordonatele pe contur și datele din fișa corpului de proprietate se numește GenerareCP.exe
Aplicația GenerareCP. este destinata persoanelor fizice/juridice autorizate sa execute lucrări de specialitate în domeniul cadastrului pe teritoriul României.
Aceste fișiere obținute prin intermediul aplicației de fața trebuiesc predate la Oficiile de Cadastru si Publicitate Imobiliara odată cu documentația cadastrală.
Fig. 6.4.1 Întocmire fișier cp. – selectarea entității asociate terenului alta poza
Fig. 6.4.1 Întocmire fișier cp. – date referitoare la imobilul selectat
6.5 Cartea funciară
În România, dreptul de proprietate al persoanelor particulare, al organizațiilor și asociațiilor particulare precum și al regiilor este garantat și ocrotit de legile statului.
Codul Civil, în articolul 480, arată că „Proprietatea este dreptul ce-l are cineva de a se bucura și de a dispune de un lucru în mod exclusiv și absolut, însă în limitele determinate de lege”.
Conținutul dreptului de proprietate îmbracă mai multe forme de deținere a unui bun, cum sunt: posesia, folosința, administrarea și dispoziția.
Proprietatea asupra pământului reprezintă dreptul celor îndreptățiți la reconstituirea, constituirea sau restituirea terenurilor în condițiile legii, de a se bucura și de a dispune de pământ în mod exclusiv și absolut, însă în limitele determinate de lege. Terenurile proprietate privată, indiferent de proprietarul lor, sunt și rămân în circuitul civil. Aceasta presupune că terenurile proprietate privată pot fi dobândite și înstrăinate prin oricare din modurile stabilite de normele dreptului comun, dar cu respectarea unor dispoziții prohibitive din Legea nr. 18/1991 și nr. 1/2000. Conform Legii fondului funciar, dobândirea terenurilor agricole se poate face prin moștenire legală, înstrăinare sau dobândire prin acte juridice a acestor terenuri.
Regimul cărților funciare a fost introdus pe teritoriul României, în mod treptat, începând cu anul 1855 în Transilvania și Banat și în 1870 în partea de nord a Moldovei. În 1933 prin Legea nr. 23 s-a instituit regimul cadastral pentru întregul fond funciar al României inclusiv a cărților funciare și pe restul teritoriului țării (Muntenia, Moldova și Oltenia). Tot prin această lege s-a prevăzut introducerea întocmirii cadastrului țării prin lucrări geodezo-topografice. În 1947 Cărțile funciare au fost transformate în cărțile de publicitate funciară. În anul 1971 s-a statuat că prin reintroducerea cărților de fond funciar general se realizează: înscrierea posesorilor și a titlului de bază celui care îl posedă, precum și a actelor juridice privind drepturile reale constituite asupra terenurilor sau construcțiilor în vederea asigurării publicității și opozabilității acestora față de terți.
La această oră funcționează în România, în paralel, sistemul de publicitate al registrelor de transcripțiuni și prescripțiuni existente în Muntenia și Oltenia și sistemul de publicitate al cărților funciare în Transilvania și nordul Moldovei.
Cărțile funciare prin sistemul de publicitate sunt registre sau foi funciare în care se înscriu drepturile reale ale tuturor proprietarilor la terenuri din cuprinsul teritoriului administrativ comunal sau orășenesc. Ea descrie imobilele și drepturile reale ce decurg din ele prin lucrări de cadastru funciar general, prin care se identifică, delimitează și măsoară fiecare parcelă cu posesorul ei. Deci, cadastrul funciar general este baza tehnică a cărților funciare.
Cărțile funciare sunt întocmite și numerotate pe comune în care sunt trecute toate parcelele pe categorii de folosință din raza acestor unități administrative. Cartea funciara este alcatuita din titlu, indicand numarul ei si numele localitatii in care este situat imobilul, precum si din trei parti:
A. Partea I, referitoare la descrierea imobilelor, care va cuprinde:
a) numarul de ordine si cel cadastral al fiecarui imobil;
b) suprafata terenului, categoria de folosinta si, dupa caz, constructiile;
c) amplasamentul si vecinatatile;
d) valoarea impozabila.
B. Partea a II-a, referitoare la inscrierile privind dreptul de proprietate, care cuprinde:
a) numele proprietarului;
b) actul sau faptul juridic care constituie titlul dreptului de proprietate, precum si mentionarea inscrisului pe care
se intemeiaza acest drept;
c) stramutarile proprietatii;
d) servitutile constituite in folosul imobilului;
e) faptele juridice, drepturile personale sau alte raporturi juridice, precum si actiunile privitoare la proprietate;
f) orice modificari, indreptari sau insemnari ce s-ar face in titlu, in partea I sau a II-a a cartii funciare, cu privire la
inscrierile facute.
C. Partea a III-a, referitoare la inscrierile privind dezmembramintele dreptului de proprietate si sarcini, care va
cuprinde:
a) dreptul de superficie, uzufruct, uz, folosinta, abitatie, servitutile in sarcina fondului aservit, ipoteca si privilegiile imobiliare, precum si locatiunea si cesiunea de venituri pe timp mai mare de 3 ani;
b) faptele juridice, drepturile personale sau alte raporturi juridice, precum si actiunile privitoare la drepturile reale
inscrise in aceasta parte;
c) sechestrul, urmarirea imobilului sau a veniturilor sale;
d) orice modificari, indreptari sau insemnari ce s-ar face cu privire la inscrierile facute in aceasta parte.
6.6 CAPITOLUL 8. Continutul documentației cadastrale de dezmembrare
Documentația pentru dezmembrare a unui imobil inscris in cartea funciară, va cuprinde:
a) cerere de solicitare informatii si conventie
b) cerere de recepție a documentației pentru dezmembrare
c) extras de carte funciară pentru informare
d) declarație pe propria răspundere cu privire la instrăinarea si identificarea imobilului măsurat
e) descrierea lucrărilor topografice si geodezice
f) planul de amplasament și delimitare a imobilului sc. 1:200 -1:5000 cu propunerea de alipire
g) planurile de amplasament și delimitare pentru imobilele rezultate din dezmembrare
h) măsuratori efectuate în rețeaua de îndesire și ridicare și pentru ridicarea detaliilor topografice,pentru fiecare imobil ce rezultă din alipire
i) calculul suprafetelor
j) descrierile topografice ale punctelor noi
k) dovada plății tarifelor pentru recepție și înscriere în cartea funciară
Avand in vedere faptul ca imobilul se dezmembreaza in mai mult de trei parcele, cu scopul de a construi ulterioar pe loturile nou formate, documentatia cadastrala va contine si Certificat de urbanism.
Cererea de avizare si recepție al dezmembrarii se va înregistra în Registrul general de intrare prin descărcarea fișierelor cp., eliberându-se un număr de înregistrare.
Către
Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară SATU MARE
Nr. de înregistrare ………………./…../…./….
CERERE DE INFORMAȚII
pentru întocmirea planului parcelar în vederea atribuirii
numerelor cadastrale
Prin prezenta vă rugăm să ne furnizați informațiile necesare întocmirii planului parcelar al tarlalei nr. 314/ UAT CĂLINEȘTI OAȘ, în vederea atribuirii numerelor cadastrale imobilelor situate în aceasta tarla.
Planul parcelar va fi intocmit de:
[ ] persoana fizica/juridica autorizata, Gecse (Eles) Krisztina Zsuzsanna, posesoare a certificatului de autorizare RO-SM-F 0021, eliberat de OCPI SATU MARE la data 15.04.2011, conform contractului 125/03.05.2011 (se va indica numarul contractului incheiat).
Solicitam urmatoarele informatii:
[ ] plan cadastral la scara 1:5000..;
[ ] plan topografic la scara 1:5000..;
[ ] ortofotoplan;
[ ] lista titlurilor de proprietate aflate in arhiva OCPI;
[ ] coordonate ale planurilor de amplasament si delimitare (PAD) receptionate, fisiere.cp,.dxf, copii ale planurilor de amplasament si delimitare pentru imobilele anterior receptionate;
[ ] coordonate ale punctelor retelei geodezice nationale din zona studiata. .
Termenul de executie a documentatiei este de 90 zile, începand cu data de 01.06.2011 Executant,
Gecse (Eles) Krisztina Zsuzsanna
Data 01.05.2011
6.7 Metoda trasarii
După avizarea documentației cadastrale de dezmembrare, atribuirea numelelor cadastrale de către OCPI Satu Mare si înscrierea imobilelor în catrea funciară in teren se vor trasa coordonatele punctelor de contur ale Lotului 2 ( ), Lotului 3 () si Lotului 4 ()
Cu ajutorul programului de determina elementele de trasare ale parcelelor: unghiurile orizontale și distanțele.
Fig. 6.7.1 Trasarea topografica
Trasarea unui element topografic constă în materializarea pe teren a acestuia, cu ajutorul unui instrument de măsurare. Coodonatele punctelor determinate prin aplicatia TOPOSYS se exporta într-un format de tip name.area, extensie recunoscută de aparat. Acest fișier se introduce în aparat.
În cazul stației totale folosite de noi în realizarea măsurătorilor topografice, pentru trasarea elementelor dorite în teren se urmăresc următorii pași:
– așezarea instrumentului în stație, montarea bateriei și a modulului de memorie
– centrarea aparatului în stație – care este operația de așezare a instrumentului astfel încât axa principală verticală a acestuia să treacă prin punctul matematic al stației
– calarea instrumentului – operația de orizontalizare a cercului orizontal și totodată de verticalizare al axului principal.
– punerea la punct a lunetei – focusarea – constând în a face să se vadă clar și în același plan firele reticulare și imaginea obiectului vizat. Focusarea se face în două faze: focusarea firelor reticulare și focusarea imaginii obiectului vizat.
-după conectarea alimentării – apăsând Enter de pe tabloul de comandă – se inițializează cercul vertical mișcând luneta în plan vertical în sus și în jos trecând prin orizontul instrumentului până când se aude un semnal scurt și apoi încă două semnale scurte. Ca urmare pe display-ul Elta apar valorile unghiului orizontal respectiv vertical corespunzătoare poziției lunetei.
– cu ajutorul programului 20 se alege functia de Know station, adică definirea stației când coordonatele punctului de stație și ale obiectului de referința sunt cunoscute. Datele acestor puncte sunt stocate în fișierul area. al instrumentului, care dupa efectuarea observațiilor va calcula automat distanța și orientarea
– cu ajutorul programului 23 Set Out care permite o trasare rapidă a punctelor din teren și oferă posibilitatea unei verificări automate a punctului trasat. Coordonatele înregistrate sunt cautate în dispozitivul de memorie specificat și sunt folosite atât pentru orientarea instrumentului, cât și pentru calcularea orientării și distanței orizontale la punctele trasate. Principiul trasării constă în deplasarea reflectorului, în direcția corespunzătoare semnului corecției, până când pe displayul instrumentului se va citi distanța de trasat.
CAPITOLUL 7 – ANALIZA ECONOMICĂ A LUCRĂRILOR EFECTUATE ÎN PROIECT
Documentația tehnico-economică este baza care servește la aprecierea valorică a unei lucrări topo-cadastrale, pentru participare la licitații sau ofertare directă. De asemeni constituie baza planificării execuției acestora, prin posibilitatea estimării valorice și cantitative a cotei parte din lucrarea executată într-o perioadă de timp (lună, trimestru). Specific lucrărilor de măsurători terestre este Catalogul de norme de deviz unificate pe economie O-1982 complectate cu Norme de timp pentru operațiile necesare realizării lucrărilor și prestării serviciilor de specialitate în cadrul Centrului Național de Geodezie, Cartografie, Fotogrammetrie și Teledetecție. La stabilirea proceselor înscrise în antemăsurătoare se pornește de la obiect în jos, respectiv de la concepție. Este o activitate de creație și reușita întocmirii ei depinde de pregătirea și experiența proiectantului. Devizul este piesa scrisă a documentației tehnico-economice cu ajutorul căreia se evaluează valoric volumul lucrărilor și se calculează prețul de cost al lucrării.
Normele de timp se referă la execuția și verificarea lucrărilor precum și la prestarea serviciilor de specialitate pentru care Centrul Național de Geodezie, Cartografie, Fotogrammetrie și Teledetecție (CNGCFT) are atribuții să desfășoare activități, în conformitate cu H.G 1210/2005, cu modificările și completările ulterioare. Ele sunt exprimate în ore medii convenționale (OMC) pe baza cărora se pot stabili valori
orientative de referință ale operațiilor de realizare a lucrărilor pregătitoare, lucrărilor de teren sau de birou susțin întocmirea, prezentarea, negocierea serviciilor prestate. Normele de timp sunt grupate pe capitole și sunt diferențiate pe articole ce cuprind operații și proceduri specifice realizării lucrărilor geodezice, topografice, cartografice, fotogrammetrice și de teledetecție, denumite în continuare lucrări de specialitate și prestării serviciilor.
Articolele conțin o singură operație sau grupe de operații din cadrul lucrărilor de specialitate sau serviciilor furnizate. La grupele de operații se admit norme de timp în condițiile prevăzute în instrucțiunile specifice cuprinse în partea de Generalități a fiecărui capitol.
Normele de timp s-au stabilit pe articole pentru operații cu o singură durată, în ore – om, pentru realizarea individuală a operațiilor sau în ore – echipă, pentru realizarea colectivă a operațiilor.
DEVIZ ESTIMATIV / SITUAȚIE DE PLATĂ
Denumirea lucrării: lucrări topogeodezice în vederea parcelării unui teren pentru construirea unui ansamblu imobiliar în municipiul Satu Mare
Tabelul 11.1
Norma de timp OA1Bd – Procurarea datelor, documentelor și informațiilor cuprinde :
– studierea documentației de atribuire, caietului de sarcini, comenzii, solicitării și temei
de studii puse la dispoziție de ANCPI, OCPI sau o altă autoritate contractantă
– documentare și identificarea informațiilor, datelor și lucrărilor existente în zonă,
– analizarea modului de utilizare a acestora la realizarea lucrărilor solicitate;
Norma de timp OA6e – Proiect pentru executarea lucrărilor topografice cuprinde :
– studierea contractului/comenzii/solicitării/temei de studii întocmite conform OA1B;
– încadrarea lucrării în sistemul de referință cerut ;
– pregătirea datelor și documentelor din zona de lucru funcție de categoria de dificultate
a terenului ;
– stabilirea soluțiilor tehnologice de execuție cu detalierea lor în memoriul justificativ;
– analiza și planificarea necesarului de mijloace ;
– elaborarea documentelor necesare obținerii avizelor de execuție a lucrării ;
– analiza economică și planificarea execuției lucrării pe soluții, variante sau etape
conform termenelor de execuție;
– întocmirea proiectului de execuție a lucrărilor topografice.
Norma de timp OA13 – Recunoașterea amplasamentului punctelor rețelei geodezice cuprinde:
– confruntarea cu terenul și definitivarea elementelor de materializare și semnalizare
stabilite prin proiect;
– alegerea și pichetarea în teren a locului punctului și determinarea înălțimii semnalului;
– alegerea și pichetarea în teren a locului reperilor azimutali;
– stabilirea itinerariului și a modului de transport al materialelor de construcții ;
– completarea carnetului de recunoaștere pe teren;
Norma de timp OA15 – Recunoașterea terenului în lucrările topografice cuprinde:
– preluarea și analiza proiectului;
– parcurgerea terenului și identificarea punctelor caracteristice cu ajutorul elementelor
din proiect și busolei;
– înregistrarea datelor caracteristice;
– schițarea elementelor studiate.
Norma de timp OC5 – Confecționare și plantare picheți cuprinde:
– așezarea și tăierea materialului;
– fasonarea și stivuirea pichetului;
– fixarea locului punctului;
– baterea pichetului și întocmirea schiței
Norma de timp este stabilită pentru pichet de lemn cu diametrul de 5 cm și lungimea 35 cm.
Norma de timp OE3 – Măsurători de direcții și distanțe cuprinde:
– despachetarea, instalarea în stație și împachetarea aparaturii de măsurat și accesoriilor ale acesteia;
– citirea și înregistrarea direcției;
– măsurarea distanței cu înregistrarea datelor;
– deplasarea în teren la punctele de măsurat.
Norma de timp OG1Ac – Calculul distanțelor cuprinde:
– preluarea datelor și efectuarea mediilor distanțelor măsurate;
– calculul și aplicarea corecțiilor de presiune, temperatură și umiditate;
– determinarea și înregistrarea distanței finale, funcție de corecțiile aplicate.
Norma de timp OG2B – Calculul orientărilor cuprinde:
– prelucrarea observațiilor de teren (media observațiilor, deducerea erorii duble de colimație, reducerea la zero a valorilor observate);
– calculul din coordonate a orientărilor (2 orientări);
– calculul unghiurilor parțiale de orientare;
– determinarea ponderilor;
– calculul mediilor ponderate a unghiului de orientare;
– calculul orientării direcției noi observate.
Norma de timp OG3 – Calculul coordonatelor cuprinde:
Calculul coordonatelor punctelor prin metode topo – geodezice
– efectuarea mediei observațiilor;
– efectuarea orientării medii cu corecțiile unghiulare ale stației;
– calculul coordonatelor relative și absolute.
– extragerea și înregistrarea în foaia de calcul a coordonatelor;
– calculul coordonatelor și înscrierea rezultatelor.
Norma de timp OG4 – Calculul cotelor în drumuiri de nivelment geometric cuprinde:
– calculul unghiurilor verticale;
– calculul diferențelor de nivel provizorii;
– calculul neânchiderii și a corecției unitare;
– compensarea diferențelor de nivel;
– calculul cotelor punctelor.
Norma de timp OG9B – Calculul detașărilor/parcelărilor cuprinde:
– efectuarea calculului în condițiile proiectului parcelar;
– raportarea rezultatelor pe plan;
– înregistrarea parcelei în situația parcelară inclusiv controlul închiderilor.
Norma de timp OG10A – Calculul suprafețelor
– stabilirea conturului poligonal al suprafețelor și înscrierea în foaia de calcul a
numărului poligonului și a numerelor punctelor care compun poligonul;
– identificarea, extragerea și înregistrarea în foaia de calcul a coordonatelor punctelor de pe conturul poligonal;
– calculul suprafeței, prin ambele formule și înregistrarea rezultatului.
2. Calculul manoperei
Valoarea orei medii convenționale = salariul mediu / 172 ore = 10,67 RON/oră
Valoarea manoperei directe = Timp consumat x valoarea orei medii =
150 ore x 10,67 RON/oră = 1600.50 RON
Asupra valorii manoperei directe se aplica următoarele impozite și taxe:
Tabelul 11.2 Calculul manoperei
Total valoare manoperă 3506,43 RON
3. Calculul materialelor
Tabelul 11.3 calculul materialelor
4. Cheltuieli generale
Tabelul 11.4 Cheltuieli generale
5. Cheltuieli de deplasare
Tabelul 11.5 Cheltuieli de deplasare
TOTAL CHELTUIELI DEPLASARE = 160,50 lei
6. Profit
Procentul mediu de profit este de 10 %.
7. Taxe
Tabelul 11.6 Taxe OCPI
8. Deviz estimativ
Devizul estimativ final va avea următoarea structură și valoare :
Tabelul 11.7 Devizul estimativ
CAPITOLUL 8 – Concluzii si propuneri
Scopul proiectului de absolvire a fost realizarea măsurătorilor topografice și prelucrarea acestora în vederea întocmirii documentației cadastrale de dezmembrare pentru avizarea si atribuirea numerelor cadastrale celor patru loturi nou formate in urma dezmembrarii nr. top 94.
Pentru atingerea scopului propus, după îndeplinirea formalităților de contractare, au fost solicitate informații cu privire la punctele geodezice naționale din zona de interes, copii ale planurilor cadastrale .
La deplasarea în teren a fost stabilită poziția punctelor de îndesire a rețelei de sprijin în funcție de vizibilitățile favorabile din teren și au fost efectuate măsurătorile pentru îndesirea rețelei, realizarea rețelei de ridicare și ridicarea detaliilor.
În etapa de birou, după descărcarea stației totale, carnetul de teren a fost fragmentat conform celor doua etape al măsurătorilor respectiv poligonatia și radierea. Au fost efectuate calculele și s-a redactat planul de amplasament si delimitare. S-a întocmit documentația cadastrala conform normativelor în vigoare.
Pe parcursul elaborării Proiectului de diplomă am avut ocazia să constat că la nivelul OCPI Satu Mare există o bună colaborere cu Persoaneloe fizice autorizate, sigurul dezavantaj fiind marea birocrație (cereri și termene mari pentru obținerea informațiilor, deși toate aceste informații sunt deje electronice, ușor de gestionat). Din partea Primăriei Crucisor am constatat aceași bună colaborare, investitile proiectate pe noile loturi fiind si în interesul comunitații.
După recepția și atribuirea numerelor cadastrale, precum și înscrierea lor în cartea funciară, a urmat întocmirea Proiectului de finanțare prin fonduri europene, executat de o firma de consultanță specializat în acest domeniu.
~ ~ ~ ~ ~
Bibliografie
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Documentație Cadastrală de Dezmembrare In Patru Loturi a Imobilului cu Nr. Top 94 Cuprins In Cf 100160 Crucisor, Judetul Satu Mare (ID: 114327)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.