Dizolvarea Societăților Comerciale

=== 11ea313adabafcebe0d435c6193054bdfc6646e8_650555_1 ===

DIZOLVAREA SOCIETĂȚILOR COMERCIALE

De regulă societățile comerciale se constituie cu scopul de a desfășura activități economice pe o perioadă nedeterminată. Totuși, există unele cazuri în care durata de timp pentru desfășurarea activității economice este stabilită încă de la înființare în actul constitutiv.

Personalitatea juridică a unei societăși comerciale se referă la aptitudinea acesteia de a dobândi drepturi și de a-și asuma obligații. Pentru a putea fi titularul unor obligații sau al unor drepturi proprii o entitate trebuie să dețină capacitate civilă și un patrimoniu propriu. Aptitudinea persoanei juridice de a dobândi drepturi și de a-și asuma obligații este exprimată prin încheierea de acte juridice prin intermediul organului de conducere.

Personalitatea juridică a societății comerciale îi conferă entității organizate calitatea de subiect de drept, caracterizat prin:

atributele de identificare proprii

voința și interesele proprii

patrimoniul propriu, distinct de cel al constituenților

naționalitatea proprie, distinctă de cea a constituenților

responsabilitatea juridică proprie.

În acest sens, calitatea de subiect de drept a unei societăți comerciale se dobândește prin înmatricularea acesteia în Registrul Comerțului conform Legii nr. 31/1990. Sfârșitul capacității de exercițiu a persoanei juridice este marcat de momentul încetării capacității de folosință a persoanei juridice și coincide cu încetarea persoanei însăși.

Participanți activi la circuitul economic, societățile comerciale nu au totuși o existență veșnică chiar dacă, la constituirea lor, asociații stabilesc ca ele să funcționeze pentru o durată nelimitată. Dar, după cum asociații au libertatea de a stabili constituirea societății, tot așa ei pot decide și încetarea ei, inclusiv limitându-i durata de existență. Încetarea persoanei juridice, respectiv sfârșitul calității de subiect de drept civil poate avea loc prin mai multe modalități, însă dintre acestea cel mai frecvent mod este dizolvarea societății comerciale. Dizolvarea este prima fază din procesul de încetare a existenței societății aplicabilă în cazurile prevăzute de lege.

Operațiunile de dizolvare au numai rolul de a declanșa procesul de încetare a existenței societății comerciale și nu afectează personalitatea juridică a societății, întrucât această caracteristică este indispensabilă societății comerciale pentru îndeplinirea celorlalte proceduri care privesc oprațiunea de lichidare a patrimoniului social.

Perioada de funcționare a unei societăți comerciale poate fi prelungită și în cazul în care survine decesul asociaților/acționarilor care au participat la constituirea respectivei societăți comerciale. În realitate însă, orice societate comercială va dispărea în final, deoarece și societățile comerciale urmează același destin ca și al unei persoane fizice, respectând ciclul naștere, viață și moarte.

Luând acest aspect în considerare, încetarea existenței unei societăți comerciale implică realizarea anumitor operațiuni care au ca rezultat atât încetarea presonalității juridice a acestia, cât și lichidarea patrimoniului societății comerciale, prin exercitarea drepturilor acesteia și îndeplinirea tuturor obligațiilor sociale.

Conform prevederilor legale, încetarea existenței unei societăți comerciale implică parcurgerea următoarelor două faze: dizolvarea societății comerciale, urmată de lichidarea acesteia.

Faza dizolvarii societății comerciale cuprinde operațiuni ce declașează și pregătesc încetarea existenței respectivei societăți comerciale. În faza dizolvării societății comerciale, personalitatea juridică a acesteia nu este afectată, dar dizolvarea societății pune capăt activităților acesteia.

Faza lichidării societății comerciale cuprinde operațiunile referitoare la lichidarea patrimoniului acesteia, respective operațiuni ce se referă la plata creditorilor societății și împărțirea soldului între asociații societății. În faza lichidării societății comerciale aceasta își păstrează pesonalitatea juridică, însă este subordonată cerințelor și prevederilor lichidării.

Aceste două faze sunt distincte, astfel că trebuie să fie parcurse în mod succesiv, iar dispozițiile prevăzute de lege pentru fiecare dintre aceste faze trebuie respectate. Astfel. numai ulterior parcurgerii fazei dizolvării societății comerciale se poate trece la faza lichidării acesteia.

Dizolvarea unei societăți comerciale se referă la desființarea acesteia cuprinzând totalitatea operațiunilor ce pregătesc încetarea existenței respectivei societăți comerciale și asigură premisele lichidării patrimoniului social al societății. Dizolvarea este procesul de încetare a existenței unei societăți comerciale. Ea presupune efectuarea mai multor operațiuni care se referă la hotărârea de dizolvare luată de asociați și aducerea ei la cunoștință celor interesați.

Dizolvarea pune capăt activității normale a societății comerciale, însă personalitatea juridică a acesteia va subzista până la sfârșitul fazei de lichidare. Rezultă deci că dizolvarea societății comerciale nu trebuie să fie înțeleasă prin prisma desființării imediate a persoanei juridice, deoarece aceasta va continua să existe, fiindcă trebuie să îndeplinească toate operațiunile de lichidare a patrimoniului dobândit pe perioada existenței societății comerciale. Dizolvarea are ca efect încetarea raporturilor dintre asociați. Dizolvarea se referă la societatea comercială ca o entitate cu personalitate juridică proprie, fără a implica încetarea actului constitutiv al respectivei societăți.

În conformitate cu prevederile cuprinse în Legea societăților comerciale nr. 31/1990 actualizată, hotărârea referitoare la dizolvarea societății comerciale este luată fie de către adunarea generală a asociaților, fie de către instanța de judecată. În unele cazuri excepționale, dizolvarea societății comerciale poate avea loc în temeiul legii.

Dizolvarea unei societăți comerciale poate fi pricinuită de anumite cauze care survin în decursul funcționării acesteia sau la expirarea datei convenite pentru încetarea acesteia, atât în mod voluntar, cât și pe cale judecătorească. Cauzele ce duc la dizolvarea societăților comerciale se pot grupa astfel:

Cauze generale de dizolvare a unei societăți comerciale:

expirarea timpului stabilit prin statut pentru durata societății

imposibilitatea realizării obiectului societății comerciale

hotărârea adunării generale a asociaților/acționarilor

falimentul societății comerciale

declarerea nulității societății comerciale

reducerea capitalului social la jumătate sau diminuarea acestuia sub limita legală în cazul societăților pe acțiuni

hotărârea tribunalului, ca urmare a cererii unuia dintre asociați, pentru motive precum neînțelegeri între asociați ce împiedică buna funcționare a societății comerciale.

Cauze speciale de dizolvare a unei societăți comerciale:

declanșarea procedurii de lichidare judiciară

incapacitatea permanentă, retragerea, exluderea sau moartea unuia dintre asociați, în situația în care nu există o clauză de continuitate cu moștenitorii acestuia

declanșarea procedurii de lichidare judiciare față de unul dintre asociați în cazul Societăților cu Răspundere Limitată (S.R.L.).

incapacitatea permanentă, retragerea, exluderea, falimentul sau moartea singurului comanditat, în situația în care nu există o clauză de continuitate cu moștenitorii acestuia în cazul Societăților în Comandită pe Acțiuni (S.C.A.).

retragerea, excluderea, falimentul sau moartea singurului comanditat, în situația în care nu există o clauză de continuitate cu moștenitorii acestuia în cazul Societăților în Comandită Simplă (S.C.S.).

numărul acționarilor scade sub minimul legal stabilit prin lege pentru Societățile pe Acțiuni (S.A.).

Dizolvarea societății comerciale poate fi realizată pe trei căi, respectiv dizolvarea de drept, dizolvarea prin voința asociaților sau dizolvarea pe cale judecătorească. Oricare din aceste trei căi prin care o societate comercială se poate dizolva impune însă respectarea anumitor condiții.

Dizolvarea de drept a societății comerciale. În situația dizolvării de drept a unei societăți comerciale, dizolvarea are loc de drept, dacă ipoteza legii este satisfăcută. Pentru dizolvarea de drept a unei societăți comerciale nu este necesar să fie îndeplinite anumite formalități.

Legislația în vigoare consacră o singură modalitate de dizolvare de drept a unei societăți comerciale, și anume expirarea termenului stabilit pentru durata respectivei societăți. În cazul în care societatea comercială se înființează pe o durată de timp determinate, la expirarea acestui termen dizolvarea operează în temeiul legii fără să fie necesară o formalitate în temeiul voinței părților consemnate în actul constitutiv.

De-a lungul timpului, această cauză de dizolvare a fost apreciată în doctrina juridică ca fiind singura situație când dizolvarea societății comerciale intervine de plin drept, în timp ce toate celelalte cauze prevăzute de lege au elemente definitorii care le încadrează în alte forme de dizolvare. Astfel, unii autori au susținut că împlinirea termenului pentru care a fost constituită societatea duce de plin drept la dizolvarea ei fără intervenția asociaților sau a instanței

Efectul dizolvării în acest caz poate fi înlăturat prin prelungirea duratei societății. Cu minimum trei luni înainte de a expira termenul stabilit pentru durata societății, asociatii acesteia trebuie să fie consultați referitor la o eventuală prelungire a termenului societății. În lipsa acestei consultări, oricare dintre asociații societății comerciale poate să solicite tribunalului ca această consultare să aibă loc.

Din moment ce asociații au stabilit anterior, prin actul constitutiv al respectivei societăți comerciale durata acesteia, iar termenul fixat pentru existența ei a expirat, societatea comercială se va dizolva de drept, la momentul expirării termenului stabilit anterior. Deoarece dizolvarea societății comerciale se va produce de drept, manifestarea de voință a asociaților nu este necesară, la fel cum nu este necesară nici vreo formalitate de publicitate.

Împlinirea duratei pentru care s-a constituit societatea a fost, astfel, considerată cazul tipic de dizolvare care operează automat, fără a fi necesară adoptarea unei hotărâri a adunării generale a asociaților, o decizie a tribunalului sau îndeplinirea vreunei formalități pentru aceasta.

Motivul pentru care nu este nevoie de îndeplinirea unor formalități speciale pentru declararea dizolvării societății pentru împlinirea duratei de funcționare este faptul că publicitatea dizolvării s-a efectuat încă de la constituirea societății prin publicarea în Monitorul Oficial a actului constitutiv care cuprindea clauza privind durata societății.

Astfel, dizolvarea nu trebuie adusă la cunoștința terților deoarece, actul constitutiv fiind publicat, se prezumă că aceștia cunosc termenul pentru care a fost constituită societatea și, în consecință, au luat la cunoștință de limitarea perioadei de timp pentru care s-a creat societatea și implicit de momentul în care durata acesteia va expira.

Dizolvarea societății comerciale prin voința asociaților. În situația dizolvării societății comerciale prin voința asociaților, acest act de voință trebuie să fie manifestat în cadrul adunării generale a asociaților.

Pentru ca dizolvarea societății comerciale să aibă loc prin voința asociaților acesteia, trebuie să fie îndeplinite condițiile stabilite de legislația în vigoare pentru modificarea actului contitutiv al respectivei societăți.

Hotărârea referitoare la dizolvarea societății comerciale se ia cu respectarea condițiilor din legislație cu privire la cvorum și majoritate pentru adunarea generală extraordinară a asociaților.

Actul ce constată hotărârea referitoare la dizolvarea adunării generale va fi depus la Oficiul Registrului Comerțului din județul în care societatea comercială respectivă își are sediul social, în vederea operării mențiunii în Registrul Comerțului, urmând ca ulterior hotărârea de dizolvare să fie transmisă spre publicare în Monitorul Oficial.

În acest caz de dizolvare, aceștia vor putea reveni asupra hotărârii de dizolvare numai în situația în care dizolvarea are drept cauză exclusivă hotărârea acestora. În cazul în care hotararea este urmarea intervenirii uneia din celelalte cauze de dizolvare, asociații nu vor putea reveni căci, în această situație, fiecare dintre ei este în drept să ceară tribunalului pronunțarea dizolvării.

Din moment ce dizolvarea are semnificația unei modificări a actului constitutiv revenireaasupra acestei hotărâri trebuie făcută cu majoritatea cerută pentru modificare. Deci, în societățile pe acțiuni, revenirea trebuie decisă de către Adunarea Generală Extraordinară, în cele de persoane și cele cu raspundere limitată, revenirea trebuie decisă de unanimitatea asociaților.

Hotărârea prin care s-a revenit asupra dizolvării trebuie adusă la cunoștința terților, prin efectuarea formelor corespunzătoare de publicitate. Revenirea asupra dizolvării se poate face cu condiția să nu se fi început repartizarea activului social între asociați, deoarece aceasta este ultima fază a lichidării, iar începerea ei presupune că au fost deja plătiți creditorii sociali.

Dizolvarea societății comerciale pe cale judecatorească. Situația dizolvării societății comerciale pe cale judecătorească apare în cazul falimentului firmei, unde dizolvarea se pronunță de către tribunalul investit cu procedura falimentului.

Orice asociat al unei societăți comerciale poate cere tribunalului dizolvarea societății, pentru motive temeinice, cum ar fi neînțelegeri grave între asociați, care împiedică funcționarea societății. Datorită blocajului care face imposibilă desfășurarea activității, soluția unică este dizolvarea și lichidarea societății.

Hotărârea judecătorească privind dizolvarea societății trebuie înscrisă în registrul comerțului și publicată în Monitorul Oficial, în termen de 15 zile de la dată la care hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă.

Dizolvarea pe cale judecătorească se poate cere în următoarele situații:

Societatea comercială nu mai are organe statutare sau organele statutare ale societății nu mai pot fi convocate. Ca orice persoană juridică, societatea comercială nu are o existență organică și nicio voință naturală. Voință acesteia se manifesta prin organele sale.

Societatea nu a depus timp de trei ani consecutivi, bilanțul contabil sau alte acte care se depun la Oficiul Registrului Comerțului. Nedepunerea acestor acte timp de trei ani, constituie o prezumție că societatea și-a încetat activitatea.

Societatea și-a încetat activitatea, nu are sediu cunoscut, asociații au dispărut sau nu au domiciliul/resedința cunoscută. Aici apar trei situații:

Încetarea activității societății este o chestiune de fapt care trebuie dovedită de cel ce solicită dizolvarea. Dovada se poate face cu orice mijloc de probă, însă încetarea activității nu atrage dizolvarea dacă este temporara (maximum trei ani) și a fost comunicată organelor fiscale și înscrisă în Registrul Comerțului.

Sediul social constituie unul din atributele de identificare ale persoanei juridice, în funcție de care se determină naționalitatea acesteia și instanța competentă, astfel lipsa acestui element duce la dizolvare.

Lipsa asociaților duce la îndoieli în privința existenței societății. Pentru ca asociații să fie socotiți dispăruți nu este necesara declararea judecătorească a dispariției, fiind suficientă dovedirea acesteia.

Reguli speciale ce trebuie respectate, în cazurile prevăzute Legea nr. 31/1990, pentru dizolvarea societății:

diziolvarea se poate cere de orice persoană interesată și de Oficiul Național al Registrului Comerțului

hotărârea tribunalului referitoare la dizolvare se înregistrează pe cheltuiala titularilor cererii la Registrul Comerțului, apoi se comunică Direcției Județene a Finanțelor Publice, iar ulterior se publică în Monitorul Oficial.

în 30 de zile de la efectuarea publicității, orice persoană interesată poate face recurs, împotriva hotărârii, iar o copie a recursului se va depune și la Oficiul Registrului Comerțului în care este înregistrată societatea comercială

societatea comercială intră în lichidare, pe data rămânerii irevocabile a hotărârii prin care s-a admis dizolvarea acesteia.

în situația în care lichidatorii nu sunt numiți în termen de 3 luni de la rămânerea irevocabilă a hotărârii judecătorești de dizolvare, la cererea oricărei persoane interesate, judecătorul delegat numește un lichidator dintre practicienii în reorganizare și lichidare. Hotărârea se comunică lichidatorului și se publică.

în situația în care judecătorul delegat nu a fost sesizat cu privire la cererea de numire a lichidatorului, urmează ca în termen de maximum trei luni de la data expirării termenului prevăzut de lege pentru respectiva societate comercială, aceasta să fie radiată din Registrul Comerțului. Încheierea de radiere va fi înregistrată în Registrul Comerțului și se va comunica persoanei juridice la sediul social, însă se va comunica și Agenției Naționale de Administrare Fiscală pe cale electronică și se va afișa pe site-ul și la sediul Oficiului Național al Registrului Comerțului de pe lângă tribunalul în raza căruia societatea comercială respectivă își are înregistrat sediul social.

bunurile rămase din patrimoniul societății comerciale radiate din Registrul Comerțului revin asociaților societății.

Din punct de vedere procedural, dizolvarea poate fi voluntară sau judiciară, în situația în care nu se realizează acordul necesar în Adunarea Generală.

Procedura voluntară de dizolvare este identică cu cea a modificării contractului de societate. Așadar, hotărârea adunării generale prin care s-a decis dizolvarea se autentifică notarial, se verifică de judecătoria competentă care autorizează desființarea și dispune îndeplinirea ulterioară a publicității în Monitorul Oficial, cât și înscrierea în Registrul Comerțului.

Procedura judiciară de dizolvare. În lipsa unei hotărâri a Adunării Generale prin care să se decidă dizolvarea pentru că nu s-a ajuns la un acord în această privință, absența va fi suplinită prin sentința ce se va pronunța în acest sens de judecătoria competentă. Hotărârea instanței de judecată prin care s-a decis dizolvarea trebuie publicată în Monitorul Oficial și înscrisă în Registrul Comerțului, în termen de 15 zile de la data rămânerii sale definitive, sub sancțiunea decăderii.

Efectele dizolvării societăților comerciale

Interdicția unor operațiuni comerciale noi.

Această interdicție este impusă directorilor și administratorilor, care nu mai au dreptul să angajeze operațiuni comerciale noi. Din acest moment, societatea nu poate decât să continue realizarea operațiunilor aflate în curs. Nerespectarea acestei reguli atrage răspunderea personală a administratorului vinovat, iar interdicția se aplică încă din momentul expirării termenului fixat pentru durata societății, de la dată adunării asociaților sau de la dată pronunțării hotărârii judecătorești.

Deschiderea procedurii de lichidare.

Consiliul de administrație sau directoratul au obligația de a convoca adunarea asociaților care urmează să desemneze lichidatorii. Este posibil totuși, că dizolvării să nu-i urmeze operațiunile de lichidare (în caz de fuziune sau divizare a societății). Avem în acest caz o situație de excepție, ce nu înlătura însă principiul general.

Lichidarea societăților comerciale este o operațiune care constituie un efect al dizolvării acestora. Ea poate fi cerută de oricare dintre asociați, însă nu și de creditorii sociali. Procedura lichidării este instituită în favoarea asociaților i se aplică regulile stabilite prin contractul de societate, statut și prin lege, în măsura în care nu sunt incompatibile cu lichidarea.

Pe toată durata lichidării se menține personalitatea juridică a societății comerciale, cu obligația, ca în toate actele emanând de la societate să se arate că aceasta este în lichidare. Operațiunea de lichidare a societății comerciale parcurge mai multe faze:

înlocuirea organelor de administrație curentă

predarea gestiunii

plata creditorilor sociali

satisfacerea drepturilor asociaților sau acționarilor

întocmirea bilanțului final

radierea din Registrul Comerțului.

BIBLIOGRAFIE

Cărpenaru S. (2014), Tratat de drept comercial român, București, Editura Universul Juridic.

Letea C.M. (2008), Dizolvarea si lichidarea societatilor comerciale, București: Editura Hamangiu.

Prescure T., Matei R. (2012), Drept civil. Partea generală, București, Editura Hamangiu.

Stanca I.A. (2011), Dizolvarea si lichidarea societatilor comerciale, București: Editura Hamangiu.

Legea societăților comerciale nr. 31/1990 actualizată