Discriminarea Etnicilor Romi

Discriminarea etnicilor romi

1. Abstract (rezumatul întregii lucrări):

Prin acestă cercetare vreau să arăt că există diferențe și probleme vizibile de integrare cu care persoanele de etnie romă se confruntă.

Așadar, am găsit o serie de cărți și cercetări care să conteste discriminarea acestora și totodată chestionarul pe care l-am aplicat confirmă și el acest lucru. Am vrut să studiez îndeaproape acestă problemă datorită faptului că reprezintă un subiect mediatizat intens în ultima perioadă și o temă de dezbatere a cercetătorilor din domeniul științelor sociale. Romii reprezintă cel mai defavorizat și marginalizat grup etnic din țara noastră, afectat în cea mai mare parte de formele diferite de excluziune socială. Însă, din păcate, această situație nu este valabilă doar în România, ci și în alte state europene.

Milioane de romi sunt ținte ale discriminărilor, ale sărăciei și ale marginalizării. Cea mai mare parte a oamenilor accentuează excesiv diferența dintre români și romi; probabil acest lucru se datorează faptului că romii reprezintă categoria socială cea mai săracă și au o forță de muncă excesiv de scăzută, venitul acestora fiind cu mult mai ieftin decât cel al societății în general. Cu toate acestea, există situații în care ei (romii), cu toate că se simt marginalizați și excluși, fac eforturi considerabile pentru a se integra și pentru a încerca să schimbe această prejudecată.

În urma celor citite, situația indivizilor de etnie romă constituie un obiectiv fundamental pentru politica României. Mai precis, conducerea statului și-a propus să prevină atât discriminarea instituțională cât și cea socială, să păstreze identitatea etnicilor romi și să le ofere șanse egale pentru o viață mai decentă. Însă pentru ducerea la bun sfârșit a „planului” trebuie să se implice cetățenii și în mod deosebit cei de etnie romă.

Conform cu cele spue anterior, am găsit o altă sursă (un exemplu) care evidențiază aceste comportamente inumane cu privire la comunitățile rome- un elev român care se duce la școală cu un telefon nou, îl arată colegilor, inclusiv unui coleg de etnie romă, iar apoi îl scapă în ghiveciul cu flori când vrea să îl pună înapoi în buzunar. Când descoperă că nu-și mai găsește telefonul, își anunță profesorul care urmează să facă investigații, iar primul acuzat este elevul rom- George. Elevii se ceartă între ei, toată lumea îl acuză că este vinovat, cu toate că nimeni nu l-a văzut luând telefonul. O singură colegă de-a lui îi lua apărarea și spunea că nu George a furat telefonul. Discuția a deviat și a fost chemată diriginta, care după toată cearta care a avut loc, îl apărase pe George, spunând în cele din urmă că și ea aparține comunității rome.

După părerea mea, scenariul făcut oglindește foarte bine realitatea tristă în care trăim cu toții. Acest lucru este simțit încă din băncile școlii, discriminarea se învață în școală.

Discriminarea romilor- Youtube

2. Introducere:

Până în secolul XVI noțiunea de „rob” și cea de „țigan” era sinonimă cu noțiunea de „sclav”. Ei nu se intgrau în structura socială, ei reprezentau un obiect în societate. În acele vremuri se considera că „toți țiganii sunt născuți robi”. După părerea mea, acesta este principalul motiv al discriminării celor care aparțin comunității rome. Faptul că ei au fost considerați sclavi generează atitudinile celorlalte grupuri etnice de a-i defavoriza, alături de sărăcia și traiul precar de viață al acestora. În societatea contemporană se vede foarte limpede cum munca „cea mai de jos” le este „destinată”, însă prin crearea de locuri speciale în instituții pentru cei ce aparțin comunității rome arată încercarea de a combate această situație.

În altă ordine de idei, comportamentul nostru, generat de stereotipuri, reprezintă de cele mai multe ori cauza unei comunicări dificile și cauza unor conflicte- mai ales de natură etnică. Aceste stereotipuri cu privire la etnia celorlalți nu fac decât să ne îndrepte spre prejudecăți, comportamente care se exprimă prin atitudini, sentimente negative și păreri nepotrivite, inadecvate.

Încă de când suntem mici ne sunt întipărite în minte idei precum: „dacă nu ești cuminte te dau la țigani”, „nu scuipa ca țiganii”, „nu ești țigan să furi” și multe altele. Aceste expresii pe majoritatea dintre noi ne-au urmărit ani întregi și, fără să vrem, ne-au făcut să credem că tot ce ține de romi e ceva rău, greșit. Astfel, când ți adresau asemenea vorbe știai de la bun început că ai făcut ceva grav. Ca și copil, nu ești pregătit să discerni informațiile, iar ceea ce spun părinții e întotdeauna corect. Practic, copii sunt educați de către părinți să se ferească de romi- discriminearea se învață acasă, după cum am spus și mai sus. În aceste situații consider că școala are rolul fundamental în schimbarea prejudecăților!

Toți cei care aparțin comunității rome reprezintă o categorie defavorizată și necesită sprijin pentru a ieși din această situație în care se regăsesc. În special, copii sunt cei care necesită ajutor. Sărăcia și modul de viață precar al lor, lipsa de interes a părinților romi cu privire la posibilitățile, șansele fiecărui copil spre educație și totodată prejudecățile celorlalți cetățeni conduc la marginalizarea acestor copii și la limitarea posibilităților. Se întâmpla foarte des ca cei mai mulți dintre cei care aparțin acestor grupuri etnice să-și ascundă identitatea pentru că, pentru mulți dintre ei, afirmarea deschisă a acestei identități este privită ca un obstacol în calea ascensiunii sociale și, categoric, o sursă de excludere, marginalizare.

Fiecare dintre noi merită o șansă, indiferent de culoarea pielii și de etnia căuria îi aparținem. Suntem diferiți, dar egali și avem aceleași drepturi. Iar în calitate de posesori ai unor drepturi, suntem îndatorați să respectăm și drepturile celorlați. Nu trebuie să judecăm înainte să cunoștem. E greu de explicat cum societatea noastră acceptă cu ușurință înjosirea celor alături de care trăim. E de nexplicat modalitatea prin care o ființă umană poate descosidera o altă ființă. Cum se poate judeca după copertă, după aparențe.

În București s-a făcut o „campanie” de prevenire a discriminării prin zecile de trotuare care au fost inscripționate cu mesajul: „Sunt rom și am obosit să fiu călcat în picioare în fiecare zi. Dă-mi o șansă. Cunoaște-mă înainte să mă judeci.” Astfel, cei care s-au ocupat de acest lucru susțin că mesajul este purtat „ca tu să fii mai atent la ce calci în picioare” (sursa: Youtube)

De asemenea, tot în București trei tineri de etnie romă au purtat pancarte timp de două zile, fiecare cu mesajul său. Astfel, unul purta: „Când mă vedeți pe stradă credeți că voi ajunge CIORDITOR”, cel de-al doilea: „Când mă vedeți pe stradă credeți că voi ajunge CERȘETOR”, iar al treilea băiat purta pancarta: „Când mă vedeți pe stradă credeți că voi ajunge HOȚ”. Aceștia s-au plimbat prin cele mai agomarate zone ale orașului. Au vrut să arate faptul că, deși aparțin etniei rome, sunt la fel ca noi, nimic nu-i împiedică să aibă dreptul la o viață normală, să se îndrepte spre o cariera: se pregăteau de medicină toți cei trei tineri. Au subiliniat și au evidențiat foarte bine modalitatea prin care oamenii îi judecă și pun etichete fără să-i cunoască, au vrut să arate cum se simt ei, cum sunt priviți și cum sunt marginalizați doar datorită faptului că aparțin altei etnii și că au altă culoare a pielii. (sursa: Youtube)

3. Recenzia literaturii:

De-a lungul timpului, noțiunea de etnie a căpătat o serie de semnificații diferite: politice, antropologice, filosofice, psihologice sau juridice. Unele dintre acestea continuă să existe și astăzi, sub forme diferite, să circule și să influențeze într-un mod favorabil cunoașterea, în contrast cu altele care nu fac decât să îngreuneze atât cunoașterea cât și înțelegerea sa.

Max Weber definește etnia astfel: „acele grupuri umane ce susțin o credință subiectivă într-o origine comună, datorită similarităților de tip fizic sau a obiceiurilor, sau a amândurora, sau datorită memoriei colonizării sau migrației” (Economy and Society: Outline of Interpretative Sociology, ed. G. Roth and C. Witthich, vol. I, New York, Bedminster Press, 1968).

Pentru a putea răspunde adecvat la întrebarea „Ce este etnia?” este foarte important să ținem cont de câteva elemente fundamentale care acoperă o definiție riguroasă. În primul rând, etnia reprezintă un grup aproximativ mare de indivizi (aici intervine o ambiguitate: etnia nu este un grup mic, însă nu este nici un grup mare cum este națiunea de exemplu). În al doilea rând, etnia este o parte dintr-un grup mai larg. În al treilea rând, ea se particularizează în raport cu alte grupuri prin caracteristicile sale proprii, fie reale, fie imaginare. În al patrulea rând, membrii unei etnii au o descendență comună, iar grupul etnic are o istorie proprie a evoluției sale. Al cincilea element se referă la trăsăturile proprii ale unei etnii care se bazează pe tradiție. Aici contribuie Max Weber prin afirmația conform căreia „acțiunea tradițională nu intră în cadrele acțiunii raționale, ci a celei nonraționale, și să fim mai prudenți în a identifica tradiția cu valoarea” (Gândire, cultură și societate, Achim Micu, Revistă anuală, Nr. 1, Anul 1, 2009, pag.19). În continuare, în societatea contemporană comunitățile etnice se afirmă, din când în când, ca unități organizate, îndeosebi în instituțiile culturale.

Pentru aprofundarea conceptul de etnie trebuie subliniată deosebirea dintre „etnie” și „națiune”. Națiunea are un conținut mult mai larg decât etnia, ea se răspândește pe un teriotiru propriu: de exemplu, faptul că un grup de nemți s-au localizat pe Volga nu le oferă calitatea de grup etnic german. Națiunea reprezintă o unitate socială cu caracter politic care, de cele mai multe ori, este organizată în stat- trăsătură pe care nu o întâlnim în cazul etniei. De asemenea, etnia și națiunea nu au o legătură identică cu sistemul de drept: națiunea a apărut ca o problemă socială în perioada formării statelor naționale, comparativ cu etnia care a devenit o problemă socială în perioada după formarea statelor naționale.

În ceea ce privește analiza situației raselor și etniilor, a relațiilor dintre rasă și etnie, termenul de grup minoritar este cel mai des utilizat. Cu toate acestea, nu trebuie să înțelegem că această noțiune se referă numai și numai la rasă și etnie. Așadar, o minoritate „este o categorie de indivizi care sunt, într-un fel sau altul, deosebiți de populația mai largă, în cadrul căreia sunt doar o parte” (Gândire, cultură și societate, Achim Micu, Revistă anuală, Nr. 1, Anul 1, 2009).

Cel care a definit clasic grupul minoritar a fost Louis Wirth: „Putem defini o minoritate ca un grup de oameni care, datorită caracteristicilor lor fizice și culturale, sunt deosebiți de alții de către societatea în care trăiesc, printr-un tratament diferențial și inegal; ca urmare a acestui fapt ei se privesc pe ei înșiși ca obiect al unei discriminări colective” (The problem of minority groups, în Ralf Linton, ed., The Science of Man in The World Crisis, New York, Columbia University Press, 1945).

Din studiul grupurilor etnice reiese faptul că există mai multe modalități de „justificare” a practicilor care conduc la constituirea unui grup etnic ca un grup minoritar. Așadar, una dintre cele mai evidente „forme de manifestare” este discriminarea.

Discriminarea reprezintă acțiunea specifică a unor indivizi față de membrii altui grup. Această acțiune specifică se referă la refuzul de a oferi și celorlalți membrii posibilitățile sau șansele de care beneficiază indivizii propriului grup. Noțiunea de discriminare e folosită în general pentru a reda activitatea unei majorități față de o minoritate, activitate ce are la bază deosebiri făcute în temeiul unor categorii naturale sau sociale care nu au nici o legătura cu capacitățile individuale sau cu comportamentul în sine al individului. Astfel, discriminarea trebuie văzută ca un comportament social imoral.

În continuare vreau să dau un exemplu din propria experiență și să subliniez o modalitate, irațională, de discriminare a romilor. Am terminat Școala Generală „Nicolae Iorga” (clasele I- VIII) unde am avut 4 colegi de etnie romă: două fete și doi băieți. Unul dintre băieți era mai mare decât noi cu 2 ani (rămăsese corigent), iar ceilalți erau de vârsta noastră.

Eram în clasa II-a (8 ani deci), pe una din cele două fete de etnie romă o chema Sunita. Stătea în bancă cu una dintre colegele noastre- Maria- cu care se înțelegea cel mai bine. Erau mereu doar ele două.

Într-una din zile, doamna învățătoare făcuse o ședință cu părinții. Eu niciodată nu o întrebam pe mama ce s-a discutat la ședință deoarece nu mă privea. Eram prea mică ca să-mi pese.

În următoarea zi, după ședința cu părinții, doamna învățătoare a mutat-o pe Sunita singură în prima bancă fără nicio explicație. Iar pe Maria a mutat-o în altă bancă, singură. Nu prea înțelegeam noi ce se întâmplă, toată lumea întreba de ce au fost separate, însă nu primeam niciun răspuns.

Ajunsă acasă, bineînțeles, i-am povestit mamei cele întâmplate, care mi-a spus să mă feresc și eu de Sunita. Mi-a explicat că mama Mariei s-a plâns la ședință să o mute de lângă Sunita, în altă bancă, deoarece luase păduchi de la ea.

Prin modalitatea aceasta de a pune problema, toată lumea s-a ferit de Sunita caruia nu i s-a spus nimic. Din punctul meu de vedere, în primul rând mama Mariei nu trebuia să spună tuturor la ședință ce s-a întâmplat, iar în al doilea rând doamna învățătoare nu trebuia să procedeze astfel. Cu siguranță ar fi putut găsi modalități de a rezolva problema (precum mersul la cabinetul școlii unde putea cere ajutor) fără a o izola pe Sunita. La vârsta aceea ne-a fost, oarecum, întipărit în minte cum că „romii au păduchi”, ceea ce e nefiresc și irațional.

4. Metodologia:

Metoda de cercetare potriviă culegerii datelor în teren este ancheta sociologică pentru că reprezintă o metodă suficient de complexă încât să permită atât accesul la opiniile, modurile de gândire și comportamentele utilizatorilor, cât și obținerea unor rezultate reprezentative.

Ca instrument de cercetare am ales chestionarul pentru a studia realitatea (discriminarea romilor) în profunzime. Astfel, chestionarul este „un document care conține întrebări sau alți itemi cu scopul de a solicita informații necesare pentru analiză” (Practica cercetării sociale, Earl Babbie, Polirom, pag. 341). Pentru eșantionarea și selectarea subiecților am optat pentru metoda bulgărelui de zăpadă deoarece în acest mod am evitat atât favorizarea unor indivizi cât și defavorizarea altora, eliminând părtinirea umană. Am avut în total 15 respondenți dintre care 10 (adică 66.7%) au fost de genul feminin și 5 respondenți (33.3%) de genul masculin.

Prin urmare, scopul pe care l-am urmărit prin această cercetare a fost să văd gradul de discriminare față de cei care aparțin etniei rome, cum se raportează indivizii la acest grup, adică cum sunt priviți.

5. Analiza datelor:

=> 60% din repondenți susțin că nu au prieteni sau cunoștiințe de etnie romă, în timp ce 40% sunt cei care au prieteni sau cunoștiințe rome.

=> 26,7% din respondenți susțin că se înțeleg bine și foarte bine cu cei care aparțin etniei rome. 13,3% au răspuns că se înțeleg „așa și așa” cu romii, iar 60% dintre ei au răspuns că fie se înțeleg rău, fie nu vorbesc deloc cu persoanele rome.

=> 46.7% din totalul respondenților susțin că i-ar deranja să locuiască în preajma celor de etnie romă (în vecinătatea lor), în timp ce 26.7% au răspuns negativ: nu i-ar deranja. De asemenea, 26.7% spun că sunt indiferenți dăcă ar locui sau nu în vecinătatea celor de etnie romă.

=> Din totalul respondenților, 80% consideră că romilor le este mai greu să obțină un loc de muncă comparativ cu ceilalți oameni, iar 20% au răspuns cu „nu știu”.

=> Majoritatea respondenților (peste 50%) susțin că majoritatea romilor încalcă legile, în timp ce doar 6.7% dintre ei nu consideră acest lucru ca fiind valabil.

=> 60% din totalul respondenților consideră că romii nu sunt integrați sociali, iar 40% dintre respondenți consideră că da, romii sunt integrați social.

=> 46.7% dintre respondenți consideră că ar trebui să existe localuri unde romii să nu fie primiți, iar 53.3% consideră că nu ar trebui să existe astfel de localuri.

=> Majoritatea respondenților, adică 53.3% dintre aceștia se simt inconfortabil în preajma celor de etnie romă, doar 6.7% se simt confortabil, iar 40% dintre ei sunt indiferenți.

=> 66.7% dintre respondenți consideră că romii sunt mai violenți decât restul populației, iar 33.3% dintre aceștia nu-i consideră mai violenți decât restul populației.

=> La această întrebare, doar 13.3% dintre respondenți se gândesc la „normalitate” atunci când vine vorba de romi, 6.7% spun că sunt indiferenți, 20% se gândesc la „infracționalitate, hoție, cerșetorie”, 13.3% se gândesc la „dispreț”, iar restul de 46.7% susțin că se gândesc la „necivilizat, needucat, murdar”.

6. Concluzii:

În urma celor studiate, se poate susține, fără urmă de tăgadă, că gradul de discriminare în rândul etnicilor romi este foarte crescut în societatea contemporană. Această discriminare și marginalizare se face simțită încă de la vârste fragede.

Oamenii tind să vadă imediat un rom care înjură sau scuipă, însă dacă un cetățean român, de pildă, face așa ceva, trece neobservat. Nu se ține cont de faptul că există șanse ca atunci când îți pierzi ceva pe stradă o persoană romă să vină să-ți spună, să te ajute. Sau poate cel care ajută o bătrânică să treacă strada poate fi un individ de etnie romă. Suntem îndreptați să observăm doar părțile negative și să judecăm.

Conform chestionarului pe care l-am aplicat, mai mult de jumătate dintre respondenți îi marginalizează pe cei de etnie romă, ferindu-se de ei. Din păcate, rezultatele studiului meu sunt confirmate și de către alte cercetări. Astfel, gradul de discriminare este foarte vizibil la nivelul societății noastre.

Aș aduce o serie de sugestii pentru a schimba această situație:

Să privim lucrurile și din perspectiva celorlalți

Să privim și dincolo de „copertă”

Să nu uităm că suntem egali toți, avem aceleași drepturi – să respectăm drepturile celorlalți

Să-i înțelegem și pe cei care sunt diferiți de noi

Să fim atenți la stereotipuri și prejudecăți

Să nu judecăm și mai ales: să nu judecăm după aparențe

Să dăm o șansă tuturor.

Lipsuri/ neajunsurile temei de cercetare abordată și ale instrumentului de culegere a datelor (a chestionarului elaborat) constau, pe de o parte, în posibilitatea ca unele întrebări să nu fie suficient de clare sau să fie interpretate greșit. Iar pe de altă parte, respondenții ar putea fi superficiali cu privire la răspunsurile acordate, iar rezultatele să fie suficiente doar din punct de vedere cantitativ, nu și calitativ.

7. Bibliografia:

Gândire, cultură și societate – Revistă anuală, Nr. 1, Anul 1, 2009, autori: Achim Mihu, Emanuel Giurgiuman

Economy and Society: Outline of Interpretative Sociology, ed. G. Roth and C. Witthich, vol. I, New York, Bedminster Press, 1968

The problem of minority groups, în Ralf Linton, ed., The Science of Man in The World Crisis, New York, Columbia University Press, 1945

Țiganii în istoria României, Achim Viorel, Ed. Enciclopedică București, 1998

Ancheta sociologică și sondajul de opinie, Traian Rotariu, Petru Iluț, POLIROM, 2006

Psihologie socială și sociopsihologie, Petru Iluț, POLIROM, 2009

Practica cercetării sociale, Earl Babbie, POLIROM, 2010

www.youtube.com

https://books.google.ro/books?id=OfcH1po8f_kC&pg=PA210&lpg=PA210&dq=considerati+ca+romii&source=bl&ots=BAkrgarU6R&sig=1_LNtYbiUKl8Jv5fnPswidkKM4Y&hl=ro&sa=X&ved=0ahUKEwj_9sGciKrKAhVIliwKHUtpCcgQ6AEITzAI#v=onepage&q=considerati%20ca%20romii&f=false

http://www.oportunitatiegale.ro/pdf_files/Cercetari%20despre%20situatia%20romilor.pdf

http://www.etnosfera.ro/pdf/2009/1/02.pdf

http://marginalizarea.blogspot.ro/2011/01/egalitatea-de-sanse.html

https://ro.wikipedia.org/wiki/Robia_%C3%AEn_%C8%9B%C4%83rile_rom%C3%A2ne

Discriminarea romilor, o problemă care persistă în România

8. Anexa:

Chestionarul:

Genul respondentului respondentului:

Feminin

Masculin

1. Aveți prieteni sau cunoștințe de etnie romă?

Da

Nu

2. Cum vă înțelegeți cu cei care aparțin etniei rome?

Foarte bine

Bine

Așa și așa

Prost

Foarte prost

Nu vorbesc cu oameni care aparțin acestei etnii

3. V-ar deranja să locuiți în preajma celor de etnie romă? (în vecinătatea lor)

Da

Nu

4. Considerați că romilor le este mai dificil să obțină un loc de muncă comparativ cu ceilalți oameni?

Da

Nu

Nu știu

5. Considerați că majoritatea romilor încalcă legile?

Da

Nu

Nu știu

6. Considerați că romii reprezintă sunt integrați social?

Da

Nu

Nu știu

7. Simțiți frică atunci când întâlniți un grup de romi?

Da

Nu

8. Credeți că ar trebui să existe localuri unde romii să nu fie primiți?

Da

Nu

9. Cum vă simțiți în preajma persoanelor de etnie romă?

Confortabil

Inconfortabil

Indiferent/ă

10. Considerați că persoanele de etnie romă sunt mai violente decât restul populației?

Da

Nu

11. La ce vă gândiți atunci când auziți cuvântul “rom”?

Normalitate

Sunt indiferent/ă

Infracționalitate, hoție, cerșetorie

Dispreț

Necivilizat, needucat, murdar