Directii In Dezvoltarea Limbii Literare Moderne. Scoala Latinista

=== dd7fe9222ed4145446a3523f6cfd349f60342d0d_77205_1 ===

DIRECȚII ÎN DEZVOLTAREA LIMBII LITERARE MODERNE

Evoluția limbii române după ce românii au obținut dreptul de liberă circulație în Europa

Dinamica limbii române manifestată la nivel morfologic

Influența mijloacelor de comunicare în masă la nivelul morfologic al limbii

Concluzii

Bibliografie

Evoluția limbii române după ce românii au obținut dreptul de liberă circulație în Europa

Imediat după Revoluția din 1989 românii s-au bucurat de dreptul de a călători sau de a munci în alte țări din spațiul european. Această deschidere, deși parțial realizată, a oferit posibilitatea de a cunoaște în mod direct alte culturi, respectiv de a fi în contact nemijlocit cu alte limbi. Începând cu 1 ianuarie 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, exodul populației românești spre destinații turistice sau pentru un loc de muncă bine plătit a luat amploare. Acesta ar fi unul dintre momente în care lexicul limbii române a început să asimileze cuvinte provenite din alte limbi. Un alt factor care a contribuit la schimbări ale limbii române la nivel morfologic și al lexicului a fost dezvoltarea tehnologiilor de comunicare în masă, respectiv internetul, precum și evoluția științei în toate domeniile. În acest context, multe cuvinte și expresii științifice sau care denumesc componente ale instalațiilor sau operații specifice au fost asimilate de limba română. Astfel, pe lângă limbajul economic impus de noile tehnologii apar schimbări și la nivelul comunicării colocviale. Așa după cum este binecunoscut, în plan economic domeniile de activitate se interferează, ceea ce determină propagarea termenilor între domenii diferite, fiind preluați de vocabularul uzual al limbii române. Cei mai mulți termeni științifici provin din limbile engleză, franceză, germană sau italiană și într-o mică măsură din alte limbi. Cele mai multe domenii economice au preluat cuvintele/ termenii de specialitate ad litteram deoarece traducerea acestora era de multe ori imposibilă. Totodată, dezvoltarea social-economică a țării noastre în contextul dezvoltării economice internaționale a determinat apariția unor discipline noi, cum ar fi: marketing, management, mentenanță, broker, businessmen, dispecer, ș.a. Limba română, la fel ca celelalte limbi europene, cunoaște o mare influență a limbii engleze. Această influență se resimte atât prin preluarea unor cuvinte englezești (a unor elemente lexicale), cât și prin sensurile pe care aceste cuvinte le au în corespondentele românești. Limba noastră înregistrează asimilări și din celelalte limbi de origine latină, ca urmare a tangențelor multiple ce se realizează între români și cetățeni ai acestor țări. De exemplu, deschiderea de care se bucură conaționalii noștri ca angajați în Germania, Spania sau Italia duce la asimilarea unor cuvinte și expresii care și-au găsit corespondență în limba română, la nivel lexical și morfologic. Indiferent de limba din care s-a realizat împrumutul, cuvintele și expresiile s-au adaptat sistemului morfologic și fonetic al limbii române, fiind folosite în mod frecvent. Îmbogățirea lexicului limbii române și adaptarea morfologică a noilor cuvinte nu se rezumă doar la limbile țărilor europene, ci se extinde geografic la cuvinte specifice spațiului american, mai ales în domeniul publicistic, dar și în cel științific.

Dinamica limbii române manifestată la nivel morphologic

Raportul UNESCO privind multilingvismul arată că: „… limbile reprezintă un mediu esențial pentru exercitarea drepturilor fundamentale precum exprimarea politică, educația și participarea în societate.” Analizarea dinamicii limbii române la nivel morfologic presupune evidențierea caracteristicilor specifice părților de vorbire flexibile, respectiv: substantivul, articolul, pronumele, numeralul, adjectivul și verbul, dar și a celor neflexibile: adverbul, prepoziția, conjuncția și interjecția.

Pentru substantivele recent asimilate de limba română, ca neologisme, normele actuale au adoptat soluții diferite. De exemplu, substantivele: target, eurocity, cross, pool, insolvență, baseball, bowling, oflain se folosesc cu aceeași formă la singular și pentru plural, în timp ce pentru alte substantive se recurge la aplicarea normelor specifice limbii române în formarea pluralului. Astfel, substantivelor de gen masculin li se adaugă desinența „i”, însoțită de alternanțele fonetice: colanți, siliconi, hackeri, telecomenzi, ș.a.

Dorința de apropiere și de comunicare pe care persoanele o manifestă la nivelul limbajului oral sau în scris este evidentă în folosirea formelor pronumelui personal, la numărul singular, persoana a doua, în detrimentul formei de plural sau al pronumelor de politețe. Eliminarea barierelor prin folosirea unui limbaj direct este apreciată de cei tineri și blamată de cei vârstnici. Adesea întâlnim acest fenomen și în reclamele publicitare sau în emisiunile mass-media. În această modalitate de tutuială regăsim influența filmelor americane, de fapt traducerile parțiale ale unor expresii fără corespondențe în limba română. La polul opus se situează influențele care vin din limba franceză în folosirea pronumelui ca formă de adresare, acel „vous” specific acestei limbi.

Diferența dintre aceste aspecte specifice limbii engleze și limba română este subliniată în lucrarea Moda lingvistică astfel: „Tutuirea reciprocă, generalizată, utilizarea directă a unor vocative (doctore!, generale!, profesore!) sunt calchieri care contravin normelor limbii române în împrejurări care reclamă conotații de politețe. În afară de maestre și părinte, sunt puține vocative care, chiar neînsoțite de substantivele politeții (domn, doamnă, domnișoară), să fie compatibile cu exprimarea reverențioasă. În engleză, întrebarea Generale, poți să mă ajuți? venită din partea unui caporal oarecare, nu încalcă nicio regulă, dar în română este inacceptabilă.”

Expresivitatea exprimării, în cazul limbajului literar, este dată de arta de a înlănțui cuvintele, dar mai ales de bogăția adjectivelor care intră cel mai adesea în componența figurilor de stil (în special în cazul epitetelor și al metaforei). Pe lângă adjectivele proprii limbii române, se întâlnesc în mod frecvent adjective asimilate din alte limbi, folosite în reclame publicitare sau în limbajul tinerilor. În cazul adjectivelor simple elocvente sunt: light, cool, horror, dry, subsidiary, free, hot. Adjective provenite prin derivare folosite frecvent sunt: non-stop, antidoping, antispam, wireless. Dintre adjectivele compuse amintesc: lowcost, afterschool, second hand, part-time, full-time, ș.a. Limba română a asimilat cuvinte provenite din alte limbi pe care le folosește ca și verbe, prin schimbarea valorii gramaticale. De exemplu, a forwarda, a marketiza, a targheta, a implementa, a up-data, dar și a bipui, a brandui, a chatui, a sponsoriza, , a scana, a lista sau preluarea unor verbe: To export – a exporta, To record – a înregistra, To present – a prezenta. La nivel morfologic și lexical, limba română înregistrează o dinamică remarcabilă, impusă de evoluția societății, a mentalității și nu în ultimul rând, ca o consecință a dinamicii culturii europene și mondiale. Invazia de cuvinte străine corespunde nevoii sociale și culturale, progresului umanității. Un alt argument ar fi cel legat de caracterul creativ al ființei umane, iar limba nu poate stagna. Deci, îmbogățirea limbii române este un fapt real, care corespunde progresului din toate domeniile.

Influența mijloacelor de comunicare în masă la nivelul morfologic al limbii

Mass-media poate fi considerată ca fiind fenomenul ce ne influențează permanent trăirile, stările și deciziile, societatea fiind la rândul ei influențată destul de puternic de aceasta. Este bine cunoscut faptul că de-a lungul vremii mass-media a devenit un fel de super-putere, ea jucând un rol primordial în multe domenii ale societății și fiind în același timp considerată un fel de „știe tot”. În România anului 2017, pe piața media regăsim ziare, reviste, agenții de presă și televiziuni care pot fi accesate cu ușurință online, prin simpla conexiune la internet. Beneficiul adus de aceste posturi online este că noi, ascultătorii putem avea acces la știrile, muzica și dezbaterile radio din orice colț al lumii. Varietatea posturilor este un beneficiu, fiecare dintre noi având posibilitatea de a alegere, în funcție de opțiunile de moment sau de nivelul cultural. În acest sens, „jurnalistul ar trebui să fie un căutator și distribuitor de informații, un pedagog care educă publicul, un lider de opinie care formează judecățile și credințele audienței, un animator care mobilizează și solidarizează colectivitățile, un  om de divertisment  care oferă clipe de relaxare și evadare imaginară pentru mii de oameni etc. Concluzia ar fi că ziaristul trebuie să fie câte ceva din toate: istoric, pedagog, politician, jurist, inginer, economist etc. Neajunsurile mijloacelor de comunicare în masă sunt majore la nivelul expresivității limbajului și, de cele mai multe ori și în plan morfologic. Din dorința de a fi în top la nivelul audienței, subiectele abordate sunt de cancan, iar exprimarea are de suferit. Pentru presă, cultivarea limbii în contextul înnoirii accelerate trebuie să reprezinte o prioritate. Canalele naționale de radio și televiziune au puține emisiuni în care sunt dezbătute împreună cu specialiști și explicate publicului aspecte ale limbii române actuale. Impactul pe care mijloacele de comunicare în masă îl are asupra publicului este cel de gestionare a timpului. De cele mai multe ori, televizorul anulează acțiunile de lectură a cărților. Sunt tot mai puține persoanele fidele lecturii sau care frecventează bibliotecile ori librăriile. Mult mai îngrijorător este faptul că tinerii citesc din ce în ce mai puțin, iar consecința este nivelul de cultură scăzut. 4.Concluzii Limba română este o limbă plastică în care oricine își poate exprima și gândurile și dorul, dar și nemulțumirile și îngrijorările. Arhaisme și neologisme se împletesc cu cuvinte din vocabularul activ. Dacă există lingviști îngrijorați de afluența de cuvinte provenite din limba engleză și utilizarea din ce în ce mai largă a acestora, se afirmă și păreri care apreciază progresul termenilor neologici ca răspuns la evoluția din domeniul științei. La nivelul Uniunii Europene se pune în evidență o nouă tehnologie care să îmbunătățească traducerile automate, depășindu-se astfel barierele lingvistice. Pe de altă parte, putem vorbi și de multe avantaje. Neologismele nu au cum să afecteze limba română ci, dimpotrivă, au menirea de a contribui la permanenta ei înnoire și reconstrucție. De-a lungul timpului românii de la granițele țării și-au păstrat identitatea culturală și lingvistică trăind alături de bulgari, turci, tătari, nemți ori maghiari. În ultimele două decenii evoluția lexicală și morfologică este un fenomen normal, care reflectă evoluția în toate domeniile. Înnoirea continuă a limbii prin împrumuturi din alte limbi sau prin schimbarea valorii gramaticale reprezintă un fenomen de creativitate lingvistică, aducând un plus de valoare în planul expresivității.

5.Bibliografie

*** Dictionarul Ortografic, Ortoepic si Morfologic al limbii române, editia a II-a (Doom 2), Academia Română, București, 2005

Avram, Mioara, Noutăți reale și aparente în vocabularul românesc actual, în Limbă și literatură, nr.1, București, 1998

Gruiță, Gligor, Moda lingvistică, Editura Paralela 45, Pitești, 2007

Szabo, Lucian Vasile, Libertate și comunicare în lumea presei, Timișoara, Editura Amarcord, 1999

http://dictionare.edu.ro/articol/6._C%C3%A2teva_norme_morfologice

http://unesdoc.unesco.org/images/0015/001503/150335e.pdf. Directoratul General UNESCO, Strategie intersectorială pe termen mediu privind limbile și multilingvismul, 2007