Dinamica Profilului Anteprenorial In Orasul Panciu Dupa 1990

DINAMICA PROFILUL UI ANTEPRENORIAL

IN ORASUL PANCIU DUPA 1990

Indrumator stiintific:

Lect. Dr. Pintilii Radu

Absolvent:

Bretcan Ana-Maria

BUCURESTI

2016

Cuprins:

Capitolul I- Date Generale

Localizare geografica si premise istorice ale orasului Panciu

Metode de studiu si surse de date utilizate

I.2.1 Metode de analiza

Capitolul II- Caracteristici ale cadrului natural

Geologia si relieful

Resursele de apa

Conditiile climatice

Solul si vegetatia

Resursele naturale

Capitolul III – Activitati economice specific zonei si dinamica acestora

Agricultura ; Cultura plantelor si Cresterea animalelor

Industria

Servicii de asistenta sociala si sanatate

Invatamant

Administratie locala

Cultura, culte si agrement

Infrastructura si echiparea edilitara

Transportul

CAPITOLUL IV – Profilul antreprenorial al Orasului Panciu

Definitia si stabilirea profilului

Activitati economice si evolutia acestora

Personalul implicat si structura acestuia

Venituri obtinute in cadrul activitatilor economice de baza

Rolul factorului social si al politicilor economice

CAPITOLUL V – STRATEGII DE DEZVOLTARE PENTRU ORASUL PANCIU

Dinamica sectoarelor de activitate economica dupa nr. de angajati

Dinamica activitatilor dupa buget si venituri

Factori politici si economici care au influentat activitatile economice

Implicatii ale activitatilor economice la nivel local

Analiza swot a orasului PANCIU

CAPITOLUL VI- Concluzii

CAPITOLUL I

I.1. Localizare geografica si premise istorice ale orasului Panciu

Cunoscut ca “Orasul dintre vii”, orașul Panciu se află în partea central-estică a județului, pe malul stâng al râului Șușița. Este traversat de șoseaua națională DN2L, care îl leagă spre est de Mărășești (unde se termină în DN2) și spre nord-vest de Străoane, Răcoasa, Câmpuri, Soveja șiTulnici (unde se termină în DN2D). Din DN2L, la Panciu se ramifică DJ205H și DJ205B. Primul duce spre nord la Movilița, Păunești și Pufești (unde se termină în DN2), iar al doilea duce spre sud la Țifești, Bolotești, Odobești, Vârteșcoiu, Cârligele, Cotești și Urechești (unde se termină în DN2).

Fig. 1.Localizarea orasului PANCIU (https://www.google.ro/maps/place/Panciu)

Orasul Panciu este situat la 34 de km de municipiul Focsani la poalele dealurilor Movila Panciu si Chiurea. Orasul mai cuprinde, in afara localitatii urbane principale, si localitatile componente Crucea de Jos, Crucea de Sus, Dumbrava, Neicu si Satu Nou. Orasul Panciu detine cea mai mare podgorie de la nivelul judetului Vrancea cu o suprafata de 9.500 ha.

La sfarșitul secolului al XIX-lea, comuna urbana Panciu era reședința plășii Zăbrăuți din județul Putna, și formată doar din localitatea sa principală, cu 2785 de locuitori. În oraș existau două biserici, micul schit de călugări Brazi, o școală de băieți cu 237 de elevi, una de fete cu 130 de eleve, un spital cu 32 de paturi, judecătorie, oficiu de poștă și telegraf și reședința unei companii de dorobanți. La acea vreme, pe teritoriul actual al orașului mai funcționau în aceeași plasă Zăbrăuți și comunele Crucea de Jos și Crucea de Sus.

În 1950, Panciu a primit statut de oraș raional, reședință a raionului Panciu din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Galați. În 1968, a fost transferat la județul Vrancea, în alcătuirea actuală

Orasul Panciu este astazi un centru economic si administratival podgoriei cu acelasi nume.

Istoricul Orasului

O diferențiere clară de începuturile acestuia. Undeva în anul 1730 a fost zărit primul om în această zonă. Este vorba de cel despre care Adolf Capătână spune în “Istoricul orașului Panciu și a Schitului Brazi și Sf. Ion” că ar fi întemeietorul orașului, Baicu Penciu.

Deși motivul pentru care acesta a venit pe aceste meleaguri a fost zona favorabilă comerțului, el așezându-se la încrucișarea dintre fosta șosea Națională București-Cernăuți cu șoseaua Tecuci-Galați, el s-a stabilit aici definitiv și astfel acesta a fost punctul de plecare al orașului. Întocmai în acest punct Penciu a deschis o dugheană de zarzavat. Nu la mult timp după venirea lui Baicu Penciu în zonă, i s-a alăturat și Toader Popa, care a tăiat din spatele casei pădurea de stejari și a înălțat prima biserică, biserica cu hramul Cuvioasei Paraschiva.

Numele orașului a venit din partea moldovenilor cărora le era mai la îndemână să-i zică zarzavagiului Panciu, decât Penciu. Locul ales în mijlocul podgoriei ce se întindea din dealurile Moviliței se înmulți în jurul lui 1790 cu încă 12 familii și apoi mai multe, astfel că orașul a înflorit vizibil în scurtă vreme.

Deși putem spune că orașul Panciu are istorie, acest lucru este dovedit mai ales de faptul că orașul actual nu este prima construcție, nu mai are doar case și toate construite după același stil, case joase, văruite în alb și cu acoperiș din două ape ci în mare parte blocuri.

Orașul Panciu este singurul oraș din Romania care a dispărut în proporție de 99% în urma cutremurului din dimineața zilei de 10 noiembrie 1940. Din 371 de case ce existau, au mai ramas doar 5 case din zid și cele din paiantă.

Aceasta nu a fost singura nenorocire ce s-a abătut asupra orașului, ci a urmat și al doilea Panciu, construit după cutremur din lemn, în 1869, ce a lăsat în urmă doar cenușa de după incendiu.

Dugheana lui Ghidale tinichigiul a luat foc și cum toate construcțiile erau din lemn uscat și erau lipite una de cealaltă iar vântul parcă stârnindu-se din ce în ce mai tare, orașul cel cu trotuar de lemn a dispărut complet.

Orașul a fost reconstruit astfel pentru a doua oară din zid și cu prăvălii, de aceasta dată apărând și marele hotel ce astăzi nu mai există, dar care folosea ca loc de întâlnire pentru negustorii ce veneau să cumpere vinurile din podgorie.

Pavel și Balin Panciu, fiii lui Penciu, au săpat beciul orașului și au făcut o cârciumă și o prăvălie în locul dughenei tatălui. Acesta este primul beci al orașului, care însă a dispărut când întâiul pavaj de piatră cioplită l-a acoperit ca pe un mormânt.

Biserica următoare ce a fost contruită în oraș a fost biserica Sf. Apostoli Petru și Pavel, care a fost refăcută din banii Smarandei Apostoleanu. Deși a rezistat, suferind puțin în urma războiului din 1917, în urma cutremurului din 1940 s-a prăbușit complet.

În anul 1859 s-a întemeiat Judecătoria care a oferit magistrați eminenți precum Consilierul Cristof de la Înalta Curte de Casație.

Prima școală de băieți a fost înființată din ordinul domnitorului Al.I.Cuza în anul 1862, școală ce i-a purtat numele și care l-a avut ca director pe N. Brașoveanu. La nici 3 ani, s-a înființat și prima școală de fete, ce a fost construită lângă biserica Sf. Apostoli.

Spre bucuria tuturor păncenilor, în anul 1871 Anton Căpățână a deschis prima farmacie, de unde au plecat unii dintre cei mai mari farmaciști ai Țării.

În anul 1881 Panciu avea și oficiu Telegrafo-poștal. La câțiva ani după, primarul din acea vreme, Vasile Apostoleanu, cu banii proprii, construiește primul bulevard ce ducea la gară și care i-a purtat foarte mult timp numele.

Primele încercări de aducere a apei în oraș au eșuat și abia în anul 1906, Toma Georgescu începe lucrările, care au fost însă realizate de următorul primar, Anton Alaci. Cu ajutorul tuburilor de oțel Manesman aduse din din Anglia, apa era adusă de la o distanță de 28km.

Cu capital păncean dar și focșănean, s-a deschis prima bancă în 1911, la inițiativa lui Adolf Căpățână.

În urma tuturor acestor progrese, Panciu duce o viață îmbelșugată care ia însă sfârșit în 1916 când începe o noua epocă de mare nenorocire. Atunci, de frica armatei ruse, s-a dat ordin și toată recolta de vin și rachiu a fost vărsată prin șanțurile șoselelor.

Au urmat apoi 6 luni de bombardament; germanii au intrat în orașul Panciu, punând stăpânire pe întregul oraș. Astfel populația din oraș și din satele vecine, a fost evacuată, părăsind tot ceea ce avea, trecând din sat în sat, cu privirea însă spre orășelul lor.

După doi ani de luptă, cei plecați pe front s-au întors pe vechile meleaguri, dar din gospodăriile, viile, livezile și casele lor nu au mai găsit nimic, ci doar simple ruine înconjurate de o câmpie hidoasă, plină de tranșee.

Calvarul a continuat și după ce abia s-a mai refăcut câte ceva în urma războiului, viile fiind distruse în întregime în urma grindinei din 1918. Casele nu erau atât de afectate ca în urma cutremurului sau a incendiului, însă refacerea orașului a durat 22 ani, primele greutăți începând cu primarii Jean Popescu și Mihai Alaci care au reușit să resfințească și să redeschidă biserica Cuvioasa Paraschiva și Schiturile Brazi și Sf. Ioan, să refacă apa, să redeschidă Banca Brazi și să refacă cât de cât școlile într-un timp foarte scurt și cu o sumă mică de bani.

Următorii ani au fost foarte buni pentru oraș, însă a urmat cutremurul din 1940. Iarăși Panciu era constituit dintr-un morman imens de dărâmături.

Întorcând privirea spre acele vremuri realizăm cât de mare a putut fi dezastrul și cât de grave urmările. Toate bisericile erau la pământ iar numărul morților creștea cu fiecare zi. În jurul păncenilor a mai ramas atunci doar întunericul din suflete, oamenii împrăștiindu-se peste tot.

Acesta este Panciu al nostru, acela ‘’dintre vii’’ și căruia cifra trei, parcă ruptă din basmele lui Ispirescu sau lui Creangă i-a purtat noroc și l-a readus la viață într-o aură magică până în ziua de astăzi.

I.2. Surse de date si metode de analiza

Informatiile utilizate in redactarea lucrarii au fost preluate sub forma digitala si analogica din diferite surse care sunt citate pentru fiecare grafic si tabel realizate. Aceste date constau in:

Valori numerice corespunzatoare diferitilor indicatori demografici sau economici:

Primaria Orasului Panciu – http://www.primaria-panciu.ro/

Institutul National de Statistica(INS)- http://www.insse.ro/cms/

Consiliul Judetean Vrancea- http://www.cjvrancea.ro/

Agentia Nationala de Meteorologie- http://www.meteoromania.ro/anm/?lang=ro_ro

Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice(MDRAP)- http://www.mdrap.ro/

Date raster sub forma de harti si imagini satelitare:

Harti topografice si istorice – http://geo-spatial.org/

Directia Topografica Militara- https://www.geomil.ro/

Fig 2. Imagine fals-color orasul Panciu

Sursa: https://portal.geomil.ro/arcgis/

Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara(NCPI)- ortofotoplanuri din 2005-2012, http://www.ancpi.ro/pages/home.php

Fig 3. Ansamblul Orasului Panciu

Sursa: http://www.ancpi.ro/pages/home.php

Agentia Nationala Apele Romane directiva Inundatii Inspire-www. http://gis2.rowater.ro:8989/flood

Agentia Europeana de Mediu(EEA)-Datele CORINE LAND COVER- http://www.eea.europa.eu/ro

Date vectoriale cu referinta spatiala:

Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara(NCPI)- Limite UAT de oridinul 1,2,3; http://www.ancpi.ro/pages/home.php

Pachete si programe software utilizate: Microsoft Office,Microsoft Excel – pentru realizarea de grafice si statistice

Q-gis- pentru realizarea de harti si prelucrari de imagini satelitare;

Correl Draw- pentru prelucrarea imaginilor si reprezentarilor grafice;

Metode de analiza utilizate:

Metoda observatiei folosita in cercetarea pe teren prin identificarea particularitatilor si elementelor de sinteza ale punctelor de interes;

Metoda analizei a fost utilizata in abordarea secventiala a activitatilor economice reprezentative in stabilirea profilului antreprenorial predominant;

Metoda prelucrarii statistice folosita in analiza sisurilor de date temografice si economice pentru obiectivele de interes si reprezentarea sub forma de grafice;

Metode gis folosite in redarea si analiza spatiala a elementelor geografice si economice;

CAPITOLUL II

CARACTERISTICI ALE CADRULUI NATURAL

II.1. RELIEFUL

Orasul Panciu este situat in nord-estul judetului Vrancea, la o altitudine de 265 metri, la poalele dealurilor Movila Panciu si Chicerea, pe raul Susita. Orasul se afla la 34 km de Focsani si la 16 km de Marasesti. Panciu este centrul economic si administrativ al podgoriei cu acelasi nume, in care sunt inglobate si localitatile componente. Panciu este un centru viticol de nivel national, podgoria avand o suprafata de 9500 de hectare. Cu o populatie de 10000 locuitori, Panciu face parte din categoria oraselor mici, cu functii industrial- agrare de importanta locala.

    Teritoriul podgoriei Panciu (cea mai mare din judetul Vrancea) se afla in zona piemontana a Carpatilor de Curbura si subcarpatilor Vrancei, zona ce face legatura intre intre arcul muntos/subcarpatic din vest si Campia Siretului Inferior la est. Aria podgoriei apare sub forma unei fasii cu latura medie de 8 km, cuprinsa intre Valea Trotusului (la nord) si Valea Putnei (la sud), pe o lungime aeriana de 30 km. Este foarte importanta si pozitia sa in imediata apropiere a marilor artere de circulatie nationala si europeana.

Unitatea de relief pe care este asezat orasul Panciu o formeaza glacisul subcarpatic si reprezinta planul cu inclinari ce nu depasesc 25o , care face trecerea dinspre regiunea de deal spre cea de campie. Sub aspect hidrografic, zona e strabatuta de raurile Zabrauti la nord si Susita la sud, afluenti ai Siretului. Bioclimatic, Panciu se afla in zona de silvostepa (climat continental est-european, cu influente central-europene, dar si ale circulatiei dintre masele de aer mediteranean-tropicale din sud si scandinavo-baltice din nord). Temperatura medie anuala este de 9,5o , cu un usor deficit de umiditate. Perioada de vegetatie activa este de circa 185 zile, asigurand o dezvoltare corespunzatoare a vitei de vie.

Fig.2. Relieful interfluviului dintre vaile Susita si Zabrauti (www.google earth. com )

La nivel de podgorie, solurile prezinta o gama intreaga de tipuri, de la cele de padure si silvostepa la cele aluvionare. Cuvertura de soluri din plantatiile de vie de pe teritoriul localitatilor Crucea de Jos  si Satu Nou este alcatuita din cernoziom, cu activitate biologica intensa, in timp ce la Crucea de Sus si Neicu se intalneste solul cenusiu de padure, caracterizat biochimic printr-o activitate microbiologica normala.

Din punct de vedere geobotanic, podgoria se situeaza la contactul dintre zona de silvostepa si cea de padure. In nord-vest exista paduri de gorun, in amestec cu alte specii de foioase, ca teiul argintiu, ulmul de munte, paducelul. Pe locurile fostelor paduri de foioase, predomina stejarul si gorunul si, in paralel, exemplare izolate de fag, carpen, jugastru. Pe versantii cu expunere sudica din lungul Vaii Susitei, in zona localitatii Panciu se gasesc asociatii de iarba barboasa, iar pe pajistile degradate apar tufarisuri de paducel si porumbar. In zona Panciu, fauna cinegetica trebuie privita tot in legatura cu conditiile de relief, clima si vegetatie. Animalele de interes cinegetic din bazinele interfluviilor din zona sunt: mistretul, caprioara, lupul, vulpea, jderul, iepurele de camp.

II.2. RESURSELE DE APA

Reteaua hidrografica de ordinul I ce dreneaza teritoriul podgoriei (Putna, Susita, Zabraut, Carecna, Trotus) este alohtona, tributara direct Siretului. Alimentarea sa este predominant pluvionivala, participarea apei subterane fiind aproape inexistenta. Paraiele autohtone, afluente celor cinci artere principale, sunt scurte si cu un grad mare de torentialitate, ele fiind purtatoare de apa numai in timpul perioadelor umede. Apele freatice se gasesc la adancimi apreciabile, sub 30 m in campia inalta si sub 10-15 m in campia joasa. Strate acvifere mici, lenticulare si cu debit temporar se formeaza, aparand sub forma unor izvoare intermitente si cu debit redus. In ansamblu, regiunea este deficitara, mai ales in ape de calitate.

Fig.3. Hazardul la inundatii si riscul asociat. Dupa http://gis2.rowater.ro:8989/flood/

Sursa de alimentare cu apă

In orașul PANCIU, principala sursă de apă o constituie apa subterană, pozitionarea captarii fiind sursa Chetroaia care se afla pe malul stang al raului Susita, la aproximativ 2 km de satul Repedea, comuna Straoane, alimentarea cu apă realizându-se prin extragerea din puțuri forate. Există 6 puțuri forate la adancimea de 10 m.

II.3 CONDITIILE CLIMATICE

Podgoria se afla in zona de silvostepa a climatului temperat continental de campie si dealuri joase. In regiune se resimt influentele climatului moderator central-european.

Centrele viticole ale podgoriei: Panciu, Tifesti, Paunesti.

Tabelul 1

Arealul aferent orașului Panciu se înscrie unei arii de adăpost climatic, în cadrul celui temperat continental la est de Carpații de Curbură ce au aici un rol de barieră orografică, ceea ce imprimă efecte secundare cum ar fi cele foehnale, impunând astfel o scădere a nebulozității și o creștere a duratei de strălucire a Soarelui, înregistrându-se cele mai mari valori din toți Subcarpații României, de peste 2140 ore/an. Temperatura medie multianuală este de 9,5° C, iar cantitatea de precipitații este de 550 mm/an, ca efect și al foehnizării, astfel că valorile elementelor climatice se încadrează în parametrii optimi pentru cultura vitei de vie, dar și a pomiculturii.

Biogeografic, Orașul Panciu și suprafața adiacentă este suprapus silvostepei în sud și est, respectiv etajului nemoral (stejar, tei, ulm, gorun), la nord și nord – vest sub care s-au dezvoltat și în condițiile climatice și de relief soluri nisipo – argiloase de tipul cernoziomurilor și solurilor cenuși de pădure.

Tabelul 2 – Climograma specifica lunii iunie 2001-2012

Tabelul 3- Dinamica temperaturilor medii anuale

II.4 SOLUL SI VEGETATIA

Solurile sunt formate, in cea mai mare parte a podgoriei, pe mantia loessoida, cu textura in general lutoasa sau luto-nisipoasa, ce acopera, cu o grosime de 1-10 m, stiva de nisipuri si pietrisuri piemontane. Tipologic, cea mai larga dezvoltare o au molisolurile, care ocupa aproape 90% din spatiul podgoriei Panciu si sunt reprezentate de cernoziomuri levigate (cambice si argiloiluviale) si soluri cenusii de padure.

Particularitatile solului, umiditatea echilibrata si excelenta expunere la soare pe care o ofera pozitia geografica, fac din licoarea strugurilor una cu cea mai mare aciditate din tara. Nu intamplator, din aceste vii a fost produs, in anii '70, primul spumant romanesc.

Fig. 4- Harta tipurilor de sol in perimetrul localitatii Panciu

Vegetatia si fauna

Teritoriul se bucura de o vegetatie variata,reprezentata in principal de paduri si vita de vie. In zonele forestiere de la altitudini mai mari intalnim arbori din familia coniferelor cum ar fi pinul si molodul. Coborand spre estul teritoriului avem ocazia sa vedem paduri de foioase,stejar si gorun,fag,carpen,scurus,ulm,salcam,alun si teiul argintiu.

La marginea padurilor de foioase dar si a pasunilor ce acopera teritoriul intalnim paducelul. Arbustii mici sunt caracteristici zonelor de trecere(silvostepa)-de la paduri la zonele de campie arida(stepa) din estul teritoriului. In zonele deluroase si de podis alterneaza suprafete de pasuni si fanete. Particularitatile reliefului si compozitia invelisului vegetal fac ca teritoriul sa gazduiasca un numar mare de specii de mamifere. In zonele dealurilor subcarpatice se intalnesc cerbul si ursul. In zonele deluroase si cele de silvostepa intalnim pisica salbatica,mistretul,jderul,veverita,vulpea,iar coborand spre zonele de campie gasim serpi,soparle,iepuri si arici. Ocrotite de lege sunt: bufnita,cucuveaua,huhurezul mic,pitigoii.

Fig 5. Repartitia acoperirii terenurilor CORINE LAND COVER 2012. Dupa datele Agentii Europene de Mediu (EEA 2012)

II.5 RESURSELE NATURALE

Resursele natural ale teritoriului constau in:

-izvoare/ape subterane-apa potabila care se obtine din foraje cu adancini cuprinse intre 100-160 m cu debite exploatabile de3,5-5,5 l/s in localitatea Tifesti. Apa pentru irigatii este asigurata de raul Putna;

-potentialul energetic eolian-altitudinile scad de la vest la est,iar vaile si dealurile cu aceeasi directive determina canalizarea pe vai a maselor de aer;

-resursele lemnoase-paduri de foioase si conifer,utilizate pentru incalzirea locuintelor-in partea vestica a teritoriului,zonele forestiere;

-pasunile-asigura hrana animalelor;

-padurile-vanta,ciuperci,hrana albinelor,arbusti precum catina,macesul,dracilla;

La Tifesti cu ocazia ultimelor foraje de prospectiuni s-au gasit reserve de petrol.

CAPITOLUI III

ACTIVITATI ECONOMICE SPECIFIC ZONEI SI DINAMICA ACESTORA

III.1 AGRICULTURA

Suprafata extravilana aferanta localitatii Panciu datorita condiitiilor agroclimatice este pretabila cu precadere culturii vitei de vie, specializata in cultura soiurilor albe seci. In secundar sunt intalnite pasunile si fanetele utilizate in cresterea animalelor urmate de cultura pomilor fructiferi.

Tabelul 4- Suprafața agricolă, pe categorii de folosință în anul 2014

Sursa: Serviciul Urbanism Primăria PANCIU

Situația terenurilor, pe categorii de folosință, potrivit Recensământului agricol din anul 2010

Tabelul 5- Exploatații agricole (număr) după modul de detinere a suprafeței agricole utilizate

Sursa: Recensământul agricol 2010

Tabelul 6-Exploatații agricole (numar) care utilizează terenul arabil, după modul de deținere al acestuia

( Sursa- Recensământul agricol 2010)

Tabelul 7- Exploatații agricole (număr), pe clase de mărime a terenului arabil

Sursa: Recensământul agricol 2010

III.1. 1- CULTURA PLANTELOR

Tabelul 8- Suprafețele cultivate în PANCIU, conform Recensământului agricol 2010

Tabelul 9 – Suprafețele cultivate în PANCIU

Sursa: Recensământul agricol 2010

Productivitatea sectorului agricol

Tabelul 10 – Situația producțiilor medii la principalele culturi in județul VRANCEA

Sursa : INSSE Tempo online

Tinanad cont de faptul ca judetul Vrancea detinea in 2005 14, 1% din suprafata totala viticola a tarii, plasandu-se pe primul loc atat in privinta suprafei cultivate cat si a productiei de struguri si vin, 30% din podgoriile judetelui Vrancea sunt concentrate in podgoria Panciu.

Cultura plantelor este reprezentata de cultura porumbului pentru boabe urmata de grau si secara. culturile de legume sunt si ele bine reprezentate in economia locala fiind cultivate pentru folosinta proprie sau comert la nivel local.

III.1.2 CRESTEREA ANIMALELOR

Tabelul 11- Efectivele de animale din localitatea PANCIU, conform Recensământului agricol 2010

In privinta cresterii animalelor, tipul de relief existent este unul care incurajeaza acest tip de activitate, favorizat si de extensiunea pasunilor si fanetelor.

III.2 INDUSTRIA

III.2.1. INDUSTRIA ALIMENTARA

Conform noilor clasificari, zona Vrancea face parte din regiunea viticola Dealurile Moldovei si este recunoscuta ca indicatie geografica sub denumirea de Dealurile Vrancei. Plantatiile in zona noastra sunt din cele mai renumite soiuri si se gasesc pe o suprafata de aproximativ 25. 000 ha. Privind de la nord la sudul judetului se pot vedea cele trei mari podgorii ale zonei recunoscuta atat pe plan intern cat si extern pentru calitatea vinurilor obtinute.

Podgoria Panciu – ocupa zona de nord a judetului Vrancea si dispune de trei mari centre viticole: Paunesti, Panciu si Tifesti, vinificarea facandu-se in cele peste 20 de centre de vinificatie amplasate in zona.

Podgoria beneficiaza de un climat umed si moderat, iar datorita reliefului, altitudinii si altor conditii pedoclimatice, in aceasta zona, se obtin vinuri deosebite, atat albe cat si rosii.

Sursa: www.panciuvin.com

Un alt avantaj major pe care il ofera zona, este ca vinurile obtinute au o aciditatea ridicata care recomanda folosirea acestora si pentru obtinerea spumantelor.

Foto: Hrubele lui Stefan cel Mare

Așadar, la Panciu se spune că fiecare bea vinul pe care-l merită! Dar, de la cultivarea viței de vie și până ce vinul ajunge să curgă în pahar,drum e lung, sinuos, cu multe capcane și îți trebuie multă știință și artă ca să pui pe masa unui oaspete un vin bun. Păstorel spunea că vinul este o “ființă vie și supusă legilor existenței care poartă pecetea nașterii și suferă corectivele educației… Bobița e opera stihiilor, dar vinul e fapta omului”. Un astfel de vin se face la Panciu, cea mai întinsă podgorie din județul Vrancea, dar și printre cele mai vechi din țară.

Podgoria Panciu are o întindere de aproximativ 10.000 hectare, apărând sub forma unei fâșii cu o lățime medie de 9 kilometri, cuprinsă între Valea Trotușului la nord și Valea Putnei la sud. Din punct de vedere climatic, Podgoria Panciu este situată în plină zona temperată, ceea ce face ca vinurile albe sau cele roșii să aibă o aromă specială și să fie echilibrate. Vinurile din Podgoria Panciu mai pot fi catalogate drept vinuri cu un caracter vioi obținut atât din soiuri de struguri autohtoni, precum Plăvaie, Galbenă, Băbească Neagră, Fetească Albă și Fetească Neagră, dar și din alte soiuri de struguri de vin, precum Feteasca Regală, Rieslingul Italian, Aligoté, Sauvignon, Muscat Otonel, Pinot Noir și Merlot, care au devenit la fel de renumite în podgorie.

În prezent, Podgoria Panciu este profilata pe producerea vinurilor albe-seci care sunt folosite și pentru a obține vinul spumant. Vinurile roșii sunt încă în minoritate, deși mai multe societăți comerciale care au derulat proiecte de reconversie au plantat soiuri de struguri roșii, căci în Podgoria Panciu există mai multe societăți comerciale de vinificație care respectă standardele de calitate în domeniul producerii vinului. Acestea au fost retehnologizate cu fonduri ale Uniunii Europene, vinurile fiind obținute prin tehnici de ultimă generație.

Sampania produsă în Podgoria Panciu acoperă cele mai pretențioase gusturi și așteptări căci aici găsim și șampanie albă și rose, dar și șampanie și roșie. Șampania albă este un ansamblu de minimum trei soiuri de vin diferite: unul dominant – Sauvignon Blanc – care conferă șampaniei albe finețe și vioiciune, o treime Pinot Gris, care îi dă acesteia putere și gust profund și, în completare, Fetească Albă, cea care oferă prospetime și fructozitate. Șampania roșie este tot un cupaj din trei vinuri: Pinot Noir, Merlot și Fetească Neagra. Toate sticlele de șampanie sunt ținute la învechit în beciurile existente pe teritoriul Podgoriei Panciu.

În ceea ce privește servirea, vinul Spumant se servește la temperatura de 6 grade Celsius, pentru cel sec și 8 grade Celsius, pentru cel dulce. Momentul servirii este însă unul disputat de specialiști. Există somelieri care recomandă servirea șampaniei a aperitiv, în timp ce alți somelieri recomandă servirea șampaniei numai la desert, fiind și un bun digestiv! Cei care recomandă șampania la desert încurajează ca aceasta să fie servită cu fructe, bomboane, torturi sau alte deserturi.

Vedere din Podgoria Panciu spre Manastirea Brazi

III.3. INFRASTRUCTURA DE SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ

III.3.1.Serviciile de sănatate

Pentru asigurarea sănătății umane, în orașul PANCIU funcționează Spitalul Orășenesc PANCIU (dacă este cazul). Această clasă include unități care deservesc unitatea administrativ-teritorială și care se limitează la afecțiuni cu grad mic de complexitate.

Totodată, în localitate funcționează 5 cabinete medicale familiale și 11 cabinete de specialitate – cabinete medicale stomatologice individuale.

Tabelul 12- Furnizori de servicii de sănătate

Sursa: DSP PANCIU

Tabelul 13- Indicatori servicii de sănătate

Sursa: dsp panciu

III.3.2. Serviciile de asistență socială

Potrivit prevederilor Legii nr. 448/2006 republicată, rolul autorității locale este de a monitoriza în condiții optime atribuțiile și obligațiile care le revin asistenților personali în vederea ameliorării situației persoanelor cu handicap grav astfel încât să primească îngrijire specială la nivelul la care starea lor o cere.

Îngrijirile ce li se acordă pot permite persoanelor bolnave să-și valorifice potențialul fizic, intelectual, spiritual, emoțional și social, în pofida handicapului de care suferă.

În prezent în cadrul Primăriei orașului PANCIU sunt angajați 0 de asistenti personali ai persoanelor cu handicap din care0 persoane sunt asistenți personali pentru adulți iar – asistenți personali pentru minori.

La nivelul orașului PANCIU sunt înregistrate 66 persoane cu handicap gradul grav care au optat pentru primirea unei indemnizații lunare în locul angajarii unui asistent personal. În ceea ce privește reprezentanții legali ai persoanelor cu handicap grav, aceștia sunt persoanele cu handicap grav. Handicapul acestor persoane este genetic, cele mai frecvente afecțiuni întâlnite sunt encefalopatia infantilă, oligofrenia, distrofie musculară, epilepsia, distrofie musculară progresivă, paralizie cervicală infantilă – tetrapareză spastică, glaucom. La adulții cu handicap gradul grav predomină hemiplegia, paraplegia, HIV, glaucom, întîrziere mintala severă, alzheimer.

De asemenea, pe baza O.U.G. nr. 27/27.08.2013, pentru modificarea și completarea O.U.G. nr. 70/2011 și a H.G. nr. 778/09.10.2013, Primăria acordă ajutoare pentru încalzirea locuințelor. Numărul cererilor anuale pentru acordarea ajutorului la încălzire a fost de 330.

Bugetul orașului PANCIU pentru asistență socială in perioada 2010 – 2014

Sursa: Primăria PANCIU – CONTABILITATE

III.4. ADMINISTRATIA LOCALA

Administrația publică în orașul Mărășeștii este organizată și funcționează potrivit prevederilor Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și în conformitate cu hotărârile Consiliului Local.

Administrația publică din oraș se organizează și funcționează în temeiul principiilor autonomiei locale, descentralizării serviciilor publice, eligibilității autorităților administrației publice locale, legalității și al consultării cetățenilor în soluționarea problemelor locale de interes deosebit.

Consiliul Local al orașului este compus din 17 consilieri locali pe perioada 2012-2016, aleși prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, în condițiile stabilite de legea pentru alegerea autorităților administrației publice locale..

Aparatul de specialitate al Primariei orașului Mărășești cuprinde 155 de posturi, structurate pe departamente de specialitate, astfel:

Demnitari – 2

Funcții publice – 56

Contractuali – 97

Din totatul de 155 de posturi, 119 sunt ocupate, iar 36 sunt declarate vacante.

În subordinea Primarului funcționează urmatoarele servicii și direcții:

– Casa de Cultura "Emanoil Petrut" Marasesti,

– Serviciul public comunitar local de evidenta a populatiei,

– Unitățile de învățământ

În subordinea Consiliului Local funcționează:

Serviciul public de asistență socială,

Administrația pieței,

Administrația cimitirului,

Serviciul comunitar de cadastru si agricultura,

Serviciul public de paza la sate,

Serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor,

Serviciul voluntar pentru situatii de urgenta,

Serviciul public de interes local – intretinere zone verzi si alte activitati administrativ-gospodaresti

III.5. INFRASTRUCTURA DE INVATĂMÂNT

Este ine reprezentata la nivelul orasului Panciu prin existenta a 2 unitati de invatamant liceal /gimnazial si a cinci gradinite, care incadreaza in diferite forme de pregatire minorii din localitate.

Aprobarea planurilor de școlarizare ale unităților de învățământ din orașul PANCIU s-a realizat conform actelor normative în vigoare. Asfel, în anul școlar 2013- 2014 au fost înscriși un numar total de 1657 elevi., dintre care 158 prescolari.

Tabelul de mai jos reliefeaza o scadere continua a numarului de copii si elevi incadrati in diferite forme de invatamanat, situatie care poate deveni periculoase in lipsa unor masuri sustenabile care sa reduca abandonul scolar si declinul demografic al populatiei.

Elevii de la cursurile de zi din învățământul de stat pot beneficia de burse de merit, de studiu și de ajutor social. Acordarea de burse de la bugetul de stat reprezintă o formă de sprijin material vizând atât protecția socială cât și stimularea elevilor care obțin rezultate foarte bune la învățătură și disciplină. Bursele pe care le pot primi elevii pot fi de tipul:

Burse de ajutor social

Burse de merit

Burse de studiu

Burse de performanță

III.6. CULTURĂ, CULTE, AGREMENT

Echiparea edilitara prin institutii religioase, de cultura si arta are o veche traditie care se identifica cu fiinta orasului Panciu, acestea fiind in prezent modernizate si extinse prin utilizara fondurilor europene sau donatii.

BIBLIOTECI SI CASE DE CULTURA

biblioteca orășenească panciu

casa orășenească de cultură panciu

căminul cultural neicu

caminul cultural satu-nou (ambele nefunctionale)

MONUMENTE ISTORICE

monumentul eroilor 1916-1918

paraclisul subteran al mănăstirii brazi – secolul xviii

hrubele lui ștefan cel mare

beciul domnesc – secolul xviii

beciul vlădoianu – secolul xix

beciul marin ștefan – secolul xix

mormântul scriitorului ioan slavici (cimitirul bisericii „sf. apostoli petru și pavel)

casa nicolae milea – începutul sec. xx – str. cuza vodă 15

casa sergiu seferovici – 1936 – str. ciprian porumbescu 14

cimitirul evreiesc

gardul de fier casa gâtză – sec. xix-xx

ANSAMBLURI FOLCLORICE SI TRADITII

publicatii și reviste- 1 – revista „actualis”

formatii de dans (popular, modern) – 3

grupul folcloric „tarancuta”;

trupa de dans sportiv „veritas”,

Grupa de breakdance și popping „breaking noise

SĂRBĂTORI ȘI TRADITII CU SPECIFIC LOCAL:

hramul manastirii brazi- 22 septembrie

hramul schitului sf. ioan botezatorul -29 august

concursul interjudetean „sf. ierarh mucenic teodosie al ii-lea de da manastirea brazi”-22-23 septembrie

zilele orașsului panciu- sfârsitul lunii septembrie

concursul interjudetean de ața tradiționala „descoperim tradiția strabuna”- luna mai

dragobetele- simbolul începutului de primavara și al dragostei la români – 24 februarie

târgul mărțișorului și manifestări dedicate „zilei internationale a femeii”- 1- 8 martie

festivalul colindelor și al obiceiurilor de anul nou- 24 decembrie

sărbatorile pascale la panciu

LACASURI DE CULT PE CONFESIUNI

mânăstirea brazi

schitul „sf ioan botezătorul”

biserica romano-catolica „sf. constantin și elena”

-7 biserici ortodoxe

6. LOCURI DE AGREMENT

2 săli de sport

terenuri de joaca amenajate in cvartalele de blocuri si in cele 5 cartiere ale orasului panciu

7. ATRACȚII TURISTICE

mormantul scriitorului ioan slavici din cimitirul bisericii „sfinții apostoli petru și pavel

hrubele lui stefan cel mare

beciurile monumente de patrimoniu: beciul vladoianu, beciul marin ștefan și beciul domnesc

paraclisul subteran al mânăstirii brazi – unic în romania- cu moastele sf. ierarh teodosie al ii-lea, ocrotitorul spiritual al orașului panciu

schitul „sf. ioan botezatorul”

mestesugul vinului

III. 7. INFRASTRUCTURA ȘI ECHIPAREA EDILITARĂ

III.7.1. Căile de acces

Orașul se află în partea central-estică a județului, pe malul stâng al râului Șușița. Este traversat de șoseaua națională DN2L, care îl leagă spre est de Mărășești (unde se termină în DN2) și spre nord-vest de Străoane, Răcoasa, Câmpuri, Soveja și Tulnici(unde se termină în DN2D). Din DN2L, la Panciu se ramifică DJ205H și DJ205B. Primul duce spre nord la Movilița, Păunești și Pufești (unde se termină în DN2), iar al doilea duce spre sud la Țifești, Bolotești (unde se intersectează cu DN2D), Odobești, Vârteșcoiu, Cârligele, Cotești și Urechești (unde se termină în DN2).

Panciu este și capătul unei scurte căi ferate care duce la Mărășești.

Aceste drumuri sunt foarte importante pentru circulație, importanță sporită și de numărul mare de navetiști care folosesc aceste drumuri.

Rețeaua de străzi mici, parcări, trotuare, administrată de Consiliul Local PANCIU, este în prezent în lungime de aproximativ 135 km, din care 11 km drumuri și 24 km trotuare.

Tabel nr. – Structura rețelei de străzi mici, parcări, trotuare din orașul PANCIU

Sursa – Biroul Urbanism, Primăria PANCIU

Starea tehnică a drumurilor în localitatea PANCIU este foarte buna, drumurile fiind asfaltate. Practic, cea mai mare parte din drumuri este modernizată, drumurile sunt asfaltate. Prin implementarea proiectului “ Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de interes public”, s-au asfaltat un numar de 18 strazi.

Accesul pietonal este dezvoltat. Sunt amenajate trotuare moderne din pavele.

În ceea ce privește sistemul de colectare și evacuare ape pluviale aferent drumurilor, acesta exista, dar nu este functionabil ( deoarece este realizat din șanțuri de pământ, in mare parte colmatate_. În aceste condiții, nu se realizeaza un drenaj corespunzător al apelor pluviale și prin urmare starea drumurilor este direct afectată.

Tabel nr.16 – Detalierea structurii rețelei de drumuri din orașul PANCIU

Sursa – Biroul Urbanism, Primăria PANCIU

III.8. Transportul

Transport feroviar în orașul PANCIU nu există, linia de cale ferata fiind folosita doar in regim privat.

Transportul public de persoane interjudețean PANCIU – celelalte localități vecine (MOVILITA, FITIONESTI, TIFESTI, MARASESTI, FOCSANI, etc.) este asigurat de mai multi operatori SC MITITELU ADRIAN I.I; SC MITITELU PETRICA I.I.; CEFALN ION I.I- in regim de taximetrie , cu mașinile din dotare- autocare, autobuze, microbuze. Pe teritoriul orașului sunt amenajate cel putin 5 stații de autobuz.

CAPITOLUL IV

PROFILUL ANTREPRENORIAL AL ORASULUI PANCIU SI PARTICULARITATILE ACESTUIA

IV.1. Definitia si stabilirea profilului

Profilul antreprenorial al localitatii este dat de activitatile economice cu rol determinant in asigurarea functionalitatii prin veniturile pe care le genereaza si ocuparea populatiei active in diferite sectoare de activitate. Pentru orasul PANCIU majoritatea intreprinderilor economice activeaza in ramura prelucrarii viticole ceea ce confera un profil antreprenorial specific vini-viticol localitatii. Aceasta este nu numai o activitate de baza dar si o traditie cu continuitate si note de particular.

La acest profil de baza s-au alaturat in ultimii ani si alte activitati conexe care incadreaza localitatea in secundar si spre alte directii de actualitate:

Turismul viticol si cultural axat pe sarbatorile traditionale dedicate vinului si vitei de vie;

Organizarea de circuite cu degustari de vin;

Aparitia microintreprinderilor specializate in producerea de bunuri utilizate in industria vinului (sticle personalizate, utilaje si instrumente de lemn).

– Paraclisul subteran al Mânăstirii Brazi – unic în Romania- cu Moastele Sf. Ierarh Teodosie al II-lea, ocrotitorul spiritual al orașului Panciu;

– Schitul „Sf. Ioan Botezatorul”;

IV.2 ACTIVITATI ECONOMICE SI EVOLUTIA ACESTORA

Din totalul celor 189 societăți active, 87,69% sunt microintrepinderi, respectiv au maxim 9 angajați și o cifră de afaceri anuală și/sau active totale anuale de maxim 2 milioane EUR.

Observatii:

Datele au fost extrase din situatiile financiare anuale la 31.12.2014, depuse de agentii economici.

Tabelul 14- Evoluția societăților din orașul PANCIU în perioada 2011-2014

Observatii:

Microintreprinderi= (intre 0-9 salariati si CA< 2 milioane euro)

Intreprinderi mici=(intre 10-49 salariati si CA< 10 milioane euro)

S-au considerat active, societatile care au depus bilant la anii respectivi.

Principalii agenți economici care își desfășoară activitatea în orașul PANCIU sunt prezentați în tabelul de mai jos.

Tabelul 15- Lista cuprincipalii agentii economici de pe raza orașului PANCIU

IV.3. PERSONALUL IMPLICAT SI STRUCTURA ACESTUIA

Evolutia numerica a populatiei

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Panciu se ridică la 7.664 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 8.903 locuitori.

Principalii indicatori ai mișcării naturale a populației sunt: rata natalității, rata mortalității și sporul natural înregistrat anual.

Dinamica demografica

Începând cu anul 1990, natalitatea scade foarte mult, până la valoarea de 95 născuți vii în anul 1997. În condițiile menținerii nivelului mortalității relativ constant în toată perioada prezentată, sporul natural înregistrează o curbă ascendentă cu un maxim în anul 1989, după care curba devine descendentă, tinzând spre zero în 1994, cu un puternic sold negativ în anul 1997.

Până în anul 1989 s-au înregistrat mai multe opțiuni de stabilire a domiciliului

populației în orașul Panciu, prin schimbarea domiciliului din mediul rural, situație generată de o aparentă dezvoltare a activității industriale care a creat multe locuri de muncă nejustificate.

Astfel sporul migratoriu a avut în acea perioadă o evoluție pozitivă.

Începând cu anul 1990, soldul schimbător devine permanent negativ, reflectând atât recesiunea economică cât și apariția somajului.

Structuri si componente demografice

Din datele analizate se remarcă un excedent puternic al numărului de femei în

structura populației orașului Panciu, ușor peste procentul caracteristic întregii țări.

Aproximativ 33% din totalul populației și 73% din totalul populatiei active a orașului se regăsește în segmentul de vârstă cuprinsă între 20 și 39 de ani, deci o forță de muncă relativ tânără.

Vârsta medie a populației, este de cca. 33 de ani, foarte scăzută comparativ cu vârsta medie pe țară.

Municipiul Panciu-Piramida varstelor 2000-2012

Îmbătrânirea demografică reprezintă în esență un joc de ponderi în ceea ce priv

Fig. Graficul piramidei populatiei pe grupe de varste si sexe pentru orasul Panciu

2000-2012. Dupa datele INS

Îmbătrânirea demografică reprezintă în esență un joc de ponderi în ceea ce privește compoziția unei populații pe cele 3 grupe mari de vârstă: „tânără”, „adultă” și „vârstnică”.

Creșterea numărului absolut al persoanelor vârstnice, oricât de mare ar fi acesta, dacă este urmată de creșteri similare și în rândul populațiilor tinere și adulte, nu conduce la un proces de îmbătrânire demografică.

De asemenea, îmbătrânirea demografică reprezintă o tendință fermă și de lungă durată de evoluție a colectivităților umane și nu un anumit nivel conjunctural, la un anume moment de timp, cu numeroase implicații în toate sferele activității umane.

Populația din orașul PANCIU pe grupe de vârstă

Sursa: Recensământul populației 2011 sau Serviciul de Evidența a Populației

Fig. Dinamica populatiei Masculin/Feminin in intervalul 2000-2012

Dupa datele INS

Tabelul – Nivelul de educație a populației din orașul PANCIU

Sursa: Recensământul populației 2011

Tabelul – Mișcarea naturală a populației (număr persoane)

Sursa: Sursa – INSSE Tempo online

Tabel Populația ocupată civilă pe activități ale economiei naționale la nivel de secțiune CAEN Rev.2 (număr persoane)(MII DE PERSOANE). Sursa – INSSE Tempo online

Tabel nr. xx – Persoane (număr total) care au lucrat în agricultură, după statutul juridic al exploatațiilor agricole. Sursa – Recensământul agricol 2010

Tabel nr. – Numărul mediu al salariaților. Sursa – INSSE Tempo online

IV.4. VENITURI SI DINAMICA ACESTORA

Structura veniturilor inregistrate urmareste indeaproape pe cea a principalelor activitati economice generatoare. Aceasta este puternic influentata de evolutiile macroeconomice la nivel european si national dar si de politile de dezvoltare economica.

IV.5. Rolul factorului si a politicilor economice

Identifica masurile de sprijin si sustinere a activitatilor economice ca baza pentru asigurarea echilibrului social al unui teritoriu. In situatia de fata statul se implica prin politica agricola comuna in sprijinirea activitatilor agricole prin acordarea subventiei la hectar pentru cultura vitei de vie si scheme de ajutor pentru producatorii de vin. Asemenea masuri sunt general valabile la nivelul UE si au rolul de a consolida si incuraja productia autohtona pentru a ridica competitivitatea pe plan intern si extern pe o piata libera. Pentru o zona defavorizata si cu o industrie slab dezvoltata cum este cazul in orasul Panciu asemenea stimului trebuie continuati si extinsi prin accesarea de programe cu finantare europeana.

In acest sens au fost implementate la nivel local o serie de proiecte:

ECO Panciu – Sistem performant de management al deseurilor

Cresterea ariei de colectare a deseurilor, reducerea cantitatii de deseuri depozitate necontrolat, reducerea cantitatii de deseuri depozitate final, si cresterea astfel a duratei de viata a depozitelor conforme din regiune, reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile prin reducerea generarii de astfel de deseuri, reducerea impactului depozitelor de deseuri asupra mediului, crestere gradului de colectare selectiva

Eco Sistem Panciu – Proiect pentru extinderea retelei de canalizare a orasului Panciu

Consolidarea capacității reale de gestionare a problemelor legate de reabilitarea mediului, în vederea dezvoltării durabile a zonei, creșterea calității vieții, îmbunătățirea sănătății populației și a mediului de afaceri, prin conformarea la cerințele naționale identificate în cadrul măsurilor și priorităților cuprinse în Legslația Națională, Planul Național de Dezvoltare și Planurile de Implementare ale Directivelor UE.

Realizarea unei infrastructuri viabile de protecția mediului prin intermediul unui sistem fezabil de management al apelor uzatei, în concordanță cu cerințele dezvoltării durabile a societățiii și în raport cu directivele europene specifice.

Eco Sistem Panciu – Proiect pentru implementarea unui sistem eficient de gestionare a deseurilor din constructii si demolari

Consolidarea capacității reale de gestionare a problemelor legate de reabilitarea mediului, în vederea dezvoltării durabile a zonei, creșterea calității vieții, îmbunătățirea sănătății populației și a mediului de afaceri, prin conformarea la cerințele naționale identificate în cadrul măsurilor și priorităților cuprinse în legislația națională, Planul Național de de Dezvoltare, Strategia și Planul Regional de Gestionare a Deșeurilor și Planurile de Implementare ale Directivelor UE.

Realizarea unei infrastructuri viabile de protecția mediului prin intermediul unui sistem fezabil de management al deșeurilor din construcții și demolări, resurselor de apă, deșeurilor, aerului și biodiversității, în concordanță cu cerințele dezvoltării durabile a societățiii și în raport cu directivele europene specifice societățiii și în raport cu directivele europene specifice.

CAPITOLUL V – STRATEGIA DE DEZVOLTARE A ORAȘULUI PANCIU

V.1. Strategia de dezvoltare a orașului Panciu

Obiectivele investionale ale perioadei 2007-2013 au fost stabilite ca urmare a analizei gradului de satisfacere a nevoilor de baza la nivelul orașului Panciu, respectiv prin determinarea principalelor surse viabile de creștere economica sustenabila. In acest sens, analiza cost beneficiu realizata a evidențiat calitatea extrem de scăzuta a serviciilor de baza destinate cetățenilor orașului Panciu, datorata in primul rand unei infrastructuri învechite, neadaptata cerințelor unei societăți moderne si dinamice:

infrastructura educaționala:

Lipsa mijloacelor moderne de predare-invatare si de dezvoltare a e-competenteior (dotări IT, dotări pentru desfășurarea cursurilor cu caracter aplicativ si interactiv, dotări specifice de laborator);

Absenta spatiilor destinate învățământului aplicat (laboratoare de specialitate);

Capacitate insuficienta de școlarizare;

Absenta facilitaților destinate persoanelor cu dizabilitati;

2. Infrastructura de sănătate:

2.1. Absenta dotărilor medicale specifice ambulatoriului, destinate diagnosticării precoce a bolilor;

2.2. Costuri ridicate de funcționare a ambulatoriului de specialitate, datorate atat pierderilor de energie termica (absenta izolării termice a clădirilor) cat si folosirii unor echipamente învechite si ineficiente din perspectiva consumurilor;

2.3. Ineficienta funcționala a serviciilor medicale specifice ambulatoriului, cauzata de spațiul inadecvat de desfășurare a acestora (absenta acceselor separate destinate diferitelor afecțiuni ale pacienților – organizarea pe specialități medicale);

2.4. Lipsa infrastructurii necesare diagnosticării diagnosticării computerizate a afecțiunilor abdominale, mediastinale si pulmonare, in special a celor cu caracter oncologic.

3. Infrastructura urbana

3.1. Calitatea scăzuta a infrastructurii de transport rutier (uzura avansata a rețelei stradale, in special a străzilor ce asigura legătura intre zona centrala a orașului (funcționala) si zonele rezidențiale, prezenta unor sectoare de drum neasfaltate, absenta mijloacelor de colectare a apelor uzate meteorice, lipsa marcajelor rutiere si pietonale de pe unele sectoare de drumuri);

3.2. Lipsa mijloacelor de supraveghere video a zonelor publice aglomarate in vederea sporirii gradului de siguranța a cetățenilor orașului Panciu;

3.3. Absenta zonelor verzi de la nivelul localității, cu impact negativ asupra factorilor de mediu si a calității vieții cetățenilor;

4. Servicii sociale destinate persoanelor vârstnice

4.1. Capacitate extrem de redusa de furnizare a serviciilor sociale destinate persoanelor vârstnice (lipsa facilitaților de cazare si a dotărilor necesare asistentei acordate persoar\e\or vârstnice dependente si marginalizate).

5. Turism

Orașul Panciu deține un potențial turistic semnificativ, fiind declarat, conform Legii 5/2000 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național, unul dintre orașele cu concentrare foarte mare a patrimoniului construit, cu valoare culturala de interes național, care la data elaborării Strategiei de Dezvoltare 2007-2013 nu era promovat corespunzător, in principal datorita următoarelor cauze:

a) Număr redus de centre de informare turistica, lipsa materialelor promotionale de tipul broșurilor oferite gratuit, lipsa unor ghiduri culturale din care turistul sa poată afla activitățile si evenimentele culturale care se desfășoară pe parcursul sejurului);

b) Promovarea insuficienta a evenimentelor etno-culturale care pun in evidenta tradițiile si obiceiurile pancene;

c) Numărul insuficient de puncte turistice, magazine cu articole pentru turiști, suveniruri, ghiduri, harți, pliante, etc;

d) Capacitatea redusa a APL Panciu de a finanța activități complexe de marketing si promovare a resurselor turistice cu potențial crescut;

e) Lipsa unui sistem complex si actualizat de comunicare turistica on-line;

f) Lipsa unui sistem de indicatoare pentru obiective si trasee turistice;

g) Activități de marketing turistic si management al destinației insuficient dezvoltate.

Direcțiile strategice si masuri de dezvoltare a orașului Panciu in perioada 2014-2020

Direcțiile strategice de dezvoltare a orașului Panciu in perioada 2014-2020 reprezintă o continuare a eforturilor investitionale realizate de APL Panciu in privința consolidării rolului de centru urban de creștere la nivela! județului Vrancea. Fundamentarea acestora s-a realizat luând in considerare atat nevoile locale cat si prevederile Strategiei Naționale de Dezvoltare Regionala, Planul de Dezvoltare Regionala a Regiunii Sud-Est, respectiv Orientările Strategice Comunitare aferente perioadei 2014-2020.

Consolidarea rolului orașului Panciu de centru urban de creștere la nivelul județului Vrancea are la baza si principiile comunitare privind dezvoltarea policentrica: „Perspectiva Europeana de Dezvoltare Spațiala" publicata in 1999 {European Spațial Development Perspective – ESDP).

In viziunea UAT Panciu, consolidarea rolului de centru urban de creștere la nivelul județului Vrancea are la baza atat creșterea calității vieții cetățenilor cat si sprijinirea dezvoltării continue si durabile a mediului economic. Un mediu economic dezvoltat trebuie sa producă oportunități pentru populația ocupata, in sensul disponibilității locurilor de munca, a accesibilității (prin toate mijloacele) catre locul de munca si sa ofere oportunități educaționale si de perfecționare, un mediu de lucru favorabil si oportunități de realizare a unei cariere.

Altfel spus, strategia si politicile investitionale asumate de APL trebuie sa sporească șansa la viata a cetățenilor cu scopul creșterii utilității vieții sj aprecierii subiective a acesteia. Acest fapt constituie progresul unei societăți, respectiv dezvoltarea continua si durabila a acesteia din punct de vedere economic si social.

V.2. ANALIZA SWOT A ORAȘULUI PANCIU

VI. CONCLUZII

Orasul Panciu se află imediat după municipiul Focsani, unde este polarizată cea mai mare parte a potențialului economic si uman al județului. Principala îndeletnicire a locuitorilor din zonă este cultivarea viței de vie. Podgoria Panciu, cu o suprafață de peste 8100 ha, a fost și rămâne o permanentă atracție pentru cei doritori să cunoască bogățiile, frumusețile și vestigiile acestor locuri.

Orasul Panciu a inregistrat un declin demografic si economic dupa 1990 care s-a transpus prin imbatranirea populatiei si diminuarea veniturilor din activitatile locale

Orasul si-a pastrat profilul antreprenorial specific cu unele ajustari dictate de restabilirea proprietatii si reducerea activitatilor industriale

Din punctul de vedere al unui turist, Panciu este situat într-o zonă cu foarte mare potențial turistic, datorită modului în care locuitorii consideră orașul un punct de tranzit pentru turismul cultural. La Panciu se află renumitul schit de la Brazi.

Orasul Panciu are nevoie de promovarea potețialului turistic și crearea infrastructurii necesare, în scopul creșterii atractivității României ca destinație turistică și consolidarea turismului intern prin sprijinirea promovării produselor specifice și a activităților de marketing specific.

Orașul Panciu este punctul de plecare al traseului turistic „Drumul Vinului”. Panciu este vestit în România ca localitatea în care se produce vinul spumant după metoda Champenoise, dar la fel de vestit este și ca urmare a faptului că aceste sticlele de șampanie sunt lăsate la limpezit în interiorul Hrubelor “Stefan cel Mare”.