Didactica Redactarii

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ȘAGU

Localitatea ȘAGU; Nr 178; Județul Arad; Telefon/fax: 0257418108 ;

e-mail: [anonimizat]

Cercul pedagogic Arad-Sud

Limba și literatura română

Tema cercului:

Didactica redactării

Responsabil cerc: prof. Hanț Cristina

Organizator: Școala Gimnazială Șagu, Arad

Responsabil activități: prof. Lezeu Anamaria

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ȘAGU

Localitatea ȘAGU; Nr 178; Județul Arad; Telefon/fax: 0257418108 ;

e-mail: [anonimizat]

Cerc pedagogic Arad-Sud

Responsabil cerc pedagogic: prof. Hanț Cristina

Tema cercului: Didactica redactării

Loc de desfășurare: Școala Gimnazială Șagu

Propunători activități: prof. Lezeu Anamaria

Program de lucru

2. Didactica redactării

2.1 Repere teoretice

Didactica redactării abordează domeniul comunicării scrise din perspective scopurilor, a conținuturilor (tipurile de texte și tehnicile de redactare), a modalităților de a dezvolta competența de redactare prin activități de învățare specific, precum și a instrumentelor și metodelor de evaluare a acestei competențe. Complexitatea acestui subdomeniu didactic aduce cu sine obligativitatea unei îndelungi și minuțioase cercetări, deoarece această competență a scrierii devine o condiție sine qua non a personalității educabilului, care este format și informat după prototipul idealului educațional, iar paradigm domeniului nostru este cea comunicativ-funcțională, de însușirea ei depinzând statutul viitorului individ. David Ogilvy construiește o teză care ar fi de motivat cu argument pro, spunând: cu cât scrii mai bine, cu atât urci mai sus. Oamenii care gândesc bine, scriu bine. Oamenii cu mintea încețoșată scriu note încețoșate, scrisori încețoșate și discursuri încețoșate. Să scrii bine nu este un dar al naturii. Trebuie să înveți să scrii bine. Așadar, este nevoie de abordări sistematice pentru a preda acele tehnici și tipuri de redactare, încă din fazele inițiale ale școlarității, mergând performativ până în ultima etapă a educației formale. Pe tot acest parcurs al școlarității tehnicile și tipurile de redactare ar trebui predate astfel încât asimilarea să fie asertivă, devenind instrumente proprii educabililor, cu care vor lucra independent și productiv.

Redactarea, afirmă cercetătoarea Florentina Sâmihăian, are multiple funcții (expresivă, epistemică, etică). Funcția etică direcționează scrierea ca fiind o activitate socială, deoarece orice expeditor, scriitor, are în minte prototipul decodorului ideal, unul empatic, căruia i se adresează a scrie înseamnă să ai în minte un posibil cititor, cu care vrei să stabilești sau să consolidezi o relație. Cu atât mai mult activitățile de redactare practicate în școală trebuie să-i ajute pe elevi să înțeleagă rolul pe care îl are această activitate în viața lor, scrierea nu trebuie să fie o activitate hibridă, schemică, care să se încadreze în niște tipare neproductive, ci să slujească trebuințelor educabilului, ei exersează competența redactării, învățând cum să scrie și cum să se scrie pe ei înșiși. Alina Pamfil atrage atenția asupra unui aspect important din acest domeniu al scrierii, și anume: focalizarea atenției asupra aspectelor formale reduce substanțial interesul elevilor pentru scriere, și, deci, și șansele lor de a-și forma competența scripturală. Din păcate multe formulări ale cerințelor de rezolvat sunt de așa natură (Construiți, cu următoarele expresii, un text despre…).

In Limba și literature romană în gimnaziu. Structuri didactice deschise, Alina Pamfil merge cam pe aceeași direcție prezentată anterior, diferă, oarecum, termenii de semantizare, sensul acestora converg spre aceleași abordări teoretice. Astfel că, după modelul lui Le Bouffant, Alina Pamfil prezintă trei perspective distinct asupra actului scrierii: cea expresivă, socializatoare și pe cea metodică.

Abordarea metodică atribuie scrierii valoarea de activitate intellectual esențială. Scenariile didactice se focalizează asupra formării capacityților scriptural fundamentale , care ne permit să vorbim despre lume, să o representăm, să o instrumentăm. Speciile vizate de această direc’ie sunt: rezumatul, argumentarea, descrierea, textul explicative, comentariul, este priveligiată, așadar, funcția referențială sau cea conativă a limbajului și se caracterizează prin tipare configurative bine precizate.

Abordarea expresivă atribuie scrierii valoarea de activitate esențiale în procesul de dezvoltare personal a elevului. Aici se integrează problematica subiectului, a celui care scrie, iar producerea de text este văzută ca un process prin excelență creative (exemplu de activități, scrierea de text literar, structurarea unor narațiuni personale și compunerea de jurnale). Accentual cade asupra cizelării funcției expressive și poetice a limbajului. Gândul ce articulează asemenea demersuri este că drumul cel mai scurt spre interpretarea de text este producerea de text. Cadrul predilect pentru a stfel de activități îl constituie atelierele de scriere, dar în acest demers creative, activitatea poate fi ghidată având ca scop fixarea unor categorii de teorie literară (categoria naratorului, portretul, metafora etc.).

Abordarea socializatoare confer scrierii funcția de instrument al integrării și reușitei sociale. Elevul este văzut ca un actor social, implicat într-o situație de comunicare authentic. Se insist asupra situațiilor pragmatic ale situației de producer de text și este în accord cu diversificarea tipurilor de text non-ficțional (cerere, telegram, instructțiuni, text documentar, invitații, process-verbal, curriculum vitae etc.).

Pe lângă aceste direcții prezentate, Alina Pamfil atrage atenția asupra unor alternative, asupra unor direcții complementare, astfel că există o serie de constant la ora actual de care trebuie să se țină cont în actul redactării: diversificarea contextelor de producer de text scris, extinderea tipologiei textului scris, centrarea activității de scriere asupra substanței și coerenței mesajului, dublarea actului scrierii printr-un parcurs reflexive și evaluarea dublă a scrierii-ca process și ca produs.

Țintele lecțiilor de redactare sunt:

familiarizarea cu tiparele textuale menționate în programe și înțelegerea rolului factorilor care determină comunicarea scrisă, cunoașterea regulilor gramaticale, a normelor de ortografie și de punctuație-această dimensiune este echivalentă cu achiziția de cunoștințe sau cu a ști;

exersarea comunicării scrise-această dimensiune presupune: asimilarea unor deprinderi procedurale (tehnici de redactare care îi ajută pe elevi să-și organizeze clar și coerent ideile în scris), identificarea funcțiilor predominante într-un text (expresivă, epistemologică, etică) și redactarea unui text, cu accent pentru diferitele funcții ale comunicării, adaptarea la diferitele canale de transmitere a comunicării scrise (tradiționale sau digitale), este echivalent cu a ști să faci (a ști să comunici);

formarea unei atitudini pozitive față de scris și față de partenerii de comunicare; scrierea ne ajută să ne clarificăm propriile idei, valori (ex. Jurnalul) și exprimă dimensiunea a ști să fii și a ști să trăiești împreună cu ceilalți;

dobândirea capacității de a transforma în contexte noi de învățare achizițiile din domeniul redactării (luarea de notițe, alcătuirea unui rezumat, e unui eseu argumentativ etc.)-această dimensiune poate fi asociată cu a ști să înveți.

Redactarea conștientă în scopuri diverse survine ca o aplicare a unei competențe pe care școala a reușit să o implementeze educabilului, făcând-o un instrument de lucru pentru acesta. Reamintim că această competență a redactării nu este altceva decât un ansamblu de cunoștințe, capacități și atitudini mobilizate în scopul producerii unei diversități de texte scrise.

Dimensiunile acestei competențe sunt detaliate de către Florentina Sâmihăian în O didactică a limbii și literaturii române, astfel că sunt expuse patru domenii ale redactării:

dimensiunea lingvistică (cunoașterea și utilizarea aspectelor de ordin lexical, morfologic și sintactic, cu accent pe regulile de ortografie și de punctuație);

dimensiunea textuală (cunoașterea și utilizarea relulilor și procedeelor care asigură organizarea unui text: construcția propozițiilor și a textului pe baza elementelor de coerență și coeziune; cunoașterea și utilizarea structurilor prototipice-narativă, descriptivă, argumentativă, explicativă, dialogală-sau a genurilor textuale-scrisoarea, raport, eseu, poezie etc.);

dimensiunea discursivă (cunoașterea și utilizarea regulilor și procedeelor care determinî folosirea limbii în context, în funcție de scopurile comunicării, de receptor și de canalul utilizat);

dimensiunea grafică (abilitatea de a folosi pe lângă codul verbal și alte moduri de reprezentare-desene, ilustrații, simboluri, organizatori grafici etc.)-benzile desenate sau romanele grafice.

De-a lungul anilor de practică s-au cristalizat tendințe bine formulate și atent studiate care au fost cale de punere în practică a scrierii, astfel că Florentina Sâmihăian propune spre analiză cinci modele de abordări, paradigme didactice pentru dezvoltarea competenței de comunicare scrisă: abordarea imitativă, modelatoare, abordarea creativă, cea lineară, abordarea cognitivă și abordarea socială.

Abordarea imitativă, modelatoare este abordarea cea mai veche, asociată paradigmei literar-gramaticale. Reperul major al acestei abordări este reprezentat de operele literare, considerate modelul suprem de urmat. Elevul trebuie să realizeze prin scris exerciții de stil și exersează ce au învățat despre regulile de construcție a textului. Sunt extrem de importante respectarea regulilor grameticale, abordare normativă. Profesorul joacă rolul expertului, care îi conduce și îi ghidează pe elevi, oferindu-le modele, iar educabilii vor produce texte asemănătoare, prin imitație, fiind evaluați pe baza unor standarde clare, ce vizează corectitudinea și coerența lucrărilor.

Abordarea creativă se construiește pe modelul dezvoltării personale, accentuând capacități native, în special creativitatea elevilor. Această viziune este stimulativă și oferă șansa fiecărui elev de a scrie o varietate de texte imaginative, profesorul se focusează pe aprecierea universurilor ficționale inedite create de elev, ortografia acestor texte cade pe plan secund. Este încurajată scrierea ca proces, sunt evaluate fluența, flexibilitatea ideilor, gândirea divergentă, expresivitatea originală etc. In aceste cazuri vorbim frecvent de subiectivism în evaluare.

Abordarea lineară este o tendință a anilor '70, se reazemă pe ideea existenței unor etape prestabilite ale redactării, care trebuie urmate ca o condiție obligatorie a redactării. Se pornește de la ipoteza că redactarea poate fi învățată, iar ordinea acestor etape este următoarea;

-realizarea unui brainstorming pentru căutarea informațiilor necesare scrierii și pentru discuții privitaore la cum poate fi abordată tema;

– selectarea informațiilor în funcție de tipul textului, de audieță etc.;

-realizarea planului textului;

-scrierea textului (realizarea unei ciorne);

-revizia textului (corectarea);

-editarea textului (realizarea formei finale);

4. Abordarea cognitivă vine să contrazică ideea linearității procesului scrierii, afirmând că acesta este recursiv și că implică multe procese mentale, cu multiple conexiuni noi sau perspective noi de abordare a temei. Această abordare accentuează tiparele textuale (tiparele structurale ale fiecărui tip de text) și pe cele pragmatice (adaptarea scrierii la audiență și scop). In această viziune, există trei etape importante:

pregătirea (găsirea, selectarea informației, stabilirea scopului scrierii);

scrierea;

revizia (etapă foarte importantă, care include reacțiile profesorului sau ale colegilor).

5. Abordarea socială implică adaptarea scrierii la comunitate. Profesorul și colegii vor stabili gradul de acceptare a scririi, aceasta fiind practicată ca act de colaborare. Standardul de evaluare

2.2 Redactarea în programa școlară de gimnaziu

COMPETENȚE GENERALE, SOCIALE ȘI CIVICE

4. Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse

VALORI ȘI ATITUDINI

• Stimularea gândirii autonome, reflexive și critice în raport cu diversele mesaje receptate • Cultivarea unei atitudini pozitive față de comunicare prin conștientizarea impactului limbajului asupra celorlalți și prin nevoia de a înțelege și de a folosi limbajul într-o manieră pozitivă, responsabilă din punct de vedere social

Clasa a V-a

Clasa a VI-a

Clasa a VII-a

Clasa a VIII-a

2.3 Am deviat de la traseu, reconfigurăm: tipuri de texte propuse pe ani de studiu

Alina Pamfil face o clasificare a tipurilor de texte propuse în programă pe ani de studiu, astfel că observă existența a două zone de interes: una privind acel proces al scrierii (învățarea unei strategii de redactare) și una a categoriilor de scriere (scriere funcționalaă, reflexivă, imaginativă și scrierea despre textul literar). Această a doua zonă de interes înglobează și speciile acestora, care acoperă structurile textuale prototipice: narativul, descriptivul, dialogalul, argumentativul, explicativul, informativul și injonctivul.