Didactica Povestirii In Dezvoltarea Limbajului la Prescolari

=== 82653f945eb84f5d9f00d99408ba9424fba33451_361573_1 ===

ORGANIZAREA ȘI DESFĂȘURAREA CERCETĂRII

Obiectivele lucrării

Obiectivele acestei lucrări au importanță întrucât abordarea metodologică a povestirilor în vederea dezvoltării competențelor de comunicare ale scolarului mic trebuie să fie preântâmpinată printr-un ansamblu de metode și procedee active din ce în ce mai perfecționate.

În realizarea studiului am urmărit particularitățile de predare a metodelor și procedeelor pentru abordarea metodologică a povestirilor în vederea dezvoltării competențelor de comunicare ale școlarului mic prin următoarele obiective .

●Consultarea literaturii de specialitate pentru a stabili gradul de actualitate al temei propuse;

●Stabilirea ipotezelor cercetării precum și modalitățile prin care vor fi verificate;

●Redactarea unei lucrări care să cuprindă desfășurarea și rezultatele finale ale cercetării în scopul popularizării acestora pentru toți specialiștii în domeniu;

●Îmbunătățirea statusului emoțional întâlnit în rândul copiilor;

●Alcătuirea bibliografiei tematice ,pe categorii de surse ;

●Afișarea ,ordonarea ,sistematizarea ideilor,argumentelor ;

●Reținerea corectă a surselor bibliografice utilizabile direct ulterior ;

●Evidențierea explicită a aspectelor diferit elucidate .

Ipoteza

Formularea ipotezei generale este posibil de rezolvat,în măsura în care se pot stabili ce contribuții pot fi aduse,și în ce condiții pot fi puse în practică metodele și procedeele în vederea abordării metodologice a povestirilor în vederea dezvoltării limbajului.

Astfel pornind de la observațiile din literatura de specialitate, am presupus că pentru didactica povestirii în dezvoltarea limbajului metodele și procedeele vizează :

●modalitățile de abordare a metodelor și procedeeloe de însușire a competențelor de comunicare cu ajutorul povestirilor;

●Dirijarea sistemului metodologic de intervenție;

●Elaborarea variantelor alternative;

●Cercetarea cu caracter experimental,privind metodele și procedeele pentru formarea competențelor de comunicare cu ajutorul povestirilor.

Metodele de cercetare

Stabilirea metodologiei a implicat proiectarea cadrului organizatoric necesar urmăririi obiectivelor derivate,pentru verificarea ipotezei,detalierea conceperii experimentului constatativ sau ameliorative,sub aspectele:

-acumularea datelor inițiale prin metode constatative;

-stabilirea duratei de desfășurare;

-stabilirea măsurilor de intervenție și a contextului în care vor fi aplicate

Metoda documentării teoretice a presupus căutarea resurselor bibliografice în care era tratată problema cercetată, consemnarea și selectarea acestor probleme, urmate de prelucrarea și interpretarea rezultatelor obținute .Din studierea surselor bibliografice, m-am informat despre metodele și procedeele utile în didactica povestirii în dezvoltarea limbajului și cum pot fi acestea aplicate.

Metoda anchetei .Ancheta, ca metodă de lucru ,a avut un rol deosebit în obținerea datelor necesare cunoașterii copiilor și dinamicii evoluției lor și s-a desfășurat atât pe pe baza observației celor 22 de elevi cât și pe baza observațiilor și discuțiilor purtate cu cadrele didactice calificate.

Metoda observației a constituit una dintre mijloacele principale de investigație directă a realității, a reprezentat punctul de plecare în obținerea materialelor faptice, concrete, care au constituit apoi baza analizei .Astfel s-au consemnat comportamente,răspunsuri, și efecte pozitive ce pot constitui metode și procedee pentru didactica povestirii în dezvoltarea limbajului.

Metoda experimentului a constat într-un sistem complex de cunoaștere a realității, caracterizat prin utilizarea raționamentului ce prelucrează fapte provenite din observație. Experimentul a presupus o stare activă a elevilor,și a implicat o activare metodică orientată spre un scop precis de verificare a ipotezei prezentată sub formă de expunerea ideilor și impresiilor ca urmare a lecturării povestirilor.

În cadrul experimentului au fost observați elevi atât din punct de vedere somatic și funcțional cât și din punctul de vedere al impactului pe care metodele și procedeele le au în procesul de didactica povestirii în dezvoltarea limbajului,vizând influența lor asupra comportamentului ,reactivitatea psihică elevilor la mediul ambiant și la programul la care aceștia au fost supuși .

Metoda convorbirii a constituit o variantă a interviului,pentru cercetarea distribuției opiniilor,aprofundarea unor date obținute prin alte metode,pentru sugerarea de noi ipoteze sau verificarea unor constatări. Astfel interviul sau convorbirea directă cu elevii s-a desfășurat după un plan dinainte stabilit urmărind obținerea datelor necesare despre elevii în cauză și evoluția lor precedentă cercetării.Convorbirea a presupus :

-organizarea și angajarea unor discuții cu elevii;

-a avut ca scop obținerea unor date referitoare la conținutul informațional,interese, etc.

Convorbirile au fost :

-libere-angajate spontan ,am încercat să nu intervin,nu am dirijat discuția,nu am deranjat fluxul ideațional și asociativ al elevilor.Pur și simplu i-am lăsat pe ei să –și exprime liber ideile deduse din povestiri;

-semidirijată-am elaborat un plan dirijat bazat pe pe un plan al întregii discuții,dar am ținut cont să nu deranjez fluxul ideațional și asociativ al elevilor.

Materialul cercetării

Verificarea experimentală a avut ca scop să arate cât de important este ca tocmai copilul căruia i se citește ,să devină eroul povestirii.

Pentru primul experiment am citit povestea Crăiasa Zânelor deoarece planșele care oglindeau scene din povestea preferată îi făceau pe copii să comunice între ei.

Experimentul a constat din următoarele părți :

1.Citirea poveștilor în fața copiilor de la cele 2 grupe ;arătarea ilustrațiilor care prezentau scene din povești ;

2.Reproducerea poveștilor de către copii.Povestiri după poze.

3.Citirea poveștilor cu fiecare copil supuși cercetării,introducându-i numele ,spre satisfacția lor .

Desfășurarea experimentului dorește să scoată în evidență atitudinea copiilor față de original și față de varianta în care eroul cărții devine însuși copilul ,scopul fiind acela de al antrena în comunicare , folosind un limbaj elevat.

Premisele și desfășurarea cercetării

Desfășurarea cercetării s-a efectuat pe 2 grupe de copii după cum urmează:

– grupa de control-grupa din învățământul tradițional- cu program normal format din 21 elevi

-grupa experiment fiind grupa din invățământul cu program prelungit cuprins in cadrul unui proiect alcătuită dintr-un număr de 20 de elevi

Ambele grupe , activau în cadrul grădiniței din orașul ,cercetarea efectuându-se în perioada ianuarie– martie 2016 pe parcursul a 15 lecții

Activitatea cu lotul de copii supuși cercetării,desfășurată în perioada mai sus amintită demonstrează că,alături de alți factori care pot juca un rol important în didactica povestirii pentru dezvoltarea limbajului,o importanță deosebită pot avea poveștile ,și în special poveștile cu feți frumoși viteji și Ilene cosânzene.

Am lucrat cu cele două grupe de la grădinița .I-am observant,le-am citit ,le-am povestit.După 5 lecții am ajuns la concluzia că o parte dintre ei necesită o muncă individuală deosebită.

În prezenta cercetare am observat că expunerea poveștilor îi motiva pe copii să răspundă la întrebări punându-și în ,,acțiune,, imaginația .

Ceea ce am putut eu constata a fost faptul că tocmai imaginile dădeau curs imaginației antrenându-I într-o comunicare eficientă.

Copii care , ascultând povestirea,priveau ilustrațiile acestora,se substituiau pe plan mental eroului cărții .

Ascultând întâmplările eroului,copii își închipuiau că ei îșniși sunt eroii;ei sunt aceia care călăresc calul,ei sunt aceia care se luptă cu zmeul luând apărarea Ilenei Cosânzene

Acest procedeu de confundare cu persoana eroului a prezentat un deosebit interes pentru copil activându-i procesul imaginației provocândul să comunice cu cei din jur.

Cercetarea în această direcție mi-a dat posibilitatea să stabilesc care anume povestire a trebuit utilizată și ce prrocedeu metodologic a trebuit urmat pentru a-i antrena pe copii în a povesti .

Tendința ,poveștilor expuse ,de a face dintr-un anumit copil eroul principal al unei bucăți a fost cultivată și de eroii negative.

În cercetarea înteprinsă de mine în ceea ce privește contactul dintre copii mici cu poveștile,m-a convins că expunerea personajelor principale ,expunerea pasajelor când binele domină răul erau memorate repede,atunci când copiilor li se dădea posibilitatea de a-și introduce numele în narare .

Pentru cercetare mi-am propus să le stimulez imaginația ,scopul fiind acela de a-I face să comunice între ei ,dezbătând la ora de cu spovestea Făt –frumos cu părul de aur și Dreptatea și Strâmbătatea.

La reproducerea acestor narări în procesul comunicării am remarcat trei lucruri:

-mulți copii intrând în conversație,povesteau ceea ce vedeau pe ilustrații sau relatau pasaje din povestea expusă

-copiii timizi începeau încet , să povestească

La întrebarea mea :,, Vrei să spun eu povestea ?,, ,ei răspundeau afirmativ.În aceste cazuri,citindu-le de la început povestea ,introduceam în poveste numele copilului care se afla așezat lângă mine.

3. Copii povesteau ,și încercau să reda pasaje din poveste,având grijă să introducă pe margine numele lor și ale altor copii .

În toate aceste trei observații,cât este de important pentru limbajul în formare a copilului introducerea numelui său ,măcar într-o acțiune restrânsă,însă pe deplin înțeleasă de el.Confirmarea acestor afirmații și în protocoalele în care s-au consemnat citatele memorate de copii:

Nr.1.Daniel ( 3 ani și 4 luni),povestește adresându-se unui ursuleț de pluș:

,,Făt –frumos merge în grajd cu o tavă plină de jăratec; acela dintre cai ,care se va apropia și va înghiți cu lăcomie jarul, acela va fi predestinate să însoțească și să ajute pe Făt Frumos,,.( Crăiasa Zânelor)

Nr.2.Dragoș ( de 3 ani;de obicei ,în grupă tace) dar ascultă ceea ce povestește Alessia ,o colegă:

Dacă vei merge cu mine,îi zise calul,habar să n-ai,nu-ți trebuie nimeni.Te voi sluji cum am slujit și pe tată-tău. Numai să mă asculți,, .

Observăm în aceste două lecții că niciunul dintre copii nu a uitat că se poate introduce numele său și-l introduce sub formă de diminutive alintătoare.

Esențial este faptul că aici și copiii , care participau activ la lecție,manifestau în ocupațiile individuale dorința de a povesti .

Copii interesați de povestire ,memorau fraze scurte ori cât de lungi ar fi fost ele și după câte se pare cele mai dificil de memorat ,atunci când în reproducerea lor își puteau introduce numele.

Acest fapt mi-a demonstrat ce importanță are pentru copil,prezența imaginii sale în basm ,ca erou pe care vrea sș-l imite sau căruia ar dori aă-I semene și ușurința cu care acesta reproducea faptele de vitejie ale eroului principal care era Făt Frumos

În munca cu copii tăcuți din grupa experiment ,m-am convins de asemenea,în repetate rânduri,că povestirile ,în care eroul principal este Făt Frumos, adresată unui anumit copil,contribuie la îmbunătățirea stării de spirit ,la apariția unei atitudini communicative și lipsite de timiditate.

Pentru copiii din grupa de control a trebuit să aleg alte subiecte ,alt conținut,dar și aici factorul principal l-a constituit prezența imaginii copiilor respectivi.

În această privință mi-am îndrept atenția spre grupa mijlocie de la grădinița .

Această muncă a întâmpinat unele dificultăți de comunicare în special cu Silviu,băiat de 5 ani și 4 luni.

Era un copil posomorât , tăcut,care s-a obișnuit cu prezența mea și cu colectivul clasei.Am încercat să-l fac mai activ și să-l integrez în viața grupei antrenându-l în a povesti ceea ce a văzut în cărțile illustrate.

În momentul când l-am antrenant în comunicare,m-am gândit mult la alegerea unei povestiri care credeam că i-a plăcut și i-a atras atenția,care s-ar putea să bucure pe Silviu,să-l intereseze prin ritmul și conținutul ei .În antrenarea conversației cu Silviu , reproduc următoarea convorbire cu Silviu:

Întrebare :Silviu,vrei să spui o poveste ?

Răspuns:Da.Dar nu știu niciuna

Întrebare :Silviu ,poate vrei să povestești o poveste ?

Răspuns:Nu știu povești

Întrebare :Silviu,vrei să povestești ceva despre făt frumos , despre calul care mănâncă jăratic ,sau despre o poveste care ți-a plăcut?

Răspuns: Da vreau , dar nu pot spune bine

Întrebare :Silviu,vrei să privești niște poze ? este cu făt frumos pe calul lui înaripat

Răspuns:Da,și vreau să desenez și eu

Întrebare :ți-ai amintit vre-o poveste

Răspuns: da , dare nu știu să povestesc , eu vreau să desenez povestea

Întrebare :Atunci aștept desenul tău și apoi vom povesti

Întrebare :Silviu,Ce reprezintă desenul tău ?

Răspuns:Desenul meu este un împărat care vrea să omoară balaurul ,și eu știu că împăratul este un om bun care îi apără pe oameni de balaur .Mie așa mi-a plăcut să desenez

Întrebare : Și dacă tu mi-ai desenat ,tot nu vrei să îmi spui o poveste ?

Răspuns: Nu , dar vreau să ascult o poveste

…..atunci ascultă Silviu,îți voi spune eu un pasaj din poveste ,după care tu îmi vei spune ce ai reținut :,,…..Feciorul luă o trocuță cu ovăz și una cu jar și plecă către stavă.La troaca cu ovâz ar fi tras stave întreagă,iar la cea cu jar veni foarte încet o mâtțoagă,de gândeai că o să cadă de slabă .Se uita lung fiul de împărat cum mârțoaga îmbuca cu lăcomie din jar,dar nu zise nimic,gândea însă în mintea sa:dacă mă voi duce cu schiloada asta,nu știu dacă o să ajung departe ; numai împrejurarea că mânca foc îl făcu să nu creadă că mama sa l-ar fi păcălit.Calul însă își ridică capul și zise:<<Drag domnul meu,știu ce gândești,dar nu te teme,bun e Dumnezeu și bună minte ți-a dat de m-ai căutat,gată-te de cale,dar până atunci maid ă-mi un vrav bun de jar să mă satur,apoi îmi poruncește cum să merg:ca vântul,ori ca gândul,,>> (Crăiasa Zânelor (Reteganul)).

Ascultând cum povestesc,la început Silviu a ridicat puțin capul, apoi a început să mă privească în ochi,apoi a zâmbit ușor.

Terminând ultima frază,am tăcut o clipă,apoi am repetat ultima frază încă odată și am adăugat repede la sfârșit ,,….Și îl cheamă Silviu …,,.

În acel momemt Silviu a surâs și mi-a spus :,, mai spuneți odată,, am repetat încă odată și am spus la sfârșit ,,….Și îl cheamă Silviu …,,.

Băiatul zâmbit ,pasajul din poveste i-a plăcut,trezându-I interesul.În zilelele următoare,când mă așezam lângă Silviu ,mă ruga să-I spun de la început povestea (Crăiasa Zânelor ).

Faptul cel mai remarcabil e că a fost de accord să povestească această poveste în timpul unei din lecții ,iar la sfârșit nu a uitat să introducă …,,care Silviu se numește,,…

Împreună cu Educatoarea de la această grupă am remarcat că și altor copii tăcuți din grupă ,care până atunci nu voiau să povestească,le plăcea povestea Crăiasa Zânelor manifestând dorința de repeta povestea ,și de a o povesti chiar ei.

La lecțiile următoare li s-au citit copiilor povestea Greuceanu.Această poveste era povestită cu plăcere de majoritatea copiilor .

Observându-i cu atenție pe copii ,am remarcat că străduința de a se pune pe sine în locul personajului principal și de a fi numit de fiecare dată,este caracteristică și pentru unii preșcolari mai mari,care erau de obicei tăcuți în colectivul de copii.

Pentru a argument ceea ce am menționat voi evidenția unele fapte care s-au întâmplat în timp ce îi cercetam pe unii copii din grupa mare ,care nu erau așa activi la lecție.

De obicei ,Iuliana –o fată din grupa mare- nu participa activ la joc și la lecții.Ea se caracteriza prin lipsă de interes față de orice ocupație ,dar continua să deseneze în tăcere .

Solicitându-I să îmi descrie desenul ,aceasta mi-a spus că este o prințesă,

Din șirul de povești spuse la clasă,ea descria întotdeauna cu multă plăcere un pasaj din Greuceanu.Reproduc una din descrierile ei tipice:,,Atunci Greuceanu se dete de trei ori peste cap,se făcu un buzdugan cu totul și cu totul de oțel,și unde începu,nene ,a lovi în stană,de se cutremura pământul.De câte ori da, de atâtea ori cădea câte o zburătură de piatră .Și lovi ce lovi ,până ce îi sfărâmă vârful.Apoi deodată începu stana de piatră a tremura și a cere iertăciune.Iară buzduganul,de ce da,d-aia întețea loviturile ,și dete ,până ce o făcu pulbere .Când nu mai fu în picioare nimic din stana de piatră ,cătă prin pulbere ce mai rămăsese și-și găsi Greuceanu paloșul ce-l furase satana,, .

În reproducerea acestei povestiri fata găsea satisfacție,pentru că personajul principal era Greuceanu.

Un al caz care mi-a atras atenția a fost și acela al Mariei,fetiță de 6 ani.Când acestei fetițe I s-a sugerat să spună povestea lui ,,Făt frumos din lacrimă,,,ea a refuzat să-l povestească,însă când I s-a spus să povestească Albă ca Zăpada și cei șapte pitici,a început să-l povestească cu plăpcere ,și mai mult să-l deseneze .

Multiple observații m-au îndreptățit să presupun că insistența de a se vedea pe sine însuși ca personaj activ al povestirii și de a auzi neapărat numele său ,satisface cerința copilului de a avea o impresie bună despre sine,trezește conștiința posibilităților lui , făcându-l să vorbească și să povestească din ce în ce mai mult.

CAPITOLUL 5

REZULTATE ȘI DISCUȚII

Așa cum am precizat, cercetarea s-a desfășurat în luna ianuarie- martie 2016 ,și a adus în prim plan expunerea unor povești , însoțite de ilustrații sau benzi desenate la care s-a încercat să se aplice diferite abordări metodologice a basmului în vederea dezvoltării competențelor de comunicare ale scolarului mic,ținând cont de faptul că copii erau în grupe diferite , iar cunoștințele de comunicare erau minime.

Contribuția mea personală a constat în faptul că i-am observat atent copii din cele 2 grupe,unde s-a efectuat cercetarea ,în vederea abordării unei metodologii cu ajutorul basmului ,scopul fiind acela de a contribui la dezvoltarea competențelor de comunicare ale scolarului mic în timpul orelor de curs .

Trebuie menționat faptul că această metodă a avut elemente bine determinate ,pentru fiecare copil în parte .

Din discuțiile cu ei ,mulți mi-au spus că sunt motivați de doamna educatoare prin diferite metode ,să participe la orele de curs .

Un real succes ,în rândul copiilor , au avut și planșele expuse pe pereți care abordau diferite personaje din poveștile știute de ei,fapt ce i-a motivat să se închipuie a fi în pielea personajului,tonalitatea cu care îi îndemnam să îmi povestească și nu în ultimul rând diferitele stimulente sub formă de bulină roșie obținute de copii ca urmare a răspunsurilor lor pozitive.

În cadrul interviului am ținut cont de faptul că orice proces de schimbare în cadrul orelor de curs,trebuie să implice discuții cu copii implicați în cercetare,în așa fel încât ei să sprijine luarea deciziilor care fac referire la metodele și procedeele de abordare ,metodologică a basmului scopul fiind acela de a contribui la dezvoltarea competențelor de comunicare la scolarul mic.

Lucrul cu copii de la cele 2 grupe a făcut parte din procesul de recunoaștere a modalităților de abordare metodologică cu ajutorul basmului scopul fiind acela de a le dezvolta competențele de comunicare prin intermediul basmului.

Expunerea poveștilor la orele de curs , i-a antrenat pe copii de la cele trei grupe să poarte discuții și exprimări libere în opiniille lor ,în așa fel încât aceștia au putut povesti în limbaj propriu , scene din poveștile spuse la clasă.

Folosirea abordării metodologice a basmului în vederea dezvoltării competențelor de comunicare ale școlarului mic a presupus:

● acumularea de către copii a noi cunoștințe în ceea ce privesc elementele de comunicare;

●un cadru social concret ( grădinița -ca instituție,organizarea în clase după anumite criterii,respectiv grup psihosocial educațional,cu toate implicațiile ce le integrează);

●finalitățile ,respectiv scopurile și obiectivele ( urmărite la orele de curs pentru a-i antrena pe copii să participe la discuții)- funcțiile au derivat din nevoile sociale concrete;

●transmiterea și fixarea experienței s-a realizat prin actul comunicării,cu ajutorul limbajului ,sub forma sistemelor conceptuale ,a priceperilor și deprinderilor;

Ca proces individual ,metodele de comunicare au constat în:

●asimilarea de către copii a unui sistem de cunoștințe de comunicare pe care le-am folosit drept instrumente de activitate;

●deși a fost o experiența generalizată,fiecare copil a depus efort personal în organizarea,sitematizarea restructurarea acesteia în propriu sistem conceptualde comunicare prin redarea poveștilor prezentate la clasă;

●am încercat să scot în evidență valorile competiționale antrenându-i la orele de curs conferindu-le dorința de a comunica tot mai mult ,dezvoltându-le astfel un limbaj adecvat vârstei lor.

Prima etapă a experimentului.Prezentarea copertei cărții ,,Povești Nemuritoare ,, în fața copiilor i-a entuziasmat în mod neobișnuit.Motivul entuziasmului deslănțuit cu ocazia cercetării copertei consta în bucuria de a vedea în această reprezentare clară,colectivul lor și pe ei înșiși amestecați printre personajele poveștilor.Pe copii îi atrăgeau în aceste ilustrații,atât activitățile reprezentate,cât și îmbrăcămintea prinților și prințeselor care erau viu colorate tocmai pentru a le atrage atenția și a-I face să comunice între ei.

Astfel pot reproduce notările făcute de la prima examinare a pozei.

De exemplu Silviu (întindea mâna și îl indica pe împărat ,cum de altfel l-a și desenat , ținând în mână o sabie ,semn că dorea să se răzbune pe balaur ):Exprimarea lui a fost ..,,, acesta sunt eu și mă voi lupta cu balaurul cel rău și voi învinge ,,.

Copii s-au ridicat de la locurile lor apropiindu-se de ilustrațiile care redau diferite scene din povești .La vederea personajelor pe care aceștia îi îndrăgeau , copii erau foarte entuziasmați,închipuindu-și că fiecare dintre el reprezintă un personaj dintr-o poveste.

Ulterior când li s-a arătat alte poze din,au continuat să se caute și să se găsească pe ei și pe prietenii lor.

Această tendință a copiilor de a se vedea în acțiunea reprezentată în poză,și de a se vedea în acțiunea reprezentată în poză și de a vedea în jucăriile și obiectele prezentate,jucării și obiecte cu care se joacă și acționează ei , a devenit și mai clară și mai précis conturată în cursul povestirilor făcute de copii după poze.

Reproducerea textului original Crăiasa Zăpezilor mi-a dat următoarele rezultate:

1.Nu am obținut la nici unul din copii o reproducere completă a textului

2. am obținut o reproducere incompletă la doi copii

3.am întâlnit 3 cazuri în care copii ,în timp ce povesteau doreau să deseneze pentru a fi cât mai convingători.

Astfel am ajuns la concluzia că pentru grupa din invățământul cu program prelungit,povestea amintită a fost interesantă în măsura în care,cercetând pozele copiii au acționat mental ca eroi ai cărții .

Reproducerea textului s-a dovedit a fi pentru ei, la început ,sau prea puțin interesantă,sau cu totul neinteresantă, devenind pe parcurs tot mai atrași de subiectul povetirii.

Etapa a-II-a .Partea a doua e experimentului a avut ca scop să stabilească cu certitudine ce atitudine vor avea copii care nu au reprodus textul originalului prelucrat,unde ca erou va fi însuși copilul sau prietenii lui.

În procesul muncii experimentale am prezentat copiilor pasaje din poveștile știute de ei .Unele dintre ele erau ascultate cu atenție de copii,care mai întâi mă rugau să le repet după care le reproduceau fie prin a povesti fie prin a desena eroi care le-au atras atenția.

grupa de control-grupa din inv traditional- cu program normal

Tendința din partea copiilor care ascultau povestea fără a întrerupe ,știind că la sfârșit li se vor adresa întrebări este caracteristică pentru grupa de control-grupa din invățământul tradițional- cu program normal.Însă tendința de a-și scoate în evidență ,,eul ,, intereslor lor cu ajutorul bucății literare este caracteristică majorității copiilor din ceastă grupă.

Nevoia de a-și scoate în evidență dorința de a comunica era deosebit de puternică și variată la aceștia.

Date cu privire la 2grupa experiment -grupa din invățământul cu program prelungit:În urma observării copiilor din această grupă,în urma discuțiilor și întrebărilor,am reușit să adun date cu privire la:

1.Dispoziția de a povesti oricând.În procesul cunoașterii și al unei examinări special a copiilor s-a constat:

-unii copii manifestau dorința de a povesti la prima propunere :Știi poveștii și vrei să le spui ,sau doar vrei să povestești ceea ce am citit azi la clasă ?Unii copii povesteau numai după ce le reaminteam începutul ,cu a fost odată….sau le spuneam titlul .

Am văzut în repetate cazuri o coincidență deplină a celor spuse de copil despre sine,cu cele spuse despre el de către copii din grupă.

Tabelul 1.Reproduc răspunsurile unor copii la întrebarea ,,Vrei să spui o poveste _ și replicile grupei .

După cum se vede din replicile copiilor,impresia grupei este destul de précis format.Fără îndoială că ea a influențat apariția serioasei neâncrederi în forțele proprii la mulți copii ,făcându-i pe aceștia să povestească din ce în ce mai mult .

Al doilea factor care a dat naștere refuzului de a spune povești era necunoașterea lor , deoarece în această direcție nu a existat o muncă sistematică cu grupa.

Observațiile mele au scos în evidență următoarele corespondențe:copii sfioși ,extremi de timizi au de obicei un limbaj monoton,pe când cei curajoși au un limbaj tare și uneori și expresiv.

Printre copii tăcuți,cu un limbaj monoton,erau unii foarte diferiți prin năzuințele și interesele lor.

2.Repertoriul narativ al copiilor.Mi-am propus ca țintă să dezvolt pentru fiecare copil interesul pentru povești,să fac din acestea un mijloc de formare a trăsăturilor positive ale caracterului ,mijloc de înlăturare a caracterului tăcut.

Potrivit țelurilor propuse,am ales povești care să dea fiecărui copil posibilitatea de a găsi conținutul potrivit dorinței lui și care să-I releve ,,eul,, său ; am ales un material care să înlesnească unirea sentimentelor unui copil cu sentimentele grupei întregi și prin aceasta să dea naștere bucuriei vieții în colectiv.

Citirea în fața copiilor a basmului Greuceanu.

Scopul :

1.să stimulez interesul față de povești ,prin alegerea imaginii eroului din basm

2.să continui să creez situații care pot apărea la copil în dorința de a participa la jocul-scenariul ,acela fiind de a povesti

După lectura îndelungată a acestor povești în fața copiilor ,le-am propus să le interpreteze și să-și aleagă rolul.

Astfel,sub influența imaginilor din povești a fost înlăturat treptat caracterul tăcut.

Această deficiență a fost înlăturată și datorită faptului că am început să cred în capacitățile copiilor de a comunica.

Apariția la copii a interesului pentru povești. După o muncă de 3 luni am constat că interesul copiilor pentru povești a crescut.povestirea în fața copiilor și participarea copiilor la diferite activități care aveau ca teme diferite personaje din basmele știute de ei,au ajutat la formarea intereselor pentru povești.

Desenele celor 3 copii au servit ca imbold pentru manifestarea acelor forme de activitate care păreau mai attractive.

Modificarea caracterului expresivității în intonație.În urma muncii desfășurate s-a schimbat de asemenea și expresivitatea în intonație.Cu cât era mai mare interesul pentru poveste ,cu atât copilul o povestea mai bine,mai tare ,mai clar sau o desena cât putea el de bine.

Concluziile discuțiilor :

Trei factori,acționând concomitent,au contribuit la formarea unei autoaprecieri pozitive și la înlăturarea caracterului tăcut,făcându-i pe copii să comunice ,folosindu-se de personajele din masmele lor preferate:

-lectura sistematică în fața copiilor

-participarea lor activă la lecție

-încrederea mea în forțele fiecărui copil

Povestea care a oferit copiilor posibilitatea de manifestare a ,,eului ,,lor,de a acționa pe plan mental,de a povesti, a trezit interesul pentru povesti chiar și copiilor care nu doreau să povestească și să participe la lecție.

CONCLUZII

Ca o concluzie la cele relatate în această lucrare ,trebuie menționat faptul că dezvoltarea comunicării cu ajutorul povestirii,este un proces în continuă schimbare ,la care educația și activitatea pedagogică contribuie din plin aici intervenind de multe ori metodele și procedeele care sunt benefice pentru formarea acestora.

Aceste caracteristici fundamentale ale intereselor constituie un element important în dezvoltarea comunicării contribuind din plin la dezvoltarea limbajului.

În etapa de grădiniță este necesar ca lecțiile de comunicare la clasă să se desfășoare în condițiile unei dispoziții afective favorabile și să fie abordate de copii cu tot interesul.În urma observării s-a constat :

●Formarea deprinderilor de comunicare ,în urma redării unui basm;

●Din punct de vedere psihic, stimularea atât a dezvoltării limbajului cât și a capacităților individuale de comunicare ;

Alte trăsături concludente care au rezultat în urma observării unor factori care pot îmbunătăți metodele și procedeele de comunicare la această vârstă au fost :

●Diferențele individuale în calitatea și cantitatea ideilor existente la vârsta școlară mică

●O influență mai familială asupra procesului educativ și a noțiunilor de comunicare la care sunt supuși copii în mediul din grădiniță.

În plan didactic ,strategia face parte din metodologia educatorului de a povesti.

El folosește în sistem elementele procesului de predare-învățare –evaluare ,pentru realizarea obiectelor într-o anume manieră,opțiune procedurală ,mod combinativ ,stil de coordonare ,model de rezolvare tipică și optimală.Este așadar un fapt de management instrucțional.

Cu alte cuvinte Scopul acestei lucrări a fost de a verifica:

1.prin ce se caracterizează poveștile care trezesc interesul copiilor

2. cum se va schimba modul de comunicare al copiilor sub influența poveștilor care li se citesc la vclasă

ANEXA 1

Grădinița nr.

Plan de învățământ

Notă :1.Educatoarea ( absolventă a Facultății de pedagogie) va organiza următoarele activități:

-limbaj și comunicare

-ascultare și povestiri

2.Educatoarele desfășoară dimineața următoarele activități :

– Expresie plastic

– Expresie corporal

3.Toate activitățile se organizează sub formă de comunicare ca urmare a povestirii de către educatoare ,a unui basm solicitat de copii.

4.Durata unei activități la grupa 1 este de 15 minute ,iar la grupa a 2 de 20 minute

5.Norma educatoarei se completează până la 25 de ore săptămânal cu activități pentru dezvoltarea limbajului și comunicării cu ajutorul basmului.

ANEXA 2

PROGRAMA DE LIMBAJ ȘI COMUNICARE

TIMP:

GRUPA I :7 activități x 32 săptămâni: = 224 activități anual

GRUPA II:7 activități x 32 săptămâni: = 224 activități annual

STRUCTURA PROGRAMEI

I.OBIECTIVE GENERALE

II.BLOC DE CONȚINUT ………………………………………..…………..224 activități

Bloc 1-Evaluarea nivelului de comunicare și a capacității

de întreținere a dialogului………………………………………………………10 activități

Bloc 2-Comunicarea verbală,îmbogățirea vocabularului pe

baza povestirii unui basm………………………………………………………25 activități

Bloc 3-Sensul cuvintelor și exersarea structurilor gramaticale simple…………..25 activități

Boloc 4-Modalități de exprimare în diferite context situaționale………………..54 activități

Boloc 5.-Expresivitatea comunicării ……………………………………………70 activități

Bloc 6-Evaluarea globală ………………………………………………………10 activități

I.OBIECTIVE GENERALE

●Determinarea nivelului individual al dezvoltării limbajului,al capacității de comunicare verbal

●Formarea deprinderilor de comunicare verbal,înțelegerea indicațiilor verbale și cultivarea capacității de întreținere a dialogului

●Îmbogățirea vocabularului activ al copiilor cu ajutorul povestirii unui basm

●Cultivarea exprimării corecte din punct de vedere grammatical; cultivarea expresivității limbajului

●Dezvoltarea relației gândire-limbaj

●îmbogățirea fondului de reprezentări și exersarea capacității de relaționare imagine-cuvânt ,acțiune-cuvânt

●Exersarea structurilor gramaticale simple

●Exprimarea verbal corectă

II.BLOC DE CONȚINUT

Bloc 1-EVALUAREA NIVELULUI DE COMUNICARE ȘI A CAPACITĂȚII DE ÎNTREȚINERE A DIALOGULUI

-îi place să povestească …………………………………..DA…………………..….NU

-îi plac faptele de vitejie ale eroului principal………………..DA…………………..….NU

-este fericit când Făt frumos învinge ………………………..DA…………………..….NU

-îi place să deseneze scene din povești………………………..DA…………………..….NU

-tipuri de limbaj cu care operează în mod current (limbaj ,

greșeli gramaticale tipice) ……………………………………..DA…………………..….NU

Bloc 2-COMUNICAREA VERBALĂ ,ÎMBOGĂȚIREA VOCABULARULUI PE BAZA REDĂRII POVESTIRILOR

1.Obiective privind faptele,conceptele,procedeele,valorile

-Formarea și dezvoltarea deprinderii de folosire a limbajului oral ca mijloc de comunicare

-motivarea copiilor pentru comunicarea verbală având ca reper basmul

-îmbogățirea vocabularului pe baza expresiilor folosite în povestile pe care le-au ascultat

-exersarea vocabularului activ în jocurile individuale sau collective

-adecvarea vocabularului la context

2.Formarea și dezvoltarea deprinderii de folosire a limbajului oral ca mijloc de comunicare

– se vor exersa astfel cuvinte și expresii verbale uzuale curente auzite în povești

3.Evaluarea de postânvățare și reproiectarea programului de învățare

– Desen sau colaj cu schițe din poveștile spuse la clasă

Bloc 3-SENSUL CUVINTELOR ȘI EXERSAREA STRUCTURILOR GRAMATICALE SIMPLE

1.Obiecte privind faptele ,conceptele ,procedeele ,valorile,normele

-Înțelegerea sensului cuvintelor

-Înțelegerea sensului cuvintelor ( prin explicații suplimentare,în context lingvistice diferite )

-Folosirea cuvintelor integrate în structure gramaticale simple

-Jocuri lingvistice pentru exersarea categoriilor gramaticale ( număr,gen,persoană,caz,timpurile principale ale verbului)

2.Exersarea structurilor gramaticale simple

-Alcătuirea unei propoziții simple și dezvoltate correct pentru exprimarea unei cerințe,dorințe,rugămonți,întrebări ,mirări ,negații

Exemplu:Vrei , te rog ,să îmi povestești o poveste care îți place ție ?

-exersarea genului prin:

-exerciții simple : cal-căluț

-știi care-I este perechea ?

– exersarea cazului prin jocuri tip,,întrebare-răspuns

-rochița prințesei este roșie

-prințul avea o pană mare la pălărie

-exersarea pronumelui :personal ,posesiv,demonstrative,de politețe ,etc (

adjectivului)

-D-na educatoare ,dumneavoastră vă place această poveste ?

-exersarea acordului substantive-adjectiv-verb

Cum este povestea ?

-exersarea timpurilor principale ale verbului,la persoane diferite ( prin asociere cu cuvinte desemnând timpul material)

Acum mă pregătesc să spun o poveste

Bloc 4.-MODALITĂȚI DE EXPRIMARE ÎN DIFERITE CONTEXTE SITUAȚIONALE

1.Obiective privind faptele ,conceptele ,procedeele ,valorile ,normele

-Formarea și îmbogățirea vocabularului pentru exprimarea corectă în diferite context situaționale

-modalități de exprimare a dorințelor,emoțiilor ,nedumeririlor

-exersarea dialogului și înțelegerea conținutului mesajului transmis și recepționat

2.Exersarea dialogului

-jocuri de roluri

-transmiterea unei povești în dialog ( personajele vorbesc între ele)

-exerciții de înțelegere a mesajului

-se sugerează să se imagineze dialogul adecvat

-set de imagini cu acțiuni,evenimente ,obiective,personaje;după ce au fost private cu atenție ,copiii trebuie să le descrie ,să imagineze un dialog între personaje,să intuiască după imagini ce vorbesc personajele între ele,etc

Bloc 5.EXPRESIVITATEA COMUNICĂRII

1.Obiective privind faptele,conceptele,procedeele,valorile,normele

-formarea capacității de ascultare a poveștilor (gustul pentru lectură),de remarcare a expresiilor literare ,a recepționării unor texte,poezii,povești interpretate cu multă expresivitate

-formularea capacității de exprimare liberă,de întreținere a dialogului ,de respectare a normelor gramaticale,de folosire a expresiilor literare

-formarea și exersarea diferitelor tipuri de vorbire:adresativă, interogativă,exclamativă

-stimularea talentului literar ( mici povestiri)

-respectarea accentului ,ritmului ,pauzelor în vorbire

2.Stimularea gustului pentru lectură ,pentru expresivitatea și armonia limbii române ,pentru imaginație

-audierea de povești,povestiri, citite de educatoare,

-audierea de mici scenete ,cu personaje din povești

-repovestirea unei povești citite,ascultate,după imagini

-completarea unei povestiri cu sfârșitul ,imaginarea deznoddământul

– titlul unei povești

-explicarea unor expresii literare sau mijloace stilistice simple (,, a o lua la sănătoasa ,cât vezi cu ochii ,limba-ca un figure de miere)

3.Formarea capacității de exprimare liberă,de întreținere a dialogului,de respectare a normelor gramaticale

-exersarea propoziției simple ( conciziuni,claritate ,precizie)

– calul lui făt frumos

-șoarecele și pisica

-exersarea propozițiilor dezvoltate ,cu folodirea corectă a cuvintelor de legătură ( propoziții,conjuncții)

-unde este Ileana Cosânzeana ?

-Unde merge Scufița Roșie ?

-exersarea dialogului

-,, Se lupta Smeul cu Făt frumos,,

-Jocuri pentru schimbarea categoriei gramaticale

4.Formarea și exersarea diferitelor tipuri de vorbire

– alcătuirea de propoziții pentru exprimarea

-unei dorințe

-unei întrebări

– unei rugăminți

-unei mirări

-unui îndemn

5.Stimularea talentului literar,a imaginației ,a exprimării , fluențe expressive

-învățarea de povești și redarea lor expresivă

-set de imagini cărora să le dea un titlu,să le povestească

-repovestirea unor povești

-descrierea după natură,a unui pisaj,a unei întâlniri fericite,triste

-compunerea unei mici povestioare exprimate verbal prin gesturi

-concurs:Cel mai interesant personaj de poveste

Bloc 6-TULBURĂRILE DE LIMBAJ

1.Depistarea tulburărilor de limbaj

-exerciții individuale de emitere-recepție a sunetelor disparate ( vocale,consoane ,diftongi ,triftongi)

-exerciții de repetare a silabelor ,apoi a cuvintelor monosilabice ,cuvinte polisilabice

-exerciții de despărțire a cuvintelor în silabe

-exerciții de imitare

-exerciții de vorbire ritmată

Bloc 7.EVALUAREA GLOBALĂ

●Se va folosi o scală de evaluare pentru parametrii fundamentali programei ,,Limbaj și comunicare,, folosind pentru început ,de către copil,redarea unui basm

-nesatisfăcător

-satisfăcător

-normal

-peste medie

1.nivel de stabilire al contactului interpersonal

2.nivelul și calitatea comunicării ( dacă știe sau nu să povestească ceea ce a citit educatoarea)

3.capacitatea de exprimare și nivel de expresivitate a limbajului

4.tulburări de limbaj