Diagnosticare Si Întretinerea Tehnică a Automobilelor în Srl Msp Or.orhei

Universitatea Agrară de Stat din Mоldоva

Diagnosticare și întreținerea tehnică a automobilelor în SRL MSP or.ORHEI.

Student:

Castraveț Oleg

Cоnducătоr:

Dr.prof.univ.Lăcustă Ion

Chișinău – 2016

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare al Republicii Mоldоva

Universitatea Agrară de Stat din Mоldоva

Facultatea de Inginerie Agrară și Transpоrt Autо

Catedra Ingineria Transportului Auto și Tractoare

Admis la susținere

Șef de catedră: dr., cоnf. univ. D. Novorojdin

„__”_____________ 2016

Diagnosticare și întreținerea tehnică a automobilelor în SRL MSP or.ORHEI.

Teză de licență

Student: Castravet Oleg ( )

Cоnducătоr: Lacusta Ion ( )

Cоnsultanți: Malai Leonid ( )

Mancuș Natalia( )

Recenzent: Valuta Ia ( )

Chișinău – 2016

Universitatea Agrară de Stat din Mоldоva

Facultatea Ingineria Agrară și Transpоrt Autо

Catedra Ingineria Transportului Auto și Tractoare

Specialitatea Ingineriea și Tehnologia Transportului Auto

Aprоb

dr., cоnf.univ. D. Novorojdin,

șef catedră

„__”_____________ 2016

CAIET DE SARCINI

pentru prоiectul/teza de licență al studentului

Castravet Oleg

(numele și prenumele studentului)

1. Tema tezei de licență:

Diagnosticare și întreținerea tehnică a automobilelor în SRL MSP or.ORHEI.

cоnfirmată prin оrdinul nr. 317 de la „19” mai 2016.

2. Termenul limită de prezentare a prоiectului/tezei 10.06. 2016.

3. Date inițiale pentru elabоrarea tezei 1. Analiza tehnicо ecоnоmică a Sоcietății cu Răspundere Limitată MSP or.ORHEI. Literatura de specialitate din dоmeniul respectiv.

4. Cоnținutul nоtei explicative Intrоducere. 1.Capitоlul infоrmativ, 2. Capitоlul tehnоlоgic, 3. Capitоlul cоnstructiv, 4. Securitatea și sănătatea în muncă, partea grafică – 4 cоli.

5. Cоnținutul părții grafice a tezei 1. 1. Planul general al întreprinderii. 2. Vederea sectorului proiectat 3. Elabоrarea cоnstructivă.4.Detalierea standului.

6. Lista cоnsultanțilоr:

7. Data înmânării caietului de sarcini

Cоnducătоr

semnătura

Sarcina a fоst luată pentru a fi executată

de către studentul

semnătura, data

PLAN CALENDARISTIC

Student

Cоnducătоr de prоiect

ADNОTARE

1. Tema tezei de licență: Diagnosticare și întreținerea tehnică a automobilelor în SRL MSP or.ORHEI.

2. Teza de licență este îndeplinită la catedra „Ingineria Transportului Auto și Tractoare”

3. A elabоrat prоiectul: studentul anului 5, Castraveț Oleg.

4. Cоnducătоrul: Lacustă I.

5. Timpul de îndeplinire a prоiectului: aprilie-iunie anul 2016.

În prоiectul de licență sunt analizați indicii tehnicо-ecоnоmici de activitate a Sоcietății cu Răspundere Limitată MSP or.ORHEI., am propus reproiectarea planului atelierului de reparații existent, din necesitatea de a reînoi baza tehnico-materială, care este deacum depășităde timp. Pentru ca să obținem o eficacitate înaltă a atelierului și a răscumpara investițiile, vom presta servicii tehnice persoanelor fizice cît și altor agenți economici,în așa fel vom avea venit suplimentar.

Deasemenea în capitolul tehnologic am efectuat calculele pentru a determina numărul necesar de muncitori, suprafețele sectoarelor de producție precum și volumele de lucru.

Pentru a moderniza baza materială a întreprinderii am elaborat și modificat un stand pentru verificarea și curațarea injectoarelor la motoarele Diesel, deoarece în întreprindere majoritatea autovehicolelor au motoare de acest tip.O atenție deosebită am acordat organizării și respectării securității și sănătății în muncă din cadrul întreprinderii, deoarece este foarte important ca orice proces să se desfășoare în deplină siguranță.La partea economica am determinat cheltuielele întreprinderii, și am stabilit perioada de răscumpărare a investițiilor.Astfel avem o imagine amplă despre activitatea economică a SRL MSP or.ORHEI.

ANNOTATION

The theme of the thesis is “Diagnostics and technical maintenance of cars SRL “MSP or.ORHEI”, district Orhei.

The licence thesis is fulfilled at ,,Auto Transportation Engineering and Tractors’’ Department.

The author of the project is the 5th year student, Castravet Oleg

The Project Supervisor: Lacusta Ion.

The time of the project fulfillment : April-June, year 2016.

In the project are analyzed the technical economic indicators of the SRL „MSP or.ORHEI” Company, we proposed the redesign of the present repair shop from the need to renew the technical and material basis which is disreputable. With the goal to achieve a high efficiency of the company and to redeem their investments, we’ll provide technical services to the clients and other economic agents, in this way we’ll have an additional income.

Also in the technological chapter we performed the calculations for determining the necessary number of workers, the areas of production sectors and the workload.

For modernize the material basis of the company we have developed and changed a stand for checking and cleaning the injectors in diesel engines because in the enterprise most of the vehicles have engines of this kind. A special attention were given to the organization and respect of labor safety and health in the enterprise, because it is very important all the processes to be conducted safely.

In the economic part we determined the expenses of the enterprise, and established the investment redemption period. In this way we have a comprehensive overview of the economic activity of SRL " MSP or.ORHEI".

CUPRINS

Introducere………………………………………………………………………………………..9

1. Capitоlul infоrmativ

1.1. Date despre întreprinderea SRL “MSP” Orhei ………………………………………………………..10

1.2. Domeniul de activitate economică………………………………………………………………………….11

1.3. Structura terenurilor agricole…………………………………………………………….12

1.4. Structura și componența parcului de mașini și tractoare…………………………………………….13

1.5. Date economice pe 3 ani de activitate………………………………………………………16

1.6. Argumentarea temei tezei de licență………………………………………………………17

2. Capitоlul tehnоlоgic

2.1. Calculul tehnologic al întreprinderii…………………………..…………………………18

2.1.1. Date inițiale pentru proiectare……………………………………………………………………………..18

2.1.2. Calculul coeficientului de pregătire tehnică…………………………………………………………..19

2.1.3 Calculul parcursului anual al parcului de automobile…………….…………………….19

2.1.4. Corectarea periodicităților reviziei tehnice a automobilelor……………………………20

2.1.5. Calculul programului anual de producție reviziei tehnice a automobilelor…….……..21

2.1.6. Corectarea normativelor manoperilor de RT și RC a automobilelor…………………..23

2.1.7. Calculul volumelor de lucru anuale ale RT și RC a automobilelor….…………………26 2.1.8. Repartizarea volumelor de lucru anuale pe tipuri și între sectoare de producție………30

2.1.9. Calculul numărului necesar de muncitori productivi…………………………………..34

2.1.10. Calculul numărului necesar de muncitori auxiliari……………………………………………….36

2.1.11. Calculul numărului de posturi pentru RC și RT a automobilelor…………………….37

2.1.12. Calculul încăperilor suprafeților de producție………………………………………..38

2.1.13. Destinația sectorului proiectat și lucrările efectuate……………………………..…….41

2.1.14. Determinarea suprafeței sectorului proiectat…………………………………………42

2.1.15. Selectarea utilajului tehnologic pentru sectorul proiectat….………………………….43

2.1.16 Calculul fondului anual de salarizare în sectorul de reparații a sistemelor

alimentare cu combustibil……………..………………………………………………………45

2.1.17 Calculul cheltuelilor anuale pentru energia electrică de forță ………………………..47

2.1.18.Calculul cheltuielilor anuale pentru materiale de exploatare………………………….47

2.1.19 Cheltuieli totale directe …………………………………………………………………………………….47

2.1.20 Calculul fondurilor fixe……………………………………………………………………………………48

2.1.21 Calculul cheltuielilelor de regie………………………………………………………………………….48

2.1.22 Calculul indicilor eficacității proiectului de licență………………………………………………50

3. Capitоlul cоnstructiv

3.1. Construcția și funcționarea sistemelor de alimentare Diesel……. ………………………………..54

3.2. Construcția și destinația standului………………………………………………………………………….58

3.3. Caracteristica tehnică……………………………………………………………………………………………59

3.4. Calculul de rezistență……………………………………………………………………..60

4. Securitatea și sănătatea în muncă

4.1. Responsabilitatile serviciului de securitate și sănătate în muncă………………………………..62

4.2 Analiza respectarii protecției muncii în condițiile SRL „MSP" Orhei…………………………63

4.3. Elaborarea instrucțiunii de securitate și sănătate în muncă………………………………………..66

4.4. Calculul ventilării încăperilor de producție……………………………………………………………..70

Concluzii………………………………………………………………………………………………………………….73

Bibliografie………………………………………………………………………………………………………………74

Anexe………………………………………………………………………………………………………………………75

INTRODUCERE

Transporturile sunt un domeniu vital al activității economico-sociale pentru că prin

intermediul lor se efectuează deplasarea în spаțiu a bunurilor și oamenilor în scopul satisfacerii

necesităților materiale și spirituale ale societății omenești.Importanța transporturilor constă în: funcția pe care o au în dezvoltarea complexului socio-economic național în rolul important exercitat asupra amplificării relațiilor dintre state. Totodată, este lesne de a ajunge la concluzia ca ramura transporturilor, ramura de baza a economiei nationale, își poate îndeplini rolul numai dacă i se alocă o parte a resurselor umаne și materiale ale societății: forța de muncă, mijloace tehnice, combustibili, energie și materiale.

În acest proiect de licență sa dezvoltat tema “Diagnosticare și întreținerea tehnică a automobilelor în SRL MSP or.Orhei.”, lucrarea dată conține 4 capitole, care reflectă o cercetare amplă și amanunțită asupra tuturor proceselor tehnologice din cadrul srl-ui.

Deci obiectivele proiectului sunt:

-Analiza amănunțită a tuturor etapelor de producere;

-Identificarea problemelor cu care se confruntă întreprinderea;

-Gasirea unor modalitați de soluționare;

-Efectuarea calculului tehnologico-economic;

-Elaborarea constructivă;

– Implimentarea în practică a propunerilor;

Dezvoltareа proceselor de întreținere tehnică și reparație a tehnicii moderne la etapa actuală se bazează pe accelerarea procesului tehnico-științific pe întărirea bazei tehnico-științifice, tehnico materiale și energetice. Scopul de bază care stă în fața întreprinderilor de transport аuto este de a obține o cаlitatea înaltă a reparațiilor autovehicolelor și întreținerea acestora cu cheltuieli relativ mici. Pentru lichidarea neajunsurilor din cadrul întreprinderilor, o mare importanță îl are nivelul de dotare cu tehnică modernă.O deosebita atenție se atrage reorganizării tehnice a întreprinderilor auto de întreținere tehnică. Reorganizarea tehnică si reutilarea întreprinderilor de auto permite cu cheltuieli cit mai mici, de a spori productivitatea muncii și calitatea reparației, a mari volumul de producere pe aceiași suprafață, a economisi materiale și resurse energetice precum si a mari fodul de salarizare a angajatilor..

Un accent important il are organizarea eficienta a muncii, normarea corecta și salarizarea muncii angajatilor, asigurarea disciplinei tehnologice și controlul tehnic a calității întreținerilor tehnice și reparației.

1. CAPITОLUL INFОRMATIV

1.1 Dare generale despre întreprinderea SRL “MSP” Orhei

Societatea cu răspundere limitată “MSP” (denumirea prescurtată –“SRL MSP”) este fondată la data de 28 aprilie 1993, în satul Seliste, Orhei,de către un grup de fondatori în frunte cu directorul general Cucereanu Grigorie.

Forma de proprietate a întreprinderii este societate cu răspundere limitată structura organizatorică are un caracter specific. Organul superior de conducere al întreprinderii este Adunarea generală a fondatorilor, care este constituit din fondatorii întreprinderii.[1].

De către Adunarea generală a fondatorilor se realizează dirijarea și planificarea la nivelul tactic și strategic. Aici se analizează și se rezolvă următoarele probleme:

achizițiile strategice ale intreprinderii,

contractele permanente și mari din punct de vedere a volumului și costurilor,

ramurile de activitate,

problemele dezvoltării și extinderii gospodariei,

strategia și tactica de comportament în piață,

remunerarea ( salarizarea ) personalului,

asigurarea unui mediu de lucru placut si sigur.

SRL-ul dispune de balanță proprie, autonomă administrativă și financiară, menține evidența contabilă în conformitate cu standardele naționale de contabilitate, dispune de ștampilă cu stema de stat și formulare cu antreprenoriatul. Activează conform unui busines plan de activitate profitabilă, nu au datorii si putem spune ca este o intreprindere ce adduce profit. Domeniul de activitate ține de prestarea serviciilor mecanizate în agricultură, dispune de ateliere pentru întreținerea tehnică și reparație cit si utilaje de intretinere tehnica curenta, de depozite și garaje pentru păstrarea tehnicii.Sediul Societății: raionul Orhei, R.Moldova. SRL-ul este creat pe o perioadă nelimitată, avînd sediul în Orhei pe str.Eliberarii, Republica Moldova.

Tabelul 1.1

SOCIETATEA CU RĂSPUNDERE LIMITATĂ MSP

Adresa:

1.2. Domeniul de activitate economică

Activitatea de bază a întreprinderii la moment constă în creșterea și comercializarea produselor agricole, plus oferirea serviciului de transportare a mărfurilor. Scopul principal al întreprinderii îl constitue, consolidarea terenurilor agricole, producerea produselor necesare pentru asigurarea populației cu produse agricole, producerea produselor de însămînțare în domeniul culturilor cerialiere, prestarea serviciilor agricole, tehnice de calitate.

Gospodăriea are urmatoarele activitati:

Gama largă de produse calitative obținute din agricultură a permis de-a lungul timpului să încheie acorduri bilaterale cu întreprinderi de renume de la noi din republică,precum:

SA ”Germes Agroservice” cu capacitatea de 1000 tone fructe.

SA ”Orhei Vit” cu o capacitate totală de 40 mii tone.

SRL ,, Navi Plus” specializat în fabricarea piureului de fructe și legume;

SRL ,,EcoprodRosmol” specializat în congelarea fructelor și legumelor.

SRL ,,Fum Prim” specializat în uscarea fructelor.

Obiectivile principale ale întreprinderii:

Practicarea unei agriculturi intensive, ecologice.

Căpătarea unor produse calitative și competitive;

Gestionarea eficientă a conturilor SRL-ului;

Înlocuirea treptată a tehnicii învechite cu cea moderna;

Asigurarea întreținerii bunurilor și echipamentului tehnic în stare bună de exploatare;

Încheierea contractelor și acordurilor privind utilizarea tehnicii și prestarea serviciilor agricole;

Transportarea mărfurilor în siguranță deplină și cu pierderi minime

1.3 Structura terenurilor agricole [1]

SRL „MSP" arendează o suprafață de circa 3000 ha terenuri agricole.

– din care:

-livezi -170 ha.

-tutun- 430 ha.

arabile-2400 ha,unde se cultivă culturi precum:

porumb,floarea soarelui, soia, mazăre, grîu, orz, raps,tutun respectîndu-se tehnologiile de ultima oră cu efectuarea corectă a asolamentului.

Fig.1.2 Structura terenurilor agricole.

Astfel putem lesne observa din diagrama prezentată că ponderea de bază o au terenurile arabile, pe care se cultivă în majoritatea cazurilor culturi anuale, precum și culturi multianuale însă într-o suprafață semnificativ mai mică.

1.4. Structura și componența parcului de mașini și tractoare

Fig.1.3 Structura și componența parcului de mașini și tractoare.

Conform diagramei prezentate mai sus, este clar că mașinile agricole ocupă un loc de frunte, datorită faptului că întreprinderea este una care produce materie primă, pentru industria prelucrătoare cit si distribuirea acesteia la destinatiile finale.Analizind baza tehnico-materială putem afirma că SRL „MSP” este dotată suficient pentru a desfașura procesul de producere conform planului stabilit, dar trebuie sa persiste o tendinta de inlocuire a tehnicii imbatrinite fizic si moral. [1].

Autovehicole din cadrul SRL „MSP”

Tab.1.3

Tractoare

Combine Tabelul 1.5

Tabelul 1.6

Autocamioane și autoturisme

2. CALCULUL TEHNOLOGIC

2.1. Calculul tehnologic al întreprinderii.

Reorganizarea atelierelor și întreprinderilor de transport auto începe cu întocmirea unui studiu tehnico-economic, care trebuie să aibă un obiectiv bine determinat.[12],[4],[5].

Pe baza caruia se realizează calcule necesare pentru a stabili,volumul anual de lucru în sectoarele de producere, numarul de muncitori productivi și auxiliari,deasemenea determinăm suprafețele zonelor și sectoarelor de lucru precum și înzestrarea cu utilaj a sectorului proiectat.

În urma analizei efectuate în capitolul 1, asupra bazei tehnico-materiale a întreprinderii SRL „MSP” am repartizat autovehicolele din dotare în 3 grupe compatibile:

Grupa A-Autocamioane (GAZ-53A,ZIL-153,PAZ-672, GAZ-52, ZIL MMZ-554)

Grupa B-Autocamioane (KAmaz-5335, Mercedes-412)

Grupa C-Autoturisme (Dacia Logan, W.GOLF-3, W.PASSAT, OPEL, MITSUBITSI PAJERO)

Tabelul 2.1

2.1.1. Date inițiale pentru proiectare

2.1.2. Calculul coeficientului de pregătire tehnică

Coeficientul de pregătire tehnică al autovehiculelor se determină prin relația de mai jos.

(2.1)

Calculăm coeficientul de pregătire tehnică pentru grupa A

Calculăm coeficientul de pregătire tehnică pentru grupa B

Calculăm coeficientul de pregătire tehnică pentru grupa C

Unde:

-parcursul mediu zilnic al unui automobil , km;

-coeficientul de corectare în dependență de parcursul automobilului de la

începutul exploatării conform ;

– normativul zilellor de staționare a automobilelor la RT și RC ,

zile/1000km .

2.1.3 Calculul parcursului anual al parcului de automobile

Parcursul anual al autovehiculelor poate fi calculat astfel:

,km (2.2)

Calculăm parcursul anual pentru pentru grupa A

,km

Calculăm parcursul anual pentru pentru grupa B

,km

Calculăm parcursul anual pentru pentru grupa C

,km

Unde:

-numărul zilelor anuale de lucru al autovehiculelor;

-numărul de autovehicule;

-parcursul mediu zilnic al unui automobil , km;

– coeficientul de pregătire tehnică (formula 2.1).

2.1.4 Corectarea periodicităților reviziei tehnice a automobilelor

2.1.4.1 Calculăm periodicitatea corectată a reviziilor zilnice

, km (2.3)

Calculăm periodicitatea corectată a reviziilor zilnice pentru grupa A

km

Calculăm periodicitatea corectată a reviziilor zilnice pentru grupa B

km

Calculăm periodicitatea corectată a reviziilor zilnice pentru grupa C

km

Unde:

-parcursul mediu zilnic al unui automobil , km;

2.1.4.2 Determinăm periodicitatea de revizie tehnica RT a automobilelor.

Corectarea periodicităților reviziei tehnice a automobilelor

Periodicitatea RT de tip respectiv Li (L1, L2, L3… Ln), km: Li = Lin · k1 · k3 ,

unde Lin – normativele periodicităților RT de tip respectiv L1n, L2n, L3n… Lnn,km;

k1 – coeficientul de corectare în dependență de categoria condițiilor de exploatare ;

k3 – coeficientul de corectare în dependență de condițiile climaterice de exploatare ;

Pentru grupa A periodicitățile reviziei tehnice sunt :

km si RT-2=16000

Pentru grupa B periodicitățile reviziei tehnice sunt :

km si RT-2=16000

Pentru grupa C periodicitățile reviziei tehnice sunt :

km si RT-2=20000

Pentru grupa A :km

km

Pentru grupa B km

km

Pentru grupa C km

km

2.1.4.3 Calculul periodicității corectate de revizie sezonieră RS.

Pentru toate automobilele periodicitatea RS se va efectua de două ori pe an (la începutul și sfîrșitul sezonului rece).

2.1.5 Calculul programului anual de producție reviziei tehnice a automobilelor.

2.1.5.1 Calculul programului anual de producție RT-1 si RT-2

Pogramul anual de producție se determină pentru fiecare model de autovehicul în parte.

(2.4)

Calculul anual de prodcuție RT-1 pentru grupa A

Calculul anual de prodcuție RT-1 pentru grupa B

Calculul anual de prodcuție RT-1 pentru grupa C

Calculul anual de prodcuție RT-2 pentru grupa A

Calculul anual de prodcuție RT-2 pentru grupa B

Calculul anual de prodcuție RT-2 pentru grupa C

Unde:

-parcursul anual al autovehiculelor (formula 2.2);

– periodicitatea reviziei tehnice medie a autovehiculelor ( determinat mai sus)

2.1.5.2 Calculul programului anual de producție efectuat zilnic RZZ.

Programul zilnic de producție de RT este factorul determinat la selectarea metodelor de organizare a proceselor tehnologice. Programul anual de producție efectuat zilnic se calculează pentru fiecare model de autovehicol în parte.

(2.5)

Calculăm programul de producție efectuat zilnic pentru grupa A

Calculăm programul de producție efectuat zilnic pentru grupa B

Calculăm programul de producție efectuat zilnic pentru grupa C

Unde:

-parcursul anual al autovehiculelor (formula 2.2);

-parcursul mediu zilnic al unui automobil , km;

2.1.5.3 Determinarea programului annual de spălare-curățare a automobilelor înainte de RT și RC.

Programului anual de spălare-curățare a automobilelor înainte de RT și RC se efectuează pentru fiecare model de autovehicol în parte ,se va calcula după relația:

(2.6)

Calculăm programul anual de spălare-curățare a automobilelor înainte de RT și RC pentru grupa A

Calculăm programul anual de spălare-curățare a automobilelor înainte de RT și RC pentru grupa B

Calculăm programul anual de spălare-curățare a automobilelor înainte de RT și RC

pentru grupa C

Unde:

– pogramul anual de producție RT ( formula 2.4);

1.6- coeficientul ce ia în considerație programul conventional de RC în % .

2.1.5.4 Determinarea programului anual de revizie sezonieră RS

Programului anual de revizie sezonieră se efectuează pentru fiecare model de autovehicol în parte ,se determină după relația:

(2.7)

Calculăm programul anual de revizie sezonieră pentru grupa A

Calculăm programul anual de revizie sezonieră pentru grupa B

Calculăm programul anual de revizie sezonieră pentru grupa C

Unde:

– numărul de automobile,unități

2.1.6. Corectarea normativelor manoperilor de RT și RC a automobilelor

Volorile normativelor manoperei RT și RC sunt date pentru condiții „ideale”, însă autovehicole sunt exploatate în condiții diferite față de cele ce sunt stabilite de firma producătoare, de aceea, apare necesitatea corectării normativelor ținînd cont de condițiile reale de exploatare. Așa dar manoperele corectate pot ale RT și RC pot fi determinate astfel:

2.1.6.1 Corectarea manoperei specifice de revizie zilnică

Corectarea manoperei de RZZ se va determina dupa formula de mai jos:

(2.8)

Calculăm manopera corectată de pentru grupa A

Calculăm manopera corectată de RZ pentru grupa B

Calculăm manopera corectată de pentru grupa C

Unde:

-manopera normativă a RZZ la 1000 km parcurși,

– coeficientul de corectare în dependent de modificația mijloacelor de

– coeficientul de corectare în dependent de numărul automobilelor deservite

2.1.6.2 Corectarea manoperei de revizie zilnică efectuată înainte de RT.

Corectarea manoperei specific de RZR, revizia zilnică ce se efectuează de fiecare data înainte de RT,revizia tehnica se face după relația:

(2.9)

Calculăm manopera corectată de RZR pentru grupa A

Calculăm manopera corectată de RZR pentru grupa B

Calculăm manopera corectată de RZR pentru grupa C

Unde:

– manopera specifică corectată de revizie zilnică RZ calculată mai sus (formula 2.8)

2.1.6.3 Corectarea manoperei specifice RT.

Corectarea manoperei specifice de RT-1 si RT-2 se va efectua deupa relația de mai jos:

(2.10)

Calculăm manopera corectată de RZR pentru grupa A

Calculăm manopera corectată de RZR pentru grupa B

Calculăm manopera corectată de RZR pentru grupa C

Calculăm manopera corectată de RZR pentru grupa A

Calculăm manopera corectată de RZR pentru grupa B

Calculăm manopera corectată de RZR pentru grupa C

Unde:

-manopera normativă a RT la 1000 km parcurși,

– coeficientul de corectare în dependent de modificația mijloacelor de transport

– coeficientul de corectare în dependent de numărul automobilelor deservite

2.1.6.4 Corectarea manoperei specifice RC.

Corectarea manoperei specifice de RC se va efectua dupa relația de mai jos:

(2.11)

Calculăm manopera specifică de RC pentru grupa A

Calculăm manopera specifică de RC pentru grupa B

Calculăm manopera specifică de RC pentru grupa C

Unde:

-manopera normativă a RC la 1000 km parcurși,

– coeficientul de corectare în dependență de categoria condițiilor de exploatare.

– coeficientul de corectare în dependență de modificarea mijloacelor de transport.

– coeficientul de corectare în dependență de condițiile climaterice.

– coeficientul de corectare în dependență de parcursul autovehicolelor, de la începutul exploatării

– coeficientul de corectare în dependență de numărul de autovehicole deservite la întreprindere (tab. 4.9)

Rezultatele calculelor se întocmesc într-un tabel pentru a se compara manoperele corectate cu cele normative.

Tabelul 2.2

Corectarea normativelor manoperei

2.1.7. Calculul volumelor de lucru anuale ale RT și RC a automobilelor.

Volumul anual de lucru la RT și RC, determinat în omore, include volumul de lucru la ÎT, RC și volumul de lucru a lucrărilor auxiliare.

Determinarea volumului anual de lucru la RT și RC se realizează reeșind din programul anual de producție și normativele manoperelor corectate mai sus.

2.1.7.1. Calculul volumelor anual de lucru efectuat zilnic, RZZ. [9].

Volumul anual de lucru RZZ se determină după relația:

(2.12)

Calculăm volumul anual de lucru RZZ pentru grupa A

Calculăm volumul anual de lucru RZZ pentru grupa B

Calculăm volumul anual de lucru RZZ pentru grupa C

Unde:

-manopera specifică corectată de RZ la 1000 km parcurși,

– programului anual de producție efectuat zilnic RZZ calculate mai sus

( formula 1.5)

2.1.7.2. Calculul volumelor anual de lucru, de spălare-curățire înainte de RT și RC, RZR.

Volumul anual de lucru RZR se determină după relația:

(2.13)

Calculăm volumul anual de lucru RZZ pentru grupa A

Calculăm volumul anual de lucru RZZ pentru grupa B

Calculăm volumul anual de lucru RZZ pentru grupa C

Unde:

-programului anual de spălare-curățare a automobilelor înainte de RT și RC calculate mai sus (formula 2.6)

– manopera specifică corectată de revizie zilnică efectuată înainte de RT ( formula 2.9)

2.1.7.3 Calculul volumelor anual de lucru de RT-1 si RT-2

Volumul anual de lucru RT se determină după relația:

(2.14)

Calculăm volumul anual de lucru de RT-1 pentru grupa A

Calculăm volumul anual de lucru de RT-1 pentru grupa B

Calculăm volumul anual de lucru de RT-1 pentru grupa C

Volumul anual de lucru RT-2 se determină după relația:

Calculăm volumul anual de lucru de RT-2 pentru grupa A

(2.15)

Calculăm volumul anual de lucru de RT-2 pentru grupa B

Calculăm volumul anual de lucru de RT -2 pentru grupa C

Unde:

– manopera specifică corectată RT calculată mai sus (formula 2.10)

2.1.7.4 Calculul volumelor anual de lucru de RC [9].

Volumul anual de lucru RC se determină după relația:

(2.16)

Calculăm volumul anual de lucru RC pentru grupa A

Calculăm volumul anual de lucru RC pentru grupa B

Calculăm volumul anual de lucru RC pentru grupa C

Unde:

-parcursul anual al autovehiculelor, calculate mai sus (formula 2.2);

– manopera specifică corectată de RC calculată mai sus (formula 2.11)

Rezultat ele obținute în urma calculelor volumului anual de lucru se introduc în tabelul de mai jos:

Tabelul 2.3

Volumului anual de lucru la RC și RT

2.1.8 Repartizarea volumului de lucru anuale pe tipuri și între sectoare de producție. [9].

Tabelul 2.4

Repartizarea volumului de lucru anuale pe tipuri și între sectoare de producție

Continuare tab 2.4.

Continuare tab. 2.4.

Continuare tab. 2.4.

Continuare tab. 2.4

Valorile a1,a2,a3…an – este procentul lucrărilor efectuate în sectoarele respective conform anexei.

2.1.9 Calculul numărului necesar de muncitori productivi.

Numărul de muncitori productivi include efectivul muncitorilor din diferite zone și sectoarede producție, care sunt implicați nemijlocit în procesul de realizare a lucrărilor de întreținere tehnică și reparație curentă a autovehiculelor. Este necesar de prevăzut:

Numărul nominali de muncitori productivi, tehnologic necesari;

Numărul efectivi de muncitori productivi, conform listei personalului angajat.

Numărul nominal de muncitori productivi Pn se determină după relația de mai jos:

(2.17)

Numărul efectiv de muncitori productivi Pe se determina după relația de mai jos:

(2.18)

Unde:

– volumul anual de lucru în sectorul respective ,om∙h ;

– fondul nominal anual al timpului de lucru, h

– fondul efectiv anual al timpului de lucru ,h

Calculul numărului necesar de muncitori productivi se efectuează separate pentru fiecare sector de producție în formă de tableă:

Tabelul 2.5

Calculul numărului necesar de muncitori productivi

Continuare tab. 2.5

Datorită numărului scăzut de muncitori pe sectoare, am comasat sectoarele compatibile, și astfel am obținut 10 muncitori în atelierul de RT și RC.

2.1.10 Calculul numărului necesar de muncitori auxiliari. [9].

Numărul de muncitori auxiliari se determină în funcție de numărul total de muncitorii productivi .

Tabelul 2.6

Numărului de muncitori auxiliari

Tabelul 2.7

Repartizarea muncitorilor auxiliari pe meserii

2.1.11 Calculul numărului de posturi pentru RC și RT a automobilelor

Tabelul 2.8

Numărului de posturi pentru RC și RT

De aici rezultă că numarul necesar de posturi este egal cu 5.

2.1.12 Calculul încăperilor suprafeților de producție.

Suprafața încăperii de producție pentru efectuarea lucrărilor la posturi Sp ,m2

( zonă de RZ, zonă de RT, zonă de RC a automobilelor, zonă de diagnosticare, sector de reparație a caroseriilor , sector de vopsire) se determină prin relația de mai jos:

(2.19)

Unde:

– suprafața de gabarit a automobilului, m2

– numărul de posturi în încăperea respectivă, calculate mai sus.

– coeficientul de densitate a amplasării posturilor (kd=5…6)

Tabelul 2.9

Calculul suprafețelor încăperilor de producție pentru efectuarea lucrărilor la posturi

Suprafața încăperii de producție pentru efectuarea lucrărilor în sectoarele fără posture Ss ,m2 se determină cu relația de mai jos:

(2.20)

Unde:

– suprafața totală ocupată de utilaje în plan, m2;

– coeficientul de densitate a amplasării utilajelor (kd=4…4.5).

În cazul lipsei datelor de suprafața ocupată de utilaje în plan, suprafața încăperii de producție Ss, m2 pentru efectuarea lucrărilor în sectoarele fără posturi se determină în funcție de numărul nominal de muncitori întru-un schimb mai încărcat, conform Anexei.

2.1.13 Destinația sectorului proiectat și lucrările efectuate.

Sectorul de întreținere tehnică a instalației de alimentare cu combustibil lichid.

În lucrările de RC a instalației de alimentare se includ: lucrările de curățire – spălare; de control – încercare; de reglare; de demontare – montare; de completare și de reparație ale carburatorului, pompei de combustibil, pompei de injecție, injectoarelor și filtrelor de combustibil.Lucrările de reparație includ: rectificarea elementelor de refulare; lipirea plutitoarelor și controlul,îndreptarea, prelucrarea suprafeței pompelor și a pârghiei mecanismului de acționare după încărcarea termică; confecționarea garniturilor de etanșare etc.

Fig.2.1 Schema procesului de producție al sectorului de diagnoticare și reparație a sistemului de alimentare.

2.1.14 Determinarea suprafeței sectorului proiectat

2.1.14.1 Determinarea suprafeței posturilor de RT și RC a automobilelor.

Suprafața încăperii de producție Sp ,m2 pentru efectuarea lucrărilor la posturi se determină cu relația:

(2.21)

m2

Unde:

– suprafața de gabarit a automobilului, m2;

– numărul de posturi în încăperea respective;

– coeficientul de densitate a amplasării posturilor (=5…6) .

2.1.14.2 Determinarea suprafeței sectorului proiectat.

Suprafața încăperii de producție pentru efectuarea lucrărilor de verificarea și reparație a sistemelor de alimentare Ss ,m2 se determină cu relația de mai jos:

(2.22)

Unde:

– suprafața totală ocupată de utilaje în plan, m2;

– coeficientul de densitate a amplasării utilajelor (=4…4.5) .

Numarul necesar de inventar, schema aranjării echipamentului, procesele tehnologice tipice și recomandările privind efactuarii operatiile tehnologice s-au ales conform sursei [6] [11].

Pentru a alege optimal utilajul s-au utlizat următoarele criterii :

posibilitatea utilizării utilajului respectiv pentru tipul dat de automobile

productivitatea utilajului , care depinde de programul de producție în sector

fiabilitatea

economicitatea

estetică

simplitatea și perecțiunea construcției respectarea condițiilor fiziologice

În tabelul de mai jos sînt enumerate utilajele și echipamentele propuse pentru sectorul de reparație a sistemelor de alimentare cu combustibil, deasemenea este indicat și prețul aproximativ al acestrora.

2.1.15 Selectarea utilajului tehnologic pentru sectorul proiectat

Tabelul 2.14

Utilajului tehnologic pentru sectorul proiectat

Continuare .tab 2.14

Concluzii:

După efectuarea calculelor tehnologice, observăm că solicitărea locurilor de muncă nu este de 100%, aceasta ne va permite de a utiliza sectorul proiectat in scopuri comerciale pentru deservirea automobilelor altor întreprinderi sau posesorilor particulari de automobile, ceea ce evident ar aduce cîștiguri adaugatoare care poate fi utilizat cu scopul majorării salariilor personalului sau pentru modernizarea întreprinderii.

Partea economica a proiectului

2.1.16. Calculul fondului anual de salarizare în sectorul de reparații a sistemelor alimentare cu combustibil. [3].

Tariful mediu orar depinde de calificarea medie a muncitorilor.Tariful în sectorul de reparații a sistemelor alimentare cu combustibil se calculează după formula:

, (2.23.)

unde: este numărul de muncitori de categoria 1,2,…,6.

Introducînd valorile numerice în relația de mai sus, pentru calificarea medie a munictorilor se obține:

=3

Tariful mediu orar , lei/om∙h, se determină cu relația:

(2.24)

unde: este tariful pentru categoria minimă, egal cu 14 lei.

– tariful pentru categoria maximă, egal cu 19 lei pe oră.

B-diferența dintre categoriile de muncitori

Înlocuind, se obține:

=14+*1=14,5 lei/om∙h

Salariul tarifar,lei, pentru muncitori în producție se determină cu relația:

(2.25)

unde: -tariful mediu pe o unitate de timp , lei/om h;

-volumul anual de lucru în sector reparație a sistemelor de alimentare cu combustibil.

lei

Suma premiilor , lei

(2.26)

lei

Salaruil tarifar pentru muncitorii auxiliari se determină cu relația:

, lei (2.27)

=0.3*14,5*262,31=1141,04 mii lei

Suma primelor pentru ambele categorii de personal constituie 30 la sută din salariul tarifar și se determină astfel:

=0.3*(3803,50+1141,04)=1.483mii lei

Salariul pentru combinarea profesiilor ,lei

(2.28)

lei

Salariul pentru conducerea brigazilor,lei

;.. . (2.29)

unde: -numărul de brigăzi în sector;

-adaosul lunar pentru conducerea brigăzii, lei

lei;

Fondul de salarizare de bază ,lei, se determină cu relația:

(2.30)

lei

Suma salariului suplimentar ,lei:

(2.31)

lei

Salariul mediu lunar a lăcătușului ,lei:

(2.32)

lei

Defalcările pentru asigurarea socială,lei:

(2.33)

unde: d-procentul de defalcări stabilit pe anul bugetar.

lei

Total fondul de salarizare anual ,lei:

(2.34)

lei.

2.1.17.Calculul cheltuielilor anuale pentru energia electrică de forță. [3].

Cheltuielele pentru energia electrică de forță ,lei, sunt determinate prin relația: (2.35)

unde: -costul unui kw∙h de energie electrică

– necesarul de energie electrică pentru funcționarea utilajelor, determinat anterior și egal cu 1278 kW∙h

2.1.18.Calculul cheltuielilor anuale pentru materiale de exploatare.

(2.36)

unde: – costul unui litru de ulei, lei;

– volumul de ulei necesar, litri;

– programul anual

Datele statistice le folosim din tabelul 1.6 cap.1

Σ=26403 lei

2.1.19. Cheltuieli totale directe , lei.

Suma cheltuielilor totale directe , lei:

(2.37)

lei

2.1.20. Calculul fondurilor fixe.

Costul clădirilor și imobilelor , lei:

(2.38)

unde: V-volumul încăperii ;

-costul 1 al clădirii

lei

Costul utilajului de forță și mașinelor de lucru ,lei:

(2.39)

lei

Costul total al fondurilor fixe, ,lei:

(2.40)

-costul inventarului de producție, gospodăresc și antiincendiar,lei

lei

2.1.21.Calculul cheltuielilelor de regie.

Cheltuielile de energie termică pentru încălzirea ,lei:

(2.41)

unde: -costul unei GKal de energie termică, lei/GKal

-necesarul de energie termică pentru încălzirea încăperilor, GKal

lei;

Cheltuielile de energie electrică pentru iluminărea încăperii ,lei

(2.42)

unde: -costul unui kw h de energie electrică;

-necesarul de energie electrică pentru iluminare

lei

Cheltuielile de apă pentru necesitățile gospodărești lei:

(2.43)

unde:-costul 1 de apă;

-necesarul anual de apă pentru necesități gospodărești

lei

Cheltuielie pentru curățenie în încăperi ,lei:

(2.44)

unde: -norma de cheltuieli pentru curățenie;

– suprafața sectorului

lei

Cheltuieli totale pentru întreținerea încăperilor ,lei

(2.45)

lei

Cheltuieli pentru reparația curentă a clădirilor și imobilelor ,lei

(2.46)

unde: -norma de defalcări pentru sector electrotehnic ,%

-costul clădirii

lei

Cheltuieli pentru amortizarea clădirilor și imobilelor ,lei:

(2.47)

unde: – este norma de defalcări pentru amortizarea imobilor și clădirilor,%

lei

Cheltieli pentru întreținerea utilajului ,lei:

(2.48)

unde: -norma de defalcări pentru întreținerea utilajului,%;

-costul total al utilajului

lei

Cheltuieli pentru amortizarea utilajului ,lei:

(2.49)

unde: -norma de defalcări pentru amortizarea utilajului,%.

lei

Cheltuieli pentru securitate a muncii ,lei:

(2.50)

unde:-cheltuielile pentru securitatea muncii la un muncitor pe an,primim 1000 lei/muncitor;

-numărul de muncitori în sector;

lei

Cheltuieli pentru securitatea antiincendiară ,lei:

(2.51)

lei

Cheltuielile constante se primesc in valoare de 20% de la cheltuielile directe si constituie: (2.52)

lei;

Cheltuieli totale de regie (2.53)

lei.

2.1.22. Calculul indicilor eficacității proiectului de licență.

Prețul de cost al serviciilor lei/om h, sedetermină cu relația:

(2.54)

unde: -suma celtuielilor totale directe;

-suma cheltuielelor de regie;

, lei/om∙h

Prețul de prestare al serviciilor în sectorul de reparații a sistemelor alimentare cu combustibil, lei/om∙h se determină cu relația:

= (2.55)

Venitul convențional de la prestarea serviciilor în sector , lei:

(2.56)

= *1231,31=93880,75lei

Profitul brut , lei:

(2.57)

=93880,75– =52895 lei

Profitul înainte de impozitare , lei:

(2.58)

=52895- = 19058 lei

Profitul de repartizare , lei:

(2.59)

=19058-0.25*19058=14293 lei

Termenul de răscumpărare a investițiilor capitale , ani:

(2.60)

Coeficientul de eficiență economică :

(2.61)

Rentabilitatea generală , %:

(2.62)

unde: – costul mijloacelor circulante, lei.

Rentabilitatea nettă , %:

(2.63)

Rezultatele calculelor sunt incluse în tabelul 2.15.

Tabelul 2.15.

Eficiența economică a sectorului de reparație a sistemelor de alimentare

Concluzii:

Baza tehnico-materială a întreprinderii necesită renovări. Astfel rezultatul calculelor economice ne dovedește că reorganizarea sectorului proiectat și utilajele propuse în capitolul 2, (Stilaj pentru detalii masă, instalație pentru controlarea carburatoarelor, instalație pentru controlarea pompei, Instalație pentru diagnosticarea jigloarelor, instalație pentru spălarea detaliilor, stand pentru încercarea injectoarelor, stand pentru demontarea și spălarea detaliilor, stand pentru reglarea pompei de injecție,etc.) pentru secția de reparație a sistemului de alimentare cu combustibil vor avea termenul de recuperare a investițiilor de 4.09 ani, aceasta se datorează faptului că sectorul de reparație a sistemelor de alimentare nu este folosit la capacitate maximă, respectiv avem și un salariu mic, ce cu greu va satisface nevoilor realitații.

Ca masură alternativă se preconizează ca atelierul să presteze servicii de reparații altor agenți economici, și persoane fizice astfel se va obține venit suplimentar care va fi alocat salarizarii decente.

3. CAPITОLUL CОNSTRUCTIV

3.1. Construcția și funcționarea sistemelor de alimentare Diesel.

Instalația de alimentare a motorului are destinația de a doza în fiecare cilindru, la momentul corespunzător, o cantitate bine determinată de combustibil, în funcție de sarcină și turația motorului, precum și pulverizarea fină și distribuirea uniformă în camerele de ardere a particulelor de combustibil injectat, în scopul unei arderi complete. În calitate de combustibil se folosește motorina. Ea trebuie să îndeplinească unele condiții ca: vaporizare ușoară, sensibilitate la autoaprindere, fluiditate și punct de congelare coborat, să nu rezulte calamină prin ardere, să nu aibă acțiuni corozive asupra componentelor instalaței, să conțina apă și impuritați în cantitați cît mai reduse. Pentru a îndeplini condițiile de mai sus motorina trebuie să se caracterizeze prin următoarele proprietați:

– Vîscozitatea ;

– Punctul de congelare ;

– Cifra cetanică ;

– Conținutul de cocs;

– Indicile fracționar;
– Compoziția de apă și impuritați mecanice.; [14] [17].

Părțile componente ale instalației de alimentare a MAC

Rezervor de combustibil;

Conducte de combustibil (presiune înaltă și joasă)

Filtru de combustibil;

Pompa axiliară de combustibil;

Pompa de injecție;

Distribuitorul pompei de injecție;

Indicator de nivel;

Filtru de aer;

Colectorul de admisie

Injectoarele;

Sistem de evacuare a gazelor arse.;

Tipuri de sisteme de injecție (din punct de vedere al injecției combustibilului)

INJECȚIA DIRECTA / INJECȚIA INDIRECTA. [14] [15].

Injecția indirectă (cu pre-cameră)

    La motoarele diesel cu injecție indirectă combustibilul este injectat într-o precameră supraîncălzită. Aprinderea combustibilului este inițiată în precameră, iar apoi este propagată în cilindru unde are loc arderea propriu-zisă a amestecului aer-combustibil. Pre-camera reprezintă aproximativ 40% din volumul total al camerei de ardere.

În cazul injecției indirecte aerul se mișcă cu viteză ridicată îmbunătățind astfel omogenizarea amestecului aer-combustibil. Acest avantaj simplifică construcția injectorului și permite utilizarea motoarelor cu capacitate cilindrică mai mică, cu toleranțe de construcție mai permisive deci mai puțin costisitoare și mai fiabile.

Pe motoarele diesel moderne injecția indirectă nu se mai utilizează în principal datorită consumului specific ridicat și în al doilea rând datorită limitării performanțelor dinamice.

Procesul de injecție este caracterizate de pulverizarea combustibilului, încălzirea, evaporarea și amestecul acestuia cu aerul.

Motoarele moderne folosesc una din urmatoarele metode de injecție directă.

Injecția directa cu pompa-distribuitor

Injecția directa cu rampa comuna (common rail)

Injecția directa cu pompa-injector

Motoarele diesel moderne sunt în practice în totalitate cu injecție directă.

Specific motoarelor diesel cu injecție directă sunt presiunile mari ale combustibilului (pînă la 2000 bari) și rapoartele mari de comprimare (17-19).

O caracteristică specifică motoarelor diesel cu injecție directă este forma pistonului. Camera de ardere este formată în principal de cavitatea din capul pistonului care de cele mai multe ori are forma secțiunii asemănătoare cu literii omega.

Avantajele principale a injectării directe și indirecte:

Pentru o ardere cît mai bună, este necesar ca amestecul de carburant și aer să se omogenizeze suficient. Pentru aceasta este necesar ca injectoarele să se afle într-o stare cît mai bună de lucru. Injectorul are destinația de a injecta combustibil în stare pulverizată, cu picături fine, uniforme în camera de ardere. Motoarele cu injecție directă necesită o distributie mai uniformă a jetului de combustibil, datorită turbulenței insuficiente aerului în camera de ardere. Spre deosebire de acestea, la motoarele cu injecție indirectă, pulverizarea combustibilului se impune de a fi sub formă de jet conic, corespunzător formei camerei de ardere auxiliare, și de o finețe mai redusă a picăturilor, datorită existenței turbulenței.

Pulverizarea se realizează cu ajutorul duzei injectorului, care poate fi prevăzută în acest scop cu unul sau mai multe orificii. Duzele pot avea sau nu varful conic, cele cu varf conic se utilizează la motoarele cu injecție indirectă  în scopul formării jetului cu unghi conic corespunzător camerei de ardere. Duzele fără vîrf conic, montate la injectoarele motoarelor cu injecție directă, au orificiile mai mici pentru realizarea pulverizării mai fine a combustibilului, dar prezintă dezavantajul că se înfundă mai repede. Constructiv, injectoarele pot fi deschise sau închise.

Injectoarele de tip deschis  au spațiul interior al duzei în legatura permanentă cu camera de ardere. Acestea se utilizează la motoarele la care timpul de injecție este foarte scurt și au o presiune înaltă pană la 140 bar, la 2000 rot/min.

Injectoarele închise (fig 3.2) au orificiul duzei 13, închis perfect etanș de către arcul pulverizatorului 12.

Modul de funcționare : motorina intră prin racordul cu filtru 2, trece prin canalul 9 și ridică acul de pe scaunul 14, datorită apasarii cu presiune asupra umărului acului din camera 15 ; în felul acesta, învinge forța arcului 5 și motorina este pulverizată prin orificiul 13 în camera de ardere din capul pistonului.

Fig. 3.4. Injector: a – ansamblul injectorului; 1 – corpul injectorului; 2 – record de alimentare cu filtru; 3 – piulița duzei; 4 – tija; 5 – arc de presiune; 6 – piulița reglaj; 7 – șaibă reglaj; 8 – șurub pentru racordare la conducta de retur; b – pulverizator (duză); 9 – canal de combustibil; 10 – știft de ghidaj; 11 – corpul pulverizatorului; 12 – acul pulverizatorului; 
13 – orificiu de injectare; 14 – scaunul acului; 15 – camera pentru umărul acului;

Posibilile defecte ale injectoarelor [18].

Datorită execuției de înaltă precizie și a condițiilor de lucru( presiune,temperaturi ridicate), în timpul exploatării apar  o serie de defecte, și anume:

– înțepenirea acului,

– neetanșietatea acului,

– înfundarea orificiilor pulverizatorului

– uzura injectorului.

3.2. Construcția și destinația standului propus

În proiectul de licență se propune un stand modificat pentru verificarea, curățirea și reglarea injectoarelor mecanice la motoarele Diesel la autocamioane și autoturisme. Standul de asemenea permite verificarea cuplului plunjor a pompelor de injecție. Destinația standului este de a depista segmentele defecte ale echipamentului de alimentare, dar mai precis a injectoarelor, și cuplului plunjor la autocamioanele КамАЗ, МАЗ, și tractoarele agricole. [13],[10].

Construcția standului permite diagnosticarea injectoarelor fară a le scoate de pe motor. Construcția este compusă dintr-o pompă cu piston, care furnizează combustibil sub presiune ridicată către injector. Deasemenea, există un manometru cu ajutorul căruia se realizează măsurarea presiunii combustibilului ce trece prin injector și debitmetru. Ca urmare a faptului că dispozitivul este mobil și nu necesită îndepărtarea injectorului de pe motor, procesul de diagnosticare este mult mai ușor, plus la toate se economisește timpul. Standurile similare au neajuns esențial că posedă de o masă și gabarite considerabile, și sunt mai scumpe. În afară de aceasta ele sunt complicate după construcție și dificile în deservirea tehnică.

Standul asigură verificarea și deservirea injectoarelor după urmatorii indicatori:

1) Etanșietatea conexiunilor;

2) Presiunea la care se ridică acul;

3) Calitatea pulverizării combustibilului;

4) Spălarea injectoarelor;

Standul propus permite efectuarea operațiilor de spălare.Pentru menținerea injectoarelor într-o bună stare de funcționare este necesar ca periodic de curățat și spălat injectoarele, pentru aceasta există produse de curățare a sistemului de alimentare cu combustibil. Detergenții de spălare funcționează prin îndepărtarea depunerilor din camera de ardere și curățarea în profunzime a componentelor de bază ale sistemului de alimentare, inclusiv injectoarele, supapele de admisie, camerele de ardere și supapele de evacuare, restabilește randamentul, îmbunătățește eficiența combustibilului și reduce emisiile, prelungind durata de viață a motorului. Se recomandă ca produsele să fie utilizate la fiecare 5.000 de kilometri sau cel puțin la fiecare schimb de ulei, deoarece vehiculele cu un kilometraj mai mare pot prezenta mai multe depuneri în sistemul de alimentare.

După efectuarea spălării se pot observa careva îmbunătățiri ai indicilor motorului precum:

– Zgomot redus la detonație;
– Stare optimizată a sistemului de injectoare;
– Economie mai mare de combustibil;
– Lubrifiază pompele și injectoarele;
– Îmbunătățește arderea și puterea motorului;
– Reduce emisiile, rateurile și preaprinderea;

3.3. Caracteristica tehnică

1. Tipul instalației………………………………….mobil

2. Modul de acționare…………………………….manual, aer comprimat

3. Scara manometrului, MPa…………………..0-40;

4. Presiunea exercitată, MPa…………………..0-30;

5. Eroarea masurărilor, %………………………..1.5 ;

6. Cantitatea de motorină, l……………………..5.0;

7. Masa, kg……………………………………………27;

8. Lățimea,mm……………………………………….500;

9. Înălțimea,mm……………………………………..1350;

Fig.3.5. Stand de verificare, reglare și curățare a injectoarelor.

3.4. Calculul de rezistență [10] [13].

Calculul de verificare a rezistenței îmbinarii cu buloane. Calculul de rezistență a îmbinărilor cu filet se îndeplinește în felul următor. Aria secțiunii transversale este determinată prin formula:

(3.1.)

Unde d1 – diametrul de interior al filetului d1 = 8 мм;

Р – forța de tracțiune care acționează asupra șurubului,

forța de tracțiune care acționează pe o bold ,o determinăm în felul urmator:

(3.2.)

Unde: [σв]р – tensiunea admisibilă

G –sarcina,cu care se acționează asupra manetei G = 700 N.

Înlocuind datele în formula,obținem:

La întindere, tensiunea admisibilă se determină după formula:

[σв]р= σв/n , (3.3.)

Unde: σв – limita de rezistență a materialului din care este confectionat bulonul, σв = 280N/mm2;

n – coeficientul de rezervă, n = 2,5.

[σв]р= 280/2,5 = 112N/mm2

Înlocuinm datele în formulă și primim:

Din calculele obținute se observă că suprafața secțiunii transversale a bulonlui este cu mult mai mare decît cea necesară pentru a asigură integritatea bulonului la sarcina de P=700N. Aceasta înseamnă că rezistența la întindere a îmbinarilor cu filet,satisface cerințele de rezistență în aceste condiții de exploatare.

4. SECURITATEA ȘI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ

4.1. Sаrcina serviciului de securitаte și sănătate în muncă

Securitate și sănătate în muncă este un sistem de măsuri și mijloace, organizatorice, tehnice, și profilactice, care acționează în bаza actelor legislative și a altor acte normative și care аsigură securitatea аngajatului, păstrarea sănătății și menținerea capacității lui de lucru în procesul muncii. [8],[7],[19].(Alin.3 art.3 modificat prin Legea nr.186-XVI din 10.07.2008).

Principalul scop al serviciului de securitate și sănătate în muncă va fi acela de fundamentare a deciziilor privind securitatea muncii. Serviciul de securitate a muncii are atribuții specifice în realizarea аcestor decizii. Angajatorul este obligat să аsigure securitatea și sănătatea salariaților în toate aspectele legate de muncă. Acesta răspunde de organizarea activității de аsigurare a sănătății și securității în muncă. Locurile de muncă trebuie să fie organizate, echipate astfel încât să garanteze securitatea și sănătatea salariaților. Acesta trebuie să organizeze controlul permanent al stării materialelor, utilajelor și substanțelor folosite în procesul muncii, în scopul asigurării sănătății și securității salariaților. El răspunde pentru asigurarea condițiilor de acordare a primului ajutor în caz de accidente de muncă, pentru creareа condițiilor de preîntîmpinare si evitare a incendiilor, precum și pentru evacuarea salariaților în situații speciale și în caz de pericol iminent. Securitatea și sănătatea muncii oferă angajatului cunostinte necesare cit si siguranța necesară în timpul serviciului, îl ajută sa își păstreze sănătatea și capacitatea de muncă în programul de lucru. Totodată protecția muncii previne accidentele la locul de muncă, previne bolile cauzate de specificul activitații; identifică pericolele existente, evaluează riscurile la care sunt expuși lucratorii și elaborează programe de prevenire și protecție.

Beneficiile promovării securității și sănătatății în muncă sunt evidente și încurajatoare:

Productivitatea companiei crește în momentul în cаre angajatul este privit cu toată atenția, cînd i se asigură un loc de muncă sigur și placut ;

Imaginea companiei are de cîștigat;

Numărul clienților crește (nimeni nu dorește sa beneficieze de produse sau servicii obținute prin suferință umană);

Se evită amenzile usturătoare din punct de vedere material dar și moral ;

Se fac economii indirecte (este mai ieftin să previi decît sa faci față consecințelor nedorite) ;

Lucratorii devin mai fideli, fluxul personalului scade.

4.2. Analiza stării protecției muncii în condițiile S.R.L. „MSP Orhei" [1].

Activitatea eficientă a întreprinderii este în mare măsură determinată de nivelul de organizare a securității muncii și pazei contra incendiilor. Aceasta este cu atât mai important, cu cît mai pe larg sunt introduse în producție mai multe procese tehnologice mecanizate și chiar automatizate.

De organizarea și eficiența protecției muncii în întreprindere poartă răspundere administrația și specialiștii principali. În ce-a mai mare măsură de securitatea și sănătatea în muncă poartă răspundere inginerul șef. El rezolvă problemele legate de securitatea muncii, controlează stare ei în toate sectoarele și ia măsuri în vederea respectării regulilor pe securitatea și sănătatea în muncă.

Tabelul 4.1.

Analiza traumatismului la întreprindere

4.2.1 Organizarea instruirii muncii

Instruirea lucrătorilor cu metodele securității muncii se organizează conform codului muncii,care prevede instrucțiunea pe protecția muncii la pregătirea lucrărilor noi și la perfecționarea lor.

Sunt cunoscute următoarele tipuri de instructaj pe securitatea și sănătatea în muncă în întreprinderile de reparație:

instructaj introductiv;

instructaj la locul de muncă;

instructaj periodic

Instructajul introductiv se petrece cu toți angajații noi indiferent de studii, vechime în muncă sau postul ocupat. Acest instructaj se petrece în cazul diferitor practici de către inginerul șef. În prezența inginerului pe protecția muncii, într-un cabinet specializat, conform standardului în vigoare și tehnologiei folosite în gospodărie.

Programa este îndeplinită de conducătorul întreprinderii și inginerul șef, coordonat de sindicatele întreprinderii. În programa instructajului sunt introduse indicații generale despre legislația în vigoare pe protecția muncii, tehnica securității și starea sanitară, indicații de folosirea mijloacelor de protecție individuală, acordarea primului ajutor medical, metode de pază contra incendiilor.

Datele despre petrecerea instructajului introductiv se înscriu într-un jurnal special sau în fișa individuală a celor instructați.

Instructajul la locul de muncă se efectuează individual cu fiecare lucrător nou angajat sau transferat la alt loc de muncă. Noii angajați v-or lucra 2….5 zile sub supravegherea maistrului. După expirarea acestui termen angajatul poate să lucreze singur, după ce se face înscrierea respectivă în jurnal sau fișa personală.

Instructajul periodic se efectuează individual sau pentru o grupă de muncitori, după expirarea fiecăror 6 luni, cu scopul de a verifica și controla nivelul cunoștințelor privind protecția muncii.

4.2.3 Tehnica securității și paza contra incendiilor în atelierele de reparație.

Aprecierea normelor de securitate și sănătate în muncă este obligatorie și de aceea la întocmirea studiilor tehnico-economice sau elaborarea proceselor, normelor de igienă a muncii și de tehnică a securității trebuie respectate. În timpul lucrului persoanele care conduc, organizează și controlează producția au obligația și răspunderea pentru realizarea în întregime a măsurilor pe securitatea și sănătatea în muncă. Productivitatea muncii în mare măsură este condiționată de condițiile de microclimă, iluminare, gradul de intoxicare cu gaze, zgomot, temperatura aerului etc.

Atelierele, depozitele, inclusiv anexele socio-administrative sanitare ale acestora, se v-or amplasa și amenaja în așa fel încît să se asigure toate condițiile indicate în Normele și Reguli pentru Securitatea și Sănătate în Muncă. Răspunderea pentru îndeplinirea normelor pe tehnica securității și igiena de producere la întreprindere sunt depuse pe conducătorul întreprinderii, care prin ordin numește persoanele răspunzătoare pentru tehnica securității, pentru igiena de producere și securitatea antiincendiară la fiecare sector de lucru.

4.2.4 Funcțiile conducătorului gospodăriei privind securitate și sănătate în muncă

În activitatea sa, conducătorul gospodăriei, responsabil de securitatea și sănătatea în muncă va lua toate măsurile în vederea asigurării securității muncii a angajaților conducându-se de normativele legislației în vigoare, ordinele și dispozițiile guvernului R. Moldova, conform lucrărilor pe securitatea și sănătatea în muncă. În limitele competenței de serviciu și datoriile postului ocupat, conducătorul întreprinderii are următoarele obligații:

de a contribui la crearea unor condiții de muncă adecvate, cu un grad înalt a muncii;

respectarea regulamentului interior al întreprinderii, legislației muncii, standardelor, regulilor și normelor în vigoare;

asigurarea pașaportizării sanitaro-igienice a întreprinderii;

elaborarea și executarea sarcinilor în privința îmbunătățirii condițiilor de muncă;

transportarea oamenilor la lucru și de la locul de muncă cu mijloace de transport specializate;

cercetarea accidentelor de producție și prezentarea dării de seamă pe traumatism la întreprindere;

organizarea și combinarea serviciului pe protecția muncii, întocmirea contractului pe probleme sociale și înzestrarea cu mijloace materiale pe protecția muncii;

controlarea stării protecției muncii pe sectoarele de producere;

întocmirea la timp a cererii de mijloace individuale de protecție și hrană de profilactică medicală;

organizarea păstrării, curățirii, spălării, uscării, dezinfectării și reparării mijloacelor de protecție individuală;

propagarea protecției muncii, echiparea cabinetelor și ungherașelor privind protecția muncii, asigurarea cu literatură, instrucțiunii standarde și placat;

organizarea instruirii și perfecționării lucrătorilor întreprinderii, aprobarea instrucțiunilor pe securitatea și sănătatea în muncă.

4.3. Elaborarea instrucției pe securitatea și sănătate în muncă [7],[8].

SRL „MSP Orhei”

Aprobată Aprob

în ședința comitetului ________________________

sindical din_________________ (semnătura) (numele,

procesul-verbal nr.___________ prenumele conducătorului)

Ordinul Nr.____ din__________

INSTRUCȚIUNEA

de securitate și sănătate în muncă pe securitate sectorul de reparație și întreținere tehnică a sistemelor de alimentare cu combustibil.

1. Cerințe generale de securitate și sănătate în muncă.

1.1. La efectuarea lucrarilor se admit persoane care au împlinit vîrsta de 18 ani,au trecut controlul medical, au fost atestate, acordîndu-le o categorie de calificare corespunzătoare și au primit instructajul respectiv introductiv general.

1.2. Muncitorul este dator sa treacă controlul medical periodic la fiecare 6 luni și să fie supus verificarii cunoștințelor în domeniul protecției muncii la fiecare 12 luni.

1.3. Persoanele ce lucrează cu aceaste instalații trebuie să cunoască principiul de lucru și cum să exploateze standurile și agregatele pentru a preveni situațiile de avarie.

1.4. În timpul lucrului e necesar de folosit echipamentele individuale de protecție.

Haina muncitorului trebuie să fie confecționată din material antiinflamabil.

1.5. Fumatul în sectorul de reparație și întreținere tehnică a sistemelor de alimentare cu combstibil este strict interzis.

1.6. În cazul situțiilor de avarie imediat se deconectează curentul electric și se comunică conducătorului care răspunde de sectorul dat.

1.7. Muncitorii trebuie să fie instruiți la capitolul de acordare a primului ajutor medical.

1.8. Încăperea în care se fac probele pompelor de injectie și carburatoarelor va fi construită din materiale incombustibile. Pardoseala va fi din material nealunecos, care să nu producă scîntei prin lovire. Încăperea va fi bine iluminată, iar instalația electrică de iluminat va fi de tip antiexploziv.

1.9. Standul de verificare al pompelor de injecție și al carburatoarelor trebuie prevăzut cu apăratori împotriva stropirii cauzate de apariția neetanseităților accidentale.

1.10. Prizele și întrerupătoarele electrice vor fi de asemenea de tip antiexploziv, iar cînd aceasta nu se poate realiza, ele vor fi montate în afara atelierului.

1.11. Se interzice încălzirea atelierului cu încalzitoare cu flacară deschisă. Încălzirea se face numai cu radiatoare cu apă caldă.

2. Cerințe de securitate și sănătate în muncă până la începutul lucrului.

2.1.Înainte de a începe lucrul operatorul ia cunoștință cu programul zilnic , primește instrucția necesară de la conducător,se stabilește planul de lucru

2.2. Muncitorii sunt obligați să verifice starea instalațiilor și a agregatelor acționate electric.

2.3. Să folosească echipamentului special, mănuși de protecție, și să vrerifice starea acestuia.

2.4. Muncitorii sunt obligați să verifice starea instalațiilor și a agregatelor acționate electric,a instrumentelor de lucru,și în cazul cînd depistează defecțiuni sa le înlocuiasca cu altele funcționabile.

2.5. Se controleaza prezența echipamentului pentru stingerea incendiilor.

2.6. Să verifice buna funcționare a sistemului de ventilare în sector de producere.

3. Cerințe de securitate și sănătate în muncă în timpul lucrului.

3.1. Muncitorul în timpul lucrului trebuie să:

urmărească cu atenție cum decurge procesul de lucru a instalaților, pentru a exclude orice pericol.

să nu execute lipituri cu ciocan de lipit sau alte lucrari cu foc deschis;

să nu desfunde orificiile și conductele suflînd cu gura; pentru desfundare se vor folosi instalații cu aer comprimat ;

să nu așeze diferite materiale, scule, cîrpe, pe manetele sau butoanele de comandă;

să nu spele piesele cu benzină;

să nu fumeze.

3.2. Se interzice orice intervenție la standul de probă al pompelor, precum și orice atingere a conductoarelor electrice. Aceasta este permisa numai după ce întregul stand de probă a fost deconectat de la sursa de alimentare.

3.3. Instalarea și demontarea injectoarelor trebuie să se efectueze numai cînd motorul este oprit.

3.4. Pentru transportarea injectoarelor,pompelor este necesar de folosit carucioare special destinate pentru această lucrare.

3.5. La demontarea injectoarelor este necesar de folosit scule specializate.

3.6. Spălarea, suflarea cu aer comprimat și încercarea echipamentului de alimentare pe stand trebie să se înfăptuiască numai cu ventilarea pornită.

3.7. Se interzic discuțiile în timpul lucrului pentru a nu sustrage atenția muncitorului.

3.8. Nu se admite folosirea instrumentelor și dispozitivelor defectate.

4 .Cerințe de securitate și sănătate în muncă în situații de avarie.

4.1.În caz că sa produs vreo defecțiune al unui sistem, urmat de electrocutare, vătămare corporală, explozie, sau izbucnuirea unui incendiu este necesar ca imediat să se deconecteze instalația și să se înlăture consecințele.

4.2.Muncitorii trebuie să constate caracterul traumei și să înfăptuiască măsurile necesare pentru salvarea urgentă a victimei.

4.3.Victimelor accidentului li se acordă primul ajutor medical după care se cheamă ambulanța.

4.4.Despre toate cele întîmplate se comunică conducătorului lucrărilor.

5. Cerințe de securitate și sănătate în muncă după terminarea lucrului.

5.1.De deconectat toate utilajele și aparatele de la rețelele de alimentare cu curent electric.

5.2.Hainele de lucru și echipamentele individuale de protecție se aranjează în vestiar.

5.3.Toate SDV –urile utilizate în procesul tehnologic se strîng și se pun la locul de păstrare.

5.4.Se examinează minuțios locul muncă și anunță conducatorul de defectele observate în timpul lucrului.

5.5.De făcut curățenie la locul de muncă. Cîrpele și bumbacul de șters care s-au utilizat se vor păstra în cutii metalice prevăzute cu capac, pană la sfîrșitul zilei de lucru, cînd vor fi evacuate la crematoriu.

Rezidurile de pe pardoseala se absorb cu nisip care se adună și se evacuează din atelier, în locuri special amenajate.

5.6.Muncitorul va respecta normele de igiena personală.

A elaborat :

Student, Castravet O. __________________

(semnătura)

Coordonat:

Conducător, lect. univ. ___________________

Mancuș N. (semnătura)

4.4. Calculul ventilării.

Ventilarea încaperii este o gamă de acțiuni înfăptuite cu scopul de a elimina din încăpere surplusul de umeditate, caldură, praf, substanțe nocive.Schimbul de aer în încapere se poate de efectuat prin metoda tradițională, prin deschiderea ferestrelor aceasta va avea loc din contul diferențelor de temperatură și presiune din încapere și mediul exterior. Realizarea acestor cerințe contribuie la menținerea capacității de muncă, la înlăturarea îmbolnăvirilor profesionale, la ridicarea productivității muncii, a calității produselor, etc.

Sisteme de ventilare aplicabile :

– ventilarea naturală organizată – în cazul atelierelor calde, fără degajări de vapori nocivi, gaze sau praf, cu degajări mari de căldură și în mai mică măsură degajări de umiditate; se aplică mai ales sub forma de ventilare mixtă sau alături de alte sisteme;

– ventilarea mecanică de schimb general – când există degajări de substanțe nocive și ventilarea naturală organizată ar fi insuficientă;

– ventilarea prin refularea locală a aerului – pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă în anumite zone aflate lângă surse calde, puternic radiante sau pentru împiedicarea pătrunderii aerului rece prin uși exterioare;

– ventilarea prin aspirația locală a aerului – când există surse concentrate de degajări nocive și ventilarea generală este insuficientă chiar la debite mari de aer; Mult mai efectivă este ventilarea mecanică, care se înfaptuiește cu ajutorul ventilatoarelor. Avantajul principal al acestui tip de ventilare este că permite de a da aer în orișicare sector al încaperii sau extragerea acestuia din locurile unde se formează diferiți factori nocivi: praf, umezeală, căldură, gaze.[2],[7].

Determinăm cantitatea de gaze nocive , kg/h (aldehide, dioxid de carbon, dioxid de azot)

Unde:A1-B1-coeficientul p/u motoare diesel A1=160;B1-13,5; (4.1)

Vcil-volumul de lucru al cilindrului,l

-cantitatea de gaze nocive din gazele de eșapament

t-timpul de lucru a motorului

2).Vom calcula schimbul de aer din încăpere

(4.2)

Unde:

-cantitatea de gaze nocive eliminate în încăpere,

cantitatea de gaze nocive admisibile,

-cantitatea de gaze din gazele de eșapament,

-20, cantitatea de aer ce se revine unui muncitor(210=10 muncitori)

3) Calculam capacitatea ventilatorului

(4.3)

Unde: -coeficientul de rezervă(1,3…2.0)

4) Vom calcula pierderile fluxului de aer pe sectoarele drepte ale conductelor (Pa)

(4.4)

Unde: -coeficientul ce ține cont de rezistența conductelor, =0,02

-lungimea sectorului de conducte

-densitatea aerului în țevi, =1,2

-viteza medie a aerului ce trece prin conducte, =6m/s

-diametrul țevelor, =200 mm

5) Vom calcula pierderile locale ale fluxului la cotituri, treceri.

(4.5) (4.6)

Unde: -coeficientul pierderilor locale ale fluxului de aer

Cotitura

-lungimea sectorului de conducte

-densitatea aerului în țevi, =1,2

-viteza mediea a aerului ce trece prin conducte, =6m/s

6) Apreciem suma pierderilor fluxului ,(Pa) sectoarelor.

+=8,64+114,48=123,12(Pa) (4.7)

;

Unde: -fluxul ventilatorului

7) Știind pierderele totale, dupa nomograma(Fig.2.14)[4] alegem numărul ventilatorului N, coeficientul lucrului efectiv și coeficientul A.

8) Determinăm numărul de rotații a ventilatorului după formula: (4.8)

A=2500;N=3; =0,50

9) Calculam puterea a motorului pentru ventilator (4.9)

În conformitate cu datele obținute alegem ventilatorul de modelul (В.Ц4-75) cu puterea de 1 kW.

Unde: -presiunea maxima exercitata de ventilator,Pa

-coeficientul lucrului efectiv a transmisiei(0,90…0.95)

Concluzii

În rezultatul calculului tehnologic sa determinat – volumul de lucrări repartizat pe sectoare, acesta sa dovedit a fi mic, din cauza numarului relativ mic de autovehicole, astfel a apărut necesitatea comasării posturilor,sa calculat numărul de muncitori necesari la atelierul proiectat, sa selectat utilaj modern pentru sectorul de reparație a sistemelor de alimentare, acestea vor permite obținerea unor rezultate mai bune și anume o gestionarea eficientă a tuturor proceselor tehnologice din cadrul parcului de autovehicole și tractoare.

Sa propus un stand modernizat pentru verificarea, curațarea și reglarea injectoarelor, ca rezultat a cercetarilor și modificațiilor propuse sa urmărit scopul de a aduce un surplus de venit întreprinderii din contul avantajelor sale (mobilitate, cost redus, economie de timp, construcție relativ simplă) față de standurile asemanatoare.

În lucrarea dată o atenție deosebită sa acordat sănătății și securitații în muncă. S-au studiat neajunsurile cu care se confruntă întreprinderea și am propus careva măsuri pentru a mări nivelul de securitate la locurile de muncă.

Pentru a determina rentabilitatea investițiilor propuse sa efectuat calculul economic care ne-a demonstrat că termenul de rascumpărare a tuturor investițiilor este de 4.09 ani. Capacitățile atelierului de întreținere și reparație sunt mai mari de cît volumul de lucru cu tehnică de care dispune întreprinderea SRL „MSP Orhei”. Astfel pentru o de răscumpărare mai rapidă a cheltuielilor, se propune ca măsură alternativă, prestarea serviciilor altor agenți economici cît și persoanelor fizice, aceasta va aduce un surplus de venit întreprinderii ce va putea fi folosit pentru prosperarea acesteia.

Bibliografie

1. Dările de seamă a SRL “ MSP Orhei”.

2. ОХРАНА ТРУДА Ф.М.КАНАРЕВ Москва КОЛОС 1982-70p-80p

3. РД-200-13-0166-90. Сборник технико-экономических показателей предприятий автомобильного транспорта. M.:2007- 520 с.

4. ОНТП 01-91 «Общесоюзные нормы технологического проектирования предприятий автомобильного транспорта» Moskova: 1986.

5. СНиП 82-01-95 Строительные нормы и правила. Разработка и применение норм и нормативов расхода материальных ресурсов в строительстве. Основные положения.

6. МУ-2000-13-008-87.Методика оценки уровня и степени механизации и автоматизации производств ТО и ТР подвижного состава АТП. M.: 1989.-101с.

7. Reguli și norme igienice. Pentru Întreprinderile de transport auto și autoservice. Chișinău:2001- 48p.

8. Securitatea și sănătatea în muncă,Ion Lăcusta, Angela Bîtcă:CHȘINĂU 2010 p-164-166.

9. Indicații metodice de la Proiectarea Tehnologică a Întreprinderilor de Transport auto.

10. В.И Анурьев.”Справочник Конструктора-Машиностроителя”

11. Corpocean A., Ene V., Pădure O. “Documentația de proiectare în construcția întreprinderilor auto”. Chișinău 2000.

12. A. Corpocean, V. Jomiru, I. Rotaru „Proiectarea tehnologică a întreprinderilor de transport auto(calculul tehnologic)”Chișinău, 2001, 52 p.

13. G.P. Viatkin “Desenul tehnic de construcții de mașini”. Chișinău “Lumina” 1993.

14. В А Стуканов

Literatură -online

14. http:softeducationalmecanica.blogspot.com/2013/04/instalatia-de-alimentare-mac.html

15. www.garorussia.ru

16. www.avanti-auto.ru

17. www.equipnet.ru

18. www.beruf-auto.com

19. www.Monitorul oficial.md

ANEXE