Dezvoltarea Turismului Rural în Localitatea Botiza Prin Amenajarea Acesteia Ca Sat Turistic

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI

MEDICINĂ VETERINARĂ

CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE HORTICULTURĂ

SPECIALIZAREA: INGINERIE ȘI MANAGEMENT ÎN ALIMENTAȚIE PUBLICĂ ȘI AGROTURISM

ABSOLVENT: ……………………………………..

PROIECT DE DIPLOMĂ

DEZVOLTAREA AFACERII ÎN MEDIUL RURAL

Studiu de caz: Dezvoltarea turismului rural în localitatea Botiza prin amenajarea acesteia ca sat turistic

ÎNDRUMĂTOR ȘTIINȚIFIC,

LECTOR DR. ……………………………………

Cluj-Napoca, 2015

CUPRINS

Dezvoltarea turismului rural în localitatea Botiza

prinamenajarea acestuia ca sat turistic

Nume Prenume

Îndrumător: Lector dr. ………………………………………

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară, Facultatea de Agricultură, Calea Mănăștur, nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca, România

e-mail:

REZUMAT

Păstrarea tradițiilor și a caselor vechi valoroase nu intră în contradicțe cu modernizarea satelor. În plus peisajul cultural al satelor maramureșene rezultat al felului în care s-au construit vreme de secole, poate fi valorificat turistic.

Vechile ocupații de la sate, cum sunt creșterea animalelor, prelucrarea lemnului și agricultura sunt practicate în prezent din ce în ce ma puțin. Există însă și ocupații noi care pot aduce venituri. Satele, cu locuitorii lor ospitalieri, care păstrează tradițiile și peisajul unic al zonei, sunt atracții pentru turiști, iar pe această bază se pot dezvolta activități economice profitabile.

Activitatea turistică se numără printre fenomenele ce s-au impus în epoca contemporană datorită dorinți nemărginite a oamenilor societății de astăzi, de a-și petrece timpul călătorind, căutând colțuri liniștite de natură, vizitând sate și orașe.

De aceea am analizat atât situația existentă și potențialul turistic al localității Botiza cât și pretabilitatea acestuia pentru reamenajarea unor case tradiționale ca loc de primire a turiștilor care să respecte arhitectura tradițională și să ofere servicii diverse și complete, cât și activități pentru recreere.

Pentru a afla care sunt așteptările pe care turiștii le au în momentul în care aleg o locație ca destinație turistică (în cazul de față localitatea Botiza), am aplicat metoda anchetei sociologice, care are la bază chestionarul. În funcție de răspunsurile persoanelor chestionate am propus un model de amenajare a localității Botiza ca sat turistic care să respecte atât arhitectura locală, dar să ofere turiștilor locul unde pot să găsească atât cazare și masă cât și posibilități de divertisment, cunoaștere a naturii și însușire de cunoștințe privind activitățile tradiționale practicate de localnici, experimentând astfel ”viața la țară”.

Alături de echipamentele turistice, un rol determinant în dezvoltarea turismului în spațiul rural îl joacă infrastructura generală (căile de acces, canalizarea, alimentația cu apă, enegie electrică, telecomunicațiile, etc). În acest caz este necesar a se acorda subvenții de la bugetul statului cu prioritate zonelor care au probat că există interes și atracție turistică.

Datorită faptului că localitatea Botiza este o localitate turistică, însă această latură nu a fost îndeajuns de bine întipărită în mintea și percepția consumatorilor potențiali. Așadar, o politică bazată pe crearea unor pachete axate pe turismul rural, promovând și cultura locală, sau turismul la fermă ar aduce un plus de valoare localității. În acest sens, o educare a turistului și o implementare a ideii de loisir ar fi oportună pentru extinderea segmenului de clienți potențiali.

CUVINTE CHEIE: sat turistic, turism rural, produse și servicii turistice, arhitectura locală

Scientific advisor : Lector dr. ………………………………………..

University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine, Faculty of Agriculture, Street Manastur, No. 3-5, 400372, Cluj-Napoca, Romania

e-mail:

SUMMARY

Keeping traditions and old houses valuable not contradiction with modernization of villages. Besides the cultural landscape of villages in Maramures result of the way in which they built for centuries, can be exploited for tourism. The old rural occupations, such as farming, woodworking and agriculture are currently practiced increasingly less. There are also new occupations that can bring revenue.

Villages with their inhabitants hospitable, which preserves the traditions and the unique landscape of the area are visitor attractions, and on this basis can develop profitable economic activity.

Tourism activity is among the phenomena that have been imposed in the contemporary era through boundless desires of the people of today's society, to spend time traveling, seeking quiet corners of nature, visiting villages and towns.

Therefore I analyzed both the existing and the tourism potential of the village Botiza and its suitability for redevelopment of traditional houses as a place for tourists to respect the traditional architecture and provide diverse and comprehensive and recreational activities.

To learn the expectations that tourists have when choosing a location as a tourist destination (in this case the village Botiza), we applied sociological survey method, which is based on the questionnaire.

Depending on the answers people surveyed have proposed a model of spatial locality Botiza the tourist village that respects both the local architecture, but to offer tourists where they can find both food and lodging and entertainment possibilities, knowledge of nature and acquiring knowledge on traditional activities practiced by the locals, experiencing such "country life".

Along with tourist equipment, a role in the development of tourism in rural areas plays overall infrastructure (access roads, sewers, water alimentation, energy electricity, telecommunications, etc.). In this case it is necessary to provide subsidies from the state budget priority areas have proved that there is interest and tourist attraction. In this case it is necessary to provide subsidies from the state budget priority areas have proved that there is interest and tourist attraction.

Because Botiza village is a tourist town, but this aspect has not been sufficiently well established in the minds and perceptions of potential consumers.

Therefore, a policy based on creating packages focused on rural tourism and promoting local culture and tourism farm would bring added value to the village. In this regard, educating tourists and leisure implementing the idea would be appropriate to expand the potential customer segments.

KEYWORDS: village tourism, rural tourism, tourism products and services, local architecture

INTRODUCERE

Frumusețea satelor, numeroasele locașuri de cult, bisericile din lemn și nu în ultimul rând peisajul natural unic maramureșean formează unul dintre cele mai interesante spații culturale din țară și chiar din Europa.

La începutul acestui secol și mileniu industria turismului și a călătoriilor reprezintă pe plan mondial, cel mai dinamic sector de activitate și, în același timp, cel mai important generator de locuri de muncă.

Din punct de vedere economic turismul se constituie în același timp și ca sursă principală de redresare a economiilor naționale a acelor țări care dispun de importante resurse turistice și le exploatează corespunzător. Industria turistică s-a dezvoltat sensibil în ultimii 10 ani în zona Valea Izei. Nevoia de noi locuri de cazare a dus la construcția de case de vacanță noi.

Arhitectonic însă acestă dezvoltare a fost mai degrabă haotică. Multe clădiri noi nu au nimic din ceea ce este specific și armonios în arhitectura locală din zona Botizei. Privit ca fenomen de masă și drept componentă a calității vieții, turismul constituit din ansamblul prestațiilor acordate persoanelor ce călătoresc cu motivații turistice (odihnă, petrecerea timpului liber, vacanțe, tratament balnear, agrement, sport, cultură, vizite, etc.), împreună cu gama serviciilor aferente duratei deplasării și la locul de destinație, se află într-o strânsă dependență cu mediul.

Aceeași dependență există între climă și agricultură, sporturile în aer liber sau starea emoțională, toate aflate într-o legătură mai mult sau mai puțin strânsă cu activitățile turistice. Drept urmare, schimburile de informații între specialiștii acestor domenii sunt privite cu tot mai mare interes.

Atât în practica turistică internațională, cât și în literatura de specialitate, se constată o îndreptare a populației orașelor spre recreere către mediul rural. În același timp se remarcă faptul că formele de turism organizate în mari centre aglomerate, cu programe fixe, rigide, monotone, cu deplasări dintr-un mediu aglomerat în altul (adeseori mai aglomerat și mai trepidant) nu mai satisfac aspirațiile, motivațiile, opțiunile turiștilor, ale unei însemnate părți din rândul populației urbane, ca urmare căutarea mediului rural pentru odihnă și recreere este o tendință generală în practica mondială a turismului și în ultimii ani și în România.

Treptat însă, turismul rural a început să fie privit ca o posibilitate concretă de dezvoltare a perimetrelor rurale. Aceasta s-a dovedit a fi o șansă reală pentru zonele rurale defavorizate, dar și pentru toate regiunile rurale: valorificarea unui bogat potențial natural și cultural, descongestionarea zonelor turistice aglomerate, îmbunătățirea nivelului de trai al populației acestor perimetre, stabilizarea forței de muncă locală prin crearea de noi locuri de muncă în domeniul serviciilor, construcțiilor, creșterea rapidă a echipamentelor de cazare datorită cheltuielilor mici necesare dotării lor, accesul unor categorii sociale defavorizate la aceste oferte de petrecere a concediilor, etc.

Istoria unui popor nu poate fi înțeleasă fără, o cunoaștere temeinică a pământului pe care acesta îl locuiește, deoarece personalitatea acelui popor rezidă tocmai din întrepătrunderea firească dintre cadrul natural și elementul uman.

PARTEA I – STADIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERII ÎN DOMENIUL TEMEI ABORDATE

Capitolul I

TURISMUL ÎN ZONELE RURALE

TENDINȚE ALE EVOLUȚIEI SALE ÎN ȚARA NOASTRĂ

Turismul rural este o activitate economică bine conturată în țara noastră. Ea are o continuitate de peste șase decenii, s-a dezvoltat continuu, iar prin evoluția sa a contribuit la bunăstarea comunităților rurale care au practicat-o. Și asta pentru c este bine știut că o zonă sau o țară este bogată prin locuitorii sau cetățenii săi care la rândul lor sunt bogați.

Statisticile Organizației Mondiale a Turismului arată că turismul rural se dezvoltă într-un ritm mai rapid decât turismul internațional în ansamblul său. Chiar dacă vrem să-l dezvoltăm ca un specific național acest sector are un potențial foarte important de branding pentru România – deoarece ne putem identifica și individualiza oferta turistică cu această marcă. (Iulian Condratov, Revista de turism nr 1 pag. 48, , 2003)

Turismul rural în țara noastră se practică din totdeauna, dar spontan, sporadic, întâmplător și mai ales neorganizat. Forma sa de materializare o reprezintă începând cu anii 20-30’ ai secolului XX, cazarea la cetățeni ai vizitatorilor ocazionali ai unei așezări rurale. Primele încercări de turism organizat s-au realizat în anii 1967-1968 pentru grupurile de turiști aflați pe litoralul românesc. Dupa 16 iulie 1973, prin Ordinul Ministerului Turismului Nr. 744/1973 se declarau experimental sate de interes turistic, denumite sate turistice 14 localități rurale: Lerești și Rucăr (Argeș), Poiana Sărată (Bacău), Fundata și Șirmea (Brașov), Bogdan Voda (Maramureș), Tismana (Gorj), Sibiel (Sibiu), Vatra Moldoviței (Suceava), Racoș (Timiș), Sfântu Gheorghe, Murighiol și Crișan (Tulcea), Vaideeni (Vâlcea). Scurta perioadă de oficializare a turismului rural nu a făcut posibilă organizarea activității de turism și nici amenajarea corespunzătoare a satelor turistice.

Legat de strategia dezvoltării turismului rural în țara noastră, ANTREC și Ministerul Turismului au optat pentru creșterea calităților prestațiilor. Pentru soluționarea cu operativitate a problemelor privind organizarea, dezvoltarea și promovarea turismului rural, în România a fost constituită Comisia Tehnică pentru dezvoltarea turismului rural.

Preocupări din ce în ce mai concrete, pentru sprijinirea acestui domeniu nou de activitate economică, au manifestat: Ministerul Turismului, Ministerul Tineretului și Sporturilor, Ministerul Educației și cercetării, dar și Guvernul României.

Politici privind activitatea turistică rurală

În țara noastră avantajele și binefacerile acestei activități au fost testate în mai multe rânduri, dar un interes real pentru astfel de preocupări au apărut abia după 1990. Ca o urmare firească au apărut o serie de organisme neguvernamentale specializate ( FRDM, ARA, ANTREC, OVR), iar concomitent o serie de exponente ale administrației centrale (Ministerul Turismului, Ministerul Agriculturii, Ministerul Tineretului și Sportului, Ministerul Educației și cercetării, ș.a.), institute de cercetări (Institutul de Cercetare pentru Turism, Institutul de Geografie, etc.) au fost și sunt receptive la preocupările dezvoltării rurale și implicit evoluției turismului rural. În mod unanim, specialiștii, practicanții, susținătorii și beneficiarii acestei forme de turism, consideră turismul rural drept turismul viitorului.

Aceasta intrucât el:

Este competitiv fiind mai ieftin decat cel clasicș

Favorizeazcontactele sat-oraș

Înlesnește schimbul de valori și de produse.

Produsul turistic rural este contemplativ, oferă posibilitatea petrecerii vacanței în locuri cât mai liniștite și nepoluate, oferind o cu totul altă dimensiune a timpului și vacanțelor petrecute la țară.

Din punct de vedere socio-economic, turismul rural:

Oferă noi motivații locuitorilor lumii satului și inedite posibilități de valorificare a produselor satelor;

Antrenează populația mai puțin ocupată în sfera serviciilor;

Contribuie la fixarea populației tinere în zonele rurale.

Politici guvernamentale în sprijinul dezvoltării turismului rural

Primele implicții guvernamentale în cadrul acestui domeniu au fost în anul 1973 când prin Ordinul Ministerului Turismului nr. 744 au fost declarate sate turistice 12 localități rurale, ulterior numărul acestora crescând la 14.

Ordinul sus menționat, aprobă cadrul de organizare, funcționare și îndrumare a activității. Urmează apoi interzicerea cazării turiștilor străini în locuințe particulare și acordarea unei dispense speciale câtorva sate turistice precum Sibiel sau Crișan. Deși în aceste condiții nu s-a putut aplica și experimenta cadrul organizatoric și funcțional, totuși acest moment poate fi considerat startul preocupărilor administrației centrale pentru dezvoltarea activităților turistice în mediul rural românesc.

O extindere a facilităților acordate pentru dezvoltarea turismului rural s-a realizat prin Ordonanța nr 63/ 1997, care introducea noțiunile de fermă agroturistică și pensiune turistică, încercând dimensionarea lor și lăsând a se întrevedea Ordinul Ministerului Turismului Nr 20/04.04.1995 ce cuprinde normele și criteriile minime pentru clasificarea pe stele a pensiunilor turistice și a fermelor agroturistice. (M.O.R., Partea I, Nr. 245/30.08.1994, M.O.R., Partea I., Nr 226/30.08. 1997)

Revizuite și transformate în 1999 și puse în concordanță cu realitățile mediului rural, prin individualizarea nivelurilor de clasificare sub forma florilor, respectiv margaretelor. Putem considera ca prin politica adoptată în domeniul turismului rural la nivel guvernamental, s-a confirmat poziția acestei activități în relansarea economică – alături de agricultură și servicii- a comunității rurale și a economiei românești însăși. Privind în perspectivă sunt de părere că este necesar ca intervenția statului să fie orientată cu precădere spre identificarea priorităților majore și printr-o participare directă, controlată a organismului guvernamental la decizie.

Analiza atentă a politicii guvernamentale de până acum a scos în evidență două dimensiuni:

– tipologică – alegerea unei forme de turism cu rol deosebit și prioritar în contextul general al procesului de tranziție la economia de piață, pentru dezvoltarea zonelor rurale;

– zonală – prin delimitarea zonelor de maxim interes pentru turismul local, dar preponderent pentru cel național.

Primii pași pot fi estimați pozitiv, dar ei trebuie să fie urmați de alții privind: acordarea de credite, încurajarea investițiilor în sfera serviciilor adiacente activității turistice în mediul rural, sprijinirea dezvoltărilor și încurajarea de infrastructură.

1. 1.2. Politici de stimulare a activității turistice în mediul rural

Dezvoltarea turismului rural atât în Europa cât și în România, relevă ca importanță stimularea localnicilor sau a unor mici agenți economici în orientarea resurselor de capital – proprii și atrase- în vederea realizării de:

– apacități turistice mici și mijlocii, în zonele și localitățile cu potențial neutilizat sau insuficient utilizat;

– amenajării și modernizării echipamentelor din zonele rurale sau montane;

– reechipării sau modernizării dotărilor existente ale unităților de agrement turistic sau a altor obiective care produc venituri din circulația turistică.

Trebuie remarcat că până în prezent, resursele de capital proprii au fost suportul majorității echipamentelor, instalațiilor și dotărilor existente în turismul rural românesc.

Vis-a-vis de această idee se impune pentru țara noastră acordarea unor facilități de ordin financiar-bancar. Acestea ar putea fi sub forma unor credite preferențiale pentru: dotări și amenajări în satele turistice, gospodăriile și fermele țărănești, realizarea unor case de vacanță în zone de interes turistic insuficient valorificate, construirea de noi echipamente turistice în mediul rural de dimensiuni mici și mijlocii (ferme și pensiuni turistice).

Alături de echipamentele turistice, un rol determinant în dezvoltarea turismului în spațiul rural îl joacă infrastructura generală (căile de acces, canalizarea, alimentașia cu apă, enegie electrică, telecomunicațiile, etc). În acest caz este necesar a se acorda subvenții de la bugetul statului cu prioritate zonelor care au probat că există interes și atracție turistică.

Este necesar ca administrațiile publice locale să se constituie în promoteri ai gestionării profitabile a patrimoniului turistic, inițiind programe locale în sprijinul turismului rural, păstrînd personalitatea construcțiilor și a localităților în procesul de sistematizare și amenajare a teritoriului.

Politica de amenajare a zonelor rurale este necesar să facă obiectul unui plan care să țină cont de funcțiunile atribuite acestor spații prin Titlul II al Chartei. (Prof. Univ. Dr. Ion Dona, Dezvoltare rurală, Buc, 2005, pag 117 alin 5)

1.2. Turismul durabil și comunitățile locale

Turismul și mediul înconjurător dintr-o regiune se află într-o interdependență totală. Mediul natural oferă resursele turistice, respectiv „materia primă" și „suportul" în dezvoltarea turismului. Valorificarea acestor resurse naturale, cultural-istorice, economice, umane pot avea asupra mediului prin intermediul turismului atât efecte pozitive cât și negative. De aceea, dezvoltarea durabilă a turismului trebuie efectuată în concordanță cu protecția resurselor turistice, ale mediului și unor reglementări și acțiuni concertate la nivel local.

În planificarea, dezvoltarea și gestionarea într-un mod adecvat a unui turism durabil la nivel local/regional este necesară existența unui parteneriat între industria turistică reprezentată prin proprietarii întreprinderilor turistice, mediul ambiant, comunitatea cu locuitorii, grupurile de interese, lideri locali și autoritățile locale. Acest parteneriat, printr-o cooperare sinergetică și interactivă va conduce la dezvoltarea unui turism durabil și eficient, la ameliorarea și creșterea calității vieții comunității locale, asigurând totodată protejarea mediului și a resurselor turistice, precum și beneficii rezonabile industriei turistice. Această cooperare interactivă este sugerată și de schema din (Anexa 1). (Guide a l'intention des autorites locals: Développement Durable du tourisme, OMT, 1999).

Desigur, sunt activități și preocupări care trebuie rezolvate în parteneriat, precum accesul și deplasarea turiștilor, utilizarea în comun a unor servicii, instalații, dotări de infrastructură și structură, utilizarea terenurilor (vânătoare și pescuit, domenii publice, private, protejate, agricultură, activități recreative, protecție/amenajare etc.).

Eficiența parteneriatului în dezvoltarea durabilă a turismului local este dată și de modul de rezolvare a conflictelor de interese ale protagoniștilor utilizării resurselor locale și a dezvoltării socio-economice. Orice abatere în cooperare privind planificarea și gestionarea turismului și a activităților serviciilor conexe vor avea consecințe negative pe plan economic, ecologic și socio-cultural.

Turismul durabil, bine planificat, dezvoltat și gestionat conform principiilor dezvoltării durabile, are efecte benefice pentru comunitatea locală. Prin dezvoltarea de întreprinderi turistice locale sau de unități de prestări de servicii conexe, turismul creează noi locuri de muncă, atât în structurile turistice, cât și în sectoarele economice complementare (agricultură, artizanat, industria mică, pescuit, comerț etc.) și reduce migrația populației tinere.

De aici rezultă creșterea veniturilor și ameliorarea calității vieții locuitorilor, sporirea impozitelor și taxelor locale, care permit dezvoltarea infrastructurii, instalațiilor, echipamentelor și serviciilor în folosul comunității locale-alimentare cu apă, energie, dotări tehnico-edilitare, spații verzi, spații recreative, parcuri, rețea stradală și pietonală, dispensare, biblioteci etc.

De extinderea infrastructurii salubrizării, telecomunicațiilor, dotărilor socio-culturale, comerciale profită atât populația locală cât și turismul care contribuie la dezvoltarea lor. Turismul deschide noi piețe pentru produsele agricole, artizanale, industriale etc. stimulând sectoarele economiei locale, inclusiv pe cel al industriei locale de construcții.

Necesitatea de agrement, cultură, comerț etc. implică modernizarea și crearea de instalații și dotări recreative, culturale și comerciale. Astfel apar buticuri specializate, magazine și centre comerciale și de artizanat, teatre, cinematografe etc. care vin în sprijinul agrementării sejurului turiștilor, dar sunt utilizate și de către locuitori. Adesea, prin turism se finanțează instalații și activități culturale ca spectacole, teatru, muzică, festivaluri, reuniuni, expoziții, competiții sportive, care antrenează și populația locală.

Turiștii preferă locurile atractive, curate și nepoluante, aerisite și neaglomerate cu construcții, incitând astfel organizatorii și prestatorii locali de servicii turistice la măsuri de ameliorare a calității mediului, a utilizării optime a spațiului, a transporturilor etc.

Un turism durabil si benefic stimulează financiar și economic protejarea resurselor sale: situri naturale, arheologice și istorice, arta și cultura, artizanatul și obiceiurile tradiționale care motivează sosirea turiștilor în regiune.

Turismul, de asemenea contribuie la conștientizarea populației și a autoritătilor locale față de valoarea turistică și identitatea culturală a localității regiunii, prezența fluxurilor de turiști fiind o apreciere a calității mediului natural și a patrimoniului istoric și cultural.

Turismul dezvoltat și practicat necontrolat poate să producă și unele perturbări în mediu și în activitatea economică, socială și culturală a unei localități sau regiuni turistice. Enumerăm câteva din aceste efecte negative: circulația turistică necontrolată într-o localitate sau destinație turistică determină ambuteiaje automobilistice, dezorganizarea circulației pietonale, poluarea sonoră, iar prezența excesivă a mașinilor conduce la poluarea aerului, solului și apelor cu gaze de eșapament, carburanți și uleiuri (îndeosebi în parcări).

Instalațiile și echipamentele turistice (de cazare, restaurante, centrale termice etc.) construite necorespunzător cauzează poluarea aerului sau poluarea apelor de suprafață și subterane. Uneori eliminarea defectuoasă a deșeurilor și resturilor menajere condiționează izbucnirea diverselor epidemii.

O destinație turistică poate să-și piardă atractivitatea și ca urmare a unei concepții greșite de amplasare și construire a echipamentelor turistice și a panourilor publicitare, care pot reducere vizibilitatea peisajului local și duc la obturarea panoramelor etc.

Uneori, suprasolicitarea de către turiști a locurilor de atracție turistică, poate să creeze animozitate și anumite resentimente în rândul populației locale, care este frustrată în vizitarea și folosirea acestora.

Comercializarea exagerată și denaturarea unor festivități și obiceiuri tradiționale ori a unor obiective de artă sau de artizanat neautentice conduce la deprecierea patrimoniului cultural și chiar la pierderea identității culturale. Aceleași consecințe negative le are și imitarea de către tineri a unor comportamente neadecvate.

Frecventarea turistică nereglementată în rezervațiile naturale și în șirurile arheologice sau istorice este însoțită uneori de o degradare a acestora. Obiectivele culturale nesupravegheate pot să sufere deprecieri prin vandalism, prelevarea de „suveniruri" etc.

Activitatea de turism are efecte negative și sub aspect economic pentru comunitatea locală și locuitorii săi, și anume în situații în care locurile din sectorul turistic sunt ocupate de persoane venite din altă parte, sau afacerile și întreprinderile aparțin agenților economici din exterior, fie că produsele și serviciile utilizate de către turiști provin în mare parte din afară, producția locală lipsind sau fiind nesatisfăcătoare.

Se poate aprecia că, indiferent de factorii exogeni în dezvoltarea locală a unui turism durabil și benefic, comunitatea și autoritățile publice decid planificarea și dezvoltarea acestuia, precum și obținerea unor avantajele economice și sociale. (Vasile Glăvan, Managementul turismului rural în Republica Moldova, 2004, pp 43)

Capitolul II

ÎNCADRAREA ÎN TERITORIU A LOCALITĂȚII BOTIZA

2.1. Coordonatele grografice și patrimoniu natural

Comuna Botiza este situată în partea centrală a județului, în sudul Depresiunii Maramureș, la confluența râului Botiza cu Valea Sasului.

Se află la 110 km de Baia Mare și 50 km de Sighet, pe DJ 171 A, km 33, si DC19, pe Valea Izei (între Sighetu Marmației și Borșa). Are o suprafata de 91 km². Legatura comunei cu resedința județului este făcută prin drumul comunal Botiza – Rozavlea, drumul județean Sacel – Vadu Izei și drumul national Sighetu Marmației –Baia Mare.

Localitatea Botiza se învecineaza cu localitățile:

– Comuna Strâmtura, Poienile Izei și Șieu în parte de nord;

– Comuna Ieud la est;

– Comunele Groșii Țibleșului și Lăpuș la sud;

– Comunele Băiuț și Budești la vest.

Din punct de vedere administrativ, de comuna Botiza aparținea satul Poienile Izei, care, în anul 1995, a devenit comună. Localitatea Botiza are circa 2751 de locuitori.

Prin descoperiri întamplatoare sau prin săpături arheologice s-au descoperit pe teritoriul comunei documente care atestă existența romanilor, urmași vrednici ai dacilor lliberi încă din sec al XIII- lea. Din documentele existente (sec al XIV-ea pana in sec al XV-lea) reiese că locuitorii comunei Botiza descind din neamul Bogdăneștilor.

Cnezatul de vale al Bogdăneștilor era format din 22 de sate printre care și Botiza. În anul 1353, prin partaj intă în stăpânirea urmașilor lui Iuga. Localitatea Botiza este amintită într-o diploma din 1353 ca moșie a lui Ion Voievod. Așa se explica aparitia unei “posessio Bothizoza” în 1373 care se află la nord vest de domeniul dragomireștilor, confiscată de Bogdan, iar în 1441 dăruita altor nepoți ai lui Iuga sub numele de “Botyz”.

În decursul vremii localitatea a avut diferite denumiri ca:

– Botiz Villa – 1385

– Botiz – 1418

– Vatizhaz (Bothizaza) – 1431

– Botizfalva și altele

2.2. Resurse turistice legate de cadrul natural și antropic

Situata la o altitudine de 603 m, comuna s-a dezvoltat în Piemontul Botizei. Satul este așezat între coline strajuite în zare de munți împăduriși.

Teritoriul comunei este alcătuit din deal și din munte, aproximativ jumătate din teritoriu fiind reprezentat de treapta montană (1000 m-1400 m) și treapta munceilor (700 m-1000m), restul teritoriului fiind împărțit între zona dealurilor înalte și cea a dealurilor joase.

La vest de cursul superior al Văii Botizei, în zona cursului superior al văii Secu, Vinului, Glodoasa se află Munții Lăpușului, cu constituție geologică complexă ca urmare a asocierii formațiunilor eruptive și sedimentare terțiare; acești munți prezintă caractere intermediare sau de trecere în Munții Țibleșului, regăsindu-se pe extremitatea vestică a comunei roci eruptive în treapta de peste 900-1000 m altitudine în care se înscriu cele mai mari înălțimi: Sermeteș 1,300m, Văratec 1322 m, Secu 1311m.

La est de cursul superior al Văii Botizei se regăsește înzona sudică a comunei capătul nord-vestic al Munților Țibleș constituiți din roci sedimentare. Rocile eruptive ale Țibleșului sunt situate numai în partea centrală a unității, situată la limita dintre Județul Maramureș și Bistrița, astel, partea periferică a munților spre Depresiunea Maramureșului este foarte accesibilă și a favorizat desfășurarea activităților locuitorilor.

Zonă montană de o frumusețe deosebită, comuna Botiza este acoperită în proporție de 99% de Situl Natura 2000 ROSCI 0264 Valea Izei și Dealul Solovan, care acoperă în total o suprafață de 46,873 hectare de pe teritoriul județului. Rețeaua Natura 2000 este o rețea europeană în zone naturale protejate care cuprinde un eșantion reprezentativ de specii sălbatice și habitate naturale de interes comunitar și care a fost constituită nu doar pentru protejarea naturii, ci și pentru menținerea acestor bogății naturale pe termen lung, pentru a asigura resursele necesare dezvoltării socio-economice.

Având în vedere apartenența la situl Natura 2000, în Botiza sunt încurajate destul de mult activitățile agricole tradiționale, unele dintre acestea fiind necesare pentru menținerea peisajelor (pajiști montane) precum și pentru cultivarea și obținerea produselor ecologice. Așadar zona cunoscută pentru potențialul său agroturistic are un avantaj în plus prin posibilitatea de realizare a unor activități de dezvoltare a turismului durabil cu accent pe agroturism.

Importantele obiective turistice naturale și antropice a zonei sunt:

Izvoarele minerale naturale oferă localnicilor și turiștilor atât apă minerală feruginoasă cât și ape sulfuroase în jurul cărora s-au construit băi pentru tratarea afecțiunilor reumatismale. Din cele 7 izvoare sunt valorificate doar 2, acestea fiind mai ușor accesibile situându-se pe Valea Sasului la 4-6 km de centrul comunei. De asemenea tot pe valea Sasului se află un izvor cu apă sărată numit de localnici Slatina, a cărui apă este folosită pentru prepararea mâncării și la conservarea slăninei.

Izvorul de păcură este situat în locul denumit pe Șesuri și este utilizat în tratamente balneare, putând fi utilizat și de săteni.

În zona cunoscută de localnici va La Vizuini se află trei peșteri verticale în calcar, cea mai mare având o lungime de 12 m li o lățime de 3,5 m și aflându-se la 10 m adâncime. Traseul spre peșteri nu este marcat astfel că acestea pot fi vizitate doar cu însoțitori calificați în speologie.

Biserica de lemn din Botiza, este situată în centrul comunei, având o arhitectură tipic maramureșeană, frumoasa lucrătură în lemn și picturile care au fost restaurate și s-au păstrat peste vreme reprezintă tot atâtea puncte de interes care parcă emană spiritualitate pură.

Mănăstire de maici, mănăstirea Botiza (schitul Bals Botiza) cu hramul “Schimbarea la Față” este o sfantă ctitorie în comuna Botiza care găzduiește o icoana făcătoare de minuni.  Construcția mănăstirii a început în 1991, lucrările fiind coordonate de meșterul din Botiza, Vasile Petrehus. Mănăstirea este construită din lemn masiv de brad, cu pridvorul împodobit cu arcade maramureșene, sculptat în stil maramureșean. Biserica are elementele caracteristice maramuresene: turn gotic, acoperiș cu poala dublă și absida pentagonală a altarului, fiind pictată de meșteri de la Nicula.

Aflată pe Valea Băiței la 3 km de centrul comunei, vâltoarea din Botiza este folosită ca o ”mașină de spăla tradițională” pentru spălarea și curățarea covoarelor amintind de vechea metodă de spălare folosită în întreg spațiul românesc.

Cazanele de horincă și țuică din Botiza, au devenit un punct de atracție pentru turiștii care vizitează comuna, pentru horinca specifică zonei, dar și pentru poveștile pline de tâlc și umor, spuse în timpul procesului de fabricare a acesteia.

Capitolul III

MOTIVAREA CERCETĂRII, VIZIUNE

Satul touristic românesc poate contribui la descoperirea țării noastre ca posibilă destinație turistică, creând interesul față de România ca loc ce oferă o largă gamă de experiențe, de vacanțe de calitate și chiar oportunități de afaceri.

Această afirmație se bazează pe următoarele considerente (Nistoreanu, 2010):

gama largă de resurse naturale si culturale

facilități turistice diverse

bunul raport calitate/ preț

trăsături de specificitate și unicitate ale țării

oamenii din grupuri și religii diferite

istoria (clădiri,evenimente,legende)

cultura (costume, muzică,dans, meșteșug, bucătărie)

geografia și topologia

Astfel, motivele de vizitare a României se pot grupa în felul următor:

destinație a vacanțelor la țară

gazdă a unui seminar de 7 zile

popas de o noapte pentru un circuit turistic

atelier de deprinderi a unor meșteșuguri

inițiere în arta cântecului și dansului popular.

An de an statisticile demonstrează că turismul în spațiul rural a făcut tot mai mulți adepți. Numeroase rațiuni sunt invocate pentru a explica aceasta evoluție: influența ideilor ecologiste, dorința de a se sustrage structurilor turistice clasice, cautarea unui cât mai bun raport calitate/preț. Fără a avea pretenția unei definiții precise se poate spune că turismul rural cuprinde toate activitățile turistice desfășurate în lumea satului (mediul rural) dincolo de zonele atinse de stațiunile litorale sau montane.

Pentru a avea o imagine de ansamblu asupra activității turistice am apelat la o succintă analiză cu privire la structurile de primire turistică de pe Valea Izei cât și la activitățile de agrement practicate în această zonă, care ne-a oferit posibilitatea de a identifica problemele cu care se confruntă acest areal de mare valoare naturală. Principala problemă care a condus la dorința de realizare a unui sat de vacanță care să ofere servicii de calitate și unice cât și să asigure o activitate productivă într-o zonă turistică de mare calibru cum este localitatea botiza a fost insuficiența infrastructurii de cazare care determină o activitate turistică haotică cu un profit scăzut și un număr mic de turiști interesați de această zonă.

Deși are numeroase resurse naturale și antropice această zonă este încă necunoscută de mulți turiști din România. Trebuie să precizăm că localitatea Botiza este propice pentru dezvoltarea a numeroase forme de turism datorită traversării unor structuri geologice diferite ca origine în urma căruia au rezultat multiple forme de relief pitorești care încă din păcate așteaptă turiștii să le descopere.

Cauzele care au generat această stare de fapt a lucrurilor sunt multiple și trebuie să menționnăm aici următoarele: limitarea zonei turistice doar la vizitarea bisericilor sau a muzeului satului a condus la aruncarea localității Botiza într-un con de umbră; numărul redus al proiectelor din domeniul turismului ce vizează în mod direct elementele de atracție turistică din localitate; utilizarea localității dor pentru practicarea turismului de tranzit.

Ideea care a generat elaborarea lucrării cu titlu ”Dezvoltarea turismului rural în localitatea Botiza prin amenajarea acesteia ca sat turistic” pleacă de la premisa că o propunere „practică” în domeniul turismului rural nu poate fi separată de suportul său teoretic și ambele perspective decurg dintr-o reflexie exhaustivă critică, dintr-o cunoaștere a evoluției turismului rural și a amenajării spațiului rural în strânsă concordanță cu cultura locală, cum apare configurat în literatura de specialitate și în cea cultural tradițională din spațiul satului românesc actual.

Prin conținutul său, lucrarea reprezintă o abordare a elementelor și aspectelor definitorii ale zonei etnografice de cercetare satul Botiza și o îmbinare armonioasă a elementelor istoricogeografice locale cu aspectele de natură culturală.

Comuna Botiza este înconjurată de pajiști care încă mai sunt gospodărite tradițional și care sunt habitate cu o biodiversitate ridicată. În ultimii ani însă, aceste practici au fost abandonate, datorită nerentabilității creșterii animalelor. Aceasta poate duce la o scădere dramatică a biodiversității pajiștilor.

Bogăția locală a tradițiilor culturale și resursele naturale extraordinare pot să transforme cu ușurință localitatea Botiza într-o destinație model, într-un sat de vacanță de interes local și național.

Amenajarea localității Botiza ca sat turistic are în vedere atât protecția naturii cât și dezvoltarea durabilă a comunității locale, de asemenea va crește nivelul de conștientizare a populației locale asupra importanței utilizării durabile a biodiversității, îi va motiva să reînvie și să păstreze obiceiurile și tradițiile moștenite din străbuni fiind dezvoltate activități generatoare de venituri.

Proiectul oferă comunității entuziaste și dornice de a învăța, din Botiza, cadrul necesar pentru implicarea în protecția naturii și dezvoltarea unui turism durabil prin care se va ajunge la reînnoirea și valorificarea obiceiurilor și tradițiilor, la păstrarea și protecția habitatelor de interes conservativ din aria de implementare a proiectului.

Dintr-o comună în care se practică mai mult tursmul de tranziție, Botiza poate devenii destinația perfectă pentru o vacanță petrecută în spațiul rural.

Așadar, această lucrare se impune și ca un model de amenajare a satului turistic, de valorificare a potențialului turistic al localității de evidențiere a structurilor și funcțiilor gospodăriei tradiționale românești care va stârni curiozitatea turiștilor să viziteze spațiul rural maramureșean pentru descoperirea civilizației și culturii populare românești.

Manieră de analiză și cunoaștere a actualului demers de cercetare și investigare contribuie la conturarea identității culturale a satului Botiza, la cunoașterea realității locale, din perspectiva evoluției dezvoltării turistice, iar aspectul valoros este de natură științifică și practic-aplicativă.

PARTEA II- METODA DE CERCETARE ȘI OBIECTIVELE LUCRĂRII

Capitolul IV

OBIECTIVE ALE CERCETĂRII

Abordarea de marketing a activității turistice vizează atât concentrarea pe anumite obiective a eforturilor fiecărui prestator de servicii turistice, cât și direcționarea eforturilor tuturor firmelor implicate în lanțul de prestații, astfel încât să fie aleasă și adoptată cea mai justă strategie. Zonele rurale sunt caracterizate de o mare diversitate a situațiilor, variind de la zone rurale îndepărtate care suferă de depopulare și declin până la zonele peri-urbane cu presiuni puternice din partea centrelor urbane.

Zonele rurale se confruntă cu provocări specifice în ce privește creșterea, locurile de muncă și durabilitatea în anii viitori. Dar ele oferă reale oportunități prin potențialul lor de creștere în sectoarele noi, asigurarea condițiilor de recreere rurală și turism, atractivitatea ca loc de viață și muncă, și rolul lor de rezervor de resurse naturale și de peisaje foarte valoroase. Politica de dezvoltare rurală trebuie să ajute zonele rurale să îndeplinească aceste obiective în perioada 2007 – 2013 aceasta necesită o abordare strategică a competitivității, creării de locuri de muncă și inovării în zonele rurale și guvernarea îmbunătățită a îndeplinirii programelor.

Orientări și măsuri pentru o politică a spatiului rural, vizând să orienteze persoanele preocupate de practicarea turismului respectând prevederile articolului 8 din CHARTA sunt:

Luarea tuturor măsurilor juridice, fiscale și administrative necesare pentru dezvoltarea turismului rural în general și agroturismului în particular, ținând cont de capacitatea reală a zonelor în cauză. Pe acest considerent convine favorizarea construcțiilor rurale existente și luarea de măsuri pentru încurajarea agricultorilor care, în afară de exploatațiile lor, asigură găzduire în pensiunea agroturistică.

Ingrijirea persoanelor ce activează în turism cu privire la echilibrul dintre utilitățile turistice și protecția naturii, a infrastructurilor și serviciilor existente, conservând calitatea peisajului și a mediului prin păstrarea construcțiilor și folosirea materialelor tradiționale.

Obiectivele urmărite în studiul de față sunt:

Crearea unui produs turistic personalizat.

Creșterea veniturilor rezultate din activitatea turistică prin practicarea turismului rural.

Dezvoltarea resurselor umane calificate pentru creșterea gradului de ocupare pe piața muncii în domeniul turismului.

Promovarea pensiunii amenajate a dezvoltării durabile și diversificarea ativitățiii turistice din mediul rural.

4.1. Analiza obiectivelor propuse

Considerat o ramură de polarizare, turismul, acoperă o serie largă de activități, atât specifice (cazare, agrement ), cât și aparținând altor ramuri (activități de transport, comerț, alimentație publică, ocrotirea sănătății etc.).

Pentru ca oferta turistică să își găsească realizarea pe piața specifică este necesar ca prestațiile incluse în produsele turistice să fie susținute de o bază materială adecvată. Efectele benefice se vor resimți în creșterea numărului de consumatori și a gradului de solicitare a produsului turistic, implicit, și în creșterea cifrei de afaceri, realizându-se totodată și o îmbunătățire a gradului de satisfacție a turiștilor.

Cazarea constituie principala funcție îndeplinită de unitățile hoteliere, obiectivul principal fiind asigurarea condițiilor de odihnă și igienă a turistului prin intermediul unui echipament corespunzător.

În ceea ce privește atingerea obiectivului nr I. (Crearea unui produs turistic personalizat) va trebui să se ia în considerare atât amenajarea în stil maraureșean a unității de primire turistică cât și inventarierea, omologarea și clasificarea acestei unități, identificarea posibilităților de servire a mesei, dar și constituirea, punerea în valoare a unor echipamente, instalații de agrement tradiționale.

Pentru atingerea obiectivului cu nr. II (Creșterea veniturilor rezultate din activitatea turistică prin practicarea turismului rural) se vor lua în considerare urătoarele: personalul pensiunii ar trebui să aibă în vedere realizarea unei promovări eficiente a pensiunii, atragerea unui număr mare de noi clienți, dar și menținerea clienților care au fregventat pensiunea, prin crearea și implementarea unor noi strategii care să vizeze fie creșterea numărului de turiști fie extinderea duratei medii a sejurului.

Un prim pas în suplimentarea veniturilor o constituie diversificarea ofertei turistice din cadrul unității turistice evitând kitch-ul și promovând tradiționalul.

Punerea la dispoziția potențialului client a posibilității de a alege dintre mai multe tipuri de camere este una din metodele cele mai răspândite de a mări veniturile unei pensiuni. Camerele pot fi tarifate diferit în funcție de mai multe criterii:

• Mărimea camerei: single, dublă, apartament

• Mărimea patului: single, dublu, matrimonial

• Mărimea băii și dotările ei (cadă, duș)

• Priveliște de la geam sau terasă

• Locația camerei în pensiune.

Alte servicii incluse în preț: mic-dejun, halate de baie, acces la sală de sport, cafea, posibilitatea de a găti, frigider, aer condiționat, o sticlă de pălincă sau alte băuturi, fructe etc.

Ceea ce ar contribui cu succes la atingerea obiectivelor legate de sporirea gradului de ocupare ar fi o regândire a segmentului țintă; datorită faptului că localitatea Botiza este o localitate turistică, însă această latură nu a fost îndeajuns de bine întipărită în mintea și percepția consumatorilor potențiali.

Așadar, o politică bazată pe crearea unor pachete axate pe turismul rural, promovând și cultura locală, sau turismul la fermă ar aduce un plus de valoare localității. În acest sens, o educare a turistului și o implementare a ideii de loisir ar fi oportună pentru extinderea segmenului de clienți potențiali.

Dacă până nu demult segmentul țintă era reprezentat de turiștii care practică un turism de tranzit pe viitor se poate încearca penetrarea unei noi piețe și anume turismul la fermă, vacanța la țară sau chiar turismul de business prin punerea la dispoziție a pensiunii pentru întâlniri.

Pentru atragerea și menținerea unui număr cât mai mare de turiști pensiunea poate fideliza clienții în funcție de numărul de sosiri turistice.

Fidelizarea va fi oferită:

pe baza cărții de fidelitate (se oferă o reducere între 3-20 %)

pe baza unui contract de colaborare cu diferite firme, acestea beneficiind de o reducere de 10 %.

Pentru atingerea unui grad de ocupare de minim 25 % /zi pe o perioadă de 12 luni, se va urmări o strânsă colaborare cu companiile și agențiile de turism reprezentând principalii generatori de turiști. O importanță deosebită o are diversificarea serviciilor oferite turiștilor (organizarea de tururi a zonei cu ghid specializat, excursii, organizare de conferințe, etc.), care ar reprezenta principalul motiv al alegerii pensiunii ca loc de cazare.

Obiectivul privind Dezvoltarea resurselor umane calificate pentru creșterea gradului de ocupare pe piața muncii în domeniul turismului rural va fi atins doar dacă se vor lua câteva măsuri precum: organizarea unor cursuri de pregatire în domeniul turismului.

De asemenea pentru a oferi produse de calitate și pentru a gospodări durabil pensiunea și implicit pentru a spori activitatea satului de vacanță, vor fi derulate instruiri referitoare la:

– ospitalitate, certificare și clasificare unități de cazare, inițiere în limba engleză și utilizare PC.

– curs de instruire pentru dezvoltarea capacității de comunicare verbală și nonverbală a angajaților. Pentru atingerea obiectivului se va contracta un trainar, care le va prezenta angajațior cum trebuie să comunice cu clienții în diferite situații.

– curs de inițiere în limba engleză/franceză/ germană/italiană.

Cunoașterea, cel puțin la nivel mediu, a limbiilor mai sus menționate este o condiție de bază a lucrătorului în turism. Acesta va fi realizat de către persoane calificate în domeniu.

– Curs de inițiere în utilizarea programelor de internet.

Acest curs are ca scop pregătirea angajaților pentu o mai bună utilizare a programelor de recepție, progrme pentru inventarierea produselor de la bucătărie, etc.

– Curs de ospitalitate și bune maniere.

Promovarea pensiunii amenajate a dezvoltării durabile și diversificarea activității turistice din mediul rural prin realizarea de produse și servicii noi cât și modernizarea celor existente, este un lucru esential în activitatea turistică.

Pentru atingerea acestui obiectiv se va elabora o cercetare de piață pentru indentificarea problemelor pe care le au produsele și serviciile deja existente pe piață cât și realizarea de noi produse și servicii.

Metoda:

-interviuri cu turiștii cazați la pensiune

-chestionare

– seri festive la care vor fi invitați clienții pensiunii pentru a-și exprima părerile în plen având ca termen de comparație și alte structurii de primire turistică din localitate.

Pentru a crea o imagine de marcă și a standardiza calitatea serviciilor, consider că s-ar putea lua în calcul urătoarele:

în ceea ce privește serviciile de alimentație- vor fi utilizate doar produse naturale obținute în gospodăriile din localitate sau fermele deja existente în localitate.

Centralizat vor fi propuse programe facultative de: drumeții, excursii tematice, picnicuri, degustări de produse ago-alientare și alcoolice tradiționale sau locale, vizionare de spectacole, expoziții. Formațiile artistice se vor produce de regulă seara-n cadrul unor programe în în locurile special amenajate pentru a concerta turiștilor.

Deoarece în localitatea Botiza sunt artizani, se va conveni asupra unei zile când pot fi făcute vizite la atelier.

Personalul pensiunii va trebui să se străduiască să pună în valoare valențele care pot particulariza produsul turistic rural din zonă, astfel încât să creeze o așa-zisă ofertă specială unică. Multitudinea ofertei speciale unice va contribui la diversificarea produselor turistice rurale românești oferite.

Capitolul V

PARADIGMA ȘI METODOLOGIA CERCETĂRII

5.1. Ancheta sociologică-instrument de cercetare pentru amenajarea unei pensiuni turistice în localitatea Botiza

Ancheta sociologică efectuată pe tematici diferite (calitatea serviciilor și diversificarea lor, fluxuri turistice, structuri de primire turistică, promovare și publcitate, etc.) reprezintă o sursă informativă de mare importanță pentru testarea stării turismului la un moment dat, perspectivele de dezvoltare, promovare, etc.

Ancheta urmărește colectarea unor informații relative simple, datorită numărului mare de indivizi cercetat, iar în calitate de instrument de cercetare ancheta folosește prin definiție un chestionar.

Chestionarul reprezintă un instrument de cercetare flexibil care permite culegerea datelor primare prin intermediul unor întrebări structurate după principii bine definite, astfel încât să trezească interesul și să antreneze subiecții investigați pentru a răspunde cât mai sincer și cât mai clar la întrebările care le sunt adresate prin intermediul lui.

Printre avantajele utilizării sale în cercetarea pieței se pot enumera: bogăția tematică a datelor ce pot fi recoltate cu ajutorul lui, manevrare și prelucrare accesibilă, posibilitatea administrării lui în mod repetat la aceiași subiecți sau la subiecți diferiți.

Obiectivul principal al studiului calitativ a fost acela de a colecta datele necesare creării unei imagini de ansamblu pentru localitatea Botiza.

În ceea ce privește studiul cantitativ, obiectivul a fost acela de a colecta date care au fost apoi introduse în analizele statistice, cu scopul final de a contura un profil al consumatorului de turism rural pretabil pentru localitatea Botiza. Am optat pentru metoda sondajului care este în concordanță cu paradigma stabilită (cea pozitivistă) iar instrumentul utilizat a fost chestionarul.

Opțiunile turiștilor privind agrementul în localitatea Botiza și localitățile vecine au fost urmărite pe baza chestionarului aplicat atât în localitatea Botiza (30 chestionare) cât și în localitățile vecine Ieud, Groșii Țibleșului (70 chestionare), dar și în alte orașe ale țării. Întrebările din chestionar au vizat obținerea unor informații referitoare la gradul de participare la petrecerea timpului liber săptămânal, amenajarea spațiului de agrement și posibilități de diversificare a agrementului, prin amenajarea de noi spații specifice. (Anexa II)

Pentru a evidenția anumite aspecte ale fenomenului turistic din localitatea Botiza și împrejurimi și pe baza raspunsurilor obținute în urma aplicării chestionarelor am utilizat prelucrarea statistico-matematică.

Chestionarul aplicat este alcătuit din 13 itemi distribuiți în așa fel încât să ofere informații atât despre opiniile acestora cât și despre acțiunile lor concrete pe care le întreprind vizavi de tematica propusă. In acest sens s-au formulat 7 întrebări închise – cu variante prestabilite de răspuns ; restul de 6 întrebări sunt deschise, oferind repondenților posibilitatea de a-și exprima liber părerea sau să-și expună cunoștințele, în special în legătură cu turismul rural din localitatea Botiza. Astfel la întrebarea numărul unu 75% din persoanele chestionate au afirmat că au vizitat localitatea de mai multe ori, în tranzit fiind spre vizitarea și altor obiective turistice ceea ce denotă faptul că în localitatea Botiza nu au găsit resursele necesare care s-a le ofere un pachet turistic complet.

Același lucru reiese și din rezultatul celei de-a doua întrebare unde majoritatea persoanelor au răspuns că nu sunt dispuși să stea mai mult de o zi în zonă, 30% maxim 5 zile și foarte putini ar fi dispuși să-și petreacă timpul liber mai mult de 10 zile în această localitate.

Odihna și recreerea sunt principalele nevoi pe care o persoană le motivează în momentul în care face o escapadă în mediul rural, urmate apoi de dorința de cumnoaștere a împrejurimilor, a obiectivelor turistice reprezentative zonei.

Din graficul atașat reiese faptul că 60 de subiecți au ca scop odihna și recreerea când m,erg în zonele rurale, pentru cei 20 de subiecți importantă este vizitarea mănăstitilor și a altor obiective turistice din zonă mai ales că zona Valea Izei este recunoscută pentru numărul mare de biserici din lemn și păstrarea arhitecturii locale. Un număr de 17 subiecți au alte motive pentru care ajung în localitate, scopul acestora nu este unul turistic.

Printre criteriile motivaționale care îi determină pe consumatorii turismului rural să aleagă diverse locații, localități și unități de cazare sau masă, se numără, în principal, ospitalitatea locuitorilor apoi oferta gastronomică și arhitectura locului.

Acest lucru reiese și din graficul nostru unde ponderea cea mai mare cu un procent de 20% o ocupă ”ospitalitatea localnicilor”,

18% oferta gastronomică și un procent destul de ridicat 13% ”raportul preț/calitate pentru serviciile oferite”.

Conștientizarea importanței arhitecturale de către populația maramureșeană, indiferent de regiune și subregiune, se poate observa prin interesul cu care aceștia continuă să (re)construiască porțile tradiționale și prin îmbinarea unor elemente de arhitectură tradiționale în amenajările interioare și exterioare ale unităților de cazare, alimentație și a caselor de locuit (simboluri cioplite pe ancadramentele ferestrelor, utilizarea decorativă a ștergarelor țesute și a „talgerelor”, utilizarea decorativă a lemnului, etc.), astfel, stilul arhitectural are la nivelul județului atât funcție constructivă cât și decorativă.

În strânsă legătură cu motivațiile turiștilor sunt formele de turism practicate. Din cele 100 de persoane chestionate, 36 de persoane preferă turismul rural 25 preferă turismul de agrement ceea ce denotă faptul că turiștii sunt mereu în căutare de inedit și doresc să experimenteze viața de la țară. În ceea ce privește tipul de turism practicat cel mai mare număr de răspunsuri echivalează turismului neorganizat.

Fondul turistic antropic, este cel care a contribuit la notorietatea Botizei în domeniul turistic. Nenumăratele elemente antropice atractive sunt prezentate detaliat pentru evidențierea valorii culturale și turistice.

Parcă în concurență cu natura, Valea Izei a încercat și a reușit să dea naștere unor elemente, cu funcționalitate utilă în viața rurală, care, în timp au contribuit la renumele Maramureșului. Aceste elemente de mare atractivitate sunt numeroase, însă notorietatea o dețin bisericile și porțile tradiționale maramureșene, elemente care sunt prezente și în localitatea Botiza.

Societatea rurală românească este bine conservată și păstrătoare a unui bogat etnofolclor, iar produsele oferite de aceasta sunt căutate și considerate inedite, pentru că ele evidențiază deosebiri de organizare a societății, activități economice precum și o raportare diferită la spațiu, timp și mediu.

Cu toate acestea piețele de turiști pe care localitatea Botiza ar trebui să le atragă, pentru punerea în evidență a turismului rural, sunt stăinii și persoanele din mediul de afaceri. Pentru realizarea acestui lucru serviciile oferite și condițiile de cazare ar trebui să fie exemplare.

Calitatea și varietatea peisajului nu este de ajuns pentru a satisface turistul. Satisfacția acestuia este dependentă de o serie de factori variați, însă cea mai importantă este asigurarea unei infrastructuri de cazare, acces și agrement corespunzătoare.

Alături de resursele turistice de bază (atracții turistice, baza materială și de agrement), personalul implicat în turismul rural influențează într-o mare măsură realizarea unor sejururi deosebite în unitățile de cazare din mediul rural. Profesionalismul personalului, poate să atragă sau, din contra, să respingă potențialii turiști. Factorul uman este hotărâtor în asigurarea calității prestației serviciilor turistice, de aceea calificarea resursei umane care activează în acest domeniu este esențială.

Întrebați care sunt destinațiile turistice din zonă pe care aceștia le recomandă, aceștia au clasat pe un prim loc Mănăstirea Bârsana după care trenul cu abur ”Mocănița” dn localitatea Vișeu de Sus, clasarea acestora pe primele două locuri se datorează în cea mai mare parte publicității și promovării turistice făcute până în prezent.

În ultimii ani internetul a devenit principala metodă de promovare atât a produselor căt și a destinațiilor turistice. Ultimul trend în utilizarea internetului pentru realizarea promovării turistice este crearea unui cont pe site-urile de socializare sau crearea unui blog al pensiunii sau destinației turistice vizate . Chiar dacă mijlocul de comunicare online si TV dețin ponderele cele mai ridicate 35% respectiv 15% în prezent, la nivelul județului Maramureș nu există nici o modalitate prin care să li se ofere potențialilor turiști posibilitatea de a obține informațiile complete care să corespundă cerințelor specifice, căutarea și găsirea informațiilor presupunând consultarea numeroaselor site-uri de specialitate, în care informațiile sunt sumare.

Ceea ce se poate observa în diagrama noastă este faptul că mijloacele de comunicare scrise precum ”cataloagele turistice” pierd teren în fața noii tehnologii abordate nu doar în turism ci și în ale domenii. Cu toate acestea în ceea ce privește materialele de promovare a localității Botiza, subiecții chestionați consideră că cele mai eficiente ar fi broșurile 27% urmate de pliante și hărți.

5.2. Principalele motivații pentru care este aleasă o destinație turistică rurală

Voi analiza oferta de principiu al turismului rural din localitatea Botiza, prin prisma motivațiilor în alegera unei destinații. Într-o enumerare, fără pretenții de a stabili o ierarhie precisă, făcută de cunoscutul specialist Jost Krippendorf, apar enunțate 20 de motivații, precum:

atracția peisajului;

calitatea mesei;

atmosferă generală (populația indigenă, renumele regiunii, curățenia, etc.);

curiozitățile regiunii;

calitatea climatului în legătură cu sănătatea;

odihnă și destindere;

itinerar (dus și întors);

condiții de cazare;

preț avantajos;

probleme de limbă;

contacte de simpatie cu populația indigenă;

atracții culturale;

starea drumurilor;

distracții de zi și de noapte;

sosire și recepție;

folclor local;

posibilități de practicare a activității sportive;

pregătirea călătoriei și formalități;

posibilități de cumpărături;

alte pasiuni sau distracții.

În ceea ce privește motivația pentru care turiștii aleg să-și petreacă timpul liber în localitatea Botiza, ținând cont de cele 20 de motivații mai sus enunțate pe o scara de la 1 la 10 ( unde 1- reprezintă motivația cel mai puțin aleasă și 10 – reprezintă motivația cea mai apreciată), eșantionul ales a fost de 100 de persoane, situația se prezintă astfel:

5.3. Profilul consumatorului de turism rural

În ceea ce privește comportamentul consumatorului de turism, indiferent de forma de practicare, acest concept face referire la „ansamblul actelor, deciziilor acestuia privind utilizarea veniturilor sale pentru cumpărarea și consumul produselor turistice sau pentru reținerea de la aceste acte, fie în favoarea altor produse/servicii, fie pentru economisire” (Bucur-Sabo, 2006, p. 84, Pizam & Mansfeld, 2009, p. 11).

Majoritatea studiilor au cercetat comportamentul consumatorului de turism și s-au axat pe identificarea de modele comportamentale, accentul căzând pe procesul selecției destinației. Chiar dacă există numeroase tipologii a turiștilor, puține sunt cele care s-au axat pe turistul din zonele rurale.

Cunoașterea profilului consumatorului de turism rural este necesară, în principal datorită necesității implementării schimbărilor ce intervin, într-un mod accelerat, în sectorul turismului rural. Cu toate acestea obținerea unui astfel de profil poate servi fiecărui membru din piața turismului rural, aspect deloc de neglijat.

În urma analizei rezultatelor de la chestionalul aplicat mai multor tipuri de turiști am constatat faptul că pentru ca localitatea Botiza să aibă statutul de sat de vacanță, trebuie avut în vedere ca pe lângă vizitarea obiectivelor religioase, să se ia în considerare și organizarea de excursii, drumeții, concursuri etc. Astfel, pachetele turistice concepute vor fi destinate și turismului montan, cultural și rural.

Pe de altă parte referitor la profilul turistului din zonele rurale montane trebuie avută în vedere și problema legată de motivația și așteptările turistului. Așadar, prin chestionar au fost identificați turiștii în vacanță, care vin în localitatea Botiza în grupuri organizate, cu scopul de a se recrea, de a participa la diverse activități. Așteptările lor se traduc prin existența posibilității de a face drumeții de a participa la activitățile rurale, iar condițiile de cazare trebuie să fie acceptabile. O altă categorie de turiști sunt persoanele angajate, venite pe final de săptămână sau în vacanță, pe o perioadă mai lungă.

Aceștia au drept scop relaxarea, practicarea acelor activități pe care nu le pot realiza la oraș, iar condițiile de cazare trebuie să fie de o calitate ridicată. A treia categorie este cea a pensionarilor, veniți aici tot cu scopul de a se relaxa și care așteaptă aceleași condiții de cazare de calitate ridicată. Există și o categorie de turiști cu posibilități financiare mari, care aleg aceste zone pentru a cunoaște cultura și tradițiile locale, fiind pregătiți să trăiască autentic. Aceștia își doresc experiențe unice și solicită o calitate ridicată a serviciilor.

Concluzia referitoare la profilul consumatorului de turism rural din zonele montane face referire la aceste persoane ca fiind în căutare de experiențe autentice, doritoare de a întâlni localnicii și de a se „contopi” cu natura (Roman, 2012, p.141).

Cunoașterea profilului consumatorului de turism rural este absolut necesară în studiul actual, în primul rând, pentru că reprezintă punctul de pornire pentru realizarea unei amenajări turistice care să ofere turiștilor tot confortul necesar. Pe de altă parte poate veni în întâmpinarea deținătorilor de structuri de primire ( cazare și servire a mesei ) aici incluzându-se atât firmele care funcționează deja pe piața turismului, firmele mai mari care dețin unități de cazare și servire a mesei în zonele rurale dar și acelor persoane care oferă cazare în casa proprie. Aceștia din urmă reprezintă o tentație pentru turistul venit în zonele rurale deoarece, de cele mai multe ori, turiștii privesc această șansă de a se caza și gusta din preparatele tradiționale ale locului ca pe o aventură. Deținătorii de structuri de primire pot astfel cunoaște preferințele turiștilor în materie de cazare, așteptările acestora dar și exigențele lor.

Chiar dacă turismul din zonele rurale este asociat adesea cu turismul de la țară, sau fermă, aceasta nu înseamnă o coborâre a nivelului calității serviciilor de cazare oferite la pensiune. Mai mult decât atât, turiștii își doresc cazare în spații amenajate corespunzător însă care păstrează autenticitatea locului. Servirea mesei este un alt aspect important pentru turiștii care aleg zonele rurale.Turiștii vin în căutarea meniurilor variate, tradiționale, ei dorind să guste din preparatele specifice acelor zone.

Cunoașterea acestor aspecte sunt foarte importante în studiul actual, pentru a putea crea un model de sat touristic care să satisfacă toate nevoile turiștilor (spațiu de cazare, organizarea activităților auxiliare care să întrețină turiștii dar și servirea mesei, cu scopul final al satisfacerii nevoilor și a dorințelor turiștilor care aleg localitatea Botiza ca destinație turistică).

Rezultatele obținute pot fi considerate drept puncte de plecare în elaborarea unor strategii de revitalizare a turismului rural. Având o ideea clară asupra factorilor care conturează profilul consumatorului de turism rural, cu alte cuvinte, cunoscând cine anume este turistul din zonele rurale, se pot organiza diverse cursuri de instruire a deținătorilor de structuri de primire turistică din zonă.

Capitolul VI

REALIZAREA STUDIULUI DE FEZABILITATE

NECESAR AMENAJĂRII UNEI PENSIUNI TURISTICE ÎN

CASE TRADIȚIONALE DIN LOCALITATEA BOTIZA

6.1.Tipuri și forme de turism competitive

În perioada unui sejur sau a unei vacanțe, turistului i se propun diverse activități care să-i ocupe timpul liber. Unele dintre aceste activități se pot desfășura indiferent de spațiul unde se află turistul (urban sau rural), în timp ce altele sunt influențate de mediul natural și de infrastructură.

Turismului clasic îi sunt specifice (Nistoreanu, 1999):

-vacanțele educaționale și cele culturale; S tururile de oraș;

– sporturile ce pretind infrastructură sau un mediu semi-natural;

– conferințele și simpozioanele, competiții sportive sau artistice cu largă participare.

Turismul în mediul rural permite:

-studierea naturii de aproape (observarea plantelor și a animalelor / păsărilor, fotografiatul, filmatul);

– vânătoarea, călăritul, pescuitul;

– participarea la festivaluri, tradiții, obiceiuri (datini) rurale;

– practicarea unor sporturi ce solicită mediul natural: orientarea turistică și sportivă, automobilism și motociclism în teren variat etc.;

– organizarea de convenții/simpozioane/conferințe/seminarii la scară mică sau medie;

– vizite în atelierele meșterilor populari;

– participarea la diverse activități și munci casnice sau agricole, învățarea de meșteșuguri;

– participarea la prepararea și degustarea de produse gastronomice specifice zonei, băuturi și

sucuri de fructe, conserve de legume și fructe etc.

Din trecerea în revistă realizată se constată diferențe între produsele turistice oferite de societatea rurală în comparație cu cea urbană.

Societatea rurală românească este bine conservată și păstrătoare a unui bogat etnofolclor, iar produsele oferite de aceasta sunt căutate și considerate inedite, pentru că ele evidențiază deosebiri de organizare a societății, activități economice precum și o raportare diferită la spațiu, timp și mediu.

Turistul alege o destinație (rurală sau urbană) pentru a înlătura monotonia, pentru a schimba mediul și a realiza dimensiunea unor contraste între diferite medii socio-economice, respectiv:

societatea rurală este caracterizată de acțiuni comunitare, în timp ce societatea urbană este cu precădere asociativă;

satul prezintă o mică diviziune a muncii, în timp ce la oraș vom întâlni o diviziune accentuată;

în lumea satului predomină localnicii, în timp ce la oraș vom regăsi un amestec al membrilor comunității proveniți din locuri diverse;

raportând locuitorii celor două sfere la un mediu natural, vom constata o mare preocupare pentru integrarea în mediul natural la săteni și o separare de mediul natural în cazul orășenilor.

Aceste contraste determină diferențieri între formele de turism specifice mediilor studiate :

– în timp ce turismul rural se desfășoară într-un spațiu deschis, turismul urban/clasic se confruntă cu o acută lipsă a spațiului;

– așezările rurale în care se practică turismul rural au sub 10.000 de locuitori, în timp ce așezările urbane implicate în activitatea turistică au peste 10.000 de locuitori;

– mediul rural este slab populat, cel urban este aglomerat;

– locul de desfășurare a activităților turistice în mediul rural este în mare parte în aer liber, pe când în mediul urban multe activități se desfășoară în spații închise;

– infrastructura în turismul rural este puțin dezvoltată, în turismul clasic fiind bine conturată;

– în lumea satului afacerile sunt familiale și se dezvoltă pe plan local, în mediul urban afacerile se realizează la scară națională sau internațională;

– activitatea turistică rurală este considerată a fi complementară activităților agricole / activitatea turistică citadină este de sine stătătoare;

– turismul rural este influențat de sezonalitate și de lucrările agricole / turismul clasic urban este mai puțin afectat de sezonalitate;

– numărul celor care frecventează zonele rurale este mic în mediul rural / oaspeții în zonele urbane sunt în număr însemnat;

– relațiile ce se stabilesc între gazdă și turist sunt personale în turismul rural – doar formale în turismul clasic;

– managementul activităților turistice rurale este amator, iar în turismul clasic avem de-a face cu un management profesional;

– turismul rural, prin mediul în care se desfășoară și prin structura personalului utilizat, oferă o atmosferă relaxantă, liniște, inedit, lipsa șabloanelor și căldura umană a gazdelor; turismul clasic are tendințe de industrializare, automatizare și schematizare – atrăgând, o dată cu aceste caracteristici, lipsa de personalizare a serviciilor, diminuând căldura ospitalității și menținând încordarea și stresul citadin.

6.1.1. Turism rural / Agroturism

Turismul rural constituie o alternativă la turismul tradițional, clasic, desfășurat în stațiuni și centre turistice, precum și la oferta turistică "standard" – de tip industrial.

Spațiul rural, prin componentele sale, satisface o paletă largă de motivații: odihnă și recreere, cunoaștere, cultură, practicarea sportului, , vânătoare și pescuit, oferind turiștilor o arie mare de cuprindere a posibilităților de petrecere a timpului liber.

Prin aceasta, turismul rural este un mijloc de valorificare integrală a mediului rural, cu potențialul său agricol, turistic, uman și tehnico-economic.

Agroturismul este o formă a turismului rural care utilizează pentru cazare și servirea mesei numai pensiunile turistice și fermele agroturistice, beneficiind de un mediu nepoluat și pitoresc, de atracțiile turistice naturale și de valorile cultural-istorice, de tradițiile și obiceiurile prezente în mediul rural.

Agroturismul este un concept de dată mai recentă în UE, cu referire la diferitele forme de turism aflate în legătură directă cu activitățile agricole și/sau cu construcțiile care au avut alte destinații decât cele agricole. Această formă specifică de turism rural este susținută de micii proprietari de la țară – de obicei ca activitate secundară – activitatea desfășurată în gospodăria proprie rămânând principala ocupație și sursă de venit. Adesea, se face o distincție între "agroturism" și termenul de "farmtourism" (turism de tip "fermă țărănească") sau echivalentul acestuia, care se folosește de obicei pentru a desemna simplu și clar folosirea caselor țărănești drept locuri de cazare a turiștilor (case de oaspeți închiriate pe perioada concediilor). Acesta nu este agroturism în sensul strict al cuvântului, de vreme ce aceste case țărănești își pierd funcțiunea agricolă sau nu sunt prea mult timp ocupate de țăranii activi. În ciuda pierderii legăturii directe cu activitatea agricolă propriu-zisă, "farmtourism"-ul este o importantă formă de turism rural cu un considerabil aport în economia locală, acolo unde acesta se practică.

Agroturismul este o activitate economică ce valorifică excedentul de spațiu de cazare existent în gospodăria țărănească, pregătit și amenajat special pentru oaspeți, care se constituie dintr-un ansamblu de bunuri și servicii oferite de gospodăria țărănească spre consumul persoanelor ce vin, pentru o perioadă determinată, în mediul rural, pentru relaxare, odihnă și agrement, pentru satisfacerea unui hobby, inițierea în arta meșteșugurilor tradiționale, pentru studii și documentare, precum și multe alte activități specifice.

Sunt suprapuse aici două noțiuni: cea de turism rural și cea de agroturism, iar raportul dintre turism rural și agroturism este acela dintre un întreg și o parte a lui. Astfel, pentru clarificare, turismul rural reprezintă acea formă de turism în care consumarea produsului turistic și petrecerea actului turistic se află în mediul rural. În ceea ce privește agroturismul, atât actul turistic cât și produsul turistic se consumă tot în rural, cu mențiunea că pe timpul sejurului turistul participă în proporții diferite la unele munci agricole. Ca sferă de cuprindere, agroturismul este deci înglobat turismului rural.

6.2. Tipuri și forme de turism pretabile localității Botiza

Datorită creșterii interesului pentru valorificarea potențialului de care dispune localitatea Botiza și luând în considerare numeroase aspecte precum: peisajul natural, obiectivele turistice, durata sezonului turistic, necesitățile și așteptările celor care practică turismul în zonă, pot fi individualizate și practicate următoarele tipuri de turism:

Turismul organizat la ferme și pe plantații este dezvoltat pretutindeni și foarte popular în Europa. Această formă de turism este pretabilă zonei analizate, presupunând cazarea la ferme sau plantații ori în pensiuni private, asigurarea hranei, și organizarea pentru oaspeți a unor activități specifice gospodăriei, cum ar fi muncile la ferme și pe plantații. Unele gospodării pot avea dotări pentru campare și pot propune pe terenul lor pescuitul, vânătoarea, drumețiile, călăria. Ținând cont de aspectele sus mentionate localitatea Botiza reprezintă locul perfect pentru crearea unor amenajări care să permită precticarea acestei forme de turism la cel mai ridicat nivel.

Călătoriile pedestre

Drumețiile se bucură de tot mai multă solicitare atât în rândul tineretului cât și a celorlalte categorii de vârstă. Principalele motivații sunt: dorința de a admira peisaje deosebite, continuată în puține rânduri cu pasiunea precum: film, fotografia, pictura, poezia sau literatura, fuga de poluare, dorința de mișcare și de recreere.

În momentul actual piața acestui produs este confruntată cu următoarele tendințe:

o relativă stagnare a clientelei pentru marile drumeții pedestre;

un progres al clientelei plimbăreților de ziuă sau de o jumătate de zi, clientela obișnuită care nu caută exploatarea sportivă;

căutarea tot mai accentuată de drumeții fără sac și de locuri de cazare confortabile.

Turismul de camping și caravană – Se referă la dezvoltarea dotărilor de camping cu sau fără corturi și dotări de caravană folosind vehicule care încorporează și spații de cazare (numite vehicule pentru recreere). Aceste dotări aduc beneficii comunităților locale din vânzarea de combustibil, provizii și obiecte de artizanat. Ținând cont ca localitatea Botiza este așezată la poalele munților și peisajul este unul de dealuri și văi am putea spune că este locul perfect pentru practicarea turismului de campare.

Turismul religios Pelerinajul reprezintă o formă specială de turism practicat pentru toate religiile lumii. Unele așezări atrag mai mulți turiști interni, iar altele, un număr mai mare de turiști străini. în principalele așezări cu semnificație religioasă sunt dezvoltate facilități speciale de cazare pentru un mare număr de pelerini. În orice caz, mulți pelerini folosesc serviciile de cazare și facilitățile turistice locale.

Pentru localitatea Botiza turismul religios reprezinta prima formă de turism care s-a practicat și biserica de lemn reprezentând obiectivul principal al localității.

Turismul cultural-științific este o formă de turism care se adresează unei sfere mai largi de turiști și se realizează prin vizitatrea obiectivelor patrimoniului istoric precum vizitarea de muzee, biserici, case memoriale, monumente sau parcuri și rezervații naturale.

S-a dezvoltat datorită existenței unor obiective sau areale naturale declarate protejate care au o valoare științifică sau culturală și care sunt construite în scop științific, pentru formare de specialiști sau pentru tinerii învățăcei. Datorită existenței bisericii din lemn, a muzeului de tesut covoare, a păstrării tradițiilor și obiceiurilor în localitate, dar și a faptului că accesul spre M-ții Țibleș este unul facil, acest tip de turism poate fi practicat în localitatea Botiza, fără nici o ezitare.

Turismul tematic este forma de turism care se referă la turismul bazat pe anumite interese specifice ale clienților și cuprind teme culturale, naturale, istorice sau de altă natură, oferite de mediul local.

Principalele tipuri de activități, care se pot desfășura în această localitate sunt:

vizionarea păsărilor (birding), este o activitate care poate fi desfășurată în aproape toate masivele munților Țibleș, datorită condițiilor naturale existente;

îmbogățirea cunoștințelor de medicină naturistă;

studierea meșteșugurilor și a obiceiurilor locale

Turismul de circulație sau itinerant este susținut în spațiul depresionar propriu, de existența a unei rețele rutiere în prezent în curs de modernizare care asigură accesul ușor în majoritatea punctelor turistice de interes vizând componentele din patrimoniul cultural-istoric și etnografic. Turiștii practicanți a acestui tip de turism apelează din păcate la prea puține locuri de cazare deoarece traseul propus poate fi parcurs cu automobilul într-o singură zi. Este indicată includerea acestor obiective într-un circuit al județului, care să asigure pentru unitățile de cazare un maxim de înnoptări.

Capitolul VII

CERCETAREA PROPRIU-ZISĂ

7.1. Analiza SWOT a localității Botiza și a condițiilor de amenajare a unei pensiuni în case tradiționale, situație actuală

Analiza SWOT este o metodă de analiză complexă, indispensabilă obținerii unui management strategic performant, la care se apelează în cadrul studiilor care vizează decelerarea și evaluarea caracteristicilor spațiale și funcționale ale unităților turistice.

Rezultatele sale reprezintă punctul de plecare în elaborarea si adoptarea deciziilor finale privind planurile, direcțiile de acțiune și strategiile de dezvoltare pe termen scurt, mediu și lung ce urmează a fi aplicate într-o unitate spațial-turistică de referință supusă procesului de amenajare turistică. (Ciangă N., Amenajare turistică, pp.73, Presa Universitară Clujeană, 2007)

7.2. Turismul în infrastructura unităților de cazare

Din secolul al XIX-lea putem vorbi de apariția industriei turistice, de care se leagă și o serie întreagă de noi activități fie din industria hotelieră, fie de editarea ghidurilor, sau meseria de ghid, restauranteor, crupier, etc; în a doua sa jumătate are loc deschiderea primului birou de voiaj, al cărui scop a fost organizarea călătoriilor în grup.

Dezvoltat în sensul modern și actual al termenului de circa un secol și având atributul de turism de masă, turismul reprezintă o ramură economică cu ritmuri înalte de dezvoltare. Aceasta este consecința directă a dezvoltării tuturor celorlalte sectoare economice, care au determinat o puternică concentrare a populației în centre urbane, și dezvoltarea unei societăți industrializate care a determinat o dezvoltare științifică a producției și a muncii, cu efecte benefice multiple asupra membrilor societății – creșterea veniturilor și a puterii de cumpărare, dilatarea timpului liber prin reducerea zilei și a săptămânii de lucru, mărirea concediilor de odihnă, creșterea duratei medii de viață, modernizarea mijloacelor de transport și a căilor de comunicații, cât și a mijloacelor de informare.

Activitatea turistică nu mai este privită doar ca o activitate economică privată, ci este privită ca o activitate economică care poate oferi soluții pentru ieșirea din criză; statele se implică printr-o serie de organisme specializate în orientarea de dezvoltare a turismului. Politica vizelor, apanajul statului, devine instrument de favorizare ( încurajarea circulației turistice a cetățenilor din țările bogate – Anglia, Germania, SUA ) sau de restricționare a deplasărilor în scop turistic.

Oferta internațională s-a diferențiat și a devenit mai largă; țărilor tradițional turistice, li s-au adăugat noi țări de destinație, care promovau o propagandă susținută care le-a făcut cunoscută oferta, propulsându-se în conștiința consumatorilor de tursim – Cehoslovacia, România și Iugoslavia, urmate apoi de Polonia, Ungaria, Bulgaria, Grecia și Cipru, care au intrat pe piața mondială a turismului.

În ultima vreme se remarcă o tendință a sa tot mai accentuată, de armonizare și centralizare a domeniului în analiză. La nivel național și european, au apărut și se nasc încă asociații și federații diverse ale oamenilor implicați în turismul rural. Obiectivul urmărit se pare a fi nu o uniformizare ci dorința de a realiza și consfinți criteriile unei standardizări. Din cele prezentate s-a conturat tendința generală de clasificare a spațiilor de primire în:

hoteluri rurale;

campinguri rurale;

dotări mobilate rurale;

primire la fermă.

Această tendință de specializare prezintă avantajul de a realiza publicații, care să armonizeze criteriile de clasificare – funcție de trebuințele turiștilor – și să orienteze pe baza tipologiei comune clientela spre destinațiile rurale. În fond ceea ce se dorește este realizarea unei cât mai eficiente comunicări între prestatorii și beneficiarii serviciilor turistice din mediul rural.

Cazarea în spațiul rural este, în majoritatea cazurilor, satisfăcută de mici unități în gestiune hotelieră. Una dinte asociațiile turismului rural din Franța – Gîtes de France – propunea clienților săi în anul 1999, 55.000 de adrese la țară, munte și mare. Spațiile de cazare tradiționale sau moderne, păstrând elemente ale arhitecturii specifice ruralului și în mare parte zonei în care sunt amplasate, prezentau clasificarea de la 1 la 5 spice și erau de următoarele tipuri:

Gîte rural: amenajări respectând stilul local, fiind o casă sau o locuință independentă situată la țară, mare sau munte.

Camping et l’air naturelle (camping la fermă): situat în general în apropierea unei ferme, terenul unde poate fi instalat cortul sau rulota este amenajat ca să poată primi între 6 și 25 instalații, dispune de instalații sanitare complete.

Gîte d’etape și Gîte de sejour: este destinat primirii de călători (pedeștri, călare, cicliști etc.) care doresc să facă o mică oprire înainte de a continua itinerariul propus; este situat în imediata apropiere a traseelor de călătorie, permițând găzduirea de familii sau de grupuri, pentru sejururi sau weekend-uri în mijlocul naturii.

Chambre et table d’hotels: turiștii sunt primiți ca prieteni la particulari care deschid casele lor pentru una sau mai multe nopți, cu ocazia unei deplasări sau al unui sejur. Este o modalitate de a redescoperi conviețuirea în spațiul rural, traiul bun și bucătăriile regionale.

Concentrarea fondului turistitic, natural și antropic în anumite zone și valorificarea acestuia a condus la amenajarea lor complexă sub raport turistic, prin edificarea unei infrastructuri și suprapuneri specifice. În acest fel, în unele zone turistice au apărut areale specializate, cu o funcție economică preponderent turistică, și care au condus la individualizarea unor mari regiuni turistice care polarizează într-o proporție covârșitoare fluxurile turistice internaționale.

7.3. Analiza mediului concurențial

Concurența produselor turistice rurale, sunt reprezentate de un ansamblu de alte produse rurale existente pe piață, oferite de alte companii turistice, agenți economici, etc. care există pe piață în același timp cu oferta personală.

Având în vedere faptul că prezenta lucrare își propune amenajarea unei pensiuni prin reabilitarea caselor tradiționale specifice localității Botiza și a altor amenajări și activități care să ridice satul la rangul de ”sat turistic”, cunoașterea situației concurențiale în general și mai ales inventarierea pensiunilor și serviciile cu care pensiunea se va situa în concurență directă, este un demers deosebit de util și necesar.

Așadar în tabelul de mai jos sunt redate câteva dintre pensiunile rurale din licalitatea Botiza, dar și din localitățile vecine, care în prezent activează pe piața locală și care oferă servicii în turism.

Capitolul VIII

STABILIREA JALOANELOR ȘI

DESCRIEREA DETALIATĂ A ACTIVITĂȚILOR/

SUBACTIVITĂȚILOR AMENAJĂRII PROPUSE

Prin implementarea acestui proiect am urmărit scoaterea din conul de umbră în care se află obiectivele din localitatea Botiza și ridicarea calității serviciilor prin construirea acestui sat de vacanță, astfel încât acestea să beneficieze de mai multă atenție din partea instituțiilor în subordinea cărora se află cât și din partea turiștilor prin asigurarea efectivă a localizării amplasamnetului exact în apropierea acestora.

Într-un plan secund se situează nevoile turiștilor, care nu dispun de circuite turistice bine organizate pe Valea Izei, dar nici de informații utile cu privire la obiectivele mai puțin cunoscute din perimetrul vizat. Astfel, acest proiect se adresează tuturor celor doritori de cunoaștere, de aventură, de relaxare în mijlocul naturii și să nu uităm de serviciile de calitate.

Beneficiarii direcți sunt instituțiile care au în subordine această localitate având, astfel, posibilitatea de a-și îmbunătăți imaginea, dar și de a ameliora colaborarea cu autoritățile locale și naționale (Consiliul Județean, Primărie, Ocoalele Silvice) având totodată posibilitatea de a-și crea o imagine turistică mai bine conturată, mai clar evidențiată la nivel local, regional și chiar național în raport cu alte obiective din aceeași categorie, dar comunitățile omenești din vecinătate vor avea oportunitatea de a a-și dezvolta servicii conexe activității turistice și dintr-o altă perspectivă, locuitorii care vor avea posibilitatea de a ocupa locurile de muncă create odată cu implementarea acestui proiect.

8.1. Estetica amenajării turistice

Aceasta trebuie să reflecte un concept de amenajare, integrat în cadrul natural și construit. Pentru aceasta este necesară o coordonare spațială încât să ofere turistului posibilitatea de a avea – pe lângă utilitate, trăinicie și aspect estetic – special design (Cacovshi,1978)

Proiectarea spațiului construit se face astfel încât să se realizeze o armonizare cu spațiul înconjurător, ansamblul de amenajare – structura (tipoligia și funcționalitatea componentelor amenajării), conducând către o amenajare structurală raportată la câteva elemente definitorii:

– forma;

– stilul;

– culoarea;

– ornamentul.

Forma este expresia conținutului și structurii, ținând seama de extensiune și reprezentând o combinație de linii, suprafețe si volume. Are o anumită geometrie hotărâtoare pentru valoarea plastică a produselor turistice. Construcția riguroasă care se detașează de forma artistică, asemeni unui rezultat al unei creații libere. Există legătură dialectică între formă și stil.

Stilul este o unitate constructivă și redă personalitatea amenajării, raportându-se la epoca pe care o caracterizează. În prezent se remarcă o economie de material și o rigurozitate a liniilor, acestea ducând la eficiența și rapiditate în construcții.

Apar noi stiluri ca o combinație între vechi și nou, tradiție și inovație, autohton și alohton.

Principalele stiluri: ionic, doric, corintic, italic, gotic (cel mai spectaculos datorită masivității și dezvoltării pe verticală, elementelor de decor și turnurilor săgeată), bizantin de tip bazilică (regăsit în majoritatea orașelor din nordul Italiei), renascentist, clasic, baroc, rococo etc.

Culoarea sau elementul cromatic reprezintă un aspect foarte sesizabil al exteriorului unui obiect. În funcție de nuanță se pot produce asocieri obiective cu cromatica naturală sau stări de moment ale persoanelor care observă:

– roșu – foc;

– albastru – cer;

– verde – vegetație;

– galben – optimism;

– negru, maro – pesimism;

Culorile pot fi calde sau reci, asociațiile acestora fiind foarte importante când locația are ca țintă unele categorii de oameni depresivi, bolnavi etc. se evită culorile terne. Realizarea spațiilor verzi ar trebui asociate cu specii de culori și forme diferite. Combinațiile cromatice, adeseori frapante sub aspectul estetic și funcțional, pot estompa sau distrage atenția de la defectele sau aspectele nedorite, dar pot deasemenea pune în evidență anumite trăsături sau aspecte specifice.

Combinațiile de contrast folosite în unele cazuri pentru a evidenția combinații de optim estetic: roșu – albastru, roșu – gri etc.

Ornamentul este un element decorativ al formei, conferindu-i o valoare estetică deosebită. Este strâns legat de stil și ornamentație, completând și dând detaliu. Este specific pentru baroc și rococo, cu elemente ornamentale în ansamblul lor.

Utilizarea celor patru elemente duce la elaborarea unor modele estetice ale amenajării, realizându-se prin ele o schemă prin care esteticul devine o problemă concretă.

În amenajarea estetică, valorificarea acesteia este legată de câteva aspecte:

1. amplasarea produselor turistice (aspect esențial);

2. crearea ambianței generale prin concepere, integrare a elementelor;

3. integrarea în mediul indus/sugerat/existent.

Design și decorare interioară

Călătorii care ajung în mediul rural vor în general să aibă parte de o experiență autentică, dar, în același timp, să aibă la dispoziție comfortul cu care sunt obișnuiți. Decorul pensiunii unde vor fi cazați va trebui să fie diferit de cel cu care sunt familiari și va trebui să reflecte „spiritul” comunității rurale pe care o vizitează. Design-ul trebuie să reflecte obiceiurile și tradițiile locale și să fie combinat cu avantajele oferite de dotările moderne. (Ciangă N., Amenajare și dezvoltare turistică, 2010)

8.2. Amplasarea și baza tehnico materială

O pensiunea trebuie să reflecte atât personalitatea proprietarului și locul unde aceasta este amplasată cât și principalele cerințe pe care clientela specifică o solicită. Conceperea pensiunii, felul cum aceasta arată au asupra vizitatorului atât un impact vizual cât și unul fizic.

Este foarte important ca proprietarul să țină cont de ceea ce publicul țintă dorește de la o pensiune. Dacă stilul arhitectural, spre exemplu, nu corespunde cu ceea ce turistul a ales în stagiile anterioare ale ciclului de vizitare, experiența per ansamblu poate fi una dezastruoasă pentru amble părți.

Pe piața turismului rural din ziua de azi, turiștii caută clădiri cu aspect autentic. (Carme Chașovschi, Turism la mine în sat, pp. 9, Sibiu.)

Pensiunea este punctul în jurul căruia se construiește sejurul turiștilor. Alegerea amplasamentului este o decizie de maximă importanță, care nu poate face abstracție de potențialul zonei sau al respectivului amplasament.

Amplasamentul pentru amenajarea unei pensiuni în case tradiționale va fi într-un cadru natural deosebit de pitoresc specific zonei. Locul ales pentru amplasarea caselor tradiționale va fi, în apropiere de centrul satului, oferind o priveliște foarte frumoasă asupra formelor dominante de relief.

Acest amplasament a fost considerat potrivit și datorită următoarelor avantaje :

• Accesul la pensiune se va face ușor, datorită proximității de drumul comunal, principala cale de acces în zonă;

• Vegetația existentă în zonă, împiedică propagarea zgomotelor dinspre șosea, amplasamentul fiind liniștit;

• Cei mai apropriați vecini sunt situati la aproximativ 100 de metri distanță, acest lucru asigurând un cadru intim, fără factori antropici ce pot deranja șederea clienților;

• Parcela de teren este destul de întinsă (aproximativ 2500 m) pentru a permite construirea facilităților necesare clasificării dorite (grădină, loc de joacă pentru copii, minifermă, etc.);

• Se pot organiza excursii și plimbări montane pe timp de vară, iar iarna plimbări cu snow-mobil-ul direct de la pensiune, având în vedere faptul că localitatea Botiza este amplasata la poalele M-ților Țibleș;

Având în vedere avantajele mai sus menționate și faptul că zona nu prezintă nici un inconvenient major care ar putea împiedica realizarea proiectului, se poate spune că este un amplasament ideal amenajării acestei pensiuni turistice.

Pe lângă determinarea și prezentarea zonei în care se va amenaja pensiunea turistică urmează prezentarea în detaliu a caracteristicilor si facilităților ce vor fi oferite de această structură de primire.

Un prim lucru extrem de important este alegerea locației, în cazul de față locația aleasă este localitatea Botiza într-o zonă pitorească ce va pune în valoare câteva case tradiționale din lemn fiind amenajate în stil maramureșean respectând arhitectura specifică zonei.

Ținând cont de câteva elemente caracteristice istoricului local, casele amenajate vor oferi turiștilor camere cu pereți văruiți în alb, cu dușumelele de lemn, cu un pat vechi sau cu unul refăcut după modelele vechi simple și frumoase, autentice satului cu așternuturi albe, simple.

Casele vor fi reabilitate în stil maramureșean, clasificarea va fi de 3 margarete și vor deține sala de mese, sala de conferințe, camere pentru dormit și un spațiu pentru petrecerea timpului liber. Restul suprafeței terenului disponibil va fi ocupat de către spațiile verzi, de parcarea cu 30 de locuri precum și de gradină și o minifermă.

Fiind o pensiune de 3 margarete vor trebui respectate toate criteriile aferente acestei clasificări, începând cu numărul de zile la care se schimbă așternuturile și prosoapele, dimensiunile camerelor, dotările din fiecare cameră și terminând cu numărul minim de servicii ce trebuie oferite contracost sau gratuite.

Serviciul de bază pe care îl va oferi pensiunea clienților săi este cazarea și micul dejun (inclus în prețul de cazare), însă la solicitare se pot asigura și restul meselor (prânzul și cina). Sala de mese va fi disponibilă doar clienților pensiunii, aceasta fiind cu circuit înschis. Nuărul de locuri de cazare va fi de 30 în 15 camere (duble, matrimoniale), dotate cu grup sanitar propriu, Tv, internet. Felul cum arată camerele îi pot face pe turiști să se simtă bine, iar paturile în care dorm aceștia sunt foarte importante (acestea trebuie sa fie confortabile și de calitate).

În acest sens, se vor amenaja paturi noi din lemn, facute după modelele vechi din sat, sau pentru unele camere se va achiziționa mobilă veche ce va fi recondiționată, îar lenjeria utilizată va fi specifică zonei (albă și cu broderii sau dantele, cu modele noi, de odinioară). Pentru turiștii care vizitează satele, baia este un element important; aceștia au pretenții la condiții ingienice pe durata șederii.

Baia va fi suficient de spațioasă încât să permită accesul cu ușurință și va avea pe lângă echipamentele obligatorii și următoarele dotări:

– poliță pentru amplasarea ustensilelor de toaletă;

– savonieră;

– perdea de duș cu cabină despărțitoare;

– oglindă deasupra chiuvetei;

– iluminat suficient de puternic în zona căzii și a chiuvetei;

– întrerupătoare electrice amplasate conform normelor de securitate a instalațiilor electrice pentru băi;

– gresie poroasă sau podea din lemn;

– faianță ușor de curățat;

– ventilator pentru evacuarea aerului cald și umed.

În cele mai multe cazuri turiștii sunt dornici să cunoască localnicii și alte persoane aflate în vizită, să vorbească cu gazdele, să afle mai multe despre zonă și împrejurimi.

Vizitatorilor le va fi pus la dispoziție un spațiu de relaxare, un spațiul comun al pensiunii mai exact, camera de zi unde vor avea posibilitatea de a citi o carte, de a juca câteva jocuri cu copiii, sau pot scrie cărți poștale celor dragi de acasă.

Pentru a crea un ambient placut și confortabil spațiul va fi amenajat cu o canapea și câteva fotolii așezate în jurul unei măsuțe, plus câteva scaune suplimentare, un dulap rustic, câteva rafturi pentru cărți fotografii și alte lucruri personale care vor da un aer familiar camerei.

Nu există vacanță plăcută la țară fără orele petrecute într-un hamac, pe iarbă sau în curte sub bolta de viță-de-vie sau trandafiri. Conform unui studiu făcut de revista americană „ Journal of Travel ”, s-a constatat că turiștii sunt dispuși să plăteacă mai mult pentru pensiuni amenajate în clădiri istorice care au terase și grădini amenajate în stil tipic zonei.

În amenajarea curții se va ține seama în primul rând de ceea ce își doresc turiștii: plăcerea de a petrece timpul în aer liber este sporită de amenajarea tradițională autentică localității. Curtea va fi îngrijită, curată, pridvorul din fața casei va fi vopsit cu culoarea specifică satului și tot în pridvor vor fi amplasate scaune împletite din nuiele.

Curtea va fi amenajată cu câteva alei cu pietriș sau piatră de râu doar acolo unde va fi necesar restul terenului va ramâne spațiu verde. Nelipsite vor fi amenajările florale. Locul de relaxare din curte, va fi amenajat în jurul unor mese din lemn cu scaune, așezate în livadă sau sub bolta de flori. Amenajările pentru grătar vor fi făcute într-unul din locurile mai retrase a curții, pentru a nu deranja turiștii cu fumul.

Pentru a crea un aer arhaic al curții se vor amplasa instrumente meșteșugărești și atelaje vechi, eventual amenajate cu flori. În orice amenajare a grădinii și curții pensiunii, se vor păstra porțile gardurile și pârleazurile așa cum au fost ele din bătrâni. Totodată va fi amenajat un spațiu pentru cultivarea

legumelor unde turiștii vor avea ocazia să-și aleagă singuri legumele ce doresc să le consume pe durata întregii zile.

Alte amenajări care vor fi făcute, pentru a oferi turiștilor confortul mult așteptat și dorit sunt:

– amenajarea unei biblioteci;

– amenajarea unui atelier pentru țesut, unde turiștii vor putea învăța tainele acestei meserii;

– amenajarea unei minicrame, care să le ofere posibilitatea turiștilor de a participa la degustări de vinuri.

8.3. Produsul turistic – Serviciu de bază al pensiunii

În turismul rural, agroturism, ecoturism, există o gamă variată de servicii fiecare purtând caracteristicile locului. Diversitatea acestor servicii depinde de mulți factori: naturali, etno-folclor, gastronomie, etc.

Pentru piața turistică locală și națională, satul românesc reprezintă un produs turistic inedit. Pe de altă parte, satul turistic românesc poate contribui la descoperirea localității ca posibilă destinație turistică, creând interesul față de localitatea Botiza ca loc ce oferă o largă gamă de experiențe de vacanțe de calitate si chiar de afaceri.

Afirmația se bazează pe:

– gama largă de resurse naturale și culturale;

– facilități și experiențe turistice diverse;

– bun raport calitate/preț;

– trăsături de specificitate și unicitate a localității: – oamenii (grupuri și religii diferite);

– istoria (clădiri, evenimente, legende);

– cultura (scrisă, costumele, muzica, dansurile).

După maniera în care ele sunt constituite distingem următoarele tipuri de produse turistice prioritar solicitate de către turistul european:

– produse turistice alcătuite de turistul însuși, plecând de la elementele constitutive ale vacanței în care el se inscrie. Este cazul spre exemplul al campingurilor din localitățile locale: începând cu cazarea sa, activitățile practicate, plimbări în localitate sau excursiile organizate în împrejurimi.

– produse turistice dinainte aranjate de către mediul de primire, este cazul fermelor care propun găzduire asortată cu posibilitatea practicării pescuitului, echitației sau activităților de la fermă, precizându-se ansamblul posibilităților oferite turistului în împrejurimi.

– produse turistice oferite de un profesionist în turism pentru clientela sa, este cazul sejururilor organizate.

– produse turistice " totul inclus" răspândite sub numele produse forfetare. Alcătuite astfel încât încearcă ajustarea unui produs complet clientului, care să-i satisfacă așteptările și care, încearcă echilibrarea componentelor în cadrul unui just raport preț/calitate.

Constatăm astfel ca turiștii sunt atrași de bogățiile naturale și sunt sensibili la un cost al vieții mai puțin ridicat.

În ceea ce privește – pentru multiplele definiri date noțiunii de produs – apreciem, deosebit de sugestivă definiția dată de Philip Kotler: “un produs este ceea ce poate fi oferit pe o piață pentru a fi privit, cumpărat, utilizat sau consumat, astfel încât să poată satisface o dorință sau o necesitate.” (ANEXA III)

Așadar vor putea fi oferite atât produse și servicii cât și noțiuni abstracte (puncte de vedere, idei, experiență acumulată). Produsul turistic pe care va fi realizat și comercializat în cadrul pensiunii amenajate se va baza pe trei aspecte esențiale care au relevanță în ochii turiștilor și cărora producătorul trebuie să le acorde maximum de atenție.

Aspectele esențiale care caracterizează respectivul produs sunt:

esența produsului reprezină necesitatea căreia îi corespunde produsul turistic oferit, necesitate care duce la decizia de cumpărare. Turistul sosit în mediul rural caută satisfacerea unei necesități (liniște, culoare locală, odihnă recreere), a unei dorințe (trăirea unei vacanțe liniștite, practicarea unor hobby-uri) sau găsirea unor soluții pentru problemele sale (inspirație, meditație, relaxare).

produsul sau serviciul ca atare înfățișează caracteristicile propri produsului (servicii de bază cazare și masă, sejur de scurtă sau lungă durată, odihnă, itinerant);

produsul sau serviciul completat include tot ceea ce se oferă turiștilor pe lângă produsul de bază (surprize, agape, materiale promoționale, servicii suplimentare , premii, reduceri), cu alte cuvinte tot ceea ce este oferit suplimentar sporind valoarea produsului turistic.

Pentru a crea o imagine de marcă și a standardiza calitatea serviciilor, pentru amenajarea propusă pot fi alese următoarele servicii:

Servicii de bază:

– de cazare și alimentație (incluzând cazare confortabilă și un mic dejun simplu și gustos);

Servicii suplimentare:

– unele gratuite (oferirea de informații despre zonă, pescuit, drumeții, excursii tematice, programe speciale în pensiune, degustări de produse agro-alimentare tradiționale ori locale), altele contra cost (servicii de spălătorie, vizionare de spectacole, expoziții, vînzare de suveniruri);

– datorită faptului că în localitatea Botiza există alelierul de tesut covoare vegetale iar la mica distanță de localitate se găsește centrul de ceramică de la Săcel, se va conveni asupra unor zile când pot fi realizate vizite la atelier.

Mulți turiști vizitează satele, deoarece le consideră nu doar un loc unde să-și petreacă timpul liber, ci și un loc cu tradiții interesante. Acești turiști caută să afle mai multe despre zonă și vor să intre în contact cu sătenii pentru a vedea cum trăiesc aceștia, cum gătesc, cum își câștigă traiul cum lucrează pământul sau pentru a afla mai multe despre practicarea diferitelor meșteșuguri. Turiștii care vizitează satele, vor să găseasca nu numai o cameră confortabilă ci și ambianța autentică a satului cu liniștea lui și cu tot ce le amintește de atmosfera trecutului și a copilăriei lor. (Anexa IV)

Pentru a mulțumi turiștii cazați în pensiune și pentru a-i menține ca și clienți fideli personalul pensiunii poate să ofere ca forme de agrement, scurte circuite locale sau trasee tematice precum:

Traseul Bisericilor din lemn: Bârsana-Ieud-Bogdan Vodă;

Traseul meșteșugurilor populare: (confecționarea de lăzi de zestre, unelte și obiecte de uz casnic, ceramică populară, prelucrarea lânei și a pieilor de animale) Săcel- Botiza-Vadu Izei;

Excursie pe munții Țibleș;

8.3.1. Posibile desincronizări

Din dorința de a oferi oaspeților condiții cât mai bune, de a fi în pas cu moda, între valorile perene ale satului românesc pot apărea manifestări artistice de tip kitsch care vor îndepărta autenticul promovând non-valoarea.

Lupta împotriva acestor manifestări, ca și împotriva introducerii de elemente de decor, elemente de artizanat nespecifice zonei (flori artificiale, bibelouri, carpete pictate sau țesute cu teme arabice sau turcești, etc.), se va realiza prin intermediul luării de opinie, prezentării și promovării autenticului, prin indicarea avantajelor, păstrării personalității și tradiției locale.

Folclorul, muzica și creația populară contemporană pot, de asemenea, să fie alterate de nonvalori, de expresii argotice sau influenței ale lipsei de cultură și educație. Este rolul asociațiilor locale și ale ”actorilor” mișcării turistice rurale din cadrul fiecărei zone (în cazul nostru comuna Botiza) de a lupta împotriva acestor tendințe pentru păstrarea autenticului și valorile specifice localităților în care-și desfășoară activitatea.

Un alt aspect care ar putea avea influențe negative asupra sistemului de valori culturale, este reprezentat de influențele culturale ale oaspeților preluate în sens neselectiv și fără discernământ.

Ținând cont că ceea ce se afirmă și perpetuează prin selecția timpului, este valoare, putem considera că ceea ce este durabil va învinge, iar posibilele desincronizări au fost semnalate doar pentru a menține trează selecția.

8.4. Publicul țintă

În condițiile actuale în care societățile superindustrializate pierd contactul cu natura și originile societății umane, tot mai mulți locuitori ai marilor aglomerări doresc petrecerea timpului liber în mijlocul naturii. Ținând cont de cele mai sus relatate pentru lansarea localității Botiza ca sat turistic și mai ales pentru ca amenajarea realizată să devină din ce în ce mai cunoscută publicul țintă vizat este alcătuit din persoane cu grupa de vârste cuprinse între 35-45 de ani deoarece acestea beneficiază de venituri disponibile cele mai ridicate, va fi cea care va crește cel mai rapid, conducând în acest fel la o expansiune a activităților turistice.

Un alt grup țintă care va putea fi atras este grupul de vârstă având 65 de ani, ce beneficiază de venituri din ce în ce mai ridicate precum și de timp, fiind considerat un atu pentru prelungirea sezonului turistic în afara perioadei de vacanță.

În egală măsură un alt grup țintă ar fi cel al elevilor și studenților pentru petrecerea vacanțelor la țară atât în scop recreativ cât și educativ putându-si însuși diverse informații și aptitudini efectuând activități educative într-o mini-fermă din localitatea Botiza.

8.5. Obținerea profitului și păstrarea clientelei

Managementul pensiunii ar trebui să dispună de anumite trepte de standard care trebuie urmărite pentru atingerea profitului și menținerea activității pensiunii printre liderii de clasament privind unitățile de cazare al localității Botiza, dar și a localităților învecinate.

Crearea unui brand pentru pensiune ar putea face tradiție în piața hotelieră maramureșeană și ar putea face ca acesta să fie recunoscută atât pe piața locală cât și cea națională și de ce nu internațională, remarcându-se ca un avantaj în obținerea profitului. Dispunând de spații de cazare cât și de agrement pensiunea noucreată se poate face remarcată prin prestația serviciilor.

Sigla pensiunii reprezentată pentru Brand, poate să atragă de asemenea atenția prin simplitate și să pună în valoare importanța și implicarea beneficiarului pentru satisfacerea clienților.

Pentru sporirea numărului de clienți, dar și pentru menținerea celor deja existenți pot fi adoptate anumite programe de fidelizare care prevăd reduceri pentru clienții fideli care nu doar că s-ar caza în incinta pensiunii dar ar utiliza serviciile de buiness ale acesteia: săli de conferințe, caterin, etc.

Noua pensiune poate avea ca scop și atragerea segmentului de turiști din categoria buisness. S-ar bucura cu ușurință de un succes grandios dând spre utilizare o sală de conferințe sau pentru cockteil.

O altă posibilitate de menținere a clientelei este aceea ce a crea un Grup prin care sunt aleși clienții fideli în funcție de serviciile dorite, sau de grupul la care lucrează. Acest grup poate deține clienți pasionați de păstrarea tradițiilor sau care au ca activitate drumețiile ori activitățile meșteșugărești.

Pensiunea va fi supusă zi de zi concurenței de pe piața hotelieră atât din localitatea Botiza cât și a celorlalte destinații turistice din imprejurimi. Dezvoltarea serviciilor, îmbunătățirea calității mâncărurilor tradiționale, a serviciilor restaurantului, a barului de seară, sunt câteva din atuurile ce mențin profitul și numărul de clienți anuali.

Prezentarea sub diverse forme a produsului turistic scoate în evidență posibilitatea existenței unei concurențe interne între produsele turistice rurale din zonă cât și din țară.

Veniturile obținute prin vânzarea serviciilor de cazare și alimentație, eventual și alte servicii auxiliare, pot fi reinvestite în unitatea de cazare, fie pentru întreținerea sau modernizarea spațiilor necesare și esențiale turiștilor, fie prin amenajarea spațiului exterior unității (balansoare, filigorii, mobilier, mici lacuri cu pești, realizarea unor noi porți tradiționale) sau mărirea spațiului de cazare (noi clădiri sau extinderea celei existente pe verticală/orizontală).

8.6. Posibilități de promovare a pensiunii și zonei

Promovarea este unul din elementele mixului de marketing, mulți teoreticieni considerând că este și cel mai important pentru succesul unei afaceri în turismul rural. Promovarea se referă la ansamblul activităților, mijloacelor informaționale și a modalităților de captare a atenției potențialilor clienți, cu scopul de a satisface nevoile și dorințele acestora și implicit de a crește eficiența economică a serviciilor și produselor turistice furnizate.

Componentele mixului promoțional sunt: publicitatea, vâzarea directă, promovarea vânzărilor și relațiile publice, fiecare dintre acestea având particularitățile și modalitățile sale proprii de

abordare.

Analizând din punctul de vedere al particularităților activității turistice rurale, se poate spune că dintre elementele mixului promoțional cel mai eficient este publiciatea.

Eficiența activităților de promovare a serviciilor turistice rurale poate fi crescută dacă întregul proces de promovare este observat la urmatoarele niveluri:

La nivelul pensiunilor: în acest caz se recomanda realizarea unor pliante sau broșuri care să prezinte facilitățile de cazare, condițiile de transport, informații despre meniul culinar, informații despre mesteșugurile practicate, etc.

La nivelul satului, zonei turistice promoția se poate realiza utilizând materiale promoționale scrise (ghiduri turistice), casete video, etc. Aceste materiale trebuie să clasifice toate pensiunile existente în regiune care sunt pregătite pentru agroturism, incluzând de asemenea și informații despre intregul teritorium punctele de interes, etc.

La nivel regional, trebuie realizat un material mai amplu care să prezinte caracteristicile întregii zone (de exemplu, Țara Maramureșului).

La nivel național, trebuie publicat un ghid agroturistic care să prezinte potențialul turistic al țării.

Studiile au demonstrat că este vital să creezi o imagine net superioară a pensiunii în sine pentru o mai bună poziționare pe piața turistică, mai ales pe piața națională.

Este important să transmiți o imagine a unității de cazare cât mai aproape de realitate posibil, pentru ca turiștii să nu fie dezamagiți dar trebuie atenție maximă la informațiile transmise pentru ca turiștii să nu iși facă o imagine greșita, mai ales datorită faptului că transmiterea informațiilor are loc la scară largă.

Informarea turiștilor înainte și după încheierea sejurului este considerată o componentă de marketing. Imaginea este de asemenea bazată pe sursele comerciale de informație, cum ar fi diferite forme de publicitate și informații de la agenții de turism și tour operatori. În procesul de generare a unui mesaj publicitar, trebuiesc aleși acei factori de atracție care să permită sublinierea avantajului principal care rezultă în urma consumării produsului turistic respectiv.

După ce a fost selectat mesajul care corespunde cel mai bine specificului clientelei-ținta și obiectivelor propuse, urmează etapa de alegere a mijlocului specific de transmitere a acestuia.

Cea mai simpla forma de publicitate este anunțul publicitar care cuprinde ilustrația sau sigla pensiunii, textul care va cuprinde o mica descriere a pensiunii și sloganul, importanța celui din urmă crescând în importanță, deoarece prin formula lui simplă (4-8 cuvinte), ușor de reținut, pune în mod deosebit accentul pe marca respectivă.

Radio-ul este un media care acoperă rapid și cu regularitate o mare parte din public, asigură o selectivitate ridicată (permite diferențierea pe categorii de ascultatori, în drum spre servici sau spre o conferință, în functie de ora și programul difuzat, acoperind un sector larg de populație) și prezintă costuri moderate. Principalul dezavantaj îl constituie prezentarea mesajului doar în mod sonor, conducând la formarea unei imagini parțiale, de moment, asupra pensiunii amenajate. Însă stârnind interesul ascultătorilor imaginea parțială poate fi completată ulterior prin căutarea de informații suplimentare despre aceasta.

Publicitatea la tv a avut cea mai mare expansiune în zilele noastre. Avantajele principale derivă din asigurarea unei combinații echilibrate între sunet, imagine și culoare iar mesajul poate fi difuzat în mod repetat, la ore de maximă audiență. Chiar și o reclamă de 30 de secunde poate capta atenția consumatorilor dacă pune in evidenta punctele forte alea unității de cazare amenajate.

După anumite estimări, efectuate prin măsuratori cu ajutorul peoplemetrelor, 72% din piața publicității în România este acoperită de T.V. Datorită prețului ridicat al reclamelor tv este indicată folosirea posturilor locale care presupun costuri mai reduse însa acopera categorii de vârstă mai largi.

Publicitatea exterioară se realizează prin intermediul afișelor, care pot fi afișate în zonele centrale și locuri aglomerate, panourilor care pot fi poziționate în zona autogării, gării, însemne luminoase poziționate la intrarea în localitatea Moisei va oferi celor care sunt în trecere sau în căutarea unui loc de cazare central o alegere potrivită datorită poziționării pensiunii în apropierea drumului național 18.

Avantajele sunt legate de comunicarea unor idei simple și precise, în care se subliniază în mod special marca bazei de cazare (și a serviciilor oferite), constituie, totodată, cel mai eficient mijloc de publicitate atât pentru mediul rural cât și pentru cel urban. Dezavantajul principal este acela că mesajul transmis este foarte concis, prezentând, în consecință informații reduse despre baza de cazare supusă publicității.

Publicitatea prin tipărituri cuprinde suporturile de tipul afișelor, cataloagelor, prospectelor, pliantelor, broșurilor etc. Includerea pensiunii în aceste cataloage, pe care cel mai adesea le găsim la centrele de informare turistică sau sa agențiile de turism e un avantaj în plus, datorită faptului de a avea posibilitatea de a alege opțiunea potrivită. În cadrul promovării turistice, rolul lor crește cu precădere în anumite perioade din an corespunzătoare programării concediilor și vacanțelor.

Realizate în mod atragător, redactate în limbi de circulație internațională, prezentând informații utile, despre pensiune, tipăriturile pot fi folosite cu succes atat la scară largă, națională sau internațională (de exemplu, de către oficiile sau autoritațile naționale de turism), cât și de către prestatorii independenți de servicii turistice (transportatori, etc.). Printr-o justă punere în valoare a pensiunii, scopul principal al mesajului publicitar constă în atragerea interesului clienților, astfel încât aceștia să aleagă pensiunea respectivă și serviciile adiacente. (Anexa V)

Participarea corpului de management al unității de cazare la târgurile de turism aduce de asemenea un plus de publicitate datorită numărului de vizitatori prin vânzarea și semnarea de noi contracte, explorarea și pătrunderea acestuia pe noi piețe și sectoare din domeniu, stabilirea de noi contacte de afaceri, recrutarea de noi distribuitori și agenti de vanzare și educarea și conștientizarea publicului larg cu privire la avantajele oferite de pensiune.

Serviciul de comunicare pe internet se dovedește a fi un izvor nesecat de posibilități pe care pensiunea rurală ar trebui să îl ia în calcul. În România la advertising pe net încă funcționează metoda cu numărul de afișări, deși în străinătate s-a trecut deja la metoda clickurilor, afișarile nu mai contează. Adică se iau în considerare numai clickurile care le dau vizitatorii pe banner, nu și de câte ori le apare bannerul afișat pe ecran.

Datorită faptului ca piața online din România este în continuă creștere și dezvoltare este demnă de a fi luată în considerare intensificarea publicității prin acest canal de distribuție.

O altă modalitate de promovare a pensiunii în mediul online este utilizarea blogurilor. Sunt trei mari beneficii atunci când apelezi la bloggeri: primesti recenzii sincere (deci și awareness, dar și feedback primar), primești foarte ieftin linkuri care ar urca site-ul hotelului în motoarele de căutare, și primești multe alte recenzii gratuite din partea cititorilor blogului respectiv. Ăsta este de altfel și scopul publicității pe bloguri.

Este necesar să se descopere acea cale optimă de comunicare, astfel încât mesajul publicitar să ajungă la destinație.

Strategiile de marketing ce pot fi adoptate vor include:

• Publicitate prin ziare și reviste;

• Publicitate radio;

• Publicitate prin televiziune;

• Prezentări adresate unor grupuri speciale (asociații de turism, cluburi etc.);

• Articole în reviste de specialitate;

• Târguri naționale și internaționale;

• Parteneriate cu operatori de turism sau cu alte afaceri care pot promova pensiunea sau produsul turistic;

• Organizarea unor sejururi de popularizare;

• Asocierea cu alte inițiative de același gen din regiune sau din România.

Tabelul de mai jos prezintă câteva din metodele și acțiunile de marketing ce pot fi adoptate și implementate de către o pensiune, precum și un exemplu de buget ce poate susține acțiunile respective:

CONCLUZII ȘI SUGESTII

Agroturismul ca și turismul rural nu este o ofertă de serie pentru că nici o gospodărie nu seamănă cu alta. Pentru turist chiar și gospodăria în care este ospețit o vreme devine obiectul unui studiu fascinant.

Orășeanul optează pentru această formă de recreere deoarece are ocazia să trăiască o experiență unică, care îi poate schimba chiar modul de viață.

Agroturismul este o activitate cu valențe culturale și ecologice și nu numai! Mai nou, turismul gastronomic conlucrează bine cu locațiile rurale unde operatorii inovativi au dezvoltat meniuri pentru turiști (brutari, fabricanți de brânzeturi, crame, producători de miere, lăptării, păstrăvării,etc.) (Swarbrooke, 1996)

Tipul de turism care ar trebui încurajat trebuie să se potrivească cu stilul de viață și caracterul zonei rurale – „oamenii ar trebui încurajați să iasă și să facă lucruri noi" (Macbeth, 1997:148) care sunt compatibile cu ofertele de agrement și recreere ale arealului în care trăiesc. Atracțiile „străine" de rural,de tipul cazinourilor,spa-urilor super moderne, și parcurilor tematice nu sunt adecvate ruralului și ar submina esența a ceea ce îl atrage pe turistul rural.

"Romantismul" zonei rurale a subliniat importanța păstrării unui aspect simplu, rustic și nesofisticat al zonelor și gazdelor rurale.

Se remarcă deja și în peisajul turismului rural românesc că broșurile de promovare a turismului rural reflectă romantizarea ruralului și, în același timp, specifică în mod clar turiștilor că aspectele funcționale ale experienței lor (standarde de cazare, sisteme de comunicații, etc.) vor respecta standardele moderne,dar vor retrăi și amintiri unice.

Dezvoltarea continuă a produsului turistic rural este necesară pentru a îndeplini cerințele schimbătoare ale pieței. Normal,că turistul modern vrea rural dar cu dotări edilitare urbane:un paradox,care funcționează de mult timp în România.Dar,trebuie să recunoaștem că marile sărbători religioase:Crăciunul,Paștele nu au același impact și nici conotație în mediul urban.

BIBLIOGRAFIE

Almaș, D. (1988), Vetre de istorie românească, Edit. Sport-Turism, București.

Banifaciu, S., Docsănescu, N., Ioana, Vasiliu-Ciotoiu (1974), România. Ghid turistic, Edit. Pentru Turism, București.

Bojan, N. Gh. (1999), Carpații Orientali I. Ghid turistic, Edit. Cantemir, Cluj-Napoca.

Ciangă, N. (1998), Turismul din Carpații Orientali-Studiu de geografie umană, Ediția a II-a, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.

Ciangă, N. (2007), România. Geografia Turismului, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.

Ciangă, N., Dezsi Șt. (2007), Amenajare turistică, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.

Cocean, P. (2006), Turismul cultural, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.

Cocean, P., Dezsi, Șt. (2001), Prospectare și geoinformare turistică, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.

Condratov, Iuliana, (2003), Revista de turism Nr. 1, Univ.Ștefan Cel Mare, Suceava.

Dăncuș, M., Cristea, G. (2000), Maramureș, un muzeu viu în centrul Europei, Edit. Fundației Culturale Române, București.

Dezsi, Șt. (2006), Patrimoniu și valorificare turistică, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.

Dona, I., Dezvoltare rurală, (2005), Univ. de Științe agronomice și medicină veterinară, București.

Erdeli, G., (2006), Amenajări turistice, Edit. Universitară, București.

Filipașcu, A. (1997), Istoria Maramureșului, Edit. Gutinul, Baia Mare.

Glăvan, V., Platon, N., (2004) Managementul turismului rural în Republica Moldova..

Ilieș, Gabriela (2004), Țara Maramureșului. Studiu de geografie regională, Teză de doctorat, Univ. „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca.

Iuga, I., (2009), Organizarea turistică a spațiului geografic din Carpații Orientali-grupa nordică, Univ. „Babeș-Bolzai”, Cluj-Napoca.

Mihali, N., Timiș, N. (2000), Cartea Munților, Borșa-schiță monografică, Edit. Fundației culturale „Zestrea”, Baia Mare.

Nistoreanu Puiu, (1999), Turismul rural -o afacere mică cu perspective mari, Edit. Didactică și Pedagogică, București.

Posea, G., Moldovan, C., Posea, Aurora (1980), Județul Maramureș, Edit. Academiei Republicii Socialiste România, București.

Surd, V. (2008), Morfologia turistică a Carpaților Românești, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.

Todd Commen, Ghid de buna practică pentru proprietarii de pensiuni, Institute For Integrated Rural Tourism, Vermont, SUA.

Vlăsceanu, Gh., Ianoș, I. (1998), Orașele României, Edit. Odeon, București.

*** (1999), Maramureș-vatră de istorie milenară, IV, Societatea culturală PRO Maramureș "Dragoș Vodă", Cluj-Napoca.

***http://adelaparvu.com/2014/04/28/no-c-o-venit-un-englez-sa-faca-hotel-la-tara-in-case-traditionale-din-maramu/.

***http://issuu.com/heritas/docs/turism_la_mine_in_sat .

*** M.O.R., Partea I, Nr. 245/30.08.1994.

*** M.O.R., Partea I., Nr 226/30.08. 1997.

*** http://primariabotiza.ro/.

F:\TURISM\The Role of Tourism In Rural Development Through a Comparative Analysis of a Greek and a Hungarian Rural Tourism Area Anestis Fotiadis-Academia.edu.htm.

DEFINIREA

unor termeni de specialitate utilizați în cuprinsul lucrării

1. aroturismul – este o activitate economică ce valorifică excedentul de spațiu de cazare existent în gospodăria țărănească, pregătit și amenajat special pentru oaspeți, care se constituie dintr-un ansamblu de bunuri și servicii oferite de gospodăria țărănească spre consumul persoanelor ce vin, pentru o perioadă determinată, în mediul rural, pentru relaxare, odihnă și agrement, cură terapeutică, tranzacții sau afaceri, pentru satisfacerea unui hobby, inițierea în arta meșteșugurilor tradiționale, pentru studii și documentare, precum și multe alte activități specifice.

2. agrement turistic – activitate organizată de către operatori economici, care dețin structuri de primire turistică cu funcțiuni de agrement;

3. ofertă turistică – totalitatea resurselor naturale și antropice, împreună cu echipamentul de producere și comercializare a produsului turistic, bunurile și serviciile destinate consumului turistic (alimentare și industriale), condițiile de comercializare (preț, facilități, etc.) ale acestora, infrastructura turistică și forța de muncă necesară activității turistice;

4. obiectiv turistic – element sau ansamblu de elemente al resursei turistice, individualizat și introdus în circuitul turistic;

5. potențial turistic – totalitatea resurselor naturale, antropice, cultural-istorice care, împreună cu infrastructura, constituie oferta turistică a unei destinații;

6. produs turistic – complex de bunuri materiale și de servicii concentrate întro activitate specifică și oferite pachet consumului turistic;

7. program turistic organizat – servicii turistice clar definite și determinate ca spațiu și timp de desfășurare, reunite într- o anumită succesiune și puse la dispoziția turiștilor sub coordonarea și responsabilitatea operatorilor economici autorizați de către autoritatea administrației publice centrale responsabilă în domeniul turismului;

8. resursă turistică – componentă a mediului natural și antropic, care prin calitățile și specificul ei este recunoscută, înscrisă și valorificată prin turism, în măsura în care nu poate fi supusă unui regim de protecție integrală, în condițiile legii.

Resursa turistică poate fi:

a) naturală: elemente geologice, geomorfologice, de climă, de floră și de faună, peisaje, zăcăminte de substanțe minerale și alți factori;

b) antropică: monumente arheologice, situri arheologice, monumente, ansambluri memoriale, monumente tehnice și de artă, muzee, elemente de folclor și artă populară etc.;

9. serviciu turistic – unul dintre următoarele servicii asigurate pentru consum turistic: cazare, alimentație publică, transport de persoane, tratament balnear, servicii SPA, agrement și altele asemenea, oferite consumatorilor finali;

10. structură de primire turistică – orice construcție și/ sau amenajare destinată sau folosită pentru cazarea turiștilor, servirii mesei pentru turiști, agrementului, transportului special destinat turiștilor, tratamentului balnear și de recuperare pentru turiști, organizării de conferințe și alte evenimente speciale, împreună cu serviciile aferente;

a) structuri de primire turistică cu funcțiune de cazare – hoteluri, hoteluri – apartament, moteluri, hosteluri, vile turistice, cabane turistice, sate de vacanță, campinguri, căsuțe de tip camping, apartamente și camere de închiriat, nave fluviale și maritime de pasageri, pontoane plutitoare, pensiuni turistice urbane, pensiuni turistice rurale, pensiuni agroturistice, case tradiționale, alte unități cu funcțiuni de cazare turistică;

b) structuri de primire turistică cu funcțiune de alimentație publică – unități de alimentație publică din incinta structurilor de primire cu funcțiune de cazare, unitățile de alimentație publică independente aflate în zone turistice (unități de alimentație publică situate în stațiuni turistice), stațiuni turistice și municipii;

c) structuri de primire turistică cu funcțiuni de tratament balnear preventiv, de întreținere și de recuperare – unități de prestări servicii pentru tratament balnear, centre de sănătate, centre SPA, independente sau integrate complexurilor de turism balnear;

d) structuri de primire turistică cu funcțiuni de transport persoane – mijloace de transport rutier, feroviar, pe apă, pe cablu sau altele asemenea, destinate transportului turistic al consumatorilor final.

e) structuri de primire turistică cu funcțiuni de agrement – cluburi, cazinouri, instalații și dotări specifice agrementului turistic, centre de închiriere, parcuri de distractii și altele asemenea;

f) structuri de primire turistică cu funcțiuni specifice organizării de conferințe și alte evenimente speciale – centre de conferință independente sau spații integrate structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare, care dispun de logistica necesară organizării de conferințe și alte asemenea evenimente speciale;

11. traseu turistic – cale de acces pietonal sau cu alt mijloc de deplasare, către un element al patrimoniului turistic, marcat conform reglementărilor legale în vigoare, care face legătura cu un obiectiv turistic sau care traversează o zonă turistică, un masiv montan etc.;

12. turism – ramură prioritară a economiei naționale, cu funcții complexe și implicații multisectoriale, care cuprinde ansamblul activităților desfășurate în scopul producerii de bunuri și servicii pentru turiști;

turism rural – turismul rural este o formă de turism care se desfășoară in mediul rural, valorificând resursele turistice locale (naturale, culturale și umane) ca și dotările și echipamentele turistice, inclusiv pensiunile și fermele agroturistice. Utilizează diverse spații de cazare: hanuri și hoteluri rurale, adăposturi, sate de vacanță etc. și 'îmbracă forme variate de sejur, cu un spectru larg de motivații: de tranzit sau itinerant, cu valențe cultural-cognitive etc.

13. turist – orice persoană care vizitează un loc, altul decât cel unde se află locuința sa obișnuită, în scopul efectuării unor activități cu caracter recreativ, sportiv, medical, cultural, religios, de afaceri și altele, cu excepția celor care presupun remunerarea efectuării acestor activități în locul vizitat.

14. zonă turistică – teritoriu care cuprinde obiective turistice și constituie o atracție permanentă pentru turiști. Delimitarea zonelor turistice se face pe baza caracteristicilor comune ale unor elemente turistice sau după criteriul geografic.

ANEXE

ANEXA I: Industria turistică, mediul și comunitatea locală

ANEXA II: Chestionarul instrument de cercetare

CHESTIONAR

1. Ați mai vizitat localitatea Botiza?

Nu, este pentru prima dată;

Da, de mai multe ori ca turist;

Da, în tranzit spre alte zone.

2. Câte zile ați planificat să stați în localitatea Botiza?

Durata sejurului : ___ zile

3. Scopul sejurului;

a) Odihnă, recreere;

b) Vizită la mănăstiri;

c) Afaceri;

d) Alte motive;

4. De ce ați ales această zonă pentru sejurul dvs.?

a) Ospitalitatea gazdelor;

b) Oferta gastronomică;

c) Cadrul natural;

d) Potențialul cultural;

e) Patrimoniul istoric;

f) Infrastructura;

g) Raportul preț/calitate;

h) Alte motive;

5. Care sunt principalele motive pentru care vizitați județul Maramureș? (Alegeți 3 variante reprezentative)

a) Turism de agrement;

b) Turism cultural;

c) Turism de afaceri;

d) Turism itinerant;

f) Turism rural

6. Ce tip de turism obișnuiți să practicați?

a) Turism organizat

b) Turism neorganizat

7. Profilul vizitatorilor: descrieți caracteristicile demografice ale turiștilor care vizitează Botiza în funcție de: naționalitate, vârstă, educație. (Pentru români vă rog să specificați dacă sunt din Maramureș sau alte județe)

8. Care credeți că sunt piețele pe care Botiza ar trebui să le atragă în viitor?

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

9. Care este costul mediu al unui sejur?

 10. De ce servicii turistice noi ați dori să beneficiați ? (eventuale propuneri de îmbunătățire a serviciilor turistice oferite)

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

11. Ce destinații turistice din zonă, în afară de localitatea Botiza, ați recomanda? Și de ce?

 12. Ce mijloace de comunicare considerați că sunt oportune pentru a promova cât mai bine localitatea Botiza ca sat turistic?

TV;

Radio;

Presa scrisă;

Online;

Cataloage turistice;

Târguri;

Centre de informare;

Agențiile de turism;

13. Ce materiale de promovare recomandați pentru promovarea eficienta a localității Botiza?

a) Broșuri;

b) Hărți;

c) Pliante;

d) Obiecte personalizate;

e) Panouri de informare;

Anexa III: Componentele produsului turistic rural

Anexa IV: Servicii turistice

Anexa V: Principalele mijloace de promovare utilizate în turism

Pensiuni din localitatea Botiza

Casa Orghici – Botiza, nr. 4 – Tel. 0262/334.023 – 10 locuri – Franceza, Engleza

Pensiunea Ioana Trifoi – Botiza, nr. 62 – Tel. 0262/334.019 – 6 locuri –  Franceza 

Pensiunea Neagu – Botiza, nr. 529 – Tel. 0262/334.274 – 4 locuri – Engleza 

Pensiunea Costinar Aurica – Botiza, nr. 163 – Tel. 0262/334.237 – 20 locuri – Franceza 

Casa Manta – Botiza, nr. 407 – Tel. 0262/334.132 – 10 locuri – Franceza 

Casa Poienar – Botiza, nr. 429 – Tel. 0262/334.149 – 20 locuri – Franceza 

Casa Suci – Botiza, nr. 335 – Tel. 0262/334.036  – 6 locuri – Franceza 

Casa Berbecaru -Botiza, nr. 743 – Tel. 0262/334.207 – 20 locuri – Franceza 

Pensiunea Irina – Botiza, nr. 771 – Tel. 0262/334129 – 10 locuri – Franceza, Italiana 

Pensiunea Dorina – Botiza, nr. 678 – Tel. 0262/334.208 – 18 locuri – Franceza

Casa Manta Gheorghe – Botiza, nr. 434 – Tel. 0262/334.118 – 16 locuri    

Pensiunea Ancuta – Botiza, nr.  222 – Tel. 0262/334.079 – 10 locuri    

Pensiunea Roib Floare – Botiza, nr. 333 – Tel. 0262/334.012 – 8 locuri    

Pensiunea Muntean – Botiza, nr. 862 – Tel. 0262/334.135 – 10 locuri – Franceza 

Pensiunea Tomsa Maria – Botiza, nr. 307 – Tel. 0262/334.268 – 6 locuri    

Pensiunea Parasca – Botiza, nr. 787 – Tel. 0262/334.031 – 8 locuri – Franceza 

Casa Iurca – Botiza, nr. 742 – Tel. 0262/334.110 – 6 locuri – Engleza, Franceza 

Pensiunea Grosan – Botiza, nr. 431 – Tel. 0262/334.113 – 4 locuri – Franceza 

Pensiunea Cretuca – Botiza, nr. 672 – Tel. 0262/334.299 – 10 locuri    

Pensiunea Neag Floare – Botiza, nr. 84 – Tel. 0262/334.117 – 10 locuri   

 Casa Sidau – Botiza, nr. 63- Tel. 0262/334.119- 6 locuri    

 Veselia la romani – Botiza, nr. 767 – 10 locuri