Dezvoltarea Durabila a Turismului la Nivel Microregional Bicaz

Capitolul 1: Stabilirea domeniului de cuprindere a studiului

1.1 Aria de extindere și localizare geografică

Aria de studiu a acestui proiect o reprezintă microregiunea Bicaz. Microregiunea este alcătuită din orașul Bicaz, având în componența sa localitățile Capșa, Dodeni, Izvorul Muntelui, satele Izvorul Alb, Poteci și Secu, din Parcul Național Ceahlău, Bicaz-Chei și Bicazul Ardelean.

Din punct de vedere geografic microregiunea este situată în regiunea Moldova, în Nord-Estul României, în partea de vest a județului Neamț, în Carpații Orientali.

Orașul Bicaz se situează în vestul județului Neamț, la poalele Munților Ceahlău, pe malurile Bistriței, acolo unde se află barajul ce formează lacul Izvorul Muntelui. Pe teritoriul orașului, Bistrița primește apele afluenților Bicaz și Izvorul Muntelui (care se varsă direct în Bistrița, în aval de baraj), Izvorul Alb și Secu (care se varsă în lacul Izvorul Muntelui).

1.2 Motivarea alegerii zonei

Principalul motiv pentru care am ales această zonă este acela că zona ne este destul de cunoscută, prin faptul că am vizitat-o frecvent. Un alt motiv este dezvoltarea zonei, deoarece această zonă nu mai este atât de valorificată cum era în trecut, iar faptul că această zonă se află în județul Neamț, în apropiere de noi, ne-am gândit că un loc în care te poți relaxa în concediu, ar putea fi zona aleasă de noi, și anume zona Bicazului.

1.3 Obiectivele urmărite prin studiu

Principalele obiective urmărite care au dus la realizarea acestui studiu sunt cu privire la informare cu exactitate asupra turismului din zonă. Obiectivele pe care ni le-am propus prin acest studiu sunt:

identificarea problemelor cu care se confruntă populația din zonă;

informarea în legătură cu potențialul turistic al zonei;

identificarea cauzelor care duc la anumite problematici;

identificarea factorilor și resurselor care pot contribui la dezvoltarea turismului în zonă;

găsirea de soluții pentru dezvoltarea turismului în zonă.

Capitolul 2: Analiza situației actuale a zonei

2.1 Cadrul natural

Cadrul natural al zonei noastre de studiu cuprinde lacul Izvorul Muntelui, Masivul Ceahlău, râul Bicaz, barajul Bicaz. În cea mai mare parte microregiunea Bicaz este alcătuită în cea mai mare parte din formațiuni muntoase, zona joasă fiind limitată de lunci și terasele apelor curgătoare, aspect favorabil instalării așezărilor omenești și a terenurilor arabile. Acesta se remarcă prin prezența unor resurse naturale bine păstrate. În localitatea Izvoru Muntelui se găsesc peisaje naturale deosebite, apa naturală de izvor, briza muntelui Ceahlău.

Fiind localizată în Carpații Orientali, microregiunea cuprinde mai multe masive muntoase cu caractere petrografice diferite, masivul Ceahlău fiind cel mai impunător, unde se înregistrază și cea mai mare altitudine, Vf. Ocolașu Mare (1.907), urmat de vârful Toaca (1.904). La o altitudine mai mică, de 1.021m se află o cascadă formată din pârâul Rupturi, denumită Cascada Duruitoare, ale cărei șuvoaie cad de pe peretele de stâncă de la înălțimea de 25 de metri. De la această cascadă și-a luat numele renumita stațiune Durău, situată la poalele masivului. Masivul Ceahlău este un important obiectiv al țării, un loc despre care circulă multe legende și povestiri.

2.2 Populația și nevoile sale

Izvorul Muntelui este o așezare populată în județul Neamț, România. Este situată la o altitudine de 540 de metri , deasupra nivelului mării și are o populație de 1.638 locuitori.

Populația orașului Bicaz, conform recensământului efectuat în 2011, se ridică la 6.543 locuitori, în scădere față de recensământul din 2002, când se înregistreaseră 8.428 locuitori.

Populația comunei Ceahlău se ridică la 2.180 locuitori, în 2011, în scădere față de recensământul din 2002, când se înregistraseră 2.506 locuitori.

Populația microregiunii dispune de mai multe nevoi cum ar fi, lipsa locurilor de muncă, remunerarea muncii, creșterea economiei în zonă, diversificarea economiei locale, atragerea de investiții, valorificarea resurselor din zonă, dezvoltarea infrastructurii.

Conform datelor statistice publicate de Institutului Național de Statistică în anul 2014, în Bicaz s-au înregistrat 8.809 locuitori, în Comuna Ceahlău 2.504 locuitori, în comuna Bicaz-Chei 4.657 locuitori, în Bicazu Ardelean 3.990 locuitori, în comuna Tasca 2.658 locuitori. Astfel microregiunea Bicaz însumează aproximativ 25 de mii de locuitori.

2.3 Infrastructura

Microregiunea Bicaz, datorită poziționării geografice, reprezintă zona de legătură dintre Regiunea de Dezvoltare Centru și Regiunea de Dezvoltare Nord-Est. Accesul la nivelul acestei microregiuni se poate realiza atât prin intermediul căilor rutiere, cât și prin intermediul căilor feroviare. Infrastructura feroviară din zonă este una restrânsă deoarece relieful nu permite o extindere mai mare a căii feroviare, ajungând doar până în gara orașului Bicaz.Astfel accesul feroviar este posibil doar în orașul Bicaz, prin calea ferată secundară 509, de la Bacău – Piatra Neamț – Bicaz. Mai există o cale ferată cu ecartamet normal între Bicaz – Bicazu Ardelean – Bicaz-Chei, aceasta fiind utilizată doar pentru a transporta marfă. Nu dispune de nici un aeroport care să faciliteze accesul, cel mai apropiat fiind Aeroportul Internațional Ștefan cel Mare din Suceava situat la circa 40 km distanță față de microregiune.

Dispune de o serie de drumuri județene (DJ 155F Bicaz-Izvorul Muntelui-Durău, în prezent între cabana Izvoru Muntelui și stațiunea Durău, drumul este închis circulației publice;DJ 127A) și drumuri naționale, DN12 care leagă Piatra Neamț de Toplița(Bicaz-Bicaz-Chei-Gheorgheni),ce fac legătura între localități. La Bicaz, din acest drum se ramifică șoseaua națională DN12C care urcă pe valea râului Bicaz, trece prin cheile Bicazului și se duce la Gheorgheni. Gara din oraș este capătul căii ferate Bacău- Bicaz. Între Bicaz și Izvorul Muntelui șoseaua este accesibilă, ca și legătura dintre Bicaz și Baraj.

2.4 Economia

Economia Bicazului este predominant industrială, dominată de producția de energie a centralei Stejaru. La Bicaz funcționează o fabrică de ciment înființată în 1951 cu scopul de a furniza materie primî în vederea construcției ulterioare a barajului de acumulare. Fabrica Moldocim deținută în prezent de compania germană Carpat Cement, valorifică marnele și calcarele dein carierele din zonă. Relevante sunt și industria de prelucrare a lemnului și industria alimentară. Sectorul comerțului, turismul, economia, industria sunt domeniile principale care caracterizază și sprijină în prezent economia locală. Aceste domenii se confruntă cu o perioadă dificilă de instabilitate.

Economia locală are cel mai mare grad de diversificare în orașul Bicaz. În această localitate există întreprinderi în majoritatea ramurilor economice. Cele mai multe activează în domeniul comerțului, cu un procent de aproximativ 43%, urmat de transport și depozitare, de 15%, industria prelucrătoare de 11%, industria alimentară. Societățile economice ce desfășoară activități de construcții însumează un procent de aproape 10%.

În comuna Bicaz-Chei mai bine de jumătate din firmele din această localitate desfășoară activități în industria prelucrătoare (55%), având o orientare, mai degrabă, industrială. Activitatea de bază a comunei este creșterea animalelor, iar pe lângă aceasta, populația se mai ocupă cu exploatarea și prelucrarea lemnului. În comuna Ceahlău sectorul turistic este destul de bine dezvoltat. Peste un sfert din societățile comerciale din această localitate activează în sectorul hotelăriei și restaurantelor. Bogăția principală a comunei o constituie fondul forestier.

Localitatea Bicazu Ardelean face parte alături de Bicaz-Chei, Tașca, din categoria comunelor cu o economie mai puțin diversificată. În această comună o mare parte din întreprinderile înregistrate au coduri CAEN corespunzătoare sectorului comerț cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, cu un procent destul de ridicat de 44,6%. Activitățile ce caracterizează această zonă sunt: agricultură, exploatarea și valorificarea lemnului, creșterea animalelor, valorificarea calcarului ca material de construcții și producerea de var, agroturismul în mod sporadic și diferite munci ocazionale.

Economia celorlalte zone se bazează în special pe turism, mai ales zona Ceahlăului, zona Bicazului. Deoarece în acele zone nu se practică la fel de mult (de exemplu comerțul) alte ramuri ale economiei.

2.5 Turismul

În localitățile componente ale microregiunii Bicaz existau, în anul 2014, de structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică. Din totalul acestora, mare parte sunt amplasate în comuna Ceahlău, având în număr de 45 de unități de cazare.

În orașul Bicaz s-au înregistrat 19 unități de primire turistică, într-o ușoară creștere față de anii trecuți.

Cu privire la categoriile de structuri de primire turistică cele mai frecvente sunt pensiunile agroturistice, înregistrându-se un număr de 32 unități de primire turistică la nivel de microregiune. Acestea asigură cazarea în spații special amenajate pentru turiști, dispunând de condiții de pregătire și servire a mesei, precum și posibilitatea participării la activități gospodărești sau meșteșugărești.

Comuna Ceahlău și orașul Bicaz monopolizează în mod cert sectorul turistic. Acest aspect este lesne de observat analizând distribuția sosirilor și înnoptărilor a turiștilor pe localitățile componente ale zonei Bicaz, date statistice înregistrate de Institutul Național de Statistică.

Durata medie de ședere a fost într-o ușoară creștere în anul 2014, înregistrând ușoare variații de la an la an. Aceasta însă variază în funcție de localitate. Spre exemplu durata medie de ședere în comuna Tașca estede 2.6 zile, fiind cea mai ridicată, urmată de comuna Bicaz-Chei cu 2 zile, Bicazu Ardelean 1.9 zile, Bicaz 1.8, Ceahlău 1.7.

2.6 Probleme cu care se confruntă .

Economia este una din problemele cu care se confruntă microregiunea, sectoarele economiei fiind slab diversificate în întreaga regiune. În primul rând aceasta este afectată de lipsa locurilor de muncă la nivel local, care duce la migrarea forței de muncă atât în alte orașe, cât și în străinătate.

În privința turismului, problema cu care se confruntă este slaba promovare a zonei, deși numărul de turiști este într-o ușoară creștere față de anii trecuți.

Alte probleme cu care se confruntă microregiunea Bicaz ar fi: prezența deșeurilor în zona lacului de acumulare Bicaz, starea degradabilă a infrastructurii fizice și de utilități, o ofertă relativ scăzută a posibilităților de petrecere a timpului liber pentru turiști, și nu numai.

Capitolul 3: Identificarea factorilor, resurselor care pot contribui la dezvoltarea turismului în zonă

Microregiunea Bicaz dispune de un impresionant potențial turistic datorită poziționării geografice extrem de favorabilă, amplasată într-o zonă de legătură dintre Regiunea de Dezvoltare Nord-Est și Regiunea de Dezvoltare Centru, și în special valorii turistice ridicate oferite de existența Parcului Național Ceahlău, care reprezintă totodată un uriaș laborator natural pentru cercetare științifică. În acest sens valorificarea și protejarea Parcului Național Ceahlău ar duce la o eventuală creștere a sectorului turistic în zonă.

Zona turistică Bicaz dispune de o varietate de resurse naturale cum ar fi: izvoare minerale, sulfuroase și sărate, resurse floristice și faunistice, resurse peisagistice importante, rezervații naturale, valoroase bunuri ale patrimoniului natural, zone protejate de interes național, cum sunt : Cheile Bicazului, Parcul Național Ceahlău ce reprezintă cea mai mare atracție turistică din Carpații Orientali și cel mai important masiv din Moldova.

Impresionante formațiuni carstice cu potențial turistic, Peștera Toșorog, Peștera Trei Fântâni, Complexul Detunatele, ce pot contribui la dezvoltarea turismului în zonă, prin valorificarea, promovarea acestora.

O importantă resursă naturală recunoscută la nivel național o reprezintă Lacul de acumulare Izvoru Muntelui, cunoscut și sub numele de Lacul Bicaz, care este cel mai mare lac artificial amenajat pe râurile interioare din România. Un factor care contribuie la dezvoltarea turismului și totodată pune în valoare impresionantul lac, atrăgând un număr destul de mare de turiști străini atrași de cadrul natural și specificul marinăresc, îl reprezintă portul Bicaz.

Capitolul 4: Propunerea unei idei de proiect care poate contribui la dezvoltarea turismului în zona Bicaz

4.1.Descrierea detaliată a ideii de proiect

Proiectul care dorim să îl propunem vizează în special zona Izvorul Muntelui cu barajului și portul Bicaz și zona masivului Ceahlău. O zonă cunoscută, prin prisma celui mai mare lac artificial de acumulare și a celui mai impunător masiv montan, cu un potențial destul de ridicat care poate fi pus în valoare și cu variate oportunități ca ar putea contribui la o dezvoltare a resurselor deja existente.

Proiectul nostru pe care îl propunem este denumit „Start la distracție” și urmărește nenumărate activități:

relizarea unui plan de amenajare a teritoriului zonal;

creșterea capacității de cazare;

realizarea de centre de informare în zona atracțiilor turistice;

colectare selectivă a deșeurilor din zona Izvorul Muntelui;

refacerea sistemului de semnalizare a traseelor montane din Masivul Ceahlău;

realizare unei piste de bicicliști în împrejurimea lacului Izvorul Muntelui;

construirea unei tiroliane, pentru turiștii aventurieri, de la Cabana Dochia până la poalele masivului Ceahlău;

realizarea unei oferte de petrecere a timpului liber: parașutism (de pe masivele înalte Ceahlăului), hipism (pentru marii iubitori de cai).

Ideea proiectului care ar putea fi implementat pe aria respectivă pleacă de la reabilitarea, modernizarea și extinderea restaurantelor și a locurilor de cazare, de a crește capacitatea acestora, pentru a putea primi un număr cât mai mare de turiști, în zona barajului, a portului Bicaz. Pe lângă aceasta, vine reînnoirea bărcilor vechi, aflate în portul Bicaz, pentru a diminua poluarea aerului, cât și a apei lacului. Toate acestea duc atât la o atragere cât mai mare a turiștilor, cât și la crearea mai multor locuri de muncă.

În zona Izvorul Muntelui și a Masivului Ceahlău vor avea loc dezvoltarea unităților de cazare plus crearea unui parc de aventură prin munți. Parcul de aventură poate fi dezvoltat de la poalele muntelui Ceahlău, mai exact din zona Izvorul Muntelui până pe Masivul Ceahlău. Acest proiect presupune crearea unui traseu prin pădure cu spații special amenajate pentru a lua o gustare și a te odihni la anumite distanțe, începând de la Izvorul Muntelui, până pe vărful Masivului Ceahlău.

Activitatea legată de parcul de aventură și de tiroliană, acestea ar putea fi accesibile mai mult pe perioada mai – octombrie, deoarce pe timpul iernii este cam riscant să urci pe munte.

Proiect are în vedere următoarele grupuri țintă: turiștii, vizitatorii, deținătorii de terenuri, administrația publică locală, populația locală, locuitorii din zona învecinată.

Principalele obiective ale proiectului sunt:

diversificarea obiectivelor turistice din această zonă;

creșterea economiei prin atragerea de investitori străini, și totodată a turiștilor;

valorificarea eficientă a resurselor din această zonă;

crearea unor condiții proprii pentru dezvoltarea activităților de recreere și turism;

atragerea turiștilor în zona barajului cât și în zona Izvorul Muntelui;

dezvoltarea potențialului uman;

promovarea zonei turistice;

antrenarea populației locale în vedere dezvoltării microregiunii;

conservarea, reabilitarea și protecția zonelor cu valoare peisageră și cu valoare naturală.

Printre indicatori ce trebuie luați în considerare pentru dezvolatarea sectorului turistic în zona, se numără:

Creșterea numărului de sosiri turistice în localitățile componente;

Creșterea numărului de înnoptări turistice în localitățile componente;

Durata medie de ședere;

Numărul de unităților de primire turistică;

Numărul de trasee turistice, marcate, omologate;

Număr de sisteme electrice de susținere a activităților turistice.

4.2. Resurse implicate și proveniența acestora

În privința resurselor care vor fi implicate în derularea acestui proiect, vor fi resursele umana, resurse materiale și resurse financiare. În vederea modernizării și extinderii unităților de alimentație și primire turistică, din zona barajului, portului Bicaz, va contribui foarte mult și populația locală, pe lângă investitorii stăini care sunt interesați să dezvolte această arie și care sunt extrem de atrași de specificul zonei respective.

Pentru resursele financiare se vor accesa Fondurile Europene, contribuind Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, atât Consiliul Județean Neamț cât și primăriile comunelor implicate: Ceahlău, Bicaz, Izvorul Muntelui.

Valoarea totala a acestui mare proiect ar ajunge undeva la 20 milioare de euro, iar termenul de finalizare să fie cam 4-5 ani, în funcție de ce investitori vor fi. Unele activități se pot termina mai devreme, cum ar fi modernizarea barajului, poate dura maxim 2 ani, deoarece nu necesită așa multe operațiuni această activitate. Mai greu va fi cu parcul de aventură și cu tiroliana.

4.3. Analiza impactului proiectului asupra dezvoltării

Ca și impact, vom avea în primul rând creșterea ușoară a economiei, în funcție de numărul de turiști care vor sosi. Crește capacitatea locurilor de muncă, cu posibilitatea ca cei care au plecat la muncă în alte zone ale României sau care au plecat în afara țării, să se întoarcă în satele lor natale și să aibe un loc de muncă acolo.

În principiu, punerea în parctică a acestui proiect ar duce la mai multe avantaje: realizarea de investiții și dezvoltarea unor noi servicii ce au în vedere valorificarea potențialului regional, creșterea numărului locurilor de muncă, prin diversificarea activităților economice și îmbunătățirea climatului pentru afaceri, îmbunătățirea infrastructurii turistice și diversificarea ofertei turistice. Toate aceste aspecte având un mare impact asupra promovării microregiunii Bicaz. Pe lângă acestea se mai numără creșterea veniturilor suplimentare obținute din taxele cheltuielilor turiștilor în restaurante și alte unități de alimentație, venituri ce contribuie la ameliorarea calității vieții locuitorilor, impozitele și taxele locale permițând dezvoltarea infrastructurii, diferitelor servicii în folosul comunității locale, de care profită populația locală, cât și turistul.

Crește și diversitatea obiectivelor turistice, cât și a unităților de cazare acolo unde este nevoie, deoarece proiectul propus va atrage mulți investitori care vor dori să dezvolte unități de cazare în zona respectivă. Odată cu creșterea unităților de cazare, cele existente vor face tot posibilul să renoveze, să investească în unitățile lor de cazare pentru a avea și ei la rândul lor clienți.

Este nevoie de acest proiect, în primul rând, cum am mai specificat și în capitolele anterioare, pentru a promova cât mai bine zona și de a crește atractivitatea microregiunii Bicaz. Este o regiune extrem de valoroasă, cu un potențial diversificat, având atât zonă montană, intramontană și hidrografică. Toate activitățile ce ar implica proiectul propus duc, în plan economic, la o creștere a veniturilor suplimentare, creșterea competitivității diferitelor sectoare.

Cum am mai spus, în această zonă este nevoie de acest proiect pentru a crește economia zonei, pentru a atrage investitori străini, pentru a atrage locuitorii care au plecat prin crearea locurilor de muncă și prin instruirea acestora pentru acele locuri de muncă.

Bibliografie:

http://ro.wikipedia.org/wiki/Bicaz

http://www.primariabicaz.ro/

Traseul Cheile Bicazului – Bicaz – Izvorul Muntelui – Durau

http://www.ceahlau.neamt.ro/date_statistice.php