Dezvoltarea Competentelor Socio Emotionale Si Civice la Istorie Prin Implementarea Teoriei Inteligentelor Multiple

Teoreticianul teoriei inteligențelor multiple este Howard Gardner, care plecând de la modelul plural al lui L.L. Thurstone, a redefinit inteligența și identifica opt planuri bine definite ale inteligenței: lingvistică, logico-matematică, muzicală, vizual-spațială, corporal-kinestezică, interpersonală, intrapersonală și naturalistă. Lor li se adaugă și inteligența spirituală, morală și existențială. Teoria lui Gardner demonstrează încă o dată necesitatea instruirii diferențiate. Implementarea ei în procesul instructiv-educativ poate pleca de la ideea identificării modalităților de dezvoltare a inteligențelor multiple. Abordând educația din perspectiva inteligențelor multiple, profesorii vor conștientiza că elevii au combinații diferite de inteligențe și pot ține seama în lecții de aceste diferențe dintre elevi.

Teoria inteligențelor multiple poate fi utilizată la unitatea de învățare ”Primul război mondial”, studiată la gimnaziu la clasa a VII-a, prin apelul la diferite metode didactice tradiționale: expunerea, descrierea, povestirea, explicația, demonstrația, modelarea, învățarea prin descoperire algoritmizarea, conversația, cât și metode didactice moderne: studiul de caz, jocul de rol, brainstorming-ul, explozia stelară, ciorchinele, hărțile conceptuale, investigația istorică, proiectul, portofoliul, eseul, etc. Alegerea tematicii legate de primul război mondial, în condițiile în care anul 2014, s-au împlinit 100 de ani de la declanșarea primului război mondial este mereu actuală în condițiile în care există focare de război în lume. și au avut loc multiple manifestări la noi și în lume închinate primului mare conflict mondial.

În proiectarea activității profesorul poate urma mai multe modele de lucru:

1. Grupează elevii după tipul de inteligență predominant și dă fiecărui grup să rezolve o sarcină de lucru în funcție de acest tip de inteligență: matematicienii vor elabora un ciorchine structurat despre primul război mondial sau vor completa un tabel cu țările care au compus Antanta și Quadrupla Alianță și anul intrării fiecărui stat în cele două alianțe politico-militare; plasticienii vor desena o hartă cu cele trei principale fronturi: de vest, est și sud; muzicienii vor compune un cântec despre război; scriitorii vor compune un cvintet despre primul război mondial; existențialiștii vor anticipa ce s-ar fi întâmplat cu omenirea dacă nu s-ar fi declanșat primul război mondial; cei cu inteligență intrapersonală vor scrie un eseu despre sentimentele lor dacă ar fi trăit în acel timp și ar fi rămas orfan de război; grupul de elevi cu inteligență interpersonală va realiza un interviu un mutilat de război versus un profitor de război iar naturaliștii vor prezenta efectele inventării și folosirii de noi arme: submarinul, arama chimică, etc. pentru mediul înconjurător.

2. Grupează aleator elevii și dă tuturor grupurilor aceeași sarcină de lucru, care permite implicarea elevilor în rezolvare în funcție de inteligențele pe care le posedă.

Inteligența verbal-lingvistică are drept trăsături principale usurința de a citi, scrie, povesti, memora si gândi în cuvinte. Elevii înzestrați cu acest tip de inteligență preferă să citească, să scrie, să povestească, să memoreze și să cunoască înțelesul cuvintelor. Ei invață cel mai bine prin citit, ascultat, vizualizat cuvinte și texte, vorbit, scris. Sunt buni vorbitori și pot susține monologuri, puncte de vedere în cadrul unor dezbateri tematice. La unitatea de învățare ”Primul război mondial și urmările sale” de la clasa a VII-a elevii care posedă inteligența verbal-lingvistică pot cerceta crestomațiile /antologiile de texte despre acest conflict, pot viziona filmul ”Cu steagurile în vânt. Primul război mondial”, apărut cu revista ”Historia”, în iunie 2014, pot participa la jocul de rol despre cazul Procesul ziariștilor acuzați de colaboraționism în timpul ocupației germane din timpul primului război mondial sau studiu de caz: ”Verdun,” rezolvarea unui rebus istoric, pot defini termeni și pot realiza un glosar de termeni: ”război total”, ”război de mișcare”, ”război-fulger- Blitzkrieg”, ”neutralitate”, ”beligerant”, ”război de uzură”, ”război de poziții”, etc., realizarea unui proiect pe baza a 3-4 tipuri de surse date sau identificate, completarea textelor lacunare cu sau fără listă de termeni, realizarea unui eseu cu un plan de idei Primul Război mondial și implicațiile sale pentru umanitate sau o listă de termeni: război total”, ”război de mișcare”, ”război-fulger- Blitzkrieg”, ”panslavism” etc..

Inteligența logico-matematică are drept trăsături principale usurința de a rezolva probleme si calcule, de a învăța cu modele, de a identifica și descoperi raționamente. Elevii înzestrați cu acest tip de inteligență preferă să rezolve probleme, să formuleze întrebări la care să descopere răspunsul și modalitatea aflării, să experimenteze și, desigur, să lucreze cu numere. Ei învață cel mai bine prin problematizare, abstractizare, clasificare, identificarea relațiilor si prezentarea de modele. La unitatea de învățare ”Primul război mondial și urmările sale” de la clasa a VII-a elevii care posedă inteligența logico-matematică pot realiza o analiză a contextului internațional care a dus la provocarea conflictului în care dominația europeană a îmbrăcat două forme: colonialismul marilor puteri (Marea Britanie, Franța, Portugalia, Spania, Olanda, Rusia și mai puțin Germania și Italia) și împerialismul, dar pot explica și antagonismele germano-francez, germano-englez, austro-ungaro-sârb, și pot stabili cauzele profunde-lupta pentru reîmpărțirea lumii și cauzele imediate ale războiului. Germania avea nevoie de colonii ca piață de desfacere și de o obține materii prime ieftine, exacerbarea sentimentelor naționale, naționalismul promovat de Rusia sub forma panslavismului – formarea unei federații a slavilor intra în contradicție cu pangermanismul susținut de Germania și Austro-Ungaria care promova expansiunea germanilor în lume și în particular printre slavii din Balcani, protejați de ruși, o nouă hartă politică apărută după cele două războaie balcanice din 1912 și 1913 configurată prin obținerea de noi teritorii de la turci de către sârbi, bulgari, greci, români- alipirea Cadrilaterului de la bulgari, ideea realizării unei Iugoslavii care să cuprindă toții slavii din sud susținută de Serbia întra în contradicție cu pretențiile Austro-Ungariei, care în 1908 anexase provincia sârbă Bosnia și Herțegovina, dorea distrugerea statului sârb, apariția celor două alianțe politico-militare: Tripla Alianță și Tripla Înțelegere, pot analiza motivațiile adoptării statutului de neutralitate de către România (participarea la război în schimbul recunoașterii de către Antantă a drepturilor asupra teritoriilor locuite de români din Austro-Ungaria), etc. De asemenea elevii înzestrați cu inteligența logico-matematică pot stabili urmările marelui conflict mondial: configurarea unei noi hărți politice a lumii, apariția de noi state: Polonia, Austria, Cehoslovacia, Iugoslavia, Ungaria, destrămarea unor imperii: austro-ungar și turc, desăvârșirea statală a Italiei și României, dar pot analiza rolul unor personalități: Wodrow Wilson, Ion I. C. Brătianu, etc. în desfășurarea evenimentelor, pot rezolva și realiza de grafice cu numărul de soldați implicați dar și pierderile suferite de fiecare țară în parte și echipamente militare, pot realiza pe caiete schema țărilor care formau Antanta ( 1914- Serbia, Rusia, Franța, Belgia, Marea Britanie, Japonia, 1915- Italia, 1916- România și Portugalia, 1917- Grecia și S:U:A) și cea a Puterilor Centrale devenită Quadrupla Alianță: (1914- Astro-Ungaria, Germania, Turcia, 1915 Bulgaria), realizează o analiză a hărților spațio-temporale despre evoluția celor trei fronturi în 1914: de vest, de est și de sud sau a hărților conceptuale ale principalilor actori ai celor două blocuri politico-militare și prezintă și realizează un ordonator grafic sau tabel sinoptic cu etapele războiului (1914-război de mișcare, 1915-1916 război de tranșee , 1917 război submarin, 1918-război de mișcare și a statelor implicate în aceste tipuri de război), sau pot realiza o ordonare cronologică a evenimentelor, etc.

Inteligența muzicală are drept trăsături principale ușurința de cânta melodic, de a recunoaște, reproduce si repeta sunete si acorduri, de a-și aminti melodii, versuri si ritmuri. Elevii inzestrați cu acest tip de inteligență preferă să asculte muzică, să cânte, să intoneze, sa cânte la un instrument etc. Ei invață cel mai bine pe ritmuri si melodii, asculta si cânta muzică. Acești elevi pot fi încurajați să-și prezinte proiectele si temele pe ritm, prin cântat. La tematica despre Primul război mondial pot cânta ”Treceți batalioane române, Carpații!” fie în momentul prezentării intrării României în război în 1916 alături de Antantă, fie în desfășurarea unor etape ale activității instructiv-educativă legate de acest eveniment sau când se realizează feed-back-ul pot fi realizate pe fond muzical sau al aplicării unor teste.

Inteligența vizual-spațială are drept trăsături principale usurința de a vizualiza texte, imagini, personalități, de a citi o hartă, de a realiza o hartă sau o schemă, de a-si imagina/crea situații noi. Elevii inzestrați cu acest tip de inteligență preferă să proiecteze, să deseneze, să reprezinte grafic, să construiască, sa creeze, să privescă imagini, sa viseze. Ei invață cel mai bine prin imagini, culori, prin vizualizare si proiectare. Pentru ei sunt necesare prezentările power point, filmele documentare și artistice, imagini, albume artistice și de imagini pentru un eveniment. Lecțiile de cultură pot fi precedate sau urmate de vizite la muzee si galerii de artă. Excursiile și vizitele tematice pot fi experiențe instructive pentru ei. La unitatea de învățare Primul război mondial, elevii înzestrați cu inteligența vizual-spațială i pot fi încurajați să creeze machete, mulaje ale unor tranșee, pot realiza hărți în relief sau să deseneze portrete ale marilor personalități (Ion I. C. Brătianu, generalul Averescu) sau pot desena soldați cu armamentul necesar, submarine, vapoare, pot realiza o hartă cu planul de război Schlieffen din 1914 de invadare a neutralității Belgiei, etc., să-și reprezinte vizual evenimente prin schițarea/proiectarea hărților tactice sau desene cu arme, tancuri, etc. sau pot viziona diverse imagini sau diverse power point-uri cu războiul, filme documentare cum ar fi ”Cu steagurile în vânt. Primul război mondial”, apărut cu revista ”Historia” în iunie 2014 sau pe posturile de televiziune National Geografic sau pot merge la Muzeul Olteniei pentru a vedea diverse momente ale implicării în conflictul mondial.

Inteligența corporal-kinestezică are drept trăsături principale plăcerea de a face sport si activități sportive, de a dansa si de a face mișcare, de a folosi unelte și instrumente, de a „meșteri” etc. Elevii inzestrați cu acest tip de inteligență preferă să faca mișcare si activități sportive, să danseze, să atingă lucruri, să experimenteze, să folosească limbajul corporal etc. Acești elevi pot fi încurajați sa proceseze cunoștințele prin intermediul experimentelor, excursiilor și vizitelor. La unitatea de învățare Primul război mondial, elevii înzestrați cu inteligența corporal-kinestezică pot dansa pe melodia ”Treceți batalioane române, Carpații!” sau compune melodii patriotice sau pot indica la hartă evoluția fronturilor, pot realiza un mulaj al unor tranșee, etc.

Inteligența interpersonală are drept trăsături principale ușurința de a înțelege oamenii, de a citi caractere, de a organiza, de a comunica, de a media si rezolva conflicte, de a fi lider. Elevii inzestrați cu acest tip de inteligență preferă să fie înconjurați de prieteni, să discute și să comunice cu oamenii, sa facă parte din grupuri. Ei învață cel mai bine prin realizarea activităților în cadrul grupurilor, prin raportarea la grup si cooperare cu membrii grupului, sunt lideri dar și jucători de echipă. La unitatea de învățare Primul război mondial, elevii înzestrați cu inteligența interpersonală, deoarece ei pot fi moderatori sau lideri de echipă în dezbateri pro și contra au drept sarcini organizarea activităților pe grupe cu sarcini diferențiate, în cadrul cărora pot organiza activitatea membrilor, canalizând energia grupului spre rezolvarea cerinței în mod optim prin analizarea spațiului în care s-a desfășurat primul război mondial, pot realiza un interviu imaginar cu Ion I. C. Brătianu, generalul Eremia Grigorescu, generalul Averescu, etc. o anchetă privind guvernul condus de Alexandru Marghiloman în semnarea păcii, de la București, din mai 1918 și jaful practicat de germani, sau adresează întrebări unui coleg privind războiul economic practicat de Germania. sau să realizeze un proiect de grup Viața cotidiană în timpul primului război mondial.

Inteligența intrapersonală are drept trăsături principale înțelegerea de sine, analiza critică a calităților și defectelor, cunoașterea interesului peronal și fixarea obiectivelor. Elevii înzestrați cu acest tip de inteligență preferă să lucreze independent si individual, duc la îndeplinire sarcinile, înregistrează rezultate pozitive deoarece își ating obiectivele. Ei pot rezolva cu mare ușurință activități/sarcini individuale, se concentrează la teste/examene, își propun și realizează proiecte individuale de mare anvergură, rezolvă teme de reflecție. Acești elevi pot fi încurajați să-și îmbogățească cunoștintele prin dirijarea lecturii și anunțarea temelor de reflecție la începutul fiecărei unități. La unitatea de învățare Primul război mondial, elevii înzestrați cu inteligența intrapersonală pot elaboră un eseu cu propriile gânduri și reacții în legătură cu implicarea Românei în primul război mondial, pot fi încurajați să spună ce ar fi făcut dacă ar fi fot o personalitate importantă, de exemplu Ion I. C. Brătianu în fața deciziei de intra în război alături de Antantă sau a nerespectării de către Antantă a promisiunilor făcute în 1916 către România sau să scrie un eseu cu tema ”Amintirile unui soldat de pe front„, etc.

Inteligența naturalistă are drept trăsături principale iubirea și înțelegerea naturii, identificarea unor elemente naturale, descoperirea si cunoașterea deosebirilor lor. Elevii inzestrați cu acest tip de inteligență preferă să se implice în natură, să studieze elementele componente și sa faca deosebiri. Le place sa desfășoare activități în aer liber, în natură, sa exploreze lumea plantelor și animalelor, să-și îmbogățească cunoștințele despre ele și fenomene naturale. Acești elevi pot fi încurajați să-și îmbogățească cunoștințele prin comparația și studiul de caz despre consecințele folosirii unor echipamente militare și arme: mitraliera cu o cadență de 400 de lovituri pe minut, tunul, tancul, arma chimică, avionul, submarinul asupra mediului înconjurător.

Inteligența existențială nu are conturat clar/complet domeniul de activitate, dar se pot identifica drept trăsături principale dorința de cunoaștere a lumii, dar și a ceea ce este dincolo de ea, curiozitatea științifică, permanența interogației. Elevii inzestrați cu acest tip de inteligență sunt „căutătorii” adevărului, nu-i mulțumesc răspunsurile la îndemână, caută întrebarea din spatele răspunsului. La unitatea de învățare Primul război mondial, elevii înzestrați cu inteligența existențială pot realiza o temă de reflecție dacă acest conflict mondial a fost o confruntare între armate sau între națiuni sau să anticipeze ce s-ar fi întâmplat dacă nu s-ar fi declanșat primul război mondial sau dacă nu s-ar fi declanșat revoluția din Rusia.

Inteligența morală și cea spirituală sunt respinse de Gardner și de alți teoreticieni pe motive diferite. Inteligența spirituală este tratată ca o capacitate determinată de caracteristici afective. Moralitatea – domeniul de studiu al inteligenței morale, implică judecăți de valoare, pe care istoria le formează si le promovează, dar pe care inteligența nu le „vede”, datorită caracterului ei neutru. Implementarea teoriei inteligențelor multiple în procesul instruirii diferențiate despre primul război mondial poate forma la elevi competențe socio-emoționale și civice precum și valori și atitudini universal valabile: binele, dreptatea, toleranța etnică și religioasă, ajutor acordat semenilor, compasiune, simț civic, patriotism, evitarea implicării în conflicte și speranța nerepetării unor conflicte mondiale. În concluzie, implementarea teoriei inteligențelor multiple în procesul instruirii diferențiate la orele de istorie, reprezintă un mare avantaj, care nu atenuează riscuri, ca: volumul uriaș de muncă al profesorului pentru organizarea și desfășurarea procesului de predare-invățare-evaluare, reconsiderarea metodologiei didactice si pedagogice plecănd de la formarea educabililor, lipsa consensului între cerințele teoretizate în politicile educaționale și ofertele reale ale societății și ale școlii românești.

Bibliografia :

1. Bernat, Simona-Elena, Diversitatea în învățare și modalități de a răspunde acesteia prin predare, în „Școala reflexivă”, vol. 2, nr. 1 (4), Cluj-Napoca. 2005.

2. Batista Beatrice-Adelaida, Jocul de rol. Metode creative utilizate în predarea-învățarea istoriei, în „Studii și articole de istorie”, LXXI, , Editura Publistar, București, 2006, p. 64-67.

3. Cerghit, Ioan, Sisteme de instruire alternative și complementare. Structuri, stiluri și strategii, Editura Aramis, București, 2006.

4 Ciolan, I., Dincolo de discipline. Ghid pentru învățarea integrată crosscurriculară, Editura Humanitas Educațional, București, 2003

5. Drăghicescu, Luminița, Ioana Stăncescu, Multiculturalism și educație, în Dogaru-Ulieru, Valentin, Drăghicescu, Luminița, Educație si dezvoltare profesională, Editura Fundația Scrisul Românesc, Craiova, 2011.

6 Dumitru, Anastasia, Văceanu, Aura, Interculturalitate si interdisciplinaritate in educație, Editura Universitară, București, 2010.

7 Mihalașcu, Doina, Curriculum, instruire, evaluare, Editura Ex Ponto, Constanța, 2006.

8 Vîrtop, Sorin_Avram, Inteligență și instruire diferențiată, în Dogaru-Ulieru, Valentin, Drăghicescu, Luminița, Educație si dezvoltare profesională, Editura Fundația Scrisul Românesc, Craiova, 2011.